Analiza Circulatiei Turistice

=== l ===

1

CUPRINS

Capitolu I Potențialul turistic al județului Tulcea…………………………………………………..4

1.1 Asezarea geografica a județului Tulcea…………………………………….4.

1.2 Scurt istoric al județului Tulcea…………………………………………….4.

1.3.Resurse turistice naturale existente in județul Tulcea………………………………5

1.3.1 Relieful…………………………………………………………….5

1.3.2 Clima ………………………………………………………………6

1.4 Flora si fauna județului Tulcea……………………………………………..6

1.4.1Flora si fauna Munțiilor Măcin……………………………………..7

1.4.2Flora si fauna Deltei Dunării……………………………………….8

1.5 Obiectivele turistice naturale și antropice din județul Tulcea………………….10

1.5.1 Obiective turistice naturale ale județului Tulcea………………………..10

1.5.2. Obiective turistice antropice ale județului Tulcea………………………11

1.6 Trasee turistice in județul Tulcea……………………………………………17

Capitolul II

Oferta turistica a județului Tulcea………………………………………………………27

2.1 Definiția și structura unitațiilor de cazare……………………………………………..27

2.2 Structuri turistice de primire cu finctiuni de cazare existente in județul Tulcea………………………………………………………………………….28

2.2.1 Hoteluri……………………………………………………………………………………………………….28

2.2.2 Pensiuni………………………………………………………………32

2.2.3 Complexe turistice …………………………………………………..37

2.3 Avantaje si dezavantaje ale structurilor de cazater existente in judetul Tulcea…………………………………………………………43

2.4 Grupuri de clienți pentru turismul din județul Tulcea…………………………………..44

2.5 Analiza swot a județului Tulcea………………………………………………..45

Capitolul III Analiza circulației turistice manifetsate in județul Tulcea in perioada 2007-2010……………………………………………………………………47

3.1 Numarul structurilor turistice de primire cu functiune de cazare existente in judetul Tulcea in perioada 2007-2009…………………………………………47

3.2 Indicatori ai cererii turistice…………………………………………………………………….50

3.3 Indicatori ai relației cerere – ofertă…………………………………………………………..52

3.4 Proiecte finalizate sau in curs de desfasurare pentru dezvoltarea turismului

durabil in judetul Tulcea………………………………………………………..58

Concluzii Propuneri privind dezvoltarea t urismului in judetul Tulcea…………………………………….61

Bibliografie ……………………………………………………………………..63

Anexa 1………………………………………………………………………….65

Anexa 2………………………………………………………………………….66 Aneza 3………………………………………………………………………….67

.Anexa4…………………………………………………………………………………………………….68

Anexa 5…………………………………………………………………………………………………….69

Anexa 6…………………………………………………………………………………………………….70

Anexa 7…………………………………………………………………………………………………….71

Anexa8……………………………………………………………………………………………………..72

Anexa 9……………………………………………………………………………………………………..73

Anexa 10…………………………………………………………………………………………………..74

INTRODUCERE

TURISMUL înseamnă a călătorii, a colinda, referitor la semnificația de excursie.Având în vedere că în județul Tulcea sunt multe destinații turistice care merită vizitate cum ar fii Delta Dunări și Munții Măcinului care sunt de o rară frumusețe.Dacă ai timp sau vrei să îți petreci concediul în mijlocul naturi inconjudat de o vegetație bogată și o faună numeroasă județul Tulcea este locul potrivit pentru o vacanță ninunată.Din punctul meu de vedere județul Tulcea este locul perfect pentru petrecerea unei vacanțe din acest motiv am ales această temă pentru lucrarea mea de licență .

În primul capitol va voi prezenta cea mai veche unitate de relief Munții Măcinului și cea mai noua Delta Dunării. Munții Măcinului sunt formați din șisturi verzi . Altitudinea variază între 7 și 467 metri, pantele fiind abrupte, cu o diferență de altitudine mare pe o distanță mică. Debitele cursurilor de apă sunt reduse majoritatea având caracter temporar, deseori formând cascade. Climatul acestor munți a determinat o varietate specifică, unică în Europa, cu interferența tipurilor ecosistemice pontico – submediteraneene, central europene și asiatice, fapt ce conferă Munților Macin atributul de sinteză în miniatură a două continente – Europa și Asia. Delta dunării este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă În Deltă Dunării predomină vegetația de mlaștină stuficolă, care ocupă circa 78% din suprafața totală.tot în acest capitol sunt prezentate lacașele de cult ,cetățile arheologice și monumentele istorice ale județului care merită vizitate.deasemenea v-am prezentat și traseele turistice pe care va puteți plimbă însoțiți de un ghid turistic care vă va povesti povești misterioase despre locurile pe care le vizitrati.

În capitolul II sunt prezentate unitățile de cazare și ofertele pe care le puteți găsi în județul Tulcea .de la complexe turistice hoteliere până la vile pensiuni și căsuțe turistice .care mai decare cu oferte mai încântătoare și cu camere mai confortabile pentru ca dumneavoastră să fiți multimiti și să aveți parte de o vacanță minunată.

În capitolul III am preezentat circulația turistică manifestată în județul Tulcea .aici puteți vedea capacitaea de cazare ,indicatori ai cererii turistice ,indicatorii ai relației cerere ofertă cu tabele și repretentari grafice.

CAPITOLUL I

POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI TULCEA

1.1.Așezarea geografică a județului Tulcea

Județul Tulcea ocupă jumatatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, situată în extremitatea sud-estică a României, a cărui însemnătate vine din așezarea lui la gurile Dunării si ieșirea la mare. Paralela 450 latitudine nordică taie județul Tulcea în partea centrală, iar meridianul 290 41' 24" longitudine vestică străbate orașul Sulina, aflat la extremitatea estică a României..Înconjurat din trei părți de apă, se învecinează la vest cu județele Brăila și Galați, la nord cu Ucraina prin granița naturală Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud, cu județul Constanța.Suprafața județului este de 8.499 km2, reprezentând 3,56% din suprafața țării (238391 km2).Județul cuprinde 51 de unități administrativ-teritoriale, din care: municipiul Tulcea reședința județului cu o populație de 91.841 locuitori la 1 ianuarie 2008, 4 orașe și 46 de comune. Datorită întinderilor de apă județul Tulcea are cea mai mică densitate, 29,38 locuitori /km2, de aproximativ trei ori mai mică decât cea națională. Tulcea este un port de o lunga istorie construită pe ruinele cetații romane Aegisus. Marginile orașului de pe malul drept al Dunării sunt ca un amfiteatru. numele de Tulcea este folosit din secolul al XVII-lea. Acum, orașul este un oraș modern, cu o eleganta promenada de-a lungul Dunării. Parcurile si flora bogată dau orașului si împrejurimilor sale un aspect placut. Orașul este un centru industrial dezvoltat, dar rolul principal il deține Delta Dunării și Muzeul Deltei. Rutele turistice merg spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscută pentru peisajele pitorești. Cele mai importante rute sunt cele din deltă, regat al apelor și al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vânătorilor, paradisul pasărilor și  al florei formând un peisaj unic

1.2. Scurt istoric al judetului Tulcea

Istoria zbuciumată a Dobrogei a avut drept urmare faptul că județul Tulcea este un muzeu etnografic viu, existând un amestec de rase și neamuri ale căror culturi se întrepătrund dar, în același timp, păstrându-și identitatea. Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continua începand din perioada culturii Gumelnita (2900 – 2200 i.C.), continuând cu asezarea greaca Aegyssus (secolul VIII i.C.), cu portul si orasul roman din secolele I – II d.C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stapanirea otomană orașul decade, un reviriment inregistrandu-se odata cu deschiderea canalului Sulina. Orașul a fost atestat documentar în anul 1657. S-a aflat sub stapanire ottoman între anii 1420 si 1877.Până la reforma admnistrativa din anul 1950 a fost resedinta județului Tulcea (interbelic). Dupa instaurarea regimului comunist în România a devenit reședința unui raion din Regiunea Dobrogea. Începând cu secolul I e.n., cucerirea Dobrogei de către romani a marcat procesul ireversibil al romanizării populației geto-dace, perioadă în care, ca și în Dacia, se produce acea sinteză etnică al cărei rezultat a fost nașterea poporului român și a limbii române, proces care se încheie, în linii mari, în secolul al VII-lea, în pofida valurilor popoarelor migratoare.

În diferite perioade istorice, alături de români, s-au stabilit în Dobrogea diverse alte populații, structura eterogenă a acesteia păstrându-se până astăzi. Astfel, în Dobrogea către sfârșitul secolului XIV și până în secolul XII-lea, pe lângă populația rusă și turcă care locuiau pe teritoriul Dobrogei, s-au stabilit tătarii. Apoi, după războaiele ruso-turce au venit bulgarii și rușii, mai ales lipovenii și ucrainenii. Cu toate aceste colonizări, populația românească în Dobrogea a fost permanent majoritară.După cel de-al doilea razboi mondial, orașul se extinde și se modernizează. În prezent vatra orașului atinge o suprafață de 115 kmp și o populație de 91.875 locuitori (in anul 2002). Tulcea este un oraș industrial, modern, port pentru navele de pasageri, precum și pentru cele care transportă produse industriale, mai ales materii prime si pentru navele de pescuit oceanic. Judetul Tulcea este situat in așa natură, incât este accesibil de pe mare cât si pe Dunare de catre navele maritime, având un mare avantaj comercial.

1.3.Resurse turistice naturale existente in judetul Tulcea

1.3.1. Relieful județului Tulcea

Relieful județului Tulcea este cel mai vechi și cel mai complex dintre ținuturile de podiș ale țării noastre. Cu toate că în altitudine se menține doar intre 100 m în partea centrală și 467 m în virful cel mai înalt din nord, prezintă o alcatuire geologică variată de la formațiunile considerate printre cele mai vechi ale scoarței terestre – șisturile verzi, care datează de la inceputul paleozoicului, până la formațiunile neogene și loessul cuaternar care le acoperă pe toate celelalte.

Suprafața județului cuprinde doua unități fizioa-geografice, bine delimitate: Horstul Dobrogean și Delta Dunării.

Horstul Dobrogean, constituie un rest al cutărilor hercinico-kimerice si se caracterizează ca un relief tipic de platou, avand ca elemente caracteristice: Munții Măcinului, Podișul Niculițel. Pe versantul oriental al Munților Măcinului, in zona de padure – Luncavița, se află rezervatia forestieră Valea Fagilor, care pastrează pe circa 2 hectare un faget – relict terțiar, o adevarată curiozitate stiintificș a Dobrogei de Nord.

Podișul Niculițel și Dealurile Tulcei – formațiuni sedimentare si diabaze, cu înălțimi de 200-350 m în zona Isaccea-Niculițel. (Dealul Bujorilor – 352 m) și munții izolați din jurul Tulcei (dealurile Consul si Somova), dealurile calcaroase din imprejurimile Tulcei cu înălțimi ce depașesc 200 m .Podișul Babadacului format din rocă sedimentară predominant cretaciă,cu inalțimi cuprinse intre 100 si 400 m.Podișul Casimncei construit din șisturi verzi reprezentând astăzi o vastă regiune prepaleozoică, cu înălțimi între 300 si 400 m(Dealu Mare 300m,Cioplan 369m Horstul Dobrogean, se prezintă ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa si padure). Fondul stepei este unitatea biogeografică cea mai tipică a județului. Silvostepa și padurile se dezvoltă pe porțiuni mai restrânse.Cea de-a doua unitate fizico-geografica a județului Tulcea,este Delta Dunării . O campie aluvionară în plină evoluție și reprezinta cel mai tânăr relief de acumulare din țara noastră la apariția căruia au participat și participă in egala masura fluviul si mare

1.3.2 Clima județului Tulcea

Clima județului este temperat-continentala. Apropierea de zona continentală a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultând un vânt numit Crivăț, care aduce ierni foarte reci, câteodată înghețând chiar Dunarea și Delta pe o perioada de doua-trei luni. Pe țârmul brațului Sulina, briza mării aduce aer cald si umed, inregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarnă din țara.

1.4Flora și fauna județului Tulcea

1.4.1 Flora si fauna Munțiilor Măcin

Munții Măcinului, munți erodați de vremuri și cu înălțimi mici, aparțin de Munții Dobrogei, ce la rândul lor reprezintă o parte a lanțului preistoric al Munților Hercinici, cei mai vechi din Europa, formați cu mult timp inaintea Carpaților.

Zona  protejata dispune de o flora si o fauna aparte. Unele elemente ale acestei faune sunt deja pe cale de dispariție broasca țestoasa-monument al naturii, balaurul dobrogean, vipera corn, vulturul pleșuv, ciocănitoarea neagră, dumbraveanca- specii protejate pe plan internațional

– FLUTURII : Polia cherrug, Chersotis laeta macini, Chersotis fimbriola niculescu

l – REPTILELE : țestoasa de uscat (Testudo graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), vipera cu corn (Vipera ammodytes)

– PASARILE : dumbraveanca (Coracias garrulus), șoimul dunarean (Falco cherrug);
– MAMIFERELE: popândaul (Citellus citellus), dihorul pătat (Vormela peregusna), pisica sălbatică (Felis silvestris), Jderul de piatră (Martes foina).- cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent in Dobrogea numai in Munții Măcinului; căpriorul (Capreolus capreolus); mistrțtul (Sus scrofa);iepurele (Lepus europaeus); fazanul (Phasianus colchicus); vulpea (Vulpes vulpes);

Flora Munților Măcin-Parcul Național Munții Măcinului are o suprafață de 11.140,2 ha, din care 11.110,2 ha fond forestier (99,7%) si 30 ha pasuni(0,3%). Caracteristica pentru parc este predominarea ecosistemelor forestiere, care asigură stabilitatea ecologica și habitatul optim pentru speciile erbacee deosebite din acest teritoriu. In padurile din nordul Dobrogei se regasește o biodiversitate bogată și unică în lume, în care se includ ecosisteme complexe forestiere, de stepă si de silvostepă. Padurile sunt constituite majoritar din arborete de foioase de amestec, in care specia de baza este gorunul în nord si stejarul brumariu sau stejarul pufos în sudul parcului.

Pe langa o mare diversitate de specii de flora si fauna, dintre care multe sunt rare pentru țara si pe plan mondial, parcul Național Munții Măcinului deține și protejează o serie de habitate prioritare: stepe vest-pontice de colilie, stepe vest pontice cu Thymus zigioides, paduri moesice de stejar pufos cu paduri de stejar brumariu, tei,carpinita din Dobrogea.Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial: militeaua dobrogeana (Silene compacta) este la limita nordică, coada racului de stanca (Potentilla bifurca) este la limita vestica. Valoarea internațională este subliniată prin prezența a 6 specii incluse în Lista roșie europeana in categoria "vulnerabil" dintre care menționam: clopoțelul dobrogean (Campanula romanica), merinana (Moehringia grisebachi), ghiocelul cu frunze îndoite(Galanthus plicatus), garofița pitică de stâncă (Dianthus nardifor ).

1.4.2Fauna și flora Deltei Dunării

Flora din Delta Dunării este extrem de bogată și se desfasoară pe trei niveluri: plante cu frunze plutitoare (nufărul alb, nufărul galben, iarba broaștelor, ciulinii de balta, limba apei, rizacul), plante riverane si de plaur (stuf, papura, ferigă de apa, macriș, izma broaștei, cucută de apa, si plante de uscat (salcia albă, plopul, arinul, frasinul, pădurile combinate de pe grinduri).

În Delta Dunării predomină vegetația de mlastină stuficolă, care ocupă circa 78% din suprafața totală. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică și numeroase alte specii. Vegetația de sarături ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine. Cele mai frecvente specii sunt Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate și se dezvoltă pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau notă caracteristica peisajului. În Delta Dunării întâlnim patru tipuri de zavoaie: zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului și sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zavoaiele formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop, la care se adaugă speciile plantate: plopul negru hibrid, arțarul american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este arinișul care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajiștilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din Delta Dunării, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Sărăturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetația pajiștilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafeței deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.Vegetația acvatică din ghioluri, bălti și japse ocupa 2% din Delta Dunării. Pădurile de pe campurile marine Letea si Caraorman sunt șleauri de silvostepa, numite local hășmace, cu stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm si cu plantele agatatoare . Reprezintă numai 0,8% din totalul suprafeței din Delta Dunării.Formațiune specifică stufariilor masive ce se regaseste în Delta Dunării, plaurul este un strat gros de 1 – 1,6 m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice și sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bălților transformându-se în insule plutitoare cu diferite marimi care, împinse de vânt, se deplaseaza pe suprafața apei. Vegetația plaurului difera de restul stufariilor. Stuful se dezvolta în Delta Dunării în cele mai bune condiții, fiind mai înalt și mai gros. Alaturi de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apa, cucuta de apa, troscotul, salcia pitică, precum si plantele agațătoare . Pe plaur se formează coloniile de pelicani comun și creț și tot aici traiesc porcul mistreț,câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.Delta Dunării este un adevarat paradis faunistic.. Mamifere întalnite în Delta Dunării sunt iepurele, mistrețul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatică,broaște țestoase .Peștii sunt prezenți în Delta Dunării peste 150 de specii, cei mai mulți de apă dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Între aceștia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat științific, cât și economic. Pe brațele de vărsare ale Dunării se întalnesc cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, șalaul, știuca, mreana, avatul. Caracuda, bibanul și plătica prefera un mediu mai calm, iar sectorul marin adaposteste in special acipenseridele si clupeidele. Păsările din Delta Dunării sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută ca un paradis avian. Renumele se datorează celor peste 300 de specii (dintre acestea, 70 sunt extraeuropene) pe care le putem întâlni în deltă și care reprezintă 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă sș rămânand aici pentru diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase – 141 de specii, dintre care 81 cuibaresc în deltă. Păsările din Delta Dunării se pot grupa în cinci tipuri principale: mediteranean (starc, țigănuș, cormoran mic, vultur pleșuv, piciorong, cioc întors, califar, pelican), european (privighetoarea de stuf, presura, boicusul, rândunelele de mare, pescărușul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul pleșuv, șoimul dunărean) și chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rața mandarin).

Multe specii din Delta Dunării, mai ales dintre rațe, gaște, pescăruși, apar frecvent în diferiți biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar în avifauna acvatica, devenind din ce în ce mai numeroase pe masura transformării ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscări, filomele, pițigoi, cinteze, la care se adaugă, în timpul cuibăritului, rațe, cormorani și starci. În padurile de pe câmpurile marine Letea și Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii, mierle, ciocănitori, măcăleandru, pițigoi, graur, precum si codalbul, gaia bruna, acvila pitică, vulturul pescar etc. Fazanul a fost introdus in Delta Dunării prin colonizare, populația dezvoltându-se rapid. În pajiștile de stepa nisipoasa suntspecifice potârnichea, prepelița, ciocârliile, pasărea ogorului. În satele ce aparțin de Delta Dunării, pe lângă gospodarii, sunt frecvente guguștiucul, vrabia de casa, rândunica, barza, lăstunul.

O serie de specii acvatice se asociaza în timpul cuibăritului formand colonii care sunt aglomerări de cuiburi pe spații, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafețelor de constructie a cuiburilor, precum și de avantajele oferite de prezența unui numar mare de păsări în apararea cuiburilor cu oua sau pui. În Delta Dunîrii sunt mai multe tipuri de colonii: de stârci, lopîtari,țiganuși și cormorani, de pelicani si cormorani, de pescăruși, de avoazete si cioc întorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protecție integrală Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtă. Aici se asociază mai multe mii de perechi de pelican comun cu zeci, pana la sute de perechi de pelican creț și cormoran mare. Păsări – monument al naturii se ragasesc in Delta Dunării : pelicanul creț, pelicanul comun, lopătarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mică, lebăda muta, leăada cânttoare, piciorongul, cioc întorsul, califarul roșu, vulturul cod alb.

1.5Obiectivele turistice naturale și antropice din județul Tulcea

1.5.1 Obiective turistice naturale ale județului Tulcea

Rezervația Biosferei Delta Dunării pe langă rara frumusețe a peisajelor pe care le oferă, Delta Dunării reprezintă o rezervțtie completa, deținând o foarte mare diversitate de plante si animale, specii dintre cele mai rare, unele chiar unice, declarate monumente ale naturii, este un tinut exotic, luxuriant, cu 1830 de specii de copaci și plante, peste 2440 de specii de insecte, 11 specii de reptile, 91 specii de moluște, 133 specii de pești, 320 de specii de păsări (berze, rațe, gaște sălbatice, cormorani, egrete, pelicani etc.), 44 de specii de mamifere (vulpi, mistreți, câinele enot, nurci, bizami, hermine etc.); vegetația este foarte bogată, formată din stufărișuri, rogozuri și plante acvatice, in special nuferi; toate speciile de plante acvatice din Europa, se regasesc in acest habitat; reprezintă o importanta zona piscicola, cinegetică și turistică

Rezervația Naturală Vârful Secaru se află în vestul podișului Babadag, la circa 4 km de comuna Ciucurova, localitatea Atmagea; zonă salbatică, de o rara frumusețe, nemarcată cu trasee turistice, lucru care nu ar trebui sa impiedice vizitarea; adaposteste specii rare de plante (bujorul dobrogean), pe langă tei, stejar brumariu, arini, lilieci și animale (țestoasa dobrogeană, vipera cu corn, căprioare, mistreți, vulturi

Padurea Caroeman Padure este declarată înca din anul 1940, monument al naturii, adapostind stejari ce depasesc 30 m înalțime, frasini, plopi, vegetație cățărătoare de tip mediteraneean, precum lianele ce ating 25 m lungime, iedera, hameiul, curpenul, vița salbatică; atractia zonei o reprezinta un stejar cu vârsta ce depasește 400 de ani și circumferința de 4 m, cu numele "stejarul ingenuncheat", care i se trage de la ramurile ce ating pământul; odată cu protecția Pădurii Caraorman este ocrotită si o specie importanta de vulturi,ce au drept habitat aceasta zona,pe care au ales-o pentru a-si construi cuiburile

Pădurea Letea- Pădurea se întinde pe niște limbi de pământ, ramase printre dunele de nisip și are în componența sa specii de plop alb, plop negru, frasin de luncă, tei alb, ulm, stejar de luncă, stejar brumăriu, plante cățărătoare precum vița salbatică, hameiul, curpenul, liana greceasca.

1.5.2. Obiective turistice antropice ale judetului Tulcea

Piața Civică -construită între anii 1970-1972 , e o piață largă, frumoasă, pardosită cu placi de marmură, cu fântâni arteziene, fiind un loc de recreere pentru localnici și oaspeți. În centrul ei se află statuia lui Mircea cel Batrân, opera a sculptorului tulcean Ion Jalea. Prezentarea lui in forma statică exprima ideea venirii domnului in armura de cavaler-oștean pentru a se opri aici, pe pământ dobrogean. Monumentul realizat în bronz a fost inaugurat în 1973.

Centrul Muzeal Ecoturistic ,,Delta Dunării” – prezintă elemente specifice Deltei Dunării, unice în lume (reconstituirile unor habitate naturale tipice de deltă și a unei cherhanale tradiționale, alături de acvariile cu specii de pești, corali și alte organisme acvatice)

Muzeul de Artă  – găzduiește intr-o clădire de stil neoclasic, monument de arhitectură, construit între 1963 – 1865, gazduiește colecțiile de pictură, sculptură, icoane, artă orientală, grafică și artă decorativă.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară – este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea. Patrimoniul Muzeului reflectă, prin diversitatea colecțiilor, un model cultural unic generat de conviețuirea etnică dintre români și celelalte populații. Cele aproximativ 8000 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil  în cadrul colecțiilor de artă populară și port popular, etnografie și foto-document

Muzeul de Istorie și Arheologic – este situat pe locul fostei cetăți antice Aegyssus. Un loc aparte îl ocupă Sala Tezaur, unde sunt expuse tematic piesele de execuție deținute de muzeu:   tezaure monetare, obiecte de podoabă din aur și argint, accesorii vestimentare.

Casa memorială Panait Cerna, situată în satul Cerna, la 55 km de Tulcea și 26 km de orașul Măcin. Casa în care s-a născut poetul, o locuință tipică de meșteșugar de la începutul secolului al XX-lea, a fost donată de urmașii tatălui adoptiv al poetului muzeului, care a organizat-o  obiectiv muzeal. Expoziția memorialistică, organizată în două din săli, prezintă datele bibliografice ale poetului, reproduceri după fotografii, documente, acte de stare civilă și de studii, după manuscrise și publicații, după diferite ediții ale operei poetice, după mărturii literare și referințe critice, lucrări ce evidențiază originalitatea creației lui Panait Cerna. În celelalte încăperi s-a încercat reconstituirea aspectelor etnografice ale interiorului țărănesc din perspectiva rememorării unei secvențe de viață tradițională din perioada în care poetul a trăit aici.  

Mănăstirea Celic-Dere situată la 28 Km de Tulcea, între satele Poșta și Telița, pe valea Cilicului, a fost construită către mijlocul sec. XIX ca mănăstire de maici. Mănăstirea are aspectul unui sat cu gospodării împrăștiate, în care se remarcă în mod deosebit casa stăreției, casa ce adăpostește muzeul de artă ecleziastică și biserica. Biserica, ridicată în forma actuală la începutul sec. XX, operă a arhitectului Toma Dobrescu, este printre puținele construcții etajate de acest gen din România, cu o biserică de iarnă la demisol și biserică de vară la parter; muzeul mănăstirii, organizat în fostul atelier de pictură religioasă și de țesut covoare, este deținătorul unui important tezaur de obiecte de cult, între care 43 de cărți bisericești tipărite între 1643 – 1843; colecția cuprinse și Biblia de la București (1688). În curtea mănăstirii se află o moară de vânt, monument de arhitectură.

Mănăstirea Cocoș situată la 8 km de satul Niculițel, la poalele dealului Cocoșu, Prima așezare monahală a fost ridicată la 1833 de către călugării transilvăneni întorși de la Muntele Athos, Visarion (fost ieromonah la Mănăstirea Neamț), Gherontie și Isaiia, pe spezele mocanulu transhumant Nicolae Hagi Ghiță Poenaru. La începutul sec. XIX atât biserica cât și pavilioanele cu chilii au fost refăcute după planurile arhitectului Toma Rădulescu. Pictura bisericii este opera artistului italian F. De Biasse, cu excepția pridvorului pictat de iconograful local Geo Cardaș. Muzeul organizat la Mănăstirea Cocoș  are o colecție importantă de carte de cult, adunată din toate parohiile Județului Tulcea.

Mănăstirea Uspenia situată la 3 km sud-vest de satul Slava Rusă, a fost înființată cândva, în sec. XVIII de către un grup de credincioși din Slava Rusă, care au construit mai sus de sat o bisericuță și s-au retras să trăiască acolo. Fântâna Albă și, ulterior, sediu mitropolitan. Cu hramul Adormirea Maicii Domnului. An de an sărbătoarea hramului mănăstirii strânge laolaltă comunitățile de ruși lipoveni din țară și din străinătate.  Mănăstirea este depozitara unui valori de artă bisericească veche rusă.     

Biserici: 22 de lăcașuri de cult numai în municipiul Tulcea – 15 biserici ortodoxe, dintre care 4 de rit vechi,   o biserică romano-catolică, una baptistă, una adventistă, două case de rugăciune, o sinagogă și o moschee.

Biserica Sf. Atanasie, descoperită în anul 1974, a fost ridicată în prima jumătate a sec. XIV ca biserică a unei curți feudale. Biserica avea dimensiunile inițiale de 11,5 x 6,5 m și un altar semicircular acoperit cu o semicalotă. În primele decenii ale sec. XV biserica își încetează activitatea; este redată cultului la începutul sec. XVI ca biserică a comunității parohiale a zonei când au loc și primele modificări: limita vestică a pronaosului a fost extinsă cu 1,3 m și s-a refăcut zidul absidei altarului., iar la extremitatea vestică a lăcașului s-a adăugat o turlă-clopotniță din lemn.

Biserica cu plan treflat, a fost descoperită la 3 km S-V de sat, în punctul „Cetățuia”. Construită în sec. XI – XII sau, după alte opinii, la începutul sec. XIII.

Pe teritoriul comunei au fost descoperite o așezare rurală romană, ruine de villae rusticae și necropole romane. Geamia din orașul Babadag

Cetăți: Cetatea Aegyssus situată pe colnicul Hora, azi dealul Monumentului, în partea de est a orașului Tulcea. Descoperirile arheologice (material ceramic getic și grecesc), dar și originea celtică a numelui, derivat de la un legendar întemeietor Caspios Aegisos, pledează pentru construirea cetății la sfârșitul sec. IV a.Chr. Cetatea de pe Dealul Monumentului apare menționată în Notitia Episcopatum pe lista celor 15 reședințe episcopale din Dobrogea. În sec. X – XI existența unei mici fortificații în acest punct este dovedită deopotrivă arheologic și în izvoarele vremii. După o distrugere masivă cândva în sec. XI, așezarea se mută la poalele fortificației. Începând cu sfârșitul sec. XIII și începutul sec. XIV și pe toată perioada stăpânirii romane, colnicul Hora este din nou locuit. Prima atestare a așezării și cetății în forma Tulcsa apare într-un registru vamal otoman din 1515 – 1517. Atât Evlia Celebi, cât și Matteo Gondola vorbesc în lucrările lor, în sec. XVII, despre o mică cetate cu 7 turnuri, zidită pe malul stâncos al Dunării, care controla traficul fluvial spre și dinspre Marea Neagră. De la 1860, când devine reședință de sangiac, Tulcea cunoaște o nouă perioadă de dezvoltare economică și urbanistică, fiind recunoscut ca cel mai important centru al zonei.

Cetatea Halmyris, situata in com. Murighiol, jud. Tulcea, la 2,5 km est de satul Murighiol, în punctul cunoscut sub numele de „Bătăraia”, „Geneviz -Kaleh” „Cetatea” sau „Cetățuia”, pe șoseaua ce duce de la Tulcea la Dunavățul de Jos. Cetatea romano-bizantină are o formă trapezoidală, cu o suprafață de cca 2 ha, cu 15 turnuri, trei porți și trei valuri de apărare. Principalele monumente dezvelite și, âțîîn parte, restuarate sunt:  Poarta de Nord; Poarta de Nord-Vest (monumentală ?), Poarta de vest; Thermae-le;  Edificiul nr. 1; Poarta de Vest; Basilica paleocreștină cu cripta martirică (Epictet și Astion).

Cetatea Orgame / Argamum, com. Jurilovca, jud. Tulcea, situată la 7 km est de satul Jurilovca, în punctul numit „Dolojman”, „Doloșman” sau „Cetatea”. Cercetările arheologice desfășurate aici în anii 1926 – 1932 și din 1965 fără întrerupere au permis dezvelire unor importante monumente și schițarea istoriei cetății pentru cele mai bine de 12 secole de funcționare.  Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menționată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost întemeiată la mijlocul sec. VII a.Chr. de către grecii din Asia Mică, cu cel puțin o generație înaintea cetății Istros / Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului și din prima epocă a fierului. Cetatea romano-bizantină avea o suprafață de aproximativ 2,6 ha, o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri, șase contraforturi (bastioane) și două porți principale – pe laturile de vest și sud și două porți mici pe latura de sud. Sistemul defensiv cuprindea, în afară de incintă, și două valuri de pământ cu șanț. În interiorul cetății au fost cercetate și, în parte restaurate, o serie de edificii publice și private datând din sec. V- VII:.  În fața cetății Orgame/Argamum, la aproximativ 2,5 km spre est, pe insula Bisericuța se află o fortificație romano-bizantină și urme de locuire din epoca medievală timpurie.

Cetatea Dinogetia, com. Jijila, jud. Tulcea, situată la 4 km în aval de satul Garvăn, pe o mică insulă (popină) numită de localnici „Bisericuța”. Cercetările arheologice începute în 1939 și reluate după cel de-al doilea război mondial a duladezvelirea unei mari părți din cetate și la schițarea grosso modo  a evoluției acesteia. După abandonarea cetăți la sfârșitul sec. VI și începutul sec. VII,  în vremea lui Ioannes Tzimiskes, după anul 971,  pentru două secole, cetatea își reia funcția defensivă: este reparată incinta, se ridică unele construcții și locuințe, între care cea mai importantă este bisericuța din mijlocul cetății, cea mai veche de pe teritoriul țării, ce a funcționat în sec. XI – XII.

Cetatea Noviodunum, oraș Isaccea, jud. Tulcea, situată pe malul drept al Dunării, la aproximativ 2 km est de orașul Isaccea, pe un promontoriu înalt de peste 20 m, în punctul „Pontonul vechi” sau „Eski-Kale. Așezată în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării, cetatea a avut, în diferite perioade istorice, un rol militar și comercial aparte. Din această perioadă a fost cercetat un mormânt monumental, în formă de cruce, aparținând unei familii din sec. IV p. Chr. Pentru mai bine de două secole (începutul sec. VII – al treilea sfert al sec. X) viața urbană decade. La sfârșitul  sec. X  și începutul sec. XI cetatea își reia funcția defensivă, incinta fortificației fiind refăcută de bizantini pe vechile fundamente romano-bizantine

Cetatea Enisala, sat Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea, situată pe un deal ce domină împrejurimile, la intersecția unor importante drumuri de apă și de uscat. Cetatea a fost construită de puterea imperială bizantină și de cea comercială genoveză la sfârșitul sec. XIII și începutul sec. XIV. În timpul lui Mircea cel Bătrân cetatea a trecut în stăpânirea Țării Românești, iar la sfârșitul domniei acestuia, când Dobrogea a fost cucerită de către turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. Cetatea propriu-zisă, de formă poligonală,  ocupa o suprafață de aproximativ 0,3 ha; o a doua incintă, aproape complet demantelată, închidea un spațiu de cel puțin două ori mai mare decât cel cuprins în perimetrul incintei mici. Pe tronsonul păstrat al incintei mari se află cinci turnuri rectangulare..

Pe teritoriul satului și în apropierea acestuia au fost identificate urme din mai multe epoci istorice: dealul cetății: urme din Hallstatt ,promontoriul “Palanca”: urme de locuire din eneolitic, epoca bronzului, Hallstatt și Latene .“Valea Netului”: a fost cercetată necropola getică din sec. IV – II a.Chr. cu peste 400 de morminte; punctul “Biserică”, la marginea de V a satului: au fost identificate și în parte cercetate o așezare greco-getică de tip Sarinasuf; locuirea getică din sec. I a.Chr. – I p.Chr.; necropola romană (din care au fost cercetate 158 de morminte); cimitirul medieval creștin (începutul sec. XVI – începutul sec. XVIII); punctul “Peștera” – fortificație romano-bizantină (sec. IV – VI p.Chr.), cu o suprafață de aproximativ de 2 ha; punctul “Palanca” – o mică fortăreață tip castellum (35 x 40 m), înconjurată cu val și șanț de apărare, distrusă aproape în întregime la modernizarea șoselei Enisala-Sarichioi.

Cetatea Proslavița, com. Nufăru, jud. Tulcea, situată la 12 km aval de Tulcea, pe malul drept al brațului Sfântu Gheorghe. Cetatea a fost ridicată a fundamentis de către Imperiul bizantin într-o zonă cu urme materiale din epocile hallstattiană, Latene și romano – bizantină. În epoca romano-bizantină pe malul Dunării, la capătul nordic al promontoriului, au funcționat două turnuri de supraveghere a liniei Dunării. Cercetările arheologice – sistematice sau de salvare –  mult îngreunate de faptul că satul actual Nufăru suprapune în totalitate cetatea medievală au dus la dezvelirea unei părți din zidul de incintă, a două turnuri masive, rectangulare, vizitabile – unul suprapus de localul Prislav, celălalt – din punctul „Dispensar” – restaurat și conservat prin construirea unui clădiri de protecție, a numeroase locuințe, cuptoare, a mai multor necropole de inhumație creștine; pe malul Dunării, în apropierea punctului de traversare a Dunării cu bacul spre Deltă, a ieșit la iveală instalația portuară a cetății. Cetatea a funcționat până în sec. XIV.

Cetatea Ibida, sat Slava Rusă, com. Slava Cercheză, situată pe valea pârâului Slava, la marginea de vest a satului Slava Rusă. Cetatea, în forma păstrată din epoca tetrarhiei cu refaceri în timpurile lui Justinian – „cu ziduri și turnuri colosale” (P. Polonic), „excepțional de mare – cea mai însemnată din toate cele cunoscute în interiorul Dobrogei Așezată într-o zonă de un pitoresc aparte – propusă de specialiști ca rezervație de peisaj, în vecinătate unei comunități tradiționale – ruși lipoveni, pe drumul național ce leagă orașele Brăila și Constanța, cetatea Ibida ar putea deveni unul dintre cele mai importante puncte ale turismului cultural nord-dobrogean.

Complexul paleocreștin, situat în partea de NE a localității Niculițel, la baza culmei Piatra Roșie, a fost descoperit în anul 1971 și cercetat timp de mai mulți ani. Monumentul este compus dintr-o bazilică ridicată în timpul împăraților Valens și Valentinianus, după planul unei basilici romane creștine, refăcută în vremea lui Theodosius II, deasupra unei cripte monumentale paleocreștine. Cripta, acoperit[ cu o cupolă hemisferică cu pandantivi, încadrată la exterior de timpane; în interiorul acesteia se află două morminte martirice suprapuse.

Monumentul Independenței – Tulcea–Monumentul Eroilor din Războiul pentru Independența se afla pe Colnicul Hora (astazi dealul Monumentului), in Parcul Monumentului, unde se gasesc si ruinele cetatii Aegyssus. Piatra de temelie a fost pusa la 17 octombrie 1879, in prezența regelui Carol I. Conceptul și execuția Monumentului aparține sculptorului George Vasilescu.
Liga pentru propasirea Dobrogei, condusă de poetul Ion Nenitescu, a avut inițiativa ridicării Monumentului ca omagiu adus eroismului și al vitejiei poporului roman în războiul pentru eliberarea de sub dominatia otomană (1877-1878).

Monumentul lui Mircea cel Batrân a fost ridicat în anii 1900 – 1902 pe locul numit pana în 1947 Piața Mircea (astăzi, intersecția Str. Isaccei, Antipa, Pacii si 14 Noiembrie).
Monumentul are un soclu de 5 m, alcatuit din blocuri de granit; are o intalțime de 4 m și il reprezenta pe domnitor în armură, cu mantia pe umar, cu coroana princiară pe cap, în mâna stanga ține sabia, iar cu bratul drept ridicat buzduganul. La baza soclului erau amplasati doi lei tinand sub labe trofee obtinuțe de domnitor în luptele cu dușmanul.În fața monumentului era plasata o placa de bronz pe care era gravata titulatura domnitorului "Io Mircea Mare Voievod și Domn de amandoua parțile de peste toata Dunarea pana la Marea cea Mare si cetatea Darstorului stapanitor".Distrus de catre bulgari, monumentul a fost reconstruit în 1977 in Piata Civica intr-o altă forma.

2.4 TRASEELE TURISTICE DIN JUDETUL TULCEA

– Tulcea – resedinta de judet – Delta Dunarii – Dealuri Bestepe, Dealu Mare, Carierei, Taberei, Monumentului (colnicul Hora) – 7 coline/Dunare (Tulcea) – Zaghen (lac) – Catedrala "Sf. Nicolae" 1865 pictata de Stefan Luchian (monument arhitectonic), Biserica "Sf. Gheorghe" (Biserica cu ceas) 1857, Biserica Greaca "Buna Vestire" -1848, Moschei "Azzizie" 1899 (monument arhitectonic) si "Ismail Pasa" 1877, Festival de folclor al tarilor dunarene (anii pari), Festival international al folclorului din tarile latine (anii impari), Muzeul "Delta Dunarii", aeroport, port fluvio-maritim, "Poarta Deltei", muzee, etnii: lipoveni, turci, ucraineni, greci-Babadag – Podisul Babadag – Dl. Babadagului, Cardo Bair/Babadag (lac) – Geamia lui Ali-Gazi-Pasa cu minaret (arta musulmana) sec.17, casa Panaghia sec.19, Biserica armeneasca ”Sf. Nascatoare”, asezare hallstatiana-Sultantepe, monumentul funerar al lui Sari Saltac (Ialtac) sec.18, cismeaua Calaigi, Poiana "Kiorum" rezervatie naturala, piscicultura, "Sinaia Dobrogei" supranume datorat inaltimilor impadurite

-Isaccea – Dealurile Niculitel/Dunare – Lacul Pietrei – Geamie sec.16 cu minaret si decoratie sculptata in piatra, Biserica "Sf. Gheorghe" sec.18 cu un valoros iconostas din lemn din 1645 ctitor Vasile Lupu, presupusa cetate "Vicina", 6 km pana la Manastirea "Cocos", drumetii catre Dl. Galmele Insirate, Dl. Cornetului, fosta cetate Noviodunum-Macin – Dealurile si Muntii Macin – Mv. Pricopan/Dunare (Macin/Dunarea Veche) si Garla Mare- urme castru roman (fosta localitate Vicina), ruine cetate romano bizantina 'Arrubium", geamia 1860, hanul vechi sec.18, Manastirea "Izvorul Tamaduirii – Macin" (M) la poalele Muntilor Macin –  Manastirea "Sf. Nicolae – Macin" (F) – Dunarea face un mare cot – Lacul Jijila comunica cu Dunarea prin paraul G-Sulina – zona Litoral – Marea Neagra/Marea Neagra, Dunare (Sulina) – Rosulet (lac), Rosu (lac), Puiu (lac), Lumina (lac) – Catedrala dublu hram "Sf. Nicolae si Sf. Alexandru" 1910,far maritim 1982, far vechi 1802, Palatul Comisiei europene a Dunarii de Jos-1860, Biserica "Sf. Nicolae" 1863, orasul situat la cea mai joasa alt. din Romania-3,5m alt., port fluvio-maritim, plaja virgina, Padurea Letea, 3,5m alt.

 -Baia – comuna – Movila Hamangia (107m alt) – Complex lacuri Razim – Marea Neagra – Vestigii neolitice- mil.4-2i.Hr Cultura Hamangia, Manastirea "Intrarea Domnului in Ierusalim -Codru" (M) 2005

-Baia sat Ceamurlia de Sus – Complex Razim/Ceamurlia – Ceamurlia (lac) si Complexul Razim – vestigii neolitice-mileniul 4-2 i.Hr-Cultura Hamangia, Hamangia-nume vechi

Baia sat Camena – Podisul Casimcea/raul Camena – falie de separare a Podisului Dobrogei de N de Podisul Dobrogei Centrale

-Beidaud – comuna – Podisul Casimcea/raul Hamangia – Cetate fortificata sec.9-7 I.Hr, Biserica "Sf. Nicolae" sec.19

-Bestepe – comuna – Dealurile Tulcei – Dl. Bestepe/Dunare (Sfantu Gheorghe) – Saslovia – urme cetate getica sec.4-3 I.Hr

-Bestepe sat Baltenii de Sus – Delta Dunarii– Dl. Bestepe/Dunare (Sfantu Gheorghe) -Manastirea "Balteni" 2001

-C.A. Rosetti sat Cardon – Delta Dunarii – Grindul Letea/ Dunare (Stambul) – Schitul "Buna Vestire – Delta Dunarii –  Rosetti" (M) 1992

-C.A. Rosetti sat Letea – Delta Dunarii – Grindul Letea – Magheru (canal), Merhei (lac), Matita (lac) – Schitul "Nasterea Maicii Domnului – Letea" (M) 1989, Grindul Letea, Padurea Letea (Padurea Hasmacu Mare), reptile (rezervatie naturala si monument natural), dune de 3-10 m inaltime (hasmacuri), lacul Merheiu Mare-pelicani, Matita-lac-bazin piscicol

-Casimcea – comuna – Podisul Casimcea – Dl. Corugea/raul Casimcea – Vestigii mormant tumular-neolitic-Cultura Cernavoda I, asezare rurala sec.2 d.Hr

-Casimcea sat Razboieni – Podisul Casimcea – Dl. Corugea/izvorul raului Casimcea – 300m alt

-Ceatalchioi – comuna – Delta Dunarii/Dunare (Chilia) – Tataru (lac) – lacuri deltaice

-Ceatalchioi sat Patlageanca – Zona Ceatalul Chiliei/Dunare – Formarea deltei – Dunarea se desface in primele doua brate: Dunare (Chilia) si Dunare (Tulcea)

-Ceamurlia de Jos – comuna – Complex lagunar Razim – Ceamurlia (lac) – la varsarea raului –Slava – vestigii neolitice-Cultura Hamangia: bordeie, strachini, pahare, cupe din Epoca bronzului (tumul) din Epoca romana

-Cerna – comuna – 55m alt.  –  Muntii Macin – Deal Piatra Rosie/raul Cerna – Poetul Panait Cerna – casa natala – muzeu memorial

Trasee spre Muntii Macin:

 – spre NE pe Drumul Cernei – Izvor – Saua Oancea (28m alt) – NV – Vf. Negoiu (403m alt) – Vf. Teica (402m alt) – V – Vf. Moroianu (434m alt) – NV – Vf. Ioanesul (442m alt) – Vf. Tutuiatul (467m alt) – Saua Tutuiatului (368m alt) – (varianta V spre satul Greci) – Vf. Calcata (430m alt) – Vf. Capusa (433m alt) – Izvorul Cautici – Vf. Chiscura Chelului (313m alt) – NE – La Cetatuie – N pe Valea Luncavita – Luncavita (sat) – Lacul Crapina

–  spre NE pe Drumul Cernei – Izvor – Saua Oancea (28m alt) – NE – Nifon (sat)

Alte trasee:

– spre NV – Vf. Chervant (204m alt) – Pasul Priopcea (152m alt) – Vf. Priopcea (410m alt) – V – Cetatea Troesmis/Dunare (Bratul Macin) – S – Vf. Iacobdeal (341m alt) – Turcoaia (sat)

– spre SV pe Valea Cerna – Traian (sat) – Lacul Cerna (Traian)

Cerna sat Mircea Voda – Muntii Macin – Podisul Babadag – Dealul Negru

– spre N – Muchia Lunga (221m alt) – izvor – NE – Vf. Vinului (363m alt) – Saua Oancea (288m alt) – Vf. Negoiu (403m alt) – Vf. Teica (402m alt) – V – Vf. Moroianu (434m alt) – NV – Vf. Ioanesul (442m alt) – Vf. Tutuiatul (467m alt) – Saua Tutuiatului (368m alt) – (varianta V spre satul Greci) – Vf. Calcata (430m alt) – Vf. Capusa (433m alt) – Izvorul Cautici – Vf. Chiscura Chelului (313m alt) – NE – La Cetatuie – N pe Valea Luncavita – Luncavita (sat) – Lacul Crapina

– spre N – Muchia Lunga (221m alt) – izvor – E pe Drumul Carapelitului – Balabancea (sat) – Lacul Horia

-spre N – Muchia Lunga (221m alt) – izvor – spre N – Muchia Lunga (221m alt) – izvor – spre N – Muchia Lunga (221m alt) – izvor –NV – Cerna (sat)

-SE – Pasul Carapelit (Iaila 192m alt) – Horia (sat) – N – Lacul Horia

-Chilia Veche sat Tatanir – Delta Dunarii – Dunare (Chilia), Dunare (Tataru), Tatanir (lac) – grind neinundabil cultivat agricol, Tatanir (lac) legat de canalul Pardina prin garla Gotca (lacul Tataru ?), Tataru – brat Dunare desprins din Bratul Chilia

-Chilia Veche – comuna – Delta Dunarii/Dunare (Chilia) la confluenta cu  Dunarea (Tataru) – Cetatea Chilia-sec.10, grind neinundabil cultivat agricol, cherhana

-Ciucurova sat Fantana Mare – Podisul Slavelor – Dl. Ciucurovei, Carierei, Ciolpanului, Sacar II/raul Slava Rusa

-Crisan sat Caraorman – Delta Dunarii – Grindul Caraorman – Puiu (lac), Puiulet (lac), Lumina (lac), Vataful (lac), Rosu (lac) – Padurea Caraorman-padure relicta de stejari, frasini, arbusti si iedera cu diametrul de 22 cm-pasari ocrotite, grind fluvio-maritim format din dune de nisip -7m inaltime intrepatrunse de privaluri (garle)

-Crisan – comuna – Delta Dunarii – Grindul Caraorman/Dunare (Sulina) si Dunare (Dunarea Veche/Macin) – Iacub (lac) – Muzeul Deltei

-Frecatei sat Telita – Dealurile Tulcei – Podisul Niculitel/raul Telita si Celic Dere – Manastirea"Celic – Dere" (F)  1841 – Icoana Maicii Domnului-3 icoane facatoare de minuni cu hram "Adormirea Maicii Domnului", moara de vant, Celik-Dere-lb. turca-paraul de otel

– Greci – comuna – 35m alt – Muntii Macin – Masiv Tutuianu (Tutuiatu/Greci – 467m alt) – Deal Piatra Raioasa, Deal Scolii (92m alt)/Dunare (Bratul Borcea), Slatina (lac) – prelucrare granit

Trasee spre Muntii Macin:

– spre NE – Vf. Tutuiatul (467m alt) – Saua Tutuiatul (368m alt) – N – Vf. Calcata (430m alt) – Vf. Capusa (433m alt) – Vf. Chiscura Chelului – NE – La Cetatuie – Valea Luncavita – N – Luncaita (sat) – Garla Ciulinetu – Lacul Crapina

– spre NE – Vf. Tutuiatul (467m alt) – Saua Tutuiatul (368m alt) – N – Vf. Calcata (430m alt) – Vf. Capusa (433m alt) – Vf. Chiscura Chelului – NV – Deal Imbulzita (291m alt) – Vf. Sulucu Mare (370m alt) – Vf. Piatra Raioasa (346m alt) – Vf. Vraju (335m alt) – V – Fantana de Leac – SV – Cariera – SV – (sosea 22D) – SE – Lacul Sarat – Deal Carcaliu (95m alt) – Culmea Pricopanului – Greci

– spre N – Culmea Pricopanului/Valea Pricopanului – Deal Imbulzita (291m alt) – N – -Vf. Ciclaiasi (203m alt) – NV – Vf. Cheia (260m alt) – Jijila (sat) – Lacul Jijila – NE – Vacareni (sat) – Garla Ciulinetu – Lacul Crapina

-Grindu – comuna – Lunca Dunarii/Dunare – "Cotul Pisicii" meandru puternic al Dunarii cu arcuire de 200grd si adancimi 20-30m – zona in care primeste raul Prut, Pisica-nume vechi, cherhana

-Hamcearca – comuna – Podisul Niculitel – Dl. Boclugea, Coslug, Izvoare, Dealul lui David – Muntii Macin/raul Taita – Vestigii asezare geto-dacica cu vase ceramice romane si dacice sec.1-2

-Hamcearca sat Nifon – 130m alt – Muntii Macin – Podisul Niculitel – Deal Bujorilor/raul Taita la confluenta cu raul Parlita – punct de plecare spre inaltimile Muntilor Macin

– spre V – Culmea Muntilor Macin – N – Vf. Negoiu (403m alt) – Vf. Teica (402m alt) – V – Vf. Moroianu (434m alt) – NV – Vf. Ioanesul (442m alt) – Vf. Tutuiatul (467m alt) – Saua Tutuiatului (368m alt) – (varianta V spre satul Greci) – Vf. Calcata (430m alt) – Vf. Capusa (433m alt) – Izvorul Cautici – Vf. Chiscura Chelului (313m alt) – NE – La Cetatuie – N pe Valea Luncavita – Luncavita (sat) – Lacul Crapina

-spre V – Culmea Muntilor Macin – S – Saua Oancea (288m alt) – Vf. Vinului (353m alt) – Muchia Lunga (221m alt) – Mircea Voda (sat)

– spre V – paraul Valea Adanca – NV pe Drumul Grecilor – Greci (sat)

– spre N pe Valea Taita – confluenta – NV pe Valea Curaturi la izvoare

– spre N pe Valea Taita – confluenta – N – Pasul Teilor (187m alt) – "Valea Fagilor" (rezervatie forestiera) – aval pe Valea Fagilor – aval pe Valea Cetatuia – Luncavita

– spre NE pe Valea Taita spre izvoare

– spre NE – Deal Cocosului (282m alt) – Manastirea Cocos

– spre E pe Valea Parlita – Dealurile Niculitel – Deal Bujorilor (352m alt)

-Horia – comuna – Podisul Niculitel – Podisul Babadag – Dl. Consul, Carapelit – Muntii Macin/raul Telita si Lozva

I.C. Bratianu – comuna – Lunca Dunarii/Dunare la confluenta cu raul Siret – Jirlau (lac) – Dunarea face marele cot spre E – 23 August-nume vechi, loc trecere cu bacul

-Izvoarele – comuna – Podisul Niculitel/raul Telita – vestigii asezare rurala romana si relief dedicat zeitei Epona-zeita celtica protectoare a cailor, Filimon Sirbu-nume vechi

-Jijila – comuna – Muntii Macin/Dunare – Jijila (lac) – urme asezare neolitic si ale unei fortificatii romane din piatra cu turnuri de colt, Biserica "Sf. Dumitru" 1859

-Jijila sat Garvan – Muntii Macin/Dunare – Jijila (lac)  – Insula Bisericuta – urmele Cetatii Dinogetia (romano-bizantina) sec.1-4 ridicata pe locul unei asezari geto-dacice – tezaur –Manastirea "Izvorul Tamaduirii – Dinogetia" (M) (langa situl arheologic)

-Jurilovca – comuna – Podisul Babadag/raul Razim si Golovita – Biserica 1881, Capul Dolojman urme cetate greceasca sec.7 I.Hr (Argamum), lipoveni, Unirea-nume vechi

-Luncavita – comuna – Podisul Niculitel – Muntii Macin – Dl. Milanu/Dunare – Crapina (lac) – vestigii "Cetatuia" asezare Neolitica Cultura Gumelnita, pe Dealul Milanu fortareata romana sec.4-6

– spre S pe Valea Luncavita – La Cetatuie – SV – Padurea Chitau – Vf. Chiscura Chelului (313m alt) – S – Vf. Capusa (433m alt) – Vf. Calcata (430m alt) – Saua Tutuiatul (368m alt) – SV – Greci (sat)

– spre S pe Valea Luncavita – La Cetatuie – SV – Padurea Chitau – Vf. Chiscura Chelului (313m alt) – S – Vf. Capusa (433m alt) – Vf. Calcata (430m alt) – Saua Tutuiatul (368m alt) – S – Vf. Ioanesul (442m alt) – Vf. Moroianu (434m alt) – Vf. Teica (402m alt) – Vf. Negoiu (403m alt) – variante:  -E spre Nifon

 -SV spre Valea Adanca – NV pe Drumul Grecilor – Greci

 – S – Saua Oancea (288m alt) – Vf. Vinului (353m alt) – izvor – Muchia Lunga (221m alt) – Mircea Voda (sat)

– spre S pe Valea Luncavita – La Cetatuie – SV – Padurea Chitau – Vf. Chiscura Chelului (313m alt) – NV – Deal Imbulzita (291m alt) – Vf. Sulucu Mare (370m alt) – Vf. Piatra Raioasa (346m alt) – V – Vf. Vraju (335m alt) – SE – Fantana de Leac – Cariera – SE – Lacul Sarat – Greci (sat) – NE – Vf. Tutuiatul (467m alt) – Saua Tutuiatul (368m alt) – N – Vf. Capusa (433m alt) – Vf. Chiscura Chelului (313m alt) – NE – Luncavita

-Luncavita sat Rachelu – Podisul Niculitel – Muntii Macin/raul Garla Ciulinetul – Crapina (lac) – Pietrei (lac)

-Mahmudia – comuna – Delta Dunarii – Dealurile Tulcei – Dl. Bestepe/Dunare (Sfantu Gheorghe) ruinele cetatii Salsovia din epoca romano bizantina

–Maliuc – comuna – Delta Dunarii/Dunare (Sulina) – Furtuna (lac), Baclanestii Mari (lac), Papadia (lac) – Furtuna (lac) – lebede mute – cuibarit, port fluvial, "Salcia" hotel

-Mihai Bravu – comuna – Podisul Slavelor/raul Taita – exploatare porfir si calcar

-Mihail Kogalniceanu – comuna – Dealurile Tulcei – Dl. Pietros/raul Telita – aeroport 21 km S

-Murighiol sat Dunavatu de Jos – Dealurile Tulcei – Delta Dunarii/Dunare (Sfantu Gheorghe) – Razim (lac) – "Zaporojeni" cetate romano-bizantina sec.4-6-Salmorus cea mai veche localit din Scythia, arta populara

-Murighiol sat Dunavatu de Sus – Dealurile Tulcei – Delta Dunarii/Dunare (Sfantu Gheorghe) – Razim (lac) – Manastirea "Sf. Epictet si Astion de la Halmyris" 2001

-Murighiol – comuna – Dealurile Tulcei – Delta Dunarii/Dunare (Sfantu Gheorghe) – Razim (lac), Murighiol (lac) – balneo-afectiuni reumatismale, rezervatie zoologica-cioc intors, piciorong, Independenta-nume vechi, complex turistic

-Nalbant – comuna – Dealurile Niculitel/raul Taita si Trestenic – necropola birituala slava sec.7-10 Cultura Dridu, viticultura

-Niculitel – comuna – Podisul Niculitel – Dealurile Niculitel – Dl. Tugulea, Mare, Sarica, –Carpenului, Cocosului/izvorul raului Telita – Manastirea "Cocos" (M) 1679/1833 (moastele a 4 sfinti martiri) cazare,

Martyrion-sec.4, Biserica plan treflat sec.11, Biserica "Sf.Atanasie" sec.13, triunghiul mistic de la gurile Dunarii format de cele 3 manastiri: Cocos, Saon, Celic-Dere, cripta-martirion cu moastele a 4 sfinti – crucea formata din manastiri si Martyrion, viticultura

– Pardina – comuna – Ostrov Pardina – Delta Dunarii/Dunare (Chilia) – Tigaiu Mare (lac), Bacim (lac) – 1 Mai-nume vechi, cherhana, rezervatie zoologica-cuibarit pelicani, califari

-Peceneaga – comuna – Podisul Babadag – Dl. Ghiun-Ghiurmez, Dorobantului, Peceneaga/Dunare (Dunarea Veche/Macin) – la confluenta cu raul Valea Aiormanului – Peceneaga (lac) – falie de separare a Podisului Dobrogei de N de Podisul Dobrogei Centrale

-Sarichioi – comuna – Podisul Babadag – Babadag (lac) – Razim (lac) – Biserica 1883, lipoveni

Sarichioi sat Visterna – Dealul Visternei (221m alt) / Lacul Babadag – Manastirea "Nasterea Maicii Domnului – Visterna" (F)   

-Sarichioi sat Zebil – Podisul Babadag – Babadag (lac) – Razim (lac) – Biserica 1874

-Sarichioi sat Enisala – Podisul Babadag – Babadag (lac) – Razim (lac) – Cetatea Enisala – ruine din sec.13 cu inventar si resturi mamut- fereastra magica a Cetatii, vestigii asezari din diferite epoci, mori de vant, "Pestera"- urme asezare romano-bizantina sec.4-6, canal

-Sfantu Gheorghe – comuna – Delta Dunarii/Dunare (Sfantu Gheorghe) si Marea Neagra – far maritim, "Crasnicol"-grind fluvio-maritim cel mai populat cu pasari migratoare, Insulele Sacalin pe care cuibaresc specii rare de pasari, rezervatia "Sf. Gheorghe-Perisor-Zatoane" (grinduri, dune de nisip, mlastini), sturioni

– Slava Cercheza sat Slava Rusa – Podisul Slavelor/raul Slava Cercheza la confluenta cu Slava Rusa – urme asezare romano-bizantina "Libida"-sec.2-7, Manastiri de rit vechi "Uspenia" sec.17 hram "Adormirea Maicii Domnului"  1840 (M) – icoana Maicii Domnului Vovidenia din Kazan, "Uspenia" unica manastire de calugari din lume crestina de rit vechi si "Vovidenia" hram "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" (F) sec.17-refacuta – unica manastire de femei din lume crestina de rit vechi, lipoveni

-Smardan – comuna – Balta Brailei/Dunare – Dunare (Dunarea Veche/Macin) – Bratele Dunarii se reunesc, bac

-Somova – comuna – Dealurile Somovei/Dunare si Somova – Somova (lac) – Biserica "Sf. Voievozi" 1873

-Topolog – comuna – Dealurile Ciucurovei, Ciolpanului, Dealul Mare (398m alt), Ozangele (341m alt)/raul Topolog – Schitul "Sfanta Cruce – Topolog" (F)  in zona "Vraja Padurii"

-Topolog sat Ciucurova – Podisul Slavelor/raul Ciucurova (Slava Cercheza) – Dealuri -Ciucurovei (342m alt), Carierei, Dealul Mare (398m alt) – Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci – Cerbu" (M) 2000, cazare + asezamant social (casa pentru copii si batrani)

-Topolog sat Sambata Noua – Dealurile Topologului – Dealuri: Ciolpan (359m alt), Osambei (332m alt)/raul Topolog – Topolog (lac) – Manastirea "Sfintii Martiri Brancoveni – Sambata Noua" 2009

-Turcoaia – comuna – Muntii Macin/ Dunare (Dunarea Veche/Macin) – Biserica "Sf. Nicolae" 1862, Iglita asezare romana cu fortificatii "Troesmis"

-Valea Nucarilor sat Agighiol – Dealurile Tulcei/ Dunare (Tulcea) – Razim (lac) – Biserica "Sfintii Voievozi" 1858 cu picturi murale din 1906, rezervatie paleontologica (monument al naturii)

-Valea Teilor – comuna – Dealuri: Trestenic (364m alt), Dealul Mare (217m alt), Bujorilor (352m alt)/ raul Lodzova si Alba – Manastirea "Izvorul Tamaduirii, Sf. Cuv. Arsenie si Teodosie – Valea Teilor" (M) izvor cu puteri tamaduitoare

  Delta Dunarii – trasee dunarene

 Dunare (Chilia)

-Pardina sat Pardina – Ostrov Pardiva – Delta Dunarii/Dunare (Chilia) – Tigaiu Mare (lac), Bacim (lac) – 1 Mai-nume vechi, cherhana, rezervatie zoologica-cuibarit pelicani, califari

-Chilia Veche sat Tatanir – Delta Dunarii – Dunare (Chilia), Dunare (Tataru), Tatanir (lac) – grind neinundabil cultivat agricol, Tatanir (lac) legat de canalul Pardina prin garla Gotca (lacul Tataru ?), Tataru – brat Dunare desprins din Bratul Chilia

-Chilia Veche – comuna – Delta Dunarii/Dunare (Chilia) la confluenta cu  Dunarea (Tataru) – Cetatea Chilia-sec.10, grind neinundabil cultivat agricol, cherhana

-C.A. Rosetti sat Periprava – Delta Dunarii – Grindul Letea / Dunare (Chilia) – cherhana

-C.A. Rosetti sat Letea – Delta Dunarii – Grindul Letea – Magheru (canal), Merhei (lac), Matita (lac) – Schitul "Buna Vestire – Letea" (M)-1989, Grindul Letea, Padurea Letea (Padurea Hasmacu Mare), reptile-rezervatie naturala si monument natural, dune de 3-10 m inaltime (hasmacuri), lacul Merheiu Mare-pelicani, Matita-lac-bazin piscicol

-C.A. Rosetti sat Cardon – Delta Dunarii – Grindul Letea/ Dunare (Stambul) – Schitul "Buna Vestire" (M) 1992

  Dunare (Sulina)

-Maliuc – comuna – Delta Dunarii/Dunare (Sulina) – Furtuna (lac), Baclanestii Mari (lac), Papadia (lac) – Furtuna (lac)- lebede mute- cuibarit, port fluvial, "Salcia" hotel

-Crisan sat Caraorman – Delta Dunarii – Grindul Caraorman – Puiu (lac), Puiulet (lac), Lumina (lac), Vataful (lac), Rosu (lac) – Padurea Caraorman-padure relicta de stejari, frasini, arbusti si iedera cu diametrul de 22 cm-pasari ocrotite, grind fluvio-maritim format din dune de nisip -7m inaltime intrepatrunse de privaluri (garle)

-Crisan – comuna – Delta Dunarii – Grindul Caraorman/ Dunare (Sulina) si Dunare (Dunarea Veche/Macin) – Iacub (lac) – Muzeul Deltei – cherhana

-Sulina – Zona Litoral – Marea Neagra/Marea Neagra, Dunare (Sulina) – Rosulet (lac), Rosu (lac), Puiu (lac), Lumina (lac) – Catedrala dublu hram "Sf. Nicolae si Sf. Alexandru" 1910, far maritim 1982, far vechi 1802, Palatul Comisiei europene a Dunarii de Jos 1860, Biserica "Sf. Nicolae" 1863, orasul situat la cea mai joasa alt. din Romania-3,5m alt., port fluvio-maritim, plaja virgina, Padurea Letea, 3,5m alt.

 Dunare (Sfantu Gheorghe)

-Bestepe – comuna – Dealurile Tulcei – Dl. Bestepe/Dunare (Sfantu Gheorghe) – Saslovia – urme cetate getica sec.4-3 I.Hr – ruinele cetatii -epoca romano bizantina

-Bestepe sat Baltenii de Sus – Delta Dunarii– Dl. Bestepe/Dunare (Sfantu Gheorghe) -Manastirea "Balteni" 2001

-Murighiol sat Dunavatu de Jos – Dealurile Tulcei – Delta Dunarii/Dunare (Sfantu Gheorghe) – Razim (lac) – "Zaporojeni"-cetate romano-bizantina sec.4-6-Salmorus cea mai veche localit din Scythia, arta populara, balneo-afectiuni reumatismale, rezervatie zoologica-cioc intors, piciorong

-Sfantu Gheorghe – comuna – Delta Dunarii/Dunare (Sfantu Gheorghe) si Marea Neagra – far maritim, "Crasnicol" grind fluvio-maritim cel mai populat cu pasari migratoare, Insulele Sacalin pe care cuibaresc specii rare de pasari, rezervatia "Sf. Gheorghe-Perisor-Zatoane" (grinduri, dune de nisip, mlastini), sturioni

 Traseu spiritual 

-Tulcea – resedinta de judet – Delta Dunarii – Dealuri Bestepe, Dealu Mare, Carierei, Taberei, Monumentului (colnicul Hora) – 7 coline/Dunare (Tulcea) – Zaghen (lac) – Catedrala "Sf. Nicolae" 1865 pictata de Stefan Luchian (monument arhitectonic), Biserica "Sf. Gheorghe" (Biserica cu ceas) 1857, Biserica Greaca "Buna Vestire"-1848, Moschei "Azzizie"-1899- monument arhitectonic si "Ismail Pasa" 1877, Festival de folclor al tarilor dunarene (anii pari), Festival international al folclorului din tarile latine (anii impair), Muzeul "Delta Dunarii", aeroport, port fluvio-maritim, "Poarta Deltei", muzee, etnii: lipoveni, turci, ucraineni, greci

-Sarichioi sat Enisala – Podisul Babadag – Babadag (lac) – Razim (lac) – Cetatea Enisala-ruine sec.13 cu inventar si resturi mamut- fereastra magica a Cetatii, vestigii asezari din diferite epoci, mori de vant, "Pestera"- urme asezare romano-bizantina sec.4-6, canal

-Babadag – Podisul Babadag – Dl. Babadagului, Cardo Bair/Babadag (lac) – Geamia lui Ali-Gazi-Pasa cu minaret (arta musulmana) sec.17, casa Panaghia sec.19, Biserica armeneasca ”Sf. Nascatoare”, asezare hallstatiana-Sultantepe, monumentul funerar al lui Sari Saltac (Ialtac) -sec.18, cismeaua Calaigi, Poiana "Kiorum" rezervatie naturala, piscicultura, "Sinaia Dobrogei" supranume datorat inaltimilor impadurite

-Frecatei sat Telita – Dealurile Tulcei – Podisul Niculitel/raul Telita si Celic Dere – Manastirea"Celic – Dere" (F) 1841 – Icoana Maicii Domnului-3 icoane facatoare de minuni cu hram "Adormirea Maicii Domnului", moara de vant, Celik-Dere-lb. turca-paraul de otel

-Niculitel – comuna – Podisul Niculitel – Dealurile Niculitel – Dl. Tugulea, Mare, Sarica, Carpenului, Cocosului/izvorul raului Telita – Manastirea "Cocos" (M) 1679/1833 (moastele a 4 sfinti martiri) cazare, Manastirea "Saon" (F) 1846 cu 3 hramuri-1846 (cazare),

 Martyrion-sec.4, Biserica plan treflat sec.11, Biserica "Sf. Atanasie" sec.13, triunghiul mistic de la gurile Dunarii format de cele 3 manastiri: Cocos, Saon, Celic-Dere, cripta-martirion cu moastele a 4 sfinti – crucea formata din manastiri si Martyrion, viticulture

-Isaccea – Dealurile Niculitel/Dunare – Lacul Pietrei – Geamie sec.16 cu minaret si decoratie sculptata in piatra, Biserica "Sf. Gheorghe" sec.18 cu un valoros iconostas din lemn din 1645 ctitor Vasile Lupu, presupusa cetate "Vicina", 6 km pana la Manastirea "Cocos", drumetii catre Dl. Galmele Insirate, Dl. Cornetului, fosta cetate Noviodunum Tulcea   

CAPITOLUL II

OFERTA TURISTICĂ A JUDEȚULUI TULCEA

2.1 Definiția și structura unitațiilor de cazare

Definiție: Orice construcții și amenajari destinate, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști, împreuna cu serviciile specifice aferente.

Structurile de primire turistice includ:

a) structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică:

-hoteluri,

-hoteluri-apartament,

-moteluri,

-hoteluri pentru tineret,

-hosteluri,

-vile turistice,

-cabane,

-bungalouri,

-sate de vacanță,

-campinguri,

-apartamente sau camere de inchiriat în locuințe familiale ori în cladiri cu alta destinatie,

-nave fluviale și maritime,

-pensiuni turistice și pensiuni agroturistice

-alte unitati cu funcțiuni de cazare turistica;

b) structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică:

-unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare,

-unități de alimentație publică situate în municipii și în stațiuni turistice.

2.2 STRUCTURI TURISTICE DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE CAZARE

EXISTENTE IN JUDEȚUL TULCEA

2.2.1 Hoteluri

Hotel Esplanada 4*Dotari camere: `

aer conditionat, TV, minibar, seif, baie cu dus, uscator de par, telefon.

 104

 100 – 75 camere cu doua paturi si 25 camere cu pat matrimonial.

 4 – apartamentul este compus din living si dormitor.

 3 – capacitate intre 50 si 100 locuri.

Hotelul este situate langă faleza din Tulcea .Adresa str Portului, nr 1

Dotări camera aer condițonat ,TV,minibar,seif,baie cu duș ,uscator de par ,telefonHotelul este situat langa faleza din TulceaHotelul este situat langa faleza din Tulcea dorari Dotari camere:

aer conditionat, TV, minibar, seif, baie cu dus, uscator de par, telefon.

Număr total camere: 104

 104

Duble:100- 75 camere cu doua paturi și 25 camere cu pat matrimonial

 100 – 75 camere cu doua paturi si 25 camere cu pat matrimonial.

Apartamente 4 apartamente- este compus din living și dormitor

Sali de conferință: 3-capacitate intre 50 și 100 de persoane

Tarife Hotel Eaplanada

Sursa; http://www.eximtur.ro/hotel-esplanada-tulcea-romania–4731.html

Hotel Rex 4*

În centrul orașului Tulcea, la intersecția unor principale artere de circulatie noul Hotel Rex este una din construcțiile de referința ale curbei, concepută la standarde internaționale. Cu o suprafața de 3.000 de metri patrați, edificiul are cinci etaje, decorate fiecare cu alta nuanta coloristică.
  La dispoziția dumneavoastra: 38 de camere – 27 matrimoniale, 5 cu doua paturi, 5 apartamente (junior suite), un apartament de lux (Rex), cu un total de 76 de locuri.

Dotari: aer condiționat, TV color (cablu), telefon, mini-bar, frigider.

Restaurant (80 de locuri), bar de zi.

Servicii:- room-service, spalatorie-curatatori,sala de conferinte (50 de locuri), rent-a-car, – parcare auto

Tarife Hotel Rex 4*

Sursa; http://www.hotel.rex.tulcea.tourneo

Hotel Egreta 3*

Dotări și servicii

Cazare: 98 camere single, duble și apartamente

Dotări camere: aer condiționat, internet, televizor, cablu TV, telefon, minibar, cabină duș sau baie cu cadă, uscător de păr.   

Servicii oferite la cazare incluse în tarif: mic dejun, parcare în aer liber.

Restaurant & bar: 1 restaurant cu 200 de locuri, bar de zi.

Sală de conferință: 1 sală cu 50 de locuri dotată cu: videoproiector, sonorizare, flipchart, ecran.

Modalități de plată: cash, card VISA, MASTERCARD

Tarife Hotel Egreta

Sursa; http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/tulcea/egreta/tarife.html

Hotel Delta 3*

Hotelul Delta este localizat în centrul orașului Tulcea, pe malul Dunării – locul de promenadă al locuitorilor și oaspeților orașului. Toate camerele ofera priveliste catre portul turistic de unde ambaracțiunile de croazieră pleacă catre Deltă.

La dispoziția dumneavoastra se află: 234 locuri în apartamente și în camere simple sau duble, protejate împotriva zgomotelor și cu aer condiționat; cablu TV, telefon internațional; restaurant cu terasa; biliard și spații de jocuri electonice.

Servicii: informații de calatorie, schimb valutar, deșteptarea prin apel telefonic, depozitarea în siguranța a bunurilor de valoare, rezervarea biletelor pentru ambarcațiuni, gazduirea unor evenimente și ocazii; conferinte, petreceri, comisionari la dispoziție, parcare autoturisme.

Tarife Hotel Delta 1 ianoarie 2011 – 31decembrie 2011

Sursa: http://www.rezervarihotel.ro/hotel-delta-tulcea.html#tarifeH

Hotel Sunrise Crisan

Horelul este ajezat într-un cadru natural deosebit ,în localitaea Crișan pe malul drept al brațului Sulina din Delta Dunării la 50 km distanța de tulcea și la 20 km distanța de Sulina.Peisajul mirific al Deltei este completat,astfel ,de confortul oferit de cele 58 de locuri de cazare ale hoteluluiHotelul Sunrise este asezat intr-un cadru natural deosebit, in localitatea Crisan, pe malul drept al bratului Sulina din Delta Dunarii (la 50 km distanta de Tulcea si 20 km de Sulina). Pesajul mirific al Deltei este completat, astfel, de confortul oferit de cele 58 locuri de cazare ale hotelului.

Dotări generale; restautant,200 locuri pe doua nave central termică 2 baruri de zi și de noaprerestaurant -200 locuri pe doua nivele (fumatori, nefumatori, centrală termică proprie, două baruri de zi și de noapte. Hotelul Sunrise este asezat intr-un cadru natural deosebit, in localitatea Crisan, pe malul drept al bratului Sulina din Delta Dunarii (la 50 km distanta de Tulcea si 20 km de Sulina). Pesajul mirific al Deltei este completat, astfel, de confortul oferit de cele 58 locuri de cazare ale hotelului

Adresa: Crisan, cod 827060, jud. Tulcea.

Dotari camera ;aer condiționat ,baie cu duș,TV, telefon

Nr total camera 75 duble plus 46 camere duble în satul pescaresc

Sali de sedința 1 cu capacitate de 30 de locuri, dotată cu video-proector, televisor ,internet wireless.

Tarife Hotel Sunrise

Serviciile incluse:cazare plus mic dejun.La receptive se plateste taxa ARBDD

Tarife Sat Pescăresc Sunrise

Serviciile incluse: cazare plus mic dejun.La receptive se plateste taxa ARBDD

Sursa: http://www.eximtur.ro/hotel-sunrise-crisan-crisan-romania–608.html

Hotel City 3* Tulcea

Acest hotel este situat în Tulcea, la 600 de metri de centru și la 2,5 km de gară. Hotelul City oferă camere cu aer condiționat, TV prin cablu, minibar, balcon și baie proprie. Restaurantul Hotelului City servește micul dejun între orele 07:00-10:00, iar oaspeții pot degusta preparate din bucătăria internațională, precum și specialități din pește.Hotelul City este un bun punct de plecare pentru a vizita Delta Dunării, aflată la aproximativ 7 km de Tulcea. Restaurant, Bar, Recepție 24 de ore, Terasă, Camere nefumători, Camere/Facilități pentru persoane cu handicap, Lift, Încălzire, Cameră de bagaje, Aer condiționat, Restaurant (à la carte), Terasă la soare.

Activități -Pescuit

Servicii -Room Service, Săli de conferință și petreceri, Spălătorie, Mic dejun în cameră, Prânz la pachet, Serviciu de transfer (contra cost).

Internet–Gratuit! Internet wireless este disponibil în întregul hotel și este gratuit

Parcare–Gratuit! Este posibilă parcarea privată gratuitla fața locului (nu este necesară rezervare).

Tarife

2.2.2 Pensiuni

Pensiunea Perla Sulina

Pensiunea Perla va astepta in centrul orasului Sulina, chiar pe faleza Dunarii.

Cele 12 camere duble sunt moderne, spatioase, dotate fiecare cu baie proprie, apa calda, climatizare independenta, televiziune prin cablu, acces internet.

Amatorii de pescuit sau de plimbari in Delta Dunarii gasesc la noi barci, scule de pescuit si ghizi competenti.

Iubitorii de pescuit si vanatoare se vor afla in elementul lor.

Va asteptam sa va convingeti de frumusetea locului si a pensiunii noastre! ! !

Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, TV in living, ATV, internet wireless, se accepta animale, masaj, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, living, sala de mese, seif la receptie, bar, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacant

Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Capacitate: 28 locuri in 14 camere

Tarife

Sursa: http://www.turistinfo.ro/sulina/cazare-sulina/pensiunea_perla-c31641.html

Pensiunea Mila 14. Dintre toate regiunile Romaniei, poate nici una nu atrage an dupa an atatia turisti ca Dobrogea, si acest fapt nu este o intamplare. Aici este locul unde se afla si Pensiunea Mila 14. Pensiunea dispune de 15 locuri de cazare dispuse in camere de cate 2, 3 si 4 paturi. Acces la bucataria pensiunii, super utilata. Pensiunea va ofera: Cazare in Delta Dunarii – zona Crisan Pescuit in Delta Dunarii (dunare Veche, Lacul Matita, Canalul Caraorman, Lacul Bogdaproste) Excursii in Delta Dunarii (padurea Letea, Grindul Caraorman, Lacul Cuibul cu Lebede, Lacul Iacub) Acces:
– Pe apa cu ambarcatiunile noastre.

– Cu transport naval public "Pasagerul" din portul Tulcea, zilnic la ora 13:30 pana la Crisan si de acolo cu ambarcatiunile noastre.

Ambarcatiunile pensiunii

Marry Fischer motor Johnson (140 Cp)

Aceasta ambarcatiune este dotata cu sistem Gps, iar capacitatea maxima este de 8 persoane, cu insotitor.

Salupa – motor 40 Cp

Capacitate maxima 6 persoane cu insotitor.

Laguna 480 – motor 15 Cp

Capacitate maxima 4 persoane fara insotitor.

Pentru pescari si vanatori:

Facilitam obtinerea de permise si autorizatii de pescuit si vanat in cursul sezonului.
Asiguram totodata conservarea capturilor in lazi frigorifice.

Pescuit:
Stiuca, Crap, Salau, Biban, Caras

Vanatoare:
Numeroase specii de pasari de balta si animale precum: fazani, mistreti, cerbi lopatari, caprioare, iepuri.
Acces la bucataria pensiunii super utilata.

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, rau in curte, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, bar, tichete de vacant

Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV

Tarife

Tarif cazare: 100 RON / zi – camera cu 2, 3 sau 4 paturi.

Inchiriere barca 15 CP: 100 RON / zi

Inchiriere salupa 40 CP: 200 RON / zi

Inchiriere ambarcatiune 140 CP: 400 RON / zi

preturile nu includ combustibil

Sursa: http://www.mila14.ro/oferta.html

Pensiunea Perla Sulina

Pensiunea Perla va astepta in centrul orasului Sulina, chiar pe faleza Dunarii.

Cele 12 camere duble sunt moderne, spatioase, dotate fiecare cu baie proprie, apa calda, climatizare independenta, televiziune prin cablu, acces internet.

Amatorii de pescuit sau de plimbari in Delta Dunarii gasesc la noi barci, scule de pescuit si ghizi competenti.

Iubitorii de pescuit si vanatoare se vor afla in elementul lor.

Va asteptam sa va convingeti de frumusetea locului si a pensiunii noastre! ! !

Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, TV in living, ATV, internet wireless, se accepta animale, masaj, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, living, sala de mese, seif la receptie, bar, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacant

Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Capacitate: 28 locuri in 14 camere

Tarife

Sursa: http://www.turistinfo.ro/sulina/cazare-sulina/pensiunea_perla-c31641.html

Pensiunea Mila 14. Dintre toate regiunile Romaniei, poate nici una nu atrage an dupa an atatia turisti ca Dobrogea, si acest fapt nu este o intamplare. Aici este locul unde se afla si Pensiunea Mila 14. Pensiunea dispune de 15 locuri de cazare dispuse in camere de cate 2, 3 si 4 paturi. Acces la bucataria pensiunii, super utilata.

Pensiunea va ofera:

Cazare in Delta Dunarii – zona Crisan Pescuit in Delta Dunarii (dunare Veche, Lacul Matita, Canalul Caraorman, Lacul Bogdaproste)

Excursii in Delta Dunarii (padurea Letea, Grindul Caraorman, Lacul Cuibul cu Lebede, Lacul Iacub)

Acces:
– Pe apa cu ambarcatiunile noastre.

– Cu transport naval public "Pasagerul" din portul Tulcea, zilnic la ora 13:30 pana la Crisan si de acolo cu ambarcatiunile noastre.

Ambarcatiunile pensiunii

Marry Fischer motor Johnson (140 Cp)

Aceasta ambarcatiune este dotata cu sistem Gps, iar capacitatea maxima este de 8 persoane, cu insotitor.

Salupa – motor 40 Cp

Capacitate maxima 6 persoane cu insotitor.

Laguna 480 – motor 15 Cp

Capacitate maxima 4 persoane fara insotitor.

Pentru pescari si vanatori:

Facilitam obtinerea de permise si autorizatii de pescuit si vanat in cursul sezonului.
Asiguram totodata conservarea capturilor in lazi frigorifice. Pescuit:
Stiuca, Crap, Salau, Biban, Caras

Vanatoare:
Numeroase specii de pasari de balta si animale precum: fazani, mistreti, cerbi lopatari, caprioare, iepuri.
Acces la bucataria pensiunii super utilata.

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, rau in curte, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, bar, tichete de vacant

Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV

Tarife

Tarif cazare: 100 RON / zi – camera cu 2, 3 sau 4 paturi.

Inchiriere barca 15 CP: 100 RON / zi

Inchiriere salupa 40 CP: 200 RON / zi

Inchiriere ambarcatiune 140 CP: 400 RON / zi

preturile nu includ combustibil

Sursa: http://www.mila14.ro/oferta.html

Tarife

Sursa: http://www.pensiunedelta-sulina.ro/cazare-sulina.php

Pensiunea Poarta Apelor 3***

Poarta Apelor este amplasata in comuna Sarichioi, pe malul lacului Razelm, la 10 km de Babadag si 30 km de Tulcea. Este legata cu sosea de asfalt de drumul Tulcea-Constanta.
Dispune de 5 camere cu baie proprie, 1 apartament cu 2 camere, aer conditionat, televizor, living mare si sala de mese pentru 20 de persoane, conference room si biliard. Are parcare proprie, piscina, terenuri de jocuri, chiosc de vara, ponton, debarcader si plan inclinat pentru lansare ambarcatiuni.

Pentru sejur de mai mult de 3 zile se acorda 10% reduce

IN EXTRASEZON oferim REDUCERI de pana la 30%.

Musafirii care revin la noi au din start 10%

30% REDUCERE pentru INCHIRIEREA intregii pensiuni cu minim 30 de ZILE INAINTE!
20% REDUCERE pentru REZERVARILE facute cu cel putin 30 de ZILE INAINTE!
La cerere se pot servi Micul Dejun, Pranzul si Masa de Seara

POARTA APELOR organizeaza team-building – uri si diverse mese festive la preturi negociabile.

Se pot inchiria:

-Salupa 5 persoane cu insotitor 

-Barca 4 persoane, cu vasle sau motor

-Barca 2 persoane, cu vasle 

-Bicicleta de teren Sala conferinte (Team Building / Evenimente)

–

Tarife

Sursa:http://www.infopensiuni.ro/sarichioi/pensiunea-poarta-apelor

Pensiunea ,,EDEN” Crisan

Pensiunea ,,EDEN” dispune de 10 camere cu 20 locuri de cazare. Fiecarea cameră este dotată cu aer condiționat, baie cu cabină de duș și uscător de păr, televizor, cablu TV, telefon, frigider. Pensiunea este echipată cu centrală termică ce asigură apă caldă permanentă și încălzire centrală pe timpul perioadelor friguroase.

Pensiunea dispune de bar, restaurant și terasă cu o capacitate de 60 de locuri, unde se pot servi diferite specialităti din pește, dar și preparate tradiționale.

Tarife cazare

-Cazare pentru o cameră dublă:170 RON/PERS

-Cazare în cameră dublă:85 RON/PERS

-Cazare în regim single: 140 RON/PERS

-Mic dejun: 15 RON/PERS

-Prânz: 30 RON/PERS

-Cină:20 RON/PERS

-Cazare în cameră dublă + mic dejun:100 RON/PERS

-Cazare în cameră dublă + mic dejun + cină:120 RON/PERS

-Cazare în cameră dublă + trei mese incluse: 150 RON/PERS

Sursa: http://www.bun-venit.ro/delta-dunarii-litoral/judetul-tulcea/cazare/pensiunea-eden.html

2.2.3 COMPLEXE TURISTICE

Complexul Turistic Mila35

Complexul Turistic Mila35 este situat în Delta Dunării, în Tulcea. Complexul este înconjurat de un peisaj plin de verdeață și dispune de o piscină în aer liber și de un teren de tenis.Camerele Complexului Turistic Mila35 oferă TV prin satelit și balcon. Fiecare cameră are aer condiționat și este echipată cu minibar. Restaurantul de la Mila35 servește o mare varietate de mâncăruri din pește proaspăt și preparate din bucătăria tradițională românească. Barul hotelului oferă băuturi reconfortante.

La hotel se ajunge cu ambarcații și la Mila35 se oferă un serviciu de transfer de la Tulcea. Centrul orașului se găsește la 11 km

General- Restaurant, Bar, Recepție 24 de ore, Camere nefumători, Camere/Facilități pentru persoane cu handicap.

Activități -Teren de tenis, Cameră de jocuri, Biliard, Tenis de masă, Darts, Piscină în aer liber.

Internet-Gratuit! Internet wireless este disponibil în întregul hotel și este gratuit.

Parcare-Nu există parcare disponibilă.

Tarife

Sursa: http://www.turistinfo.ro/mila_35/cazare-mila_35/complex_turistic_mila_35/camere-complex_turistic_mila_35-c49426.html

Complex Turistic Insula din Tulcea

Coplexul nostru este situat pe o insula, pe lacul Ciuperca. 

Relaxati-va in hotelul nostru unde rusticul si modernul formeaza un cuplu perfect! Nu e nimic mai placut decat sa te culci cu sunetul discret al broscutelor de pe lac, oferindu-ti impresia ca esti in mijlocul Deltei si sa te trezesti cu cantecul cocosului de munt si departe de munte, cu aerul curat inmiresmat de parfumul florilor,departe de poluare si aer greu de respirat

Dupa ce v-ati odihnit in hotel, va invitam la restarant unde va asteapta un meniu larg-diversificat: de la traditionalele ciorbe si sarmalute, pana la peste pregatit dupa numeroase retate si pana, chiar la mancaruri inspirate din meniuri internationale. 

Si nu uitati de deserturile savuroase cu care bucatarii Insulei va rasfata netinand cont de kilogramele in plus de care unii dintre noi am dori sa scapam dar si sa poftesti si te abtii parca nu e viata.

Fie ca preferati una dintre terase, fie ca doriti sa stati mai retrasi intr-un separeu sau poate doriti sa priviti lumea de sus din Ceardac sau sa va bucurati de pestii zglobii de pe langa Foisorul si ospatarii Insulei vor fi bucurosi sa va servasca si sa va ajute sa va simtiti cat se poate de bine!
Facilitati cazare: frigider in unitate, internet wireless, discoteca, internet prin cablu, schimb valutar, parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, foisor in curte, sala de mese, bar, restaurant, tichete de vacant

Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV

Tarife

Sursa: http://www.turistinfo.ro/tulcea/cazare-tulcea/complex_turistic_insula-c42800.htm

Complex Turistic Delta Paradis din Murighiol

Structura complexului Minihotel***

-12 camere duble(matrimoniale + single) cu baie proprie. 

-1 apartament cu o camera dubla matrimoniala, living, baie proprie. 

Hotel*** 
-parter ďż˝restaurant + bar + terasa cu o capacitate de 60 locuri, bucatarie modern utilata, spatii frigorifice. Grupuri sanitare proprii. 

etajul 1- 9 camere duble(matrimoniale si single), cu bai proprii.

 Mansarda- 3 camere duble ( matrimoniale si single), cu bai proprii si un apartament cu trei locuri, o camera cu pat dublu si o camera cu pat simplu, cu baie proprie.

Cladirile din complex sunt acoperite cu stuf. 

Toate camerele sunt mochetate dotate cu mobilier de actualitate, frigider, televizor cu digi si radio. 
Baile sunt cu dus sau cada, cu apa calda si rece non stop, moderne cu gresie si faianta. 
Complexul turistic are centrala proprie. 

Masa poate fi servita in restaurantul propriu sau la bordul Vaporului Restaurant "Raureni" cu o capacitate de 60 locuri. 

Se asigura

Transferul pana la complex, cu barca (dus-intors). 

Parcare pazita, la mal.

Ambarcatiuni de diferite capacitati, exceptand combustibilul necesar deplasarii.

 Barcile, salupele si vaporul restaurant "Raureni" au ghid iar traseele pot fi alese de turisti pe langa traseele prestabilite. In timpul plimbarii de agrement masa se poate servi si in afara complexului. 
Cai de acces:

– localitatea Murighiol se afla la 36 km de municipiul Tulcea.

 – localitatea Murighiol ďż˝localitatea Plopu ďż˝cu masina 15 min, preluare cu barca cu motor 15 minute. 

Facilitati cazare: transport auto, TV in living, rau in curte, parcare, gradina/curte, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, bar, restaurant, tichete de vacant

Facilitati camere: frigider in camera, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV

Tarife

Cazare -100ron/pers/zi;

1 Masa – 25ron/pers;

Barca, Salupa, vapor – 75ron/pers/zi combustibil. 

Pachet complet servicii : cazare, 2 mese, barca, salupa, vapor – 200ron/pers/zi combustibil..

Complex turistic Steaua Apelor  – Nufarul, Tulcea

Complexul dspune de 8 apartamente, 8 camere duble, 8 camere duble in regim single. Camerele au bai cu cabine de dus, televizor, cablu TV, frigider/mini-bar, aer conditionat, telefon cu acces direct international.

Restaurant dispune de 220 locuri, cu posibiltatea de organizare de receptii si petreceri private.
Complexul organizeaza de asemenea excursii in Delta Dunarii, pentru actiuni de recreere, pescuit, observatul pasarilor, ecoturism, vanatoare, foto,video si vizite la obiectivele turistice din zona. Traseele se vor stabili si impreuna cu oaspetii nostri, in functie de preferintele acestora.
Subliniem intreaga noastra disponibilitate de a furniza si alte activitati,in functie de solicitarile oaspetilor
nostril.
Dotari si facilitati salupa : salon interior , aer conditionat , bar , punte de promenada descoperita , bucatarie ,
toaleta , dormitor 14 locuri

.

Tarife

Sursa:http://www.comeinromania.com/vc-1215871908-pensiune_steaua_apelor.html

Complex Turistic Tatanir din Chilia Veche

Sunteti bine veniti la noi si va asteptam pentru o vacanta de neuitat! 

Acces:
Pe apa – cu ambarcatiunile noastre la preturi negociabile, facem 50 de minute de la Tulcea:
– Salupa cu cabina„merry Fisher„ ( motor Johnson, 140 Cp) cu Gps, capacitate 6-7 persoane;
– 3 Barci „ Cap Console „( motor Suzuki, 40 Cp ) cu Gps, capacitate 4-5 persoane;
Pe uscat –Drum pietruit (45 km). Trecerea Dunarii se face cu Bacul, din Tulcea ; de la Pardina, drumul continua pe digul de pamant; sau va puteti lasa masinile in parcarea de langa faleza Tulcea
– Cu transportul naval public, „pasagerul„, din Portul Tulcea, pana in localitatea Pardina, si de acolo va preluam pentru ultimii 10 Km. Cu ambarcatiunile noastre ( gratuit ). 
Complexul se extinde pe o suprafata de aproximativ 1, 7 ha. , avand o deschidere la Dunare de aproximativ 140 m.

Restaurantul este amplasat pe malul apei, cu vedere spre Dunare.

Structura complexului:

– ponton de acostar

– receptie, 

– restaurant, cu terasa si gratar in aer liber (unde puteti avea placerea sa va preparati pestele

 Pescuit, sau vanatul dumneavoastra),

 – sala de mese cu capacitate 40 de locuri, 

– bucatarie dotata cu aparatura profesionala,

 – statie de epurare a apei

Dotari:
– aer conditionat,

– internet

– sistem home cinema, cu Tv Lcd ( Sony)

, – satelit receiver, cablu Tv 

– grupuri sanitare, 

– preparate cu specific pescaresc si mancare traditional romaneasca (la cererea clientului)

Organizam si mese festive! 

Pentru ocazii deosebite, puteti inchiria tot Complexul la preturi negociabile! 
Complexul Turistic Tatanir dispune de 40 de locuri

. Structura:
– 5 Cabane cu etaj formate din: living mare la parter cu aer conditionat, Tv-satelit, combina audio, 
Mini frigider cu bauturi;

– dormitor matrimonial : tv-satelit, baie cu dus;

– panouri solare pentru apa calda

– plase de tantari la ferestre

– ferestre termopan

– camera mansarda single. 

Cabanele se inchiriaza la cheie (vezi tarife cazare): 

– 2 persoane, 

– 3 persoane, 

– 4 persoane. 

– 6 unitati cazare de 2 locuri„tip Garsoniera„: -hol, baie, camera (cu doua paturi de o persoana

sau 
Pat dublu), aer conditionat, tv-satelit, combina audio, minifrigider cu bauturi

. – 2 unitati cazare cu 2 camere (pt 2 sau 3 persoane)cu grup sanitar, aer conditionat, Boom-tv,

 Tarife

Cazare in garsoniere de 2 persoane :  120 Lei  / noapte/ 2 pers.  ; 80 Lei single

Cazare in vila de 4 persoane : 200 Lei /zi/ 4 persoane

, Cazare in cabana cu mansarda, pentru  3 persoane, : 130 Lei /zi/ 3 persoane

Pentru orice saltea suplimentara, : 10 lei / zi pentru apa, baie, curatenie, energie electrica

Masa la restaurantul pensiunii , meniu complet ( 3 mese pe zi )  :   50 Lei / persoana / zi

Masa la restaurant, selectiv , separat ;  mic dejun 20 lei , amiaza 25 lei , cina 25 lei

Transportul Tulcea – pensiune si retur, 

cu salupa mare, inchisa, 6 – 8 persoane plus bagaje : 320 Lei ; sau 53 Lei / persoana ( la un grup de 6 pers.)

cu salupa mica, 4 – 5 persoane ; bagaje putine ;  130 Lei / grup

Inchiriere salupa mare ( max. 6 persoane )  Merry Fisher : 200  Lei /ora ;    580   Lei /zi
Inchiriere salupa mica ( max. 5 persoane ) :  140  Lei /ora ;    500   Lei /zi

Sursa: http://www.kazare-romania.ro/cazare_dobrogea/2-Tulcea/13-Complex-turistic-TATANIR–Chilia-Veche.html

2.3 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE STRUCTURILOR DE CAZARE

A-avantaje D-dezavantaje P -paritate

2.4 Grupuri de clienți pentru turismul din județul Tulcea

Analiza evidențiază faptul că Rezervația Biosferei Delta Dunării, cu extindere la întreg teritoriul

județului Tulcea în ceea ce privește definirea teritoriului ca destinație turistică, oferă multe

activități pentru diverse tipuri de vizitatori. Acest subcapitol este dedicat acestor potențiale

grupuri-țintă.

Pe baza discuțiilor avute, putem împărți vizitatorii pe diverse categorii, astfel:

pasionați de natură

– ornitologi, birdwatchers și alți specialiști (= naturaliști),

– turiști iubitori de natură;

– drumeți (iubitori de natură și peisaj) și cicliști;

turiști pasionați de vacanțe și activități legate de apă, cum ar fi:

– pescari,

– vâslași,

pasionați de bărcile cu motor ;

vizitatori de stațiuni turistice;

– vizitatori orientați spre cultură;

turiști orientați către activități educaționale sau științifice

– istorie,

– mediu,

– educație și formare.

Există, totuși, posibilitatea ca anumite subcategorii de turiști să se suprapună, de exemplu

ornitologii pot fi și drumeți in același timp. Aceste categorii de turiști pot fi considerați grupurile-

țintă. Putem face o distincție intre grupurile-țintă dorite și cele nedorite. Având in vedere

produsul cu zone ecologice foarte vulnerabile, ne concentrăm către turiștii orientați către cultură

și educație și știință. Turiștii de stațiune si turiștii iubitori de activități pe/în apă sunt luați în

considerare doar dacă se aplică un program de sensibilizare concentrat pe activitați

recreaționale durabile.

ANALIZA SWOT A JUDETULUI TULCEA

1. PUNCTE TARI

Capital și Mediul Natural (diversitate, varietate);

Atractivitatea zonei;

Tendințe pozitive in reducerea poluării;

Expertiză umană ridicată in domeniul eco, natura;

Existența unor structuri/instituții organizate de: protecție civilă, dezastre , aunui inspectorat de mediu (IPM) activ și alte instituții cu preocupări in domeniul protecției mediului Salubrizarea municipiului este organizată, competențele sunt repartizate;

Este in curs de obținere autorizația de funcționare pentru depozitul ecologic de deșeuri menajere;

In derulare este proiectul de extindere a sistemului de colectare selectivă a deșeurilor menajere in cea mai mare parte a orașului;

2. PUNCTE SLABE

Funcționarea in continuare a catorva companii industriale poluatoare;

Lipsa programelor de conformare pentru toți agenții economici poluatori;

Utilizare ineficientă a resurselor naturale (apă), uzură a infrastructurilor specifice;

Structura industrială (metalurgie) cu impacturi specifice in arealul urban;

Relativa pasivitate a ONG-urilor și cetățenilor (lipsa de resurse organizaționale);

Inexistența unor sisteme integrate de management al mediului (ecomanagement);

Neutilizarea intensivă a mijloacelor de transport ecologice (biciclete), in condiții urbane perfect adecvate – lipsa unor zone amenajate (parcăritrasee);

Insuficiența unor resurse-fonduri de mediu locale;

Neaplicarea standardelor europene de mediu ISO14000;

Lipsa unor arii protejate pe teritoriul municipiului;

Există depozite de deșeuri necontrolate;

Condiții atmosferice, frecvență mare a calmului atmosferic și a inversiunilor termice care nu favorizează eliminarea poluanților atmosferici prin circulația naturală a aerului parcul auto redus si de aici aglomerarui pe mijloacele de transport;

Trafic intens in zona centrală a orașului pe strazile Babadag si Isaccei (unde

se realizează și trafic greu) care generează depășirea nivelului de zgomot admis in perioadele de varf de trafic ale zilei;

Vechea groapa de gunoi nu a fost inchisă;

Salubrizarea orasului la ore de intensa activitate;

Numarul mic de spatii verzi mai ales prin schimbarea destinatiei unora din cele existente;

Dezinteres din partea unor cetățeni in păstrarea curățeniei orașului, a spațiilor verzi și a spațiilor din jurul blocurilor sau a locuintelor;

Numărul mare de animale fără stăpani.

3. OPORTUNITATI

Atragerea investitorilor care au resurse financiare in implementarea tehnologiilor curate;

Realizarea și implementarea unor programe/proiecte de mediu, din fondurile organismelor internaționale;

Aplicarea principiului „Poluatorul Plătește”;

Reformarea sistemului de invățămant tehnic local in direcțiile eco, dezvoltare durabilă;

Relansarea ecoturismului pe parcursul intregului an;

Redescoperirea unor meserii tradiționale;

Prezenta unor insitute de invățămant superior ce pregatesc specialiști in domeniul protecției mediului;

Parteneriate cu tari puternic dezvoltate economic

Realizarea de intalniri și ateliere de lucru cu cetățenii;

Număr mare de voluntari și o prezenăț activă a lor in municipiu;

Programe de muncă in folosul comunității.

4. AMENINȚĂRI

Scăparea de sub control a fenomenului poluării cu urmari in incălzirea

globală;

Eroziunea solurilor;

Neconformarea cu cerințele legale de mediu a unor agenți/activități umane;

Riscuri aferente infrastructurilor urbane (apă, canal) inclusiv in zone de colectare – deversare;

Neaplicarea strategiilor modulare și a investițiilor mici cu impact mare asupra calității mediului;

Costuri de retehnologizare și de depoluare accelerată;

Globalizarea;

CAPITOLUL III

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE MANIFESTATE IN JUDETUL TULCEA IN PERIOADA 2007-2010

3.1 Numarul structurilor turistice de primire cu functiune de cazare existente in judetul Tulcea in perioada 2007-2009

Tabel nr

Gr.nr.1Structurile de cazare cu functiune de primire din judetul Tulcea in perioada 2007-2009 Sursa: Direcția județeană de statistică Tulcea, Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010 preluare de pe http://www.tulcea.insse.ro

Cea mai mare pondere, în totalul structurilor turistice de primire cu funcțiuni de cazare o dețin vile turistice și bungalouri, pensiuni turistice rurale , hoteluri și moteluri.

Capacitatea de cazare existentă în județul Tulcea in perioada 2007-2010

Tabel nr.2

Gr.nr 2 Capacitatea de cazare existentă în județul Tulcea in perioada 2007-2010

Sursa: Direcția județeană de statistică Tulcea, Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010 preluare de pe http://www.tulcea.insse.ro

I = (nr. locurilor de cazare în anul 2008 / nr. locurilor de cazare în anul 2007) x 100

I = 3.400 / 4.276 x 100 = 79,51%

79,51% – 100% = -20,49%

I = (nr. locurilor de cazare în anul 2009 / nr. locurilor de cazare în anul 2008) x 100

I=3.761/3.400×100=110,62%

110,62%-100%-10,62%

I = (nr. locurilor de cazare în anul 2010 / nr. locurilor de cazare în anul 2009) x 100

I=3.803/3.761×100=101,11%

101,11%-100%=1.116%

Ponderea numărului de hoteluri în totalul structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, în anul 2007:

21 / 148 x 100 = 14,19 %

Ponderea numărului de hoteluri în totalul structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, în anul 2008:

17 / 103 x 100 = 16,50 %

Ponderea numărului de hoteluri în totalul structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, în anul 2009

19/144×100=13,19%

La nivelul anului 2008, hotelurile dețineau 16,50 % din totalul structurilor de primire cu funcțiuni de cazare.

3.2 Indicatori ai cererii turistice

Numarul turiștilor sosiți în județul Tulcea, în perioada 2009 – 20010 Tabel nr 3

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro

Gf.nr. 2 Numărul turiștilor sosiți în județul Tulcea, în perioada 2007-2010

În anul 2008 s-a inregistrat o crestere a turiștilor sosiți in județul Tulcea cu 6 % comparativ cu anul 2007,iar in anul 2009 și anul 2010 s-a inregistrat o scadere de 3 % comparativ cu anul 2008

Ivc 2008/2007 = (74.000 turiști / 55.200 turiști) x 100 = 134,05%

134,05% -100% = 34,05%

În anul 2008, numărul turiștilor care au ales județul Tulcea, ca destinație turistică, a crescut cu 34,05% comparativ cu anul 2007.

Ivc 2009/2008 = (69,765 turiști / 74.000 turiști) x 100 = 94,28%

94,28% -100% = – 5,72%

În anul 2009, numărul turiștilor care au ales județul Tulcea, ca destinație turistică, a scăzut cu 5,72% comparativ cu anul 2008.

Ivc 2010/2009 = (70,000 turisti/ 69,765)×100 =100.3%

100,3% – 100% = 0,3%

În anul 2010, numărul turiștilor care au ales județul Tulcea, ca destinație turistică, a scăzut cu 0,3% comparativ cu anul 2009

Numărul înnoptărilor realizate de către turiștii sosiți în județul Tulcea,

în perioada 2007 – 2010

Tabel nr 5

Gr.nr 5 Numărul înnoptărilor realizate de către turiștii sosiți în județul Tulcea,

în perioada 2007 – 2010

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro

3.3 Indicatori ai relației cerere – ofertă

Sejurul mediu realizat în anul 2007:

S = 141.400 / 55.200 = 2,56 zile /turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2008:

S = 146.700 / 74.000 = 1,98zile /turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2009:

S = 122.865 / 69.765 = 1,76 zile /turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2010:

S =122.900 / 70.000 = 1,75zile /turist;

Sejurul mediu in judetului Tulcea in perioada 2007-2010

Tabel nr 6

Gf.nr. 6 Sejurul mediu realizat de către turiștii sosiți în județul Tulcea,

în perioada 2007– 2010

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro.

Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune,

în perioada 2007 – 2010

Tabel nr 7

Gf.nr. 7 Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune,

în perioada 2007– 2010

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2007:

Dt (2007) = 55.200 / 8.499 km2 = 6,49 turiști / km2

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2008:

Dt (2008) = 74.000 / 8.499 km2 = 8,70 turiști / km2

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2009:

Dt (2009) = 69.765 / 8.499 km2 = 8,20 turiști / km2

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2010:

Dt(2010)=70.000/8.499 km2 = 8,23 turiști / km2

Gf. nr. 8 Densitatea turistică în raport cu suprafața înregistrată la nivelul județului Tulcea, în perioada 2007 – 2010

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro.

În perioada analizată, cel mai ridicat nivel al densitatii turistice în raport cu populația, s-a înregistrat la nivelul anului 2008 (8,170 turiști / km2).

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2007:

Dt (2007) = 55.200 / 249.779 = 0,2210 turisti / locuitor

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2008:

Dt (2008) = 74.000 / 249.779 = 0,2962 turisti / locuitor

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2009:

Dt (2009) = 69.765 / 249.779 = 0,2793 turisti / locuitor

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Tulcea, la nivelul anului 2010:

Dt(2010) = 70.000/ 249.779 = 0,2802 turisti /locuitor Gf.nr. 9 Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în jud. Tulcea, în perioada 2007 – 2010

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro.

Capacitatea de suport și indicele de aglomerare pentru orașul Tulcea (date statistice utilizate

pentru anul 2007 – anual (evaluare WES – 2008)

Numărul de locuitori ai Municipiului Tulcea x 365 zile 92.652 365 33.817.980

Numărul de înnoptări turiști rezidențiali 100.708

Numărul de turiști rezidențiali (= nopți /media duratei

de ședere) 54.624

Numărul de zile petrecute de turiști rezidențiali

(înnoptări turiști rezidențiali + număr de vizitatori) 155.332

Număr de excursioniști (estimat) 500.000

Total zile turism 655.332 Index de aglomerare (%) (număr total de zile

turistice x 100/numărul de locuitori x 365 zile) 1,94

Capacitatea de suport și indicele de aglomerare pentru orașul Tulcea – in sezon 1 aprilie – 30

septembrie (evaluare WES – 2008)

Numărul de locuitori ai Municipiului Tulcea x 183 zile 92.652 183 16.955.316

Numărul de înnoptări turiști rezidențiali 100.708

Numărul de turiști rezidențiali (= nopți /media duratei

de ședere) 54.624

Numărul de zile petrecute de turiști rezidențiali

(înnoptări turiști rezidențiali + număr de vizitatori) 155.332

Număr de excursioniști (estimat) 500.000

Total zile turism 655.332

Index de aglomerare (%) (număr total de zile

turistice x 100/număr de locuitori x 183 zile) 3,9

Aprilie – Septembrie = 183 zile

3.4 PROIECTE FINALIZATE SAU IN CURS DE DESFAȘURARE

PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL

ÎN JUDEȚUL TULCEA

Necesitatea zonării teritoriului R.B.D.D. Acest subcapitol, redactat după perioade implementare și finalizarea proiectului de parteneriat CJT – ARBDD – WES Belgia, in mai 2009, va sublinia atât direcțiile strategice necesar a fi urmărite în dezvoltarea turismului în Delta Dunării cât și acțiunile propuse a fi întreprinse pe arealul vizat. La baza propunerilor ce vor fi formulate în acest capitol s-a aflat studiul comandat de către World Wide Fund for Nature / Programul Dunăre – Carpați, în cadrul proiectului Danube Delta – a natural gateway to Europe. Ecology and economy in harmony, și întreprins de Asociația de Ecoturism din România și firma de consultanță Détente. Studiul, intitulat “Recreation and tourism zoning strategy for the Danube Delta Biosphere Reserve” reprezintă un instrument pentru conservarea naturii și dezvoltarea locală a comunităților situate pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Studiul menționat creează premisele unei abordări integrate, prin intermediul căreia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradicție cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrantă a dezvoltării. Turismul devine, astfel, elementul central care stimulează atât procesul de conservare și protecție a mediului cât și dezvoltarea socio-economică durabilă.

Principiile utilizate în creionarea acestei viziuni integrate sunt:

1. conservarea naturii este parte a întregului și este integrată chiar de la început in planificarea

activității de (eco)turism;

2. definirea poziției unice a destinației Delta Dunării, ca un întreg, pe piața europeană se

bazează pe deplin pe definirea și implementarea pozițiilor unice de vânzare a fiecărei zone

situate pe teritoriul DelteiDunări;

3. comunitățile locale sunt plasate in centrul planificării pentru fiecare zonă, ținând cont de

faptul că acestea reprezintă elemente – cheie în procesul de dezvoltare a R.B.D.D.

Turismul a fost denumit adesea motorul dezvoltării pentru Delta Dunării. Totuși, trebuie să

ținem cont de faptul că Delta Dunării este un areal unic pentru patrimoniul mondial, menționat în

diferite studii ca fiind al doilea teritoriu, după Insulele Galapagos, din punct de vedere al

importanței biodiversității. Atunci, ne punem întrebarea de ce să nu poziționăm întregul sector de turism din arealul RBDD în cadrul acestei poziții unice de marketing, de ce să nu promovăm tot acest teritoriu ca destinație de excelență a turismului verde / ecoturismului? Când există o astfel de oportunitate oferită de un patrimoniu natural de excepție, de ce să nu o fructificăm? Suntem conștienți de faptul că o astfel de abordare implică un efort deosebit din partea celor douăsectoare, public și privat, în ceea ce privește unul dintre cele mai dificil de schimbat elemente, mentalitatea și maniera de a întreprinde o afacere, ținând cont in permanență de administrarea durabilă a resurselor și de conservarea acestora

Studiul menționat mai sus identifică 8 zone majore diferite ce acoperă Delta Dunării, după criterii care au avut la bază doi factori importanți, și anume:

– situația existentă a turismului și agrementului (utilizare și dezvoltare) în zona abordată;

– principalul element natural / cultural ce stă la baza unei experiențe de calitate, pe care fiecare

zonă o poate oferi, ținând cont de poziționarea unică pe piață a fiecărei zone.

La baza metodei de zonare a teritoriului RBDD a stat analiza experiențelor dominante ale

vizitatorilor, cu scopul de a promova o anume viziune de dezvoltare și a defini câteva obiective

care să vizeze atât asigurarea unor șanse reale de conservare a mediului natural cât și

dezvoltarea locală a comunităților. Pentru o mai bună înțelegere a situației curente au fost definite și două concepte specifice:

– punctele de acces pe teritoriul RBDD, existente sau potențiale și punctele in care turiștii pot fi

redirecționați spre alte destinații (hub); există 3 locații majore ce pot fi considerate punctele de

acces către Delta Dunării, și anume TULCEA, MURIGHIOL și JURILOVCA.

– structura și tipul vizitatorului / turistului.

Cele opt zone identificate sunt:

-TULCEA

-CHILIA

-LETEA

-CRIȘAN

-SULINA – SFÂNTU GHEORGHE

-MURIGHIOL

-JURILOVCA

– CORBU

CONCLUZI

Propuneri privind dezvoltarea turismului in judetul Tulcea

Un prim factor ce iese in evidenta atunci cand se vorbeste de dezvoltarea turismul in oricare din județele țării, il reprezinta infrastructura. Tulcea nu reprezinta o exceptie in acest sens, prin urmare primul pas ce trebuie efectuat intr-o dezvoltare corecta il reprezinta caile de acces in judet ( navale, feroviare, rutiere, aeriene ). Consiliul Județean Tulcea a incercat sa investeasca incet-incet inca din anul 2007, daca urmarim cu atenție proiectele terminate sau aflate in derulare, dar aceste investiții nu intrunesc nici macar minimul de cerințe.Astfel, este absolut necesara construirea unui aeroport care sa deserveasca in mod exclusiv transportului de turisti interni si internationali ce doresc sa viziteze atat județul Tulcea cât si zonele limitrofe.In prezent Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea are in vedere o strategie de dezvoltare pe termen scurt si mediu ce dorește transformarea aeroportului in aeroport international, dorindu-se rentabilizarea Regiei Autonome Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea, crearea unor noi locuri de munca pentru locuitorii zonei, dar si relansarea turismului la nivel judetean.Caile de acces rutiere, in numar de 3, ar putea fi improspătate prin crearea unui nod rutier ce va lega munincipiul Tulcea de Autostrada Soarelui, astfel traficul sa fie flui dizat iar conducatorii sa nu se mai planga de starea precara a drumurilor nationale.Agroturismul reprezintă o formă de turism foarte populară și prosperă în ultima perioadă de timp la nivel mondial. Această formă de turism este foarte slab valorificată în județul Tulcea, având în vedere potențialul pe care aceasta îl deține. Fiind poziționat într-ozonă cu o istorie bogată, cu o gamă variată de zone etno-folclorice și diferite obicieiuri în funcție de loc, agroturismul ar putea fi una dintre cele mai productie forme de turism din județ.Aceasta forma de turism ar putea reduce considerabil discrepanțele dintre populatia din zona rurala și cea urbana, prin revitalizarea economiei locale, fapt ce ar putea deveni posibil doar prin incurajarea populatiei locale sa investeasca in construirea si renovarea unitatilor de primire si prin stimulente financiare ce se pot accesa atat de la bugetul de stat cat și din fonduri europene nerambursabile.Agrementul și turismul sportiv nu prezintă in momentul de fata un mare interes pentru autoritatile locale, deși tocmai acesta ar putea fi factorul cheie in ceea ce priveste atragerea turistilor in județul Tulcea. Cum crearea unor parcuri tematice de tip Disneyland reprezinta o neconcordanța fața de cadrul natural al Deltei Dunarii, consiliul local se poate axa peorganizarea de evenimente sportive de tip „pescuit sportiv” sau crearea unor parcuri acvatice,avand ca public tinta in principal copii si persoanele intre 18-30 de ani.Un alt factor cheie in ceea ce priveste dezvoltarea turismului in județul Tulcea il reprezinta crearea de noi tipuri de oferte in vederea atragerii de noi turisti. Aici putem menționa crearea unui pachet pentru turiști europeni ce consta intr- o croazieră pe Dunare cu o oprire la Tulcea ,unde ulterior prin ambarcațuni de mici dimendiun aceștia sa viteze minunațiile Deltei,sa innopteze in unitați de cazare specifice regiuni si sa guste din preparatele culinare deversificate și vinurile dobrogene fara egal

BIBLIOGRAFIE

http://www.studentie.ro/Referate/Geografie/REFERAT-GEOGRAFIE-POTENTIALUL-TURISTIC-IN-JUDETUL-TULCEA_i46_c979_64825.html

prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro.

http://www.eximtur.ro/hotel-esplanada-tulcea-romania–4731.html

http://www.hotel.rex.tulcea.tourneo

http://www.rezervarihotel.ro/hotel-delta-tulcea.html#tarifeH

http://www.eximtur.ro/hotel-sunrise-crisan-crisan-romania–608.html

http://www.turistinfo.ro/sulina/cazare-sulina/pensiunea_perla-c31641.html

http://www.mila14.ro/oferta.html

http://www.turistinfo.ro/sulina/cazare-sulina/pensiunea_perla-c31641.html

http://www.mila14.ro/oferta.html

: http://www.pensiunedelta-sulina.ro/cazare-sulina.php

:http://www.infopensiuni.ro/sarichioi/pensiunea-poarta-apelor

http://www.bun-venit.ro/delta-dunarii-litoral/judetul-tulcea/cazare/pensiunea-eden.html

http://www.turistinfo.ro/mila_35/cazare-mila_35/complex_turistic_mila_35/camere-complex_turistic_mila_35-c49426.html

: http://www.turistinfo.ro/tulcea/cazare-tulcea/complex_turistic_insula-c42800.htm

http://www.comeinromania.com/vc-1215871908-pensiune_steaua_apelor.html

http://www.kazare-romania.ro/cazare_dobrogea/2-Tulcea/13-Complex-turistic-TATANIR–Chilia-Veche.html

Direcția județeană de statistică Tulcea, Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010 preluare de pe http://www.tulcea.insse.ro

Direcția județeană de statistică Tulcea, Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010 preluare de pe http://www.tulcea.insse.ro

prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro

prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro.

prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse

prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Tulcea 2009, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2010, accesare http://www.tulcea.insse.ro.

ANEXA 1

Harta județului TulceaFaleza Tulcea

ANEXA 2

Vedere de ansamblu Tulcea

Piața Civică

ANEXA 3

Monumentul Independentei

Monumentul lui Mircea cel Batran Muzeul Delta Dunării

Anexa 4

Muzeul de Istorie și Arheologie  Muzeul Farul Vechi Sulina

Muzeul de Artă

ANEXA 5

Manastirea Celic Dere Mânastirea Saon

Manastirea Cocos Manastirea Uspenia

ANEXA 6

Pensiunea Perla Sulina Hotel Egreta

Hotel Esplanada

ANEXA 7

Munții Măcinului

ANEXA 8

Nuferi albi

Lebede cantatoare

Cuibul pelicanilor comuni

ANEXA 9

Delta Dunarii

ANEXA 10

Somn Biban

Pastruga Crapul

Știuca

Șalau