Analiza Climatului Etic In Casa Judeteana de Pensii Vaslui

Strategia națională anticorupție 2012-2015 are ca premise asumate politic importanța asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și alocarea resurselor adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.

Valorile fundamentale și principiile promovate de SNA

– voința politică – toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;

– integritatea – reprezentanții instituțiilor și ai autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;

– prioritatea interesului public – reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obținerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;

– transparența – reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.

Principii promovate de SNA

Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie și în planul de acțiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:

– principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;

– principiul responsabilității, potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor de acțiune convenite;

– principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;

– principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;

– principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administrație trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparență și responsabilitate și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;

– principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;

– principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;

– principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;

– principiul parteneriatului public-privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.

Scopul SNA, instrumentele și tipurile de intervenții propuse

Scopul SNA este reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupție.

Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.

Rapoartele periodice de evaluare a eficienței demersurilor anticorupție implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupție a fost deja depășit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituții publice, dar și al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție.

Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrității instituționale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului instituției de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noțiunii. Soluția nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituțiilor publice a problematicii integrității la nivelul organizației. Această atitudine trebuie să depășească nivelul asumării declarative a principiului "toleranței zero" și să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupție.

În susținerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrității instituționale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare, protecția avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităților specifice fiecărei instituții.

SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupție

Instrumentele și tipurile de intervenții propuse

Rapoartele periodice de evaluare a eficienței demersurilor anticorupție implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupție a fost deja depășit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituții publice, dar și al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție.

Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrității instituționale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului instituției de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noțiunii. Soluția nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituțiilor publice a problematicii integrității la nivelul organizației. Această atitudine trebuie să depășească nivelul asumării declarative a principiului "toleranței zero" și să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupție.

În susținerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrității instituționale, având ca repere principale:

implementarea codurilor etice,

punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare,

protecția avertizorului de integritate,

managementul vulnerabilităților specifice fiecărei instituții.

SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupție.

Fiecare instituție are obligația elaborării și implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităților specifice.

Prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupție și indicatorilor de evaluare asociați (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmărește realizarea la nivelul fiecărei instituții/autorități publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare și eficiență a măsurilor anticorupție.

Autoevaluarea vizează măsuri precum:

declararea averilor,

respectarea regulilor privind cadourile,

managementul conflictelor de interese,

incompatibilitățile,

codurile etice și deontologice,

transparența decizională,

accesul la informații de interes public,

gestionarea fondurilor publice,

achizițiile publice,

repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu,

procedurile de selecție și promovare a personalului etc.

Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experți ai diferitelor instituții publice și organizații neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecția personalului din instituțiile și autoritățile publice care semnalează încălcări ale legii și a consilierului de etică/integritate și, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic.

PREVENIREA CORUPȚIEI LA NIVELUL CASEI JUDEȚENE DE PENSII VASLUI

Prin DECLARAȚIA de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al Strategiei naționale anticorupție 2012 – 2015, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VASLUI, în calitate de serviciu public, cu personalitate juridică, în subordinea Casei Naționale de Pensii Publice, reprezentată legal de directorul executiv, și-a asumat valorile fundamentale și principiile promovate de către Strategia națională anticorupție, a recunoascut și recunoaște importanța obiectivelor Strategiei naționale anticorupție, precum și a mecanismului de monitorizare a acesteia, și CONDAMNĂ CORUPȚIA ÎN TOATE FORMELE ÎN CARE SE MANIFESTĂ.

Casa Județeană de Pensii Vaslui, prin reprezentantul legal, își exprimă, în mod ferm, angajamentul de continuare a eforturilor anticorupție prin mijloacele legale specifice ce țin de competența proprie.

În acest scop, Directorul executiv al Casei Județene de Pensii Vaslui, își asumă valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al Strategiei naționale anticorupție; își asumă îndeplinirea măsurilor specifice ce țin de competența Casei Județene de Pensii Vaslui; susține și promovează remedierea vulnerabilităților specifice instituției, prin implementarea sistematică a măsurilor preventive, precum și consolidarea integrității și transparenței, prin susținerea măsurilor anticorupție și a standardelor etice profesionale la nivelul Casei Județene de Pensii Vaslui; participă la îndeplinirea condiționalităților stabilite prin mecanismul de cooperare și monitorizare a Strategiei Naționale Anticorupție prin monitorizarea implementării planului sectorial de integritate și participarea la sistemul național de monitorizare a Strategiei naționale anticorupție.

Planul sectorial de integritate

OBIECTIV GENERAL 1 – PREVENIREA CORUPȚIEI LA NIVELUL CASEI JUDEȚENE DE PENSII VASLUI

Obiectiv specific I.1. Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

Măsuri

Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii enumerate în anexa nr. 2 la H.G. nr. 215/2012, respectiv:

declararea averilor,

respectarea regulilor privind cadourile,

managementul conflictelor de interese,

incompatibilitățile,

codurile etice și deontologice,

transparența decizională,

accesul la informații de interes public,

gestionarea fondurilor publice,

achizițiile publice,

repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu,

procedurile de selecție și promovare a personalului.

Respectarea Programului de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial la nivelul CNPP

Standardele de control intern/managerial definesc un minimum de reguli de management, pe care toate entitățile publice trebuie să le urmeze.

Obiectivul standardelor este de a crea un model de control intern/managerial uniform și coerent. De asemenea, standardele constituie un sistem de referință, în raport cu care se evaluează sistemele de control intern/managerial, se identifică zonele și direcțiile de schimbare.

Standardele sunt grupate în cadrul a cinci elemente-cheie ale controlului intern/managerial:

● Mediul de control. Acesta grupează problemele legate de organizare, managementul resurselor umane, etică, deontologie și integritate.

● Performanța și managementul riscurilor. Acest element subsumează problematica managementului legată de fixarea obiectivelor, planificare (planificarea multianuală), programare (planul de management) și performanță (monitorizarea performanței).

● Informarea și comunicarea. În această secțiune sunt grupate problemele ce țin de crearea unui sistem informațional adecvat și a unui sistem de rapoarte privind execuția planului de management, a bugetului, a utilizării resurselor, semnalarea abaterilor. De asemenea, conservarea și arhivarea documentelor trebuie avute în vedere.

● Activități de control. Standardele subsumate acestui element-cheie al controlului intern/managerial se focalizează asupra: documentării procedurilor; continuității operațiunilor; înregistrării excepțiilor (abaterilor de proceduri); separării atribuțiilor; supravegherii (monitorizării) etc.

● Auditarea și evaluarea. Problematica vizată de această grupă de standarde privește dezvoltarea capacității de evaluare a controlului intern/managerial, în scopul asigurării continuității procesului de perfecționare a acestuia.

Standard 1

ETICA, INTEGRITATEA

1.1. Descrierea standardului

Entitatea publică asigură condițiile necesare cunoașterii de către angajați a reglementărilor care guvernează comportamentul acestora, prevenirea și raportarea fraudelor și neregulilor.

1.2. Cerințe generale

– Managerul și salariații trebuie să aibă un nivel corespunzător de integritate profesională și personală și să fie conștienți de importanța activității pe care o desfășoară;

– Managerul, prin deciziile sale și exemplul personal, sprijină și promovează valorile etice și integritatea profesională și personală a salariaților. Deciziile și exemplul personal trebuie să reflecte:

● valorificarea transparenței și probității în activitate;

● valorificarea competenței profesionale;

● inițiativa prin exemplu;

● conformitatea cu legile, regulamentele, regulile și politicile specifice;

● respectarea confidențialității informațiilor;

● tratamentul echitabil și respectarea indivizilor;

● relațiile loiale cu colaboratorii;

● caracterul complet și exact al operațiilor și documentațiilor;

● modul profesional de abordare a informațiilor financiare;

– Salariații manifestă acel comportament și dezvoltă acele acțiuni percepute ca etice în entitatea publică;

– Managerul și salariații au o abordare pozitivă față de controlul financiar, a cărui funcționare o sprijină.

1.3. Referințe principale***)

Valorile etice fac parte din cultura entității publice și constituie un cod nescris, pe baza căruia sunt evaluate comportamentele. Separat de acesta, entitatea publică trebuie să aibă un cod de conduită oficial, scris, care este un mijloc de comunicare uniformă a valorilor etice a tuturor salariaților. Codul etic stabilește care sunt obligațiile rezultate din lege cărora trebuie să li se supună salariații, în plus peste cele rezultate ca urmare a raporturilor de muncă: depunerea declarației de avere, a declarației pentru prevenirea conflictului de interese. Există și cazuri în care legea prevede incompatibilități pentru ocuparea unor funcții publice.

Codul de conduită a funcționarilor publici este aprobat prin lege. La nivelul fiecărei instituții, codul etic se aprobă de către conducător.

Pentru a putea acționa în conformitate cu valorile entității publice, salariații au nevoie de sprijin și de o comunicare deschisă, în special atunci când este vorba despre ajutorul acordat pentru rezolvarea dilemelor și a incertitudinilor în materie de conduită adecvată. Salariații entităților publice sunt liberi să comunice preocupările lor în materie de etică. Managementul entității trebuie să creeze un mediu adecvat acestui tip de comunicare.

Conducerea trebuie să supravegheze comportamentul efectiv al salariaților din subordine, referitor la standardul de etică și integritate, și să trateze în mod adecvat orice abatere de la codul de conduită.

– Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată;

– Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției;

– Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice;

– Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 176/ 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 452/2004, cu modificările și completările ulterioare;

Consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică

Elaborarea și implementarea unei proceduri pentru semnalarea neregulilor, în conformitate cu Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii

Elaborarea și aprobarea unei proceduri privind declararea bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, în conformitate cu Legea nr. 251/2004

Obiectiv specific 2 Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data) puse la dispoziție de către CNPP

Masuri

Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informații de interes public și a celor privind transparența procesului decizional

Dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare sau e-administrare ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetățeni

Includerea în strategia de comunicare a temelor anticorupție cu accent pe gestionarea relațiilor cu publicul și mass-media

OBIECTIV GENERAL 2 – CREȘTEREA GRADULUI DE EDUCAȚIE ANTICORUPȚIE

Obiectiv specific 2. Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al CJ.P.

Masuri:

Asigurarea participării propriilor angajați la cursuri periodice privind normele etice și de conduită

Elaborarea și diseminarea către angajați de materiale cu caracter informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau a incidentelor de integritate

OBIECTIV GENERAL 3 – COMBATEREA CORUPȚIEI PRIN MĂSURI ADMINISTRATIVE ȘI PENALE

Obietiv specific: Consolidarea mecanismelor de control administrativ

Măsuri:

1.Evaluarea sistemului sancțiunilor administrative și a implementării lor

2. Analiza la nivel instituțional a performanței individuale și departamentale

3. Consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control intern și audit;

4. Intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităților de audit și control intern;

5. Aplicarea de sancțiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice și de conduită anticorupție la nivelul tuturor funcțiilor și demnităților publice;

6. Publicarea periodică a unui raport privind sancțiunile disciplinare

7. Intensificarea activităților aferente rolului și protecției avertizorului de integritate (de care beneficiază în fața comisiei de disciplină sau a altor organe similare conform Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii

OBIECTIV GENERAL 4 – APROBAREA PLANULUI SECTORIAL DE INTEGRITATE ȘI MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII ACESTUIA

Obiectiv specific 1Aprobarea planului sectorial și autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislației naționale anticorupție, în special a măsurilor preventive

Măsuri:

Informarea angajaților despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;

Identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției

Identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților specifice instituției

Aprobarea și distribuirea în cadrul instituției a planului sectorial și declarației de aderare la SNA

Obiectiv specific 2Monitorizarea implementării planului sectorial și participarea la sistemul național de monitorizare a SNA

Adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA

Colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării și comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA

Contribuția la elaborarea Raportului Național Anticorupție

Prin incident de integritate” se înțelege luarea

uneia dintre următoarele măsuri împotriva unui angajat al instituției publice:

a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârșirii unei

abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să

protejeze integritatea funcției publice;

b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de

corupție sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicțiilor,

incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării averilor;

c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenția Națională

de Integritate, referitor la încălcarea obligațiilor legale privind averile

nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităților.