. Analiza Cifrei de Afaceri Si Elaborarea Strategiei Comerciale a Firmei

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALĂ A

S.C. GAVAZZI STELL S.A.

DATE DE IDENTIFICARE

DENUMIREA SOCIETĂȚII

Denumirea societății este SOCIETATEA COMERCIALĂ GAVAZZI STELL S.A. Această societate a luat ființă prin reorganizarea ÎNTREPRINDERII și preluarea integrală a patrimoniului existent.

FORMA JURIDICĂ

Societatea comercială GAVAZZI STELL S.A. este persoană juridică, având forma juridică de societate pe acțiuni și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile statului român.

SEDIUL SOCIETĂȚII

Sediul societății este în România, localitatea Oțelu Roșu, str. M. EMINESCU NR 10, județul CARAȘ-SEVERIN.

DURATA SOCIETĂȚII

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE.

SCOPUL ȘI OBIECTUL DE ACTIVITATE

Scopul societății este producerea și comercializarea de produse metalurgice.

Obiectul de activitate al societății este producerea și comercializarea de :

oțel electric turnat continuu în țagle și blumuri precum și lingouri cu masa cuprinsă între 5 și 7 tone;

profile laminate la cald, rotund, cornier, profile pentru susținerea galeriilor de mică, profile pentru construcții navale tip “Lat cu bulb”, șină tramvai, țagle pătrate și platine;

table subțiri și mijlocii laminate la cald;

benzi late și subțiri în rulouri și table subțiri în pacheți laminate la rece din oțeluri pentru ambutisare;

bare calibrate și colaci;

cilindrii bruți și turnați;

var și dolomită;

oxigen;

piese de schimb.

Tipul de management practicat este specific economiei de piață.

CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social inițial este fixat la suma de 95902641 mii lei împărțit în 19180529 de acțiuni normative în valoare nominală de 5000 lei fiecare. Capitalul social inițial împărțit în valori normative de 5000 lei și vărsat în întregime la data constituirii societății.

Capitalul social inițial este deținut de Stefano Gavazzi 51% din acțiuni și SIF-urile românești.

STRUCTURA ACȚIONARIATULUI

Societatea comercială GAVAZZI STELL S.A. este societate pe acțiuni.

Societatea este condusă de către Adunarea Generală a Acționarilor și administrată de Consiliul de Administrație.

A ) Adunarea Generală a Acționarilor își desfășoară activitatea în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare aprobat de organul care a înființat societatea.

b) Consiliul de Administrație își desfășoară activitatea conform statutului societății și este condusă de un președinte care este DIRECTORUL GENERAL al societății. La convocarea președintelui Consiliului de Administrație se întrunește la sediul societății ori de câte ori este necesar.

Dezbaterile Consiliului de Administrație au loc conform ordinii de zi stabilită pe baza proiectului comunicat de președinte cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul verbal al ședinței semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretar.

În relațiile cu terții societatea este reprezentată de către președinte pe baza și în limitele împuternicirilor date. Președintele Consiliului de Administrație este obligat să pună la dispoziția comisiei de cenzori, la cererea acestora toate documentele societății.

Președintele și membrii Consiliului de Administrație răspund pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de statut sau pentru greșelile în administrarea societății.

Atribuțiile Consiliului de Administrație

Consiliul de Administrație are în principal următoarele atribuții:

angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

aprobă operațiunile de încasări și plăți potrivit competențelor acordate;

4. aprobă operațiunile de cumpărare și de vânzare de bunuri potrivit competențelor;

5. aprobă încheierea de contracte de închiriere (luare sau dare de chirie);

6. stabilește tactica și strategia de marketing;

7. aprobă încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competențelor acordate;

8. supune anual, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico – financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de beneficii și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs.

Comisia de cenzori

Gestiunea societății este controlată de comisia de cenzori, formată din trei membrii reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

în cursul exercițiului financiar, verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează Consiliul de Administrație asupra neregulilor constante;

la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de Consiliul de Administrația asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de beneficii și pierderi;

la lichidarea societății se controlează operațiunile de lichidare.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori precum și drepturile și obligațiile cenzurilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate.

Comisia de cenzori poate convoca Adunarea Generală a Acționarilor în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare. Cenzorii se numesc pe o perioadă de maximum trei ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar. Sunt incompatibile cu calitatea de membru al Consiliului de Administrație, comisiei de cenzori, persoanele care potrivit legii sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, delapidare sau luarea de mită precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.

CAPITOLUL 2

APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA S.C. GAVAZZI STELL S.A.

Amplasarea primelor înjghebări metalurgice și apoi dezvoltarea acestora în bazinul Munților Banatului și cel al Munților Poiana – Ruscă a fost determinată de existența unor factori fizico-geografici și politici care s-au completat și condiționat reciproc.

Existența zăcămintelor de minereu de fier și fondanți de masă lemnoasă și ape curgătoare cu debit constant în tot timpul anului a explicat apariția acestora. Înființată documentar în anul 1796 pe versantul sudic al Munților Poiana – Ruscă într-o regiune în care mineritul cât și meșteșugul prelucrării fierului erau cu circa 200 de ani în urmă, societatea comercială GAVAZZI STELL S.A. atestă existența pe aceste meleaguri a unei tradiții metalurgice.

Pe perioada 1769-1823, întreprinderea a fost alcătuită din cuptoare catalane, vetre de afinare, un atelier de bandaje cu patru ciocane acționate hidraulic și un atelier de lăcătușerie.

Treptat vetrele de afinare de la Ferdinandsberg au fost înlocuite prin cuptoare de pulbere. În anul 1856 au existat instalații de pudlare, un laminor de profile ușoare cu toate anexele, precum și un atelier mecanic bine dotat pentru aceea vreme.

În anul 1865 a început construirea unui laminor de semifabricate și de șină de cale ferată cu cinci caje acționate de o turbină hidraulică cu toate instalațiile anexe. Laminorul a fost dat în exploatare în anul 1868, în primele patru luni, producția ridicându-se la 36.000 bucăți șine cale ferată. Aceste șine au fost utilizate la construirea liniei ferate Simeria – Petroșani.

În anul 1874 pentru a crește producția și îmbunătățirea calității, cuptoarele de pudlaj au fost prevăzute cu camere regeneratoare. Sporind producția, a fost nevoie de construirea unui laminor de tablă subțire care este dat în folosință în anul 1881.

În anul 1891 a fost dat în folosință la Ferdinandsberg un cuptor ,,Martin “ acid de 0,5 t /șarjă utilizând drept combustibil gazul de gazogen obținut prin distilarea lemnului.

Transportul materiilor prime, a materialelor în incinta uzinei se efectua cu căruțe și vagoane instalate pe șine de cale ferată trase de cai, metodă care s-a menținut până în 1910.

În anii 1925 – 1926 sunt constituite la Ferdinand două cuptoare Siemens – Martin cu o capacitate de 7,5 t care își măresc apoi capacitatea la 10 t în anul 1928.

În anii 1932 – 1933 se demontează vechea clădire a oțelăriei, construindu-se una nouă unde se amplasează un cuptor de 25 t și se mărește capacitatea celor existente la 17 t iar în 1937 se construiește al patrulea cuptor de 32 t.

Paralel cu punerea în funcțiune a oțelăriei Siemens – Martin au fost date în folosință două laminoare și anume: laminorul de profile și tablă subțire.

În anul 1934 se pune în funcțiune un laminor de benzină rece iar în 1935 laminorul de platine. Începând cu anul 1937 laminorul de platină construit de Ferdinand a acoperit toate necesitățile laminoarelor de tablă din Ferdinand, Nădrag și Galați.

De asemenea în anul 1934 a fost construită și o turnătorie de cilindrii de fontă. Dacă în anul 1925 Uzina Ferdinand avea un număr de 450 de angajați, prin dezvoltarea sa pe parcurs a ajuns la un număr de 1400 de angajați în 1938. Pe perioada celui de-al doilea război mondial, întreprinderea Ferdinand este militarizată.

După actul de naționalizare din 11 iunie 1948, dictat de P.C.R., pe perioada dictaturii comuniste și până în prezent, societatea comercială GAVAZZI STELL S.A. a avut următoarea structură în dezvoltarea sa:

Până în 1968 s-au menținut secțiile și atelierele existente cărora li s-au adus mecanizări în funcționare. Astfel cuptoarele Siemens – Martin au fost dotate cu instalația de ardere cu gaz metan și păcură, mărindu-se astfel productivitatea, gazul metan a fost introdus și în funcționarea celorlalte cuptoare de încălzire din laminoare a căror productivitate a crescut de asemenea.

În anul 1968 a fost dată în funcțiune o trăgătoare de bare a cărei capacitate s-a mărit în anii 1970-1971. Pe lângă secțiile existente s-a dat în exploatare Oțelăria Electrică a întreprinderii, o secție cu patru cuptoare electrice formată din două cuptoare de 100 t, două cuptoare de 50 t și două mașini de turnare continuă.

În anul 1977 a fost dată în folosință o secție de laminoare de profile mijlocii speciale, numită Laminorul 500 mm.

În anul 1987 s-a realizat o nouă turnătorie de cilindri cu două cuptoare electrice pentru turnarea cilindrilor de fontă, dezafectându-se apoi turnătoria veche existență.

La finele anului 1990 s-a dezafectat de asemenea Laminorul de platină al cărui reper a fost în continuare fabricat de Laminorul 550 mm.

După anul 1990, întreprinderea GAVAZZI STELL S.A. își schimbă denumirea în EASTELL SIDERURGIA ROMANA S.A. în anul 1992, datorită transformării acesteia într-o societate mixtă cu aport de capital străin (italian), acul de formare fiind înregistrat la Judecătoria Caransebeș.

Ulterior formării societății, s-au întreprins acțiuni judecătorești referitoare la legalitatea actului de înființare acesteia cât și privitoare la corectitudinea partenerului italian. Urmărindu-se în final desființarea societății. Ca atare în urma Hotărârii Judecătorești 6438507/24.11.1994 se desființează societatea mixtă Ea STELL S.A. și se revine din nou la denumirea GAVAZZI STELL S.A..

2.1. PREZENTAREA LINIILOR DE FABRICAȚIE ȘI PREZENTAREA NOMENCLATORULUI PRINCIPALELOR PRODUSE

S.C. GAVAZZI STELL S.A. produce următoarele produse diferențiale pe secții și ateliere de producție:

Oțelăria electrică, formată din :

secția Pregătirea și elaborarea oțelului electric;

secția de turnare continuă a oțelului electric;

atelier de reparații a agregatelor și utilajelor siderurgice, produce:

oțel electric, carbon obișnuit, carbon de calitate, slab aliat, aliat pentru tratamente termice precum și înalt aliate sub forma de:

țagle pătrate de dimensiunile : 100-100;120-120;140-140;160-1 existente cărora li s-au adus mecanizări în funcționare. Astfel cuptoarele Siemens – Martin au fost dotate cu instalația de ardere cu gaz metan și păcură, mărindu-se astfel productivitatea, gazul metan a fost introdus și în funcționarea celorlalte cuptoare de încălzire din laminoare a căror productivitate a crescut de asemenea.

În anul 1968 a fost dată în funcțiune o trăgătoare de bare a cărei capacitate s-a mărit în anii 1970-1971. Pe lângă secțiile existente s-a dat în exploatare Oțelăria Electrică a întreprinderii, o secție cu patru cuptoare electrice formată din două cuptoare de 100 t, două cuptoare de 50 t și două mașini de turnare continuă.

În anul 1977 a fost dată în folosință o secție de laminoare de profile mijlocii speciale, numită Laminorul 500 mm.

În anul 1987 s-a realizat o nouă turnătorie de cilindri cu două cuptoare electrice pentru turnarea cilindrilor de fontă, dezafectându-se apoi turnătoria veche existență.

La finele anului 1990 s-a dezafectat de asemenea Laminorul de platină al cărui reper a fost în continuare fabricat de Laminorul 550 mm.

După anul 1990, întreprinderea GAVAZZI STELL S.A. își schimbă denumirea în EASTELL SIDERURGIA ROMANA S.A. în anul 1992, datorită transformării acesteia într-o societate mixtă cu aport de capital străin (italian), acul de formare fiind înregistrat la Judecătoria Caransebeș.

Ulterior formării societății, s-au întreprins acțiuni judecătorești referitoare la legalitatea actului de înființare acesteia cât și privitoare la corectitudinea partenerului italian. Urmărindu-se în final desființarea societății. Ca atare în urma Hotărârii Judecătorești 6438507/24.11.1994 se desființează societatea mixtă Ea STELL S.A. și se revine din nou la denumirea GAVAZZI STELL S.A..

2.1. PREZENTAREA LINIILOR DE FABRICAȚIE ȘI PREZENTAREA NOMENCLATORULUI PRINCIPALELOR PRODUSE

S.C. GAVAZZI STELL S.A. produce următoarele produse diferențiale pe secții și ateliere de producție:

Oțelăria electrică, formată din :

secția Pregătirea și elaborarea oțelului electric;

secția de turnare continuă a oțelului electric;

atelier de reparații a agregatelor și utilajelor siderurgice, produce:

oțel electric, carbon obișnuit, carbon de calitate, slab aliat, aliat pentru tratamente termice precum și înalt aliate sub forma de:

țagle pătrate de dimensiunile : 100-100;120-120;140-140;160-160 mm;

blumuri de dimensiunile : 180-200;200-230;230-260 mm;

lingouri cu masa între 5-7 tone.

Laminorul 550, format din :

atelierul laminoare 550;

atelierul de întreținere ;

atelier de strunjire a cilindrilor, produce:

profile rotunde cu dimensiunile de 50…120 mm;

profile cornier cu aripi egale de dimensiunile : 130-130; 140-140;150-150;160-160 mm;

profile pentru susținerea galeriilor de mină tip SG 18; SG 23; SG29;

profile pentru construcții tip UNP 120; UNP140; UNP160; UNP 180; UNP 200;

profile jantă de 10 incs

profile pentru construcții navale tip lat cu bulb de dimensiunile LB 180; LB220; LB280; LB300; LB320; LB340;

profile pătrate de dimensiunile 80; 100; 120;

profile tip șină C.F. înguste cu masa de 17,65 kg / m liniar

profile șină tramvai tip ST 95-80 mm.

Laminorul 330, produce:

profile rotunde laminate la cald de la 16 … 26 mm în colaci din oțeluri carbon obișnuite , carbon de calitate și aliate.

Benzi laminate la cald cu lățimi cuprinse între 20…105 mm și grosimi de la 2….6 mm în rulouri din oțeluri carbon obișnuit, carbon de calitate și aliate.

Laminorul de tablă, produce:

table subțiri și mijlocii laminate la cald cu grosimi de 1…6 mm și lățimi de 800 ….1000 mm și lungimi de 1000 – 2000 mm, din oțeluri carbon obișnuit, carbon de calitate, slab aliate, oțeluri pentru arcuri și oțeluri de scule.

Laminorul de benzi la rece, produce:

benzi înguste și subțiri laminate la rece din oțel carbon obișnuit, carbon de calitate, aliate și arcuri cu lățimi de 10….105 mm și grosimi de 0,5…3,5 mm.

Laminorul bare la rece (L.B.R.), produce:

benzi late și subțiri în rulouri și table subțiri în pacheți laminate la rece din oțeluri pentru ambutisare adâncă:

benzi în rulou cu grosimi de 0,22 … 0,60 mm și lățime de 57 mm.

table în pacheți cu grosimi de 0,22 … 0,28mm, lățimi de 512 mm și lungimi de 712 mm.

Secția Bare Trase, produce:

bare calibrate și colaci din oțeluri carbon obișnuit, carbon de calitate, slab aliate, aliate, oțeluri pentru arcuri, rulmenți în dimensiunile:

rotunde de 10…70 mm;

hexagonale de H17…H55 mm;

pătrate de 16….40mm;

late de 30-10;30-16 mm;

Turnătoria de cilindrii, produce:

cilindrii bruți turnați pentru secțiile laminoare din întreprindere precum și pentru alte unități din țară.

Piese din fontă pentru secțiile din întreprindere.

Tendințele dezvoltării și modernizării S.C. GAVAZZI STELL S.A.:

finalizarea investiției la secția S.B.R. pentru diversificarea benzilor înguste laminate la rece, în rulouri cu grosimi de 0,1…0,6 mm și lățimi de 10…400 mm, tratate termic din oțel carbon obișnuit, carbon de calitate, aliate, oțeluri pentru arcuri, etc.

modernizarea laminorului de profile ușoare în vederea extinderii gamei de profile rotunde și hexagonale direct în bare.

Creșterea producției de oțel prin modernizarea oțelăriei electrice cu instalație de producere a oțelului la nivelul tehnicii actuale.

Toate aceste investiții sunt în funcție de fondurile de dezvoltare alocate, de beneficiile și încasările societății.

2.3. ANALIZA ACTIVITĂȚII S.C. GAVAZZI STELL S.A. PE BAZA DATELOR DIN BILANȚUL CONTABIL

Activitatea unității în anul 2000 se reflectă în creșterea indicatorilor fizici și valorici, așa cum rezultă din tabelul nr.1 și tabelul nr.2:

Tabelul nr. 1

Produsele realizate au fost livrate le export în proporție de 14,3% iar în țară pe lângă faptul că s-au reluat livrările la o serie de clienți tradiționali, s-au menținut în continuare relațiile cu regiile autonome de minerit, cu șantierele navale R.A.T.B., PETROTUB S.A. ROMAN, etc.

Activitatea de export s-a menținut la un nivel relativ mai ridicat față de acea din anul 1998, chiar dacă față de cea din anul 1999 a scăzut, aceasta prezentându-se astfel în tabelul nr.2 și tabelul nr.3:

Tabelul nr.2

Tabelul nr. 3

Exporturile și importurile s-au derulat de regulă prin intermediari și anume: METAL EXPORT IMPORT S.A, METANEF S.A., MINERAL IMPORT EXPORT S.A. BUCUREȘTI și într-o proporție mai mică direct.

Pentru realizarea tuturor acestor obiective societatea a avut nevoie de resurse financiare, materiale și umane.

În acest sens, pe lângă sursele proprii, societatea a trebuit să apeleze și la resurse atrase.

Deși s-au angajat aceste credite, putem aprecia că nivelul de creditare a fost redus în comparație cu necesitățile societății, la creditele angajate.

Cu toate greutățile întâmpinate pe linia aprovizionării tehnico – materiale, unitatea a reușit să se aprovizioneze în mod mulțumitor cu fier vechi, electrozi de grafit, feroaliaje, cărămizi refractate, semifabricate in oțel, energie electrică și gaz metan. Aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibil și energie a fost însă și în continuare influențată negativ de blocajul economico – financiar, astfel că societatea nu a reușit să-și încaseze creanțele și să-și plătească în totalitate și la termen creditorii.

Factorul uman a fost menținut la un nivel relativ constant pentru a nu se crea probleme de ordin social în oraș și în zonă.

Fluctuația personalului în anul 2000 apare astfel: au fost angajate 290 de persoane și au plecat 280 de persoane din care:

92 persoane reprezentând pensionări limită de vârstă

16 persoane reprezentând pensionări pentru invaliditate

47 persoane reprezentând transferuri

3 persoane date în șomaj

28 persoane cărora li s-au desfăcut contractul de muncă pentru abateri disciplinare.

81 persoane plecate în armată

13 persoane decedate

Încadrarea personalului s-a realizat printr-o selecție riguroasă pe bază de concurs, pentru anumite activități care au rămas descoperite.

În anul 2000 societatea și-a continuat activitatea de investiții situația acestora fiind prezentată în tabelul nr. 4:

Tabelul nr. 4

Activitatea de investiții s-a axat pe realizarea unor obiective strict necesare, neavând posibilități financiare, astfel că o parte din lucrările de construcții montaj s-au realizat în regie proprie.

Sintetic activitatea de investiții s-a axat pe următoarele direcții:

dotarea parcului auto propriu;

dotarea cu tehnică de calcul, extinzând programul demarat în anul 1999;

dotarea activității de întreținere și reparații;

dotarea activității de metrologie, C.T.C. și laborator;

dotarea activității de pregătire a fierului vechi;

proiecte și asistență tehnică.

În anul 2000 prețurile la produsele finite au fost majorate în două tranșe, ca urmare a majorității prețurilor la materii prime, materiale, combustibil și energie, precum și datorită cursului dolarului în raport cu leul.

La majoritatea prețurilor s-a ținut cont în primul rând de efortul propriu, astfel încât produsele să fie competitive ca prețuri pentru a fi menținute pe piața internă și externă câștigată.

Situația evoluției prețurilor este prezentată Anexa 4

Activitatea economică s-a axat în continuare pe următoarele direcții:

îmbunătățirea continuă a organizării și conducerii contabilității

respectarea principiilor contabilității

respectarea regulilor și metodelor contabile prevăzute de reglementările în vigoare

întocmirea și depunerea raporturilor trimestriale și a bilanțului anual

inventarierea patrimoniului pe baza ordinului M.F. 2388-1997

urmărirea încasării creanțelor și achitării obligațiilor de plată ca urmare a dispozițiilor primite și a inițiativelor proprii, Compartimentul financiar-contabil a prezentat spre analiză și rezolvare o serie de probleme ca:

– situația datoriilor la RENEL, GAZ, CFR și a majorărilor pentru întârzierea plăților datorate; analiza clienților și măsurilor luate pentru încasarea creanțelor;

analiza refuzurilor de plată și a cheltuielilor neeconomicoase

prezentarea unor instrucțiuni proprii

fundamentarea și prezentarea B.V.C., etc.

Deși privită în ansamblu activitatea unității s-a menținut pe o linie de creștere a indicatorilor fizici și valorici precum și a indicatorilor de eficiență, nu ne putem declara mulțumiți de situația necorespunzătoare a creanțelor și datoriilor, fapt ce a generat multe necazuri în asigurarea lichidităților.

Pentru reflectarea modului cum s-a desfășurat activitatea economică – financiară a societății în anul 2000 prezentăm în tabelul nr. 7 o serie de indicatori de eficiență realizați în anul 2000 în comparație cu cei realizați în anul 1999.

Comisia de cenzori, din verificările prin sondaj a conturilor din balanța de verificare și a bilanțului contabil încheiat la 31 decembrie 2000 ca urmare a aspectelor reținute, prezentate mai sus și prin procesele verbale înscrise mai în registrul de deliberare a cenzorilor, face următoarele recomandări:

Luarea de măsuri menite să conducă la încasarea creanțelor și plata datoriilor care au o vechime mare.

Dispunerea de măsuri asiguratorii în privința încasării produselor livrate în contracte a clauzelor în cazul neîncasării acestora în termene.

Urmărirea primirii documentelor (facturilor),pentru achizițiile făcute de personalul din compartimentul de aprovizionare și conexarea lor cu notele de intrare recepție.

Analiza imobilizărilor în curs în privința necesității eficienței și posibilităților de finanțare în vederea continuității lor, de asemenea se impune luarea de măsuri de asigurare conservării lor în bune condiții precum și eventuale măsuri de valorificare în cazul sistărilor definitive. Același lucru se impune și în privința materialelor achiziționate pentru investiții evidențiate în contul 301/2 în sumă de 255 milioane lei.

Verificarea materialelor prime și materialelor aflate la terți din anii 1984-1992 stadiul în care se află, oportunitatea menținerii lor în această postură și eventualele măsuri de utilizare sau valorificare a acestora.

Inventarierea în viitor și a mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile OMF nr. 2388/1995.

Acordarea unei mari atenții asupra prelucrării documentelor primare și evidențierii lor în contabilitate, existența în toate cazurile a unui înscris care stă să aibă calitatea de document justificativ pentru o înregistrare în contabilitate așa cum este prevăzut de art. 6. Din Legea nr.82/1991 și art. 119 din RALC.

Reanalizarea de urgență și stabilirea unui circuit judicios și operativ al documentelor cu responsabilități pe persoanele care le întocmesc și care exercită controlul preventiv.

Desfășurarea activității serviciului de control financiar intern de gestiune, în conformitate cu prevederile legale.

Definitivarea vânzării apartamentelor din patrimoniul societății, salariaților acesteia, prin încheierea contractelor de vânzare / cumpărare cu respectarea prevederilor legale în privința evaluării lor.

Consiliul de Administrație a analizat în perioada anului 2000, o serie de probleme vitale pentru buna desfășurare a activității, nelipsind de la analize clienții și furnizorii, strategia de dezvoltare a societății, îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, relațiile cu ordonatorii de credite, etc, stabilindu-se măsuri de îmbunătățire a activității.

Inventarierea patrimoniului s-a organizat în baza legii 82/91 – Legea contabilității precum și pe baza ordonanței Ministerului de Finanțe nr. 2388/1995. Astfel s-a emis decizia nr. 251/05.07.2000, a conducerii societății pentru constituirea comisiei centrale, a subcomisiilor în număr de 90 și stabilirea termenelor.

Cu privire la desfășurarea inventarierii s-au constatat următoarele:

inventarierea s-a desfășurat conform graficului.

S-au creat condițiile materiale și organizatorice pentru buna desfășurare a inventarierii

Stabilirea stocurilor faptice s-a făcut prin aplicarea metodelor regulamentare.

Bunurile inventariate au fost înscrise în listele de inventariere pe locuri de depozitare, gestiune și categorii de bunuri.

Creanțele au fost inventariate prin extrase de confirmare a soldurilor și punctaje.

În cadrul societății funcționează Controlul financiar intern prin intermediul a 3 persoane cu studii superioare, care își desfășoară activitatea de bază de plan de muncă și depun periodic rapoarte și măsuri în baza controalelor efectuate referitoare la gestiune, elucidarea unor cazuri de sustrageri de bunuri materiale, etc.

Se impun și în continuare măsuri privind:

dinamizarea activității serviciilor funcționale;

organizarea muncii și întărirea disciplinelor;

continuarea investițiilor și a dotărilor;

susținerea activităților de export – import și de marketing.

Se propune Adunării Generale a Acționarilor aprobarea bilanțului contabil și Contului de Profit și Pierderi pe anul 2000 urmărind ca profitul realizat să fie utilizat pentru recuperarea pierderilor de la finele anului 1998.

CAPITOLUL 3

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

3.1. DEFINIȚIE ȘI CONCEPTE

Cifra de afaceri poate fi definită ca fiind expresia valorică a tuturor afacerilor derulate de o întreprindere într-o perioadă determinată de timp.

Cifra de afaceri este socotită indicatorul fundamental al volumului activității agentului economic și, evident, nu lipsește din nici un sistem de indicatori folosiți în diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii, din aprecierea eficienței managementului practicat.

Cifra de afaceri este un indicator de bază pentru măsurarea volumului activității oricărei forme de funcționare a întreprinderii. Însă odată cu apariția unei noi concepții a întreprinderii materializată în „teoria managerială” a acesteia, al cărei declanșator îl reprezintă disocierea crescândă între proprietate și control, poziția cifrei de afaceri în sistemul de performanțe economice este sensibil consolidată.

În acest sens W. Baumol remarcă legătura dintre interesele generale ale managerilor, de care depinde politica generală a firmei, și maximizarea cifrei de afaceri și a vânzărilor. Evident prioritatea cifrei de afaceri nu elimină profitul, fără de care perenitatea întreprinderii nu este asigurată. De aici se desprinde opțiunea managementului, vizând maximizarea cifrei de afaceri în limite în care să fie realizat și un profit rezonabil.

Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile , remizele și alte reduceri acordate clienților.

În întreprinderile productive, dacă nu intervin și operațiuni de vânzare și cumpărare de mărfuri, cifra de afaceri se identifică cu producția vândută (reflectată în contul de profit și pierderi).

Cifra de afaceri poate juca rolul de barometru, atât pentru analistul intern cât și pentru cel extern, atunci când se urmăresc aspecte cum ar fi:

dimensiunea întreprinderii;

poziția strategică deținută în cadrul pieței;

politica de creștere promovată de întreprindere.

Cifra de afaceri trebuie în principal să îndeplinească următoarele condiții:

nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare și să permită realizarea de profit;

să dețină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel puțin 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situație normală de realizare a activității;

în dinamică să prezinte o tendință de creștere reală, pentru a asigura creșterea reală a volumului afacerilor firmei;

să fie realizată corespunzător cu specificul activității pe elementele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei.

Deși cifra de afaceri este, în general cunoscută și utilizată în literatura economică sub formă de indicator economic global (sau cifră de afaceri totală) mai există și alte accepțiuni cu relevanță economică, cum ar fi:

cifra de afaceri medie;

cifra de afaceri marginală;

cifra de afaceri critică.

Cifra de afaceri medie () poate fi definită ca venitul mediu realizat pe fiecare unitate de produs vândută în cadrul pieței.

unde: – cifra de afaceri medie

CA – cifra de afaceri totală

– cantitatea vândută din producția realizată

Dacă produsele vândute pe piață nu sunt diferențiate pe sortimente sau pe clase de calitate atunci cifra de afaceri medie este egală cu prețul de vânzare, dar numai dacă prețul nu se modifică în perioada analizată.

Cifra de afaceri marginală (CAmg) reprezintă variația venitului unei întreprinderi determinată de creșterea sau scăderea cu o unitate a producției vândute.

unde: CAmg – cifra de afaceri marginală;

∆CA – variația cifrei de afaceri

∆qv – variația cantității vândute

Cifra de afaceri critică (CAprg) este expresia valorică a punctului în care veniturile obținute din vânzări egalează cheltuielile presupuse pe care le presupun aceste vânzări iar profitul obținut este nul.

unde: CAprg – cifra de afaceri critică (prag);

CF – costuri fixe

CV – costuri variabile totale

CA – cifra de afaceri estimată (programată)

Tabelul nr. 5

Grafic nr. 1

După cum se observă cifra de afaceri totală crește în anul 1999 față de 1998 cu aproximativ 7 % ceea ce în mărimi absolute reprezintă aproximativ 34 miliarde lei, iar în anul 2000 scade față de 1999 cu 5,5%, ceea ce reprezintă în valori absolute 16 miliarde lei. Față de perioada de bază în anul 2000 are loc o creștere a cifrei de afaceri de aproximativ 18 miliarde lei.

Cifra de afaceri critică crește de la un an la altul, în anul 2000 situându-se peste cifra de afaceri totală, întreprinderea intrând în pierdere.

Cifra de afaceri medie crește de la un an la altul, fapt ce se datorează creșterii în anul 1999 față de anul 1998 a cifrei de afaceri într-o proporție mai mare decât producția, iar în anul 2000 față de 1999 cifra de afaceri a scăzut într-o proporție mai mică decât producția (3,5%, față de 21%)

Cifra de afaceri marginală este pozitivă și crescătoare în 1999 față de 1998, apoi în anul 2000 scade.

3.2. INFLUENȚA FACTORULUI TIMP ASUPRA

NIVELULUI CIFREI DE AFACERI

Timpul poate fi privit atât ca o resursă importantă a unei afaceri cât și ca un factor generator de influențe nefavorabile asupra acesteia.

Pe baza acestui considerent putem aprecia că există două abordări în ce privește influența timpului în derularea unei afaceri și anume:

în procesul investițional – timpul este privit ca o sursă potențială de câștig atunci când se investește un capital pe o perioadă dată și la un nivel dat al ratei de fructificare;

în procesul de exploatare – pe de-o parte timpul contribuie la obținerea unor rezultate (favorabile sau nefavorabile) ca urmare a derulării unei activități lucrative, iar pe de altă parte poate fi purtătorul unor influențe negative sau pozitive, care fie au caracter ciclic fie sunt aleatorii și influențează nivelul de realizare a rezultatelor.

Având în vedere că cifra de afaceri este un rezultat al procesului de exploatare înseamnă că aprecierea timpului asupra acesteia se va face doar din a doua perspectivă urmând să se abordeze aspecte cum ar fi: nivelul de realizare și dinamica indicatorului, efectele procesului inflaționist.

3.2.1. NIVELUL CIFREI DE AFACERI

Nivelul cifrei de afaceri poate fi determinat prin două moduri și anume:

funcție de cantitatea vândută și prețul de comercializare, caz în care apare ca indicator cu baza de calcul volumul fizic al vânzărilor;

unde: qv – cantitatea de produse vândută

pv – prețul de vânzare al produselor

În întreprinderea analizată avem următoarea structură a vânzărilor (Anexa 4):

Dimensiunea cifrei de afaceri are la bază doi parametri fundamentali: volumul și structura cererii și capacitatea de ofertă a întrerpinderii.

La rândul ei, cererea se formează sub impactul unor corelații de-a lungul timpului și anume:

– cerere – preț – cunoscută sub curba lui Engel, preț mai mic cerere mai mare;

cerere – venituri ale cumpărătorilor, respectiv capacitatea de cumpărare a acestora;

cerere – preferințe, gusturi ceea ce presupune un anumit grad al solvabilității;

cerere – prețul altor bunuri substituibile.

Capacitatea de ofertă depinde de cantitatea și randamentul factorilor de producție ceea ce implică funcționarea logisticii pieței resurselor și randamentul maxim al lor.

după metodologia contului de profit și pierderi:

CA=Qm+Qv

Tabelul nr. 6

După cum se observă cifra de afaceri are o evoluție crescătoare în 1999 față de 1999 și descrescătoare în 2000 față de 1999. cifra de afaceri totală urmărește în principal „producția vândută”, deoarece firma are cele mai multe venituri din această clasă. Veniturile din vânzarea mărfurilor sunt aproape nesemnificative în comparație cu producția vândută.

Aceasta se poate explica prin schimbări în cererea produsului în condițiile în care nivelul prevăzut nu se poate întemeia pe comenzi ferme, prin dereglări în producția și comercializarea produsului respectiv sau chiar prin bonificări a prețului de vânzare datorită nerespectării întocmai a condițiilor de calitate stabilite. Și în cazul produselor sunt necesare modificări cu rata inflației.

Pe produse ritmurile sunt diferite, ca urmare a cererii, sub raport fizic, prețurilor, inclusiv datorită inflației.

3.2.2. DINAMICA CIFREI DE AFACERI

Dinamica cifrei de afaceri poate fi urmărită fie în cadrul unei perioade de gestiune fie pe mai multe perioade de gestiune și pune în evidență evoluția în timp sau spațiu a indicatorului, exprimată în mărimi absolute sau relative.

Abaterea absolută a cifrei de afaceri cuantifică în mărimi absolute creșterea sau scăderea indicatorului față de un nivel luat ca bază de comparație (perioada precedentă, un nivel planificat, media pe ramură).

Unde: i – perioada curentă;

0 – perioada bază de comparație;

i-1 – perioada precedentă.

Tabelul nr. 7

După formula abaterii absolute cu bază fixă cifra de afaceri are o evoluție crescătoare în perioada analizată (+16496519 mii lei). Formula abaterii cu bază în lanț ne arată că cifra de afaceri crește în perioada 1999 față de 1998, iar în 2000 față de 1999 scade

Indicele cifrei de afaceri realizează o exprimare sintetică a modificărilor absolute care s-au produs în timp asupra indicatorului.

ICA==103,68%

Cifra de afaceri crește cu aproximativ 3,5% față de nivelul perioadei de bază.

Ritmul mediu de creștere a cifrei de afaceri, de obicei se referă la mai multe perioade de gestiune caz în care mai este cunoscut și ca ritm mediu anual, dar poate fi calculat și pentru mai multe perioade de gestiune atunci când se fac comparații pe luni sau pe trimestre.

unde: n – numărul de ani (luni într-un an) luați în calcul.

La întreprinderea analizată ritmul mediu de creștere a cifrei de afaceri este de 1,825%.

3.2.2.1 ANALIZA CLASICĂ A DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Inflația este un fenomen negativ specific economiilor bolnave sau în recesiune și produce efecte diferite asupra elementelor care au caracter de flux (profit, cifra de afaceri, etc.), comparativ cu cele care au caracter de stoc (elemente patrimoniale), astfel dacă în cazul elementelor de flux inflația generează un efect de creștere artificială a valorii acestora în cazul elementelor de stoc inflația realizează o depreciere a valorii lor datorită diferenței între prețul istoric de intrare a elementelor patrimoniale și prețul actual inflatat al unor bunuri similare.

Efectele inflaționiste care se regăsesc în cifra de afaceri și în general în toți indicatorii de rezultate pot fi eliminate cu ajutorul unor mărimi cum ar fi:

indicele de creștere al prețurilor la unitatea analizată (ip);

rata medie a inflației în sectorul de activitate al unității analizate (rsi)

rata medie a inflației în economie (ri).

Modalități de deflatare:

CApcc=CApc – mărimi absolute;

RRca= – mărimi relative

unde: CApcc – cifra de afaceri în prețuri convențional constante;

CApc – cifra de afaceri în prețuri curente;

ip – indicele de creștere al prețurilor (rata inflației);

rCA – rata curentă de creștere a cifrei de afaceri (statistică).

Tabelul nr. 8

Grafic nr. 2

În întreprinderea analizată cifra de afaceri reală (corelată cu indicele de creștere a prețurilor) se găsește pe o pantă descrescătoare de la un an la altul (scade cu aproximativ 50%). Acest lucru s-a întâmplat deoarece întreprinderea nu a putut să se adapteze condițiilor de piață (creșterea inflației, creșterea concurenței), cantitatea vândută scăzând foarte mult. În anul 2000 cifra de afaceri reală are o ușoară tendință de revenire (nu mai scade atât de mult), dar în valori reale scade.

ANALIZA DINAMICII CU FUNCȚIA DE TREND

Trendul cifrei de afaceri în prețuri comparabile reale

Tabelul nr. 9

Funcția de trend urmărește evoluția variabilei dependente (Y) în funcție de variabila dependentă complexă (t), adică de timp. Funcția este liniară simplă dacă legătura stabilită între variabila dependentă (Y) și cea independentă (t) este expresia ecuației unei drepte.

Y=a+bt

Alegerea formei funcției se face pe baza reprezentării grafice a datelor statistice.

Folosind metoda celor mai mici pătrate putem să stabilim cei doi parametri ai funcției astfel încât abaterile de la valorile reale ale funcției să fie minime.

S=

Rezolvând sistemul de ecuații obținem valorile parametrilor:

a=363983312

b=-3394000

Coeficientul (a) arată că nivelul cifrei de afaceri pentru perioada de bază t=0, adică pentru nul 1998. acest nivel este estimat a se realiza în condiții normale ale activității.

Coeficientul de pantă (b) reprezintă sporul mediu al cifrei de afaceri în perioada de analiză. Aceasta arată că în medie, de la un an la altul , cifra de afaceri a scăzut cu 33940000 mii lei. Acest lucru înseamnă o tendință negativă a cifrei de afaceri în perioada analizată.

Valorile ajustate cu funcția de trend reprezintă forma legăturii funcționale a dinamicii în timp a cifrei de afaceri. Diferența dintre valorile inițiale și cele ajustate reprezintă valorile reziduale care se datorează unor fenomene cu caracter perturbator.

Grafic nr. 3

Pentru ca funcția de trend să fie capabilă să aproximeze suficient de bine realitatea, trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

Coeficientul de corelație liniar (r) arată intensitatea legăturii între variabila dependentă (CAr) și variabila dependentă (t). Poate lua valori între [-1;1]. Corelația este cu atât mai puternică cu cât se apropie mai mult de 1. Pentru ca o funcție de trend să poată îndeplini condiția trebuie ca legătura liniară directă să aibă r>0.85, iar pentru legătura liniară inversă r<-0.85.

r=0,923

Coeficientul de determinare (d) arată aportul variabilei independente (t) la modificarea variabilei dependente (CAr). Poate lua valori între [0;1]. Contribuția este cu atât mai puternică cu cât se apropie mai mult de 1. Pentru ca o funcție de trend să poată îndeplini condiția de bun estimator al realității trebuie să îndeplinească condiția: d>0,65.

d=r2 deci d=0,8512

Valoarea ambilor indicatori ne arată că se manifestă o tendință de scădere a cifrei de afaceri reală.

Media cronologică a valorilor estimate este o măsură a tendinței centrale, valorile evenimentelor tinzând să concentreze în jurul acestei mărimi.

==330043312 mii lei

Practic, ne arată că valoarea medie estimată a cifrei de afaceri pentru perioada analizată este 330043312 lei(în prețuri reale).

Abaterea standard () măsoară dispersia evenimentelor posibile în jurul mediei. În acest caz indicatorul măsoară dispersia valorilor variabilei dependente în jurul celei ajustate de trend. Ne arată erorile ce revin în medie valorilor estimate.

=40347354 mii lei

Valoarea indicatorului ne arată că în medie abaterile datorate fenomenelor accidentale a fost de 40347354 lei.

Coeficientul de variație (v) măsoară variația evenimentelor pe unitatea de valoare medie. Cu cât crește valoarea indicatorului cu atât crește și instabilitatea fenomenului în timp. Pentru ca o funcție de trend să poată îndeplini condiția de bun estimator al realității trebuie să îndeplinească următoarea condiție: v<25%.

v=*100=12.11%

Pe unitatea de valoare medie revine o abatere standard de 12,11 %, ceea ce semnifică o distribuție normală, cu o tendință centrală semnificativă și cu o dispersie destul de redusă în jurul acesteia. Nivelul indicatorului este asiguratoriu pentru a indica o funcție eficientă de estimare a realității.

ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

PE TIPURI DE VENITURI

Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informații despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din desfacerea producției și din comercializarea mărfurilor. Interpretarea structurii se face în funcție de specificul indicatorului. Pentru o firmă industrială ponderea majoritară (adică minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui s-o dețină producția vândută.

EVOLUȚIA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI PE TIPURI DE VENITURI

Tabelul nr. 9

Grafic nr. 4

Ponderea majoritară în realizarea cifrei de afaceri în perioada analizată o au veniturile din producția vândută (peste 94%) care reprezintă o tendință de scădere în anul 1999 față de 1998, iar în perioada 1999-2000 rămân relativ neschibate. Acest lucru se datorează creșterii veniturilor obținute din vânzarea mărfurilor și reducerii a celor din producția obținută. Acest fapt reprezintă o situație pozitivă pentru întreprindere în perioade 1998-1999, situația deteriorându-se în perioada 1999-2000. Activitatea de bază a întreprinderii are o importanță crescută, față de activitatea strict comercială reprezentând o situație pozitivă.

PRINCIPALELE CONSECINȚE ALE

MODIFICĂRII CIFREI DE AFACERI

3.4.1. CONSECINȚE ASUPRA INDICATORILOR FINANCIARI

Cifra de afaceri este principalul indicator al unei firme. Modificarea cifrei de afaceri are o serie de consecințe economice și financiare asupra firmei.

Principalele consecințe ale modificării cifrei de afaceri se răsfrâng asupra:

eficienței gestiunii resurselor;

principalelor cheltuieli și rezultate ale exploatării;

gestiunii creanțelor și ale datoriilor din exploatare;

echilibrului financiar;

ratelor de rentabilitate.

Tabelul nr.10

În perioada 1998-1999 productivitatea muncii crește, deoarece crește cifra de afaceri, iar numărul de personal a scăzut. Este o situație bună pentru întreprindere deoarece un număr mai mic de personal produce mai mult.

Randamentul mijloacelor fixe scade, deoarece mijloacele fixe au crescut mai repede decât cifra de afaceri, ducând la scăderea cu 0,10 lei la un leu cifră de afaceri. De asemenea crește numărul de zile pentru o rotație, ceea ce influențează negativ activitatea întreprinderii.

În perioada 1999-2000, productivitatea muncii scade ușor, ducând la o deteriorare sensibilă a situației întreprinderii. Aceasta s-a întâmplat pentru că numărul de salariați au scăzut mai încet decât cifra de afaceri.

În această perioadă crește randamentul mijloacelor fixe și viteza de rotație a stocurilor, reprezentând o situație favorabilă pentru întreprindere.

Pe întreaga perioadă analizată, cei trei indicatori au o evoluție oscilantă, dar situația lor se îmbunătățește ușor în ultimul an.

Tabelul nr. 11

Ponderea cheltuielile materiale și totale de exploatare în cifra de afaceri cresc de la o perioadă la alta, ceea ce înseamnă că acestea sunt tot mai mari pentru întreprindere. Întreprinderea ar trebui să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor materiale prin găsirea unor materiale mai ieftine, dar care au o calitate comparabilă cu cele existente, încercarea de reducere a acestor cheltuieli prin retehnologizări și renunțarea la unele produse care au un plus de valoare adăugată.

Ponderea cheltuielilor cu personalul se situează la un nivel foarte ridicat pentru o întreprindere industrială și de aceea se impune luarea de măsuri de reducere a lor.

Cheltuielile cu amortizarea și cele cu personalul urmează dinamica cifrei de afaceri, astfel în perioada 1998-1999 cresc mai repede decât cifra de afaceri, iar în perioada 1999-2000 scad mai încet decât cifra de afaceri.

Tabelul nr. 12

Creșterea cifrei de afaceri în perioada 1998-1999 a dus la creșterea principalelor rezultate, situația ameliorându-se pentru întreprindere.

În perioada 1999-2000 scăderea cifrei de afaceri a dus la scăderea principalelor rezultate ale exploatării.

Tabelul nr. 13

În perioada analizată durata de recuperare a creanțelor se situează în limite acceptabile, ceea ce reprezintă o situație avantajoasă pentru întreprindere. Observăm că durata de recuperare a creanțelor se ameliorează de la un an la altul arătând un fapt pozitiv.

Durata de recuperare a clienților este situată peste limita normală (30 zile), dar se ameliorează de la un an la altul, indicând un fapt pozitiv pentru întreprindere.

Viteza de rotație a datoriilor este destul de mare, ceea ce ne arată că întreprinderea este într-o situație financiară precară și nu poate să-și plătească creditorii săi în timp util, aceasta putând duce la perturbări în procesul de producție.

Durata de plată a furnizorilor crește de la un an la altul, situându-se în limite normale în perioada 1998-1999, dar crește foarte mult în anul 2000. Acesta este un fapt negativ, deoarece întreprinderea își încasează clienții într-un timp mai lung decât plătește furnizorii.

CONSECINȚE ASUPRA NIVELULUI CIFREI DE AFACERI

Nivelul și dinamica cifrei de afaceri determină o serie de consecințe majore. Prin parcurgerea ciclurilor financiare, între nivelul cifrei dintr-un an și cele ale perioadelor precedente se formează o puternică legătură deterministă, greu cuantificabilă într-un mod direct.

De aceea se poate recurge la un model stochastic autoregresiv, care să cuantifice influența nivelurilor anterioare la indicatorul cu nivel curent.

Cifra de afaceri în perioadele anterioare influențează nivelul actual, însă prin îndepărtarea în timp această influență este tot mai mică.

Pentru a surprinde influența nivelurilor anterioare ale cifrei de afaceri în cifra de afaceri a perioadei curente se poate recurge la tehnica nivelării exponențiale a lui Brown.

Ideea generală este de a cuprinde ponderat influența fiecărei valori anterioare într-o valoare finală. Cu cât datele sunt mai îndepărtate cu atât ponderea lor este mai redusă în indicator. Nivelul indicatorului depinde de nivelurile precedente înregistrate pe parcursul variantelor anterioare, dependentă ce descrește exponențial:

=αCAt-1+ α(1- α)CAt-2+ α(1- α)2CAt-3+ α(1- α)3CAt-4….

Unde: CAt – nivelul cifrei de afaceri pentru perioada curentă

CAt-1 – valoarea indicatorului în anul anterior

α – constanta de nivelare α.

Obținerea valorilor necunoscutei α se face prin minimizarea erorilor de estimare, care se calculează cu ajutorul medii pătratice:

EMP= unde n – numărul de termeni ai seriei, m- numărul parametrilor de nivelare.

Pentru firma analizată modelul autoregresiv de estimare a influențelor anterioare a determinat un nivel al lui α=0,36 care minimizează eroarea pătratică.

=αCA1999+ α(1- α)CA1998+

Nivelul cifrei de afaceri în 2000 (în valori reale) cuprinde influența într-o proporție de 36% a nivelului cifrei de afaceri din 1999 și 24% din nivelul anului 1998.

3.5. ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI

3.5.1. ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI CÂND ARE BAZA DE CALCUL VOLUMUL FIZIC AL VÂNZĂRILOR

Această metodă de analiză este orientată spre elementele principale care condiționează nivelul absolut al cifrei de afaceri, respectiv cantitatea vândută și prețul de comercializare al produselor, formula de calcul a cifrei de afaceri potrivit acestei metode este următoarea:

Obiectivele principale ale metodei sunt următoarele:

determinarea abaterii absolute și relative a indicatorului față de o perioadă de comparație (nivel planificat, media pe ramură, o valoare reprezentativă din perioada precedentă);

identificarea factorilor de influență care potrivit acestui model de analiză sunt relevanți pentru abaterea indicatorului;

determinarea nivelului și a sensului influenței produse de fiecare factor asupra cifrei de afaceri;

stabilirea măsurilor ce se impun a fi luate pentru eliminarea influențelor nefavorabile, respectiv menținerea și amplificarea influențelor cu efect benefic pentru firmă.

Modele de analiză:

Pentru analiza cifrei de afaceri se utilizează preponderent modelul practic.

Influența determinată de modificarea volumului fizic al vânzărilor:

Modificarea volumului vânzărilor este un factor direct de influență care determină variația nivelului absolut al cifrei de afaceri în același sens cu modificarea sa și proporțional cu prețul mediu din perioada bază de comparație.

Modificarea volumului fizic al vânzărilor depinde de următorii factori:

nivelul capacităților de producție existente și gradul de utilizare al acestora;

dimensiunea pieței de desfacere și structura consumatorilor;

concurența existentă pe piață;

competitivitatea produselor proprii în raport cu a produselor oferite de concurență;

strategiile și tehnicile de promovare utilizate;

seriozitatea și tehnicile de promovare utilizate;

seriozitatea și promptitudinea în raporturile cu beneficiarii;

raportul dintre ritmicitatea producției și ritmicitatea vânzărilor.

Influența determinată de modificarea structurii fizice a vânzărilor.

Influența exercitată de modificarea structurii vânzărilor se explică prin proporția diferită de vânzare a produselor de la o perioadă la alta, în cazul în care prețurile unitare de comercializare sunt diferențiate pe clase de calitate. Astfel o creștere a ponderii vânzărilor de produse care au preț unitar de comercializare mai mare decât prețul mediu din perioada de bază va determina creșterea nivelului total al cifrei de afaceri pe seama structurii, iar o creștere a ponderii vânzărilor de produse care au preț unitar de comercializare mai redus decât prețul mediu va determina reducerea nivelului total al cifrei de afaceri.

Influența determinată de modificarea prețului unitar de vânzare

Prețul reprezintă un element strategic de care firma trebuie să țină seama în elaborarea politicii sale comerciale iar procesul de stabilire a prețului de comercializare trebuie să țină seama de următoarele aspecte:

obiectivele strategice ale firmei (maximizarea profitului sau întărirea poziției de piață);

situația financiară a întreprinderii (dacă poate sau nu să își permită menținerea unui preț scăzut și pe ce perioadă);

nivelul costului unitar al produselor;

tendințele pieței pe care activează întreprinderea (creștere, stagnare sau regres);

faza în care se află produsul pe curba sa de viață (lansare, creștere, maturitate, declin);

concurența existentă pe piață și poziționarea produselor față de concurență.

Deși prețul de comercializare a produselor este un factor direct de influență asupra nivelului absolut al cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că prin creșterea nivelului său crește și cifra de afaceri, managementul întreprinderii nu poate modifica prețul după bunul său plac astfel încât să obțină o cifră de afaceri mai mare pe seama prețului, pentru a realiza o astfel de operațiune va trebui să capete acceptul pieței adică după majorarea prețului produsul să se vândă la un nivel cel puțin minim sperat.

Pentru exemplificare am luat ca etalon un lot de produse omogene care urmează aceeași dinamică ca și cifra de afaceri.

Tabelul nr. 14

Influența factorilor luați în considerare:

Tabelul nr. 15

Influența cantității

În anul 1999 față de 1998 scăderea volumului fizic al producției cu 3325 tone a dus la scăderea cifrei de afaceri cu 265999 milioane lei, scăderea volumului producției având o influență negativă asupra cifrei de afaceri. La fel în 2000 față de 1999 scăderea volumului producției cu 11978 tone a generat scăderea cifrei de afaceri cu 37,7 miliarde lei.

Influența structurii

Creșterea cifrei de afaceri cu 23 miliarde lei în anul 1999 s-a datorat modificării în structura fizică a producției, pentru că a scăzut ponderea produsului A care are un preț unitar de vânzare mai mare decât prețul mediu și a crescut ponderea produsului C care au prețul unitar de vânzare mai mare decât prețul mediu. Analog în anul 2000 față de 1999 evoluția s-a păstrat de la anul anterior.

Influența prețului

Modificarea prețului a dus la creșterea cifrei de afaceri în anul 1999 și 2000, fapt ce a avut o influență pozitivă. Dar în modificarea prețului întreprinderea ar trebui să țină cont de cerere, care manifestă o tendință de evoluție în sens invers. Modificarea prețului s-a făcut mai mult pentru corelarea sa cu inflația și nu prin creșterea lui artificială.

Pe total în anul 1999 față de 1999 influența pozitivă a structurii și prețului a reușit să acopere influența scăderii cantității vândute, astfel crescând cifra de afaceri. În anul 2000 față de 1999 această situație nu s-a mai repetat și cifra de afaceri a scăzut.

3.5.2. ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI PE BAZĂ DE RATE EXPLICATIVE

Această modalitate de analiză factorială prezintă avantajul că permite evidențierea contribuției pe care o au diferite categorii de resurse din întreprindere la realizarea volumului de activitate și implicit la realizarea cifrei de afaceri.

În același timp există și serioase limite ale acestei modalități de analiză în sensul că abaterea indicatorului este atribuită în totalitate influențelor produse de doi sau trei factori care sunt luați în calcul în cadrul modelului, făcându-se abstracție de influența altor factori care de asemenea au avut o contribuție la realizarea cifrei de afaceri, dar cuantificarea acesteia trebuie făcută prin alt model de analiză factorială.

3.5.2.1. MODELE DE ANALIZĂ BAZATE PE LEGĂTURA DINTRE

CIFRA DE AFACERI, MODUL DE VALORIFICARE A RESURSELOR

(UMANE ȘI TEHNICE) ȘI GRADUL DE REALIZARE PE PIAȚĂ A

PRODUCȚIEI OBȚINUTE

Analiza factorială a cifrei de afaceri prin acest tip de modele se poate realiza atât distinct pentru fiecare categorie de resursă în parte cât și combinat pentru ambele categorii de resurse, modelele de analiză fiind următoarele:

modelul care urmărește contribuția resurselor de muncă:

unde: Np – numărul de personal

Qf – valoarea producției fizice

Qf/Np – productivitatea muncii

CA/Qf – gradul de realizare pe piață a producției obținute

– modelul care măsoară contribuția resurselor tehnice:

unde: Mf – valoarea mijloacelor fixe existente în întreprindere

Qf – valoarea producției fizice obținute

Qf/Mf – randamentul mijloacelor fixe

CA/Qf – gradul de realizare pe piață a producției obținute.

Cele două modele de analiză factorială a cifrei de afaceri au în comun faptul că evidențiază pe de-o parte contribuția resursei la realizarea producției, iar pe de altă parte reflectă măsura în care producția obținută este valorificată pe piață, rezultând astfel un model factorial cu trei factori direcți de influență care pot fi descriși astfel:

un factor cantitativ (Np, Mf), care descrie volumul resursei pe care întreprinderea îl are la dispoziție pentru derularea activității;

un factor calitativ (Qf/Mf, Qf/Np), care descrie nivelul de eficiență la care este valorificată resursa

un al doilea factor calitativ (CA/Qf) care descrie forța de comercializare a întreprinderii.

modelul de analiză care măsoară contribuția mixtă a celor două tipuri de resurse:

unde: Mfa – valoarea mijloacelor fixe active;

Mf/Np – dotarea tehnică a muncii;

Qf/Mfa – randamentul mijloacelor fixe active.

Determinarea nivelului și a sensului influenței factorilor pentru cele trei modele se realizează cu ajutorul metodei substituției iar principalele măsuri de ameliorare a cifrei de afaceri prin intermediul factorilor de influență sunt următoarele:

determinarea necesarului de resurse umane și tehnice în concordanță cu planul de producție;

planul de producție al întreprinderii să fie elaborat în strânsă legătură cu posibilitățile de comercializare;

asigurarea cu resurse să fie făcută cantitativ, calitativ, în structură și la termen;

gradul de valorificare a resurselor (productivitatea muncii, randamentul utilajelor) să fie comparabil cu media pe ramură sau cu nivelul realizat de o întreprindere reprezentativă pe ramură;

ocuparea unei poziții reprezentative în cadrul pieței sau a segmentului de piață în care întreprinderea activează, poziție care să-i permită realizarea unui grad superior de valorificare a producției.

Tabelul nr. 16

∆Ca1999=CA1999-Ca1998=+33837699 mii lei

∆Ca2000=CA2000-Ca1999=-17341180 mii lei

Modificarea numărului de salariați

∆Ca1999(Ns)=(Ns1999-Ns1998)=

=(3099-3277)*137721*0,9927=-24198235 mii lei

Scăderea numărului de salariați în perioada 1999 față de 1998 a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 24 miliarde lei, această scădere având o influență negativă asupra cifrei de afaceri.

∆Ca2000(Ns)=(Ns2000-Ns1999)=

=(3003-3099)*164386*0,9456=-14922288 mii lei

Scăderea numărului de salariați în 2000 față de 1999 a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 15 miliarde lei.

Modificarea productivității muncii

∆Ca1999(W)=Ns1999=

=3099*(164386-137721)*0,9927=+82029884 mii lei

Creșterea productivității muncii din anul 1999 față de anul 1998 a dus la creșterea cifrei de afaceri cu aproximativ 82 miliarde lei, aceasta având o influență pozitivă asupra activității întreprinderii. Productivitatea muncii a crescut datorită scăderii numărului de salariați cu 5,4% și a creșterii producției marfă fabricate cu 12,9%.

∆Ca2000(W)=Ns2000=-46213115 mii lei

Scăderea productivității muncii în anul 2000 față de 1999 a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 46 miliarde lei, aceasta având o influență negativă. Scăderea productivității muncii s-a datorat scăderii într-un ritm accelerat a producției marfă fabricată (12,69%). Scăderea numărului de personal (3,6%) nu a reușit să compenseze scăderea producției.

B1) Modificarea gradului de înzestrare tehnică a muncii

∆Ca1999(gzt)=Ns1999=+64285095 mii lei

Creșterea gradului de înzestrare a muncii a dus la creșterea cifrei de afaceri cu aproximativ 64 miliarde lei, aceasta având o influență pozitivă asupra întreprinderii. Gradul de înzestrare a crescut deoarece a scăzut numărul de salariați, iar valoarea mijloacelor fixe a crescut.

∆Ca2000(gzt)=Ns2000=-15546109 mii lei

În anul 2000 față de 1999 gradul de înzestrare al muncii a scăzut, aceasta ducând la creșterea cifrei de afaceri cu aproximativ 15 miliarde lei. Scăderea gradului de înzestrare a muncii s-a datorat scăderii numărului de salariați (3,6), dar într-o proporție mai mică decât scăderea mijloacele fixe (6,33).

B2) Modificarea ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe

∆Ca1999(gsMfa)=Ns1999=-19262109 mii lei

În anul 1999 a crescut valoarea mijloacelor fixe cu 8,95%, iar valoarea mijloacelor fixe active a scăzut cu 3,95%, aceasta ducând la scăderea cifrei de afaceri cu 19 miliarde lei, influențând negativ întreprinderea. Aceasta a făcut investiții, care nu au fost acoperite de creșterea producției, având mijloace fixe inactive.

∆Ca2000(gsMfa)=Ns2000=-5318869 mii lei

Și în anul 2000 evoluția mijloacelor fixe și a mijloacelor fixe active s-a păstrat ca și în perioada precedentă, ducând la scăderea cifrei de afaceri cu 5,3 miliarde lei.

B3) Modificarea randamentului mijloacelor fixe active

∆Ca1999©=Ns1999=+37006898 mii lei

În anul 1999, randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 7,9% din cauza scăderii numărului mijloacelor fixe active și a creșterii producției marfă fabricate. Aceasta este un lucru pozitiv deoarece mai puține mijloace fixe active au produs mai mult, ducând la creșterea cifrei de afaceri cu 37 miliarde lei.

∆Ca2000©=Ns2000=-25348137 mii lei

În anul 2000, față de perioada precedentă, producția a scăzut mai mult decât valoarea mijloacelor fixe active, ducând la scăderea cifrei de afaceri cu 25,3 miliarde lei.

Modificarea gradului de valorificare a producției fabricate

∆Ca1999(gsCA)=Ns1999=-23993950 mii lei

Scăderea gradului de valorificare a producției a dus la scăderea cifrei de afaceri, aceasta având o influență negativă asupra întreprinderii. Gradul de valorificare a scăzut datorită creșterii cifrei de afaceri într-o proporție mai mică decât producția marfă fabricată.

∆Ca2000(gsCA)=Ns2000=+43794223 mii lei

În anul 2000 față de 1999 gradul de valorificare a producției a crescut, aceasta ducând la creșterea cifrei de afaceri cu aproximativ 43,7 miliarde lei, având o influență pozitivă pentru întreprindere. Gradul de valorificare a crescut datorită scăderii cifrei de afaceri într-o proporție mai mică decât producția marfă fabricată.

În anul 1999 față de 1998, influența pozitivă a productivității muncii și a gradului de valorificare a producției fabricate a reușit să acopere influența negativă a numărului de personal, aducând un plus la cifra de afaceri de aproximativ 33,8 miliarde lei.

În anul 2000 față de 1999 influența gradului de valorificare a producției fabricate nu a reușit să acopere influența negativă a celorlalți doi factori, aceasta ducând la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 17,3 miliarde lei.

3.5.2.2. MODELE BAZATE PE CONTRIBUȚIA PATRIMONIULUI

ȘI A ELEMENTELOR SALE COMPONENTE LA REALIZAREA

CIFREI DE AFACERI

Utilizarea acestui tip de modele permite evidențierea contribuției întregului patrimoniu la realizarea volumului de activitate și implicit la realizarea cifrei de afaceri, dar în același timp sunt cuantificate și contribuțiile unor componente de bază ale patrimoniului fără de care derularea activității nu ar fi posibilă.

modelul orientat spre valoarea patrimoniului și spre modul de structurare a acestuia:

unde: AT – valoarea activului total (patrimoniul total);

Ac – active circulante;

Ac/AT – rata activelor circulante;

CA/Ac – viteza de rotație a activelor circulante.

Modelul este centrat pe premisa că un nivel ridicat al cifrei de afaceri nu poate fi realizat de o firmă mică care dispune de un patrimoniu nesemnificativ și în plus patrimoniul respectiv trebuie să aibă o structură adecvată și să fie utilizat în mod eficient.

Tabelul nr. 17

Influența modificării activului total

∆CA1999(AT) ==44207817 mii lei

Creșterea activului total cu 11,9% a generat un plus de cifră de afaceri de aproximativ 44,2 miliarde lei, aceasta având o influență pozitivă asupra activității întreprinderii. Dar, activul total a crescut mai mult decât cifra de afaceri (11,9% față de 7,5%), aceasta având o influență negativă, deoarece cifra de afaceri trebuia să crească mai mult decât activul total.

∆CA2000(AT) ==-39027336 mii lei

Scăderea activului total în 2000 față de 1999 a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 39 miliarde lei, având o influență negativă pentru întreprinderea analizată.

Influența modificării ratei activelor circulante

∆CA1999(Rac) ==5465687 mii lei

În anul 1999 creșterea ratei activelor circulante a dus la creșterea cifrei de afaceri cu aproximativ 5,5 miliarde lei, aceasta având o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri. Creșterea acestei rate s-a datorat creșterii activelor circulante într-o proporție mai mare decât activului total.

∆CA2000(Rac) ==-6552212

În anul 2000 scăderea activelor circulante într-o proporție mai mare decât activul total (9,46% față de 8,1%), a dus la scăderea ratei activelor circulante și implicit a creșterii cifrei de afaceri cu 6,5 miliarde lei, aceasta având o influență negativă pentru întreprindere.

Influența vitezei de rotație a activelor circulante

∆CA1999(rotAc) ==-15835804 mii lei

Scăderea vitezei de rotație a activelor circulante a dus la scăderea cifrei de afaceri cu 15,8 miliarde lei, având o influență negativă pentru întreprindere. Aceasta s-a întâmplat deoarece activele circulante au crescut mai mult decât cifra de afaceri.

∆CA2000(rotAC) ==+28238367 mii lei

În anul 2000 viteza de rotație a activelor circulante a crescut cu 0,12 rotații aceasta ducând la creșterea cifrei de afaceri cu 28,2 miliarde lei. Această influență pozitivă a avut loc datorită scăderii mai rapide a activelor circulante față de cifra de afaceri.

Pe total în anul 1999 față de 1998 influența pozitivă a creșterii activului total și a ratei activelor circulante a reușit să acopere influența negativă generată de scăderea vitezei de rotație a activelor circulante aceasta aducând o creștere a cifrei de afaceri de 33,8 miliarde lei.

În anul 2000 față de 1999 influența pozitivă a creșterii vitezei de rotație nu a reușit să acopere influența negativă a celorlalți doi factori aceasta ducând la scăderea cifrei de afaceri cu 17,3 miliarde lei

3.5.2.3. MODELE BAZATE PE LEGĂTURA DINTRE CIFRA DE AFACERI

ȘI MODUL DE FINANȚARE A ACTIVITĂȚII

Derularea unei activități lucrative presupune finanțarea investiției inițiale iar ulterior după finalizarea investiției și punerea în funcțiune a obiectivului se impune finanțarea procesului de exploatare. Având în vedere că cifra de afaceri este în cea mai mare parte o rezultantă a procesului de exploatare se construiesc modele de analiză astfel încât să pună în evidență existența sau inexistența unei finanțări echilibrate a procesului de exploatare precum și modul cum acest lucru se reflectă în cifra de afaceri.

modelul centrat pe finanțarea activității în condițiile de menținere a echilibrului financiar:

unde: FR – fondul de rulment;

NFR – necesarul de fond de rulment;

NFR/FR – gradul de utilizare (de consum) a FR de către NFR;

CA/NFR – viteza de rotație a necesarului de fond de rulment.

Modelul reușește să pună în evidență următoarele aspecte:

existența sau inexistența unei marje de securitate privind finanțarea procesului de exploatare, marjă dată de nivelul fondului de rulment;

măsura în care nivelul fondului de rulment este suficient de mare pentru a acoperi necesarul de fond de rulment astfel încât întreprinderea să fie echilibrată din punct de vedere financiar și să creeze premise pentru o finanțare normală a procesului de exploatare și implicit pentru obținerea unor rezultate scontate;

dacă se asigură un nivel ridicat al vitezei de rotație a necesarului de fond de rulment înseamnă că procesul de finanțare a exploatării s-a derulat în condițiile normale și nu au existat decalaje semnificative între nevoile curente și sursele de finanțare a activității sau chiar dacă au existat acest lucru nu a afectat derularea activității.

Tabelul nr. 18

Influența fondului de rulment

∆CA1999(FR)==+56736737 mii lei

Creșterea fondului de rulment de la o perioadă la alta a dus la creșterea cifrei de afaceri cu 56,7 miliarde lei, aceasta având o influență pozitivă pentru întreprindere. Fondul de rulment a crescut datorită creșterii într-o proporția mai mare a pasivelor stabile față de activele stabile

∆CA2000(FR)==-53009868 mii lei

În anul 2000 fondul de rulment a scăzut cu 11% ceea ce a dus la scăderea cifrei de afaceri cu 53 miliarde lei influențând negativ întreprinderea analizată

Influența gradului de utilizare a fondului de rulment de câtre NFR

∆CA1999(Gr)==+70452126 mii lei

Creșterea gradului de utilizare a fondului de rulment s-a reflectat pozitiv pentru întreprindere deoarece influența acestui factor a dus la creșterea cifrei de afaceri cu 70 miliarde lei. Gradul de utilizare a crescut datorită creșterii într-o proporție mai mare a NFR față de FR.

∆CA2000(Gr)==-3612647 mii lei

În anul 2000 Gradul de utilizare a scăzut comparativ cu perioada precedentă ceea ce a dus la scăderea cifrei de afaceri cu 3,6 miliarde lei, influențând negativ întreprinderea.

Influența vitezei de rotație a NFR

∆CA1999(V)==-93359164 mii lei

Viteza de rotație a NFR a scăzut de la o perioadă la alta din cauza creșterii mai rapide a NFR față de cifra de afaceri influențând negativ întreprinderea.

∆CA2000(V)==+39281335 mii lei

În anul 2000 creșterea vitezei de rotație a dus la creșterea cifrei de afaceri.

Pe total în anul 1999 față de 1998 influența negativă adusă de viteza de rotație a NFR a fost contracarată de ceilalți doi factori luați în considerare, ducând la creșterea cifrei de afaceri

În anul 2000 față de 1999 influența pozitivă a vitezei de rotație nu a reușit să acopere influența negativă a celorlalți doi, ducând la scăderea cifrei de afaceri.

3.5.3. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Zona cheltuielilor întreprinderii cuprinde o arie largă de fenomene economice legate în esență de consumul și utilizarea factorilor de producție: munca, natura și capitalul.

Aceasta trebuie să ocupe un loc deosebit în managementul intern întrucât de utilizarea și consumul factorilor de producție depinde în mare măsură capacitatea concurențială a întreprinderii, asigurarea unor premise de bază ale performanței economico-financiare.

Realizarea unui venit, respectiv a unui profit presupune consum de resurse naturale, materiale și umane. Pentru a ameliora performanțele întreprinderii și pentru creșterea competitivității acesteia, reducerea acestor consumuri este condiționată de cunoașterea existenței lor, stabilirea acțiunilor de întreprins în acest scop și de acțiunea practică pentru materializarea acțiunii stabilite.

3.5.3.1. ANALIZA CHELTUIELILOR TOTALE LA 1000 LEI

CIFRĂ DE AFACERI

Ca orice fenomen economic și cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri se apreciază mai întâi din punct de vedere al dinamicii care intră sub incidența ansamblului de factori a căror acțiune o sintetizează.

De exemplu, pot interveni factori care să conducă în perioada de gestiune la o anume creștere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri și care să reflecte o stare normală. Așa de exemplu poate avea loc o schimbare sensibilă a structurii producției determinată însă de cerere.. într-o asemenea ipoteză, este vorba de creșterea ponderii unor produse cu niveluri ale cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri în perioada de referință mai mari decât nivelul mediu al acestora.

Aprofundarea structurală are menirea de a remarca ponderea cheltuielilor componente, modificările structurale și contribuția fiecărei cheltuieli la micșorarea sau creșterea cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri.

Chiar și numai în temeiul principiului „excepției” se pun în planul aprofundării acele cheltuieli care se abat de la tendința generalizatoare prin nivelul mediu al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

Determinarea abaterii absolute și relative a indicatorului analizat

Ch/1000CA=

unde: gspi – ponderea vânzărilor produsului i în totalul cifrei de faceri (gspi=)

abaterea absolută a indicatorului:

∆Ch/1000CA=Ch1/1000CA-Ch0/1000CA=-

indicele indicatorului:

ICh/1000CA=

abaterea indicelui:

∆ICh/1000CA=-100=∆ICh/1000CA-100

∆gsp – structura fizică a producției

∆p – preț de vânzare

∆Ch/1000CA

∆

cost individual la 1000lei CA ∆c – cost unitar

∆Ch/1000CA(1999)=-=-7,7244 lei

∆Ch/1000CA(2000)=-=-6,48396

Indicele indicatorului

ICh/1000CA(1999)==99,14%

ICh/1000CA(2000)==99,27%

Determinarea influenței factorilor.

influența modificării structurii valorice a producției

∆Ch/1000CA(s)=- =-

Structura valorică a producției reprezintă ponderea vânzărilor dintr-un oarecare produs în totalul vânzărilor la nivel de întreprindere. Influența acestui factor se transmite asupra indicatorului analizat prin modificarea ponderii vânzărilor din fiecare produs în totalul vânzărilor, în sensul creșterii sau descreșterii ponderii produselor care au cost individual la 1000 CA mai mare, sau, respectiv, mai mic de costul la 1000 lei CA din perioada de bază.

Astfel, dacă crește ponderea vânzărilor din produsele care au nivel al costului individual la 1000 lei CA mai mic nivelul perioadei de bază, costul total la 1000 lei CA va scade, iar scăderea ponderii produselor care au cost individual la 1000 lai CA mai mic decât nivelul perioadei de bază va conduce la creșterea costului total la 1000 lei CA.

În mod similar, dacă ponderea vânzărilor din produsele care au nivel individual al costului la 1000 lei CA mai mare decât nivelul perioadei de bază al costului total la 1000 lei CA, atunci nivelul indicatorului va crește, și viceversa.

b) influența modificării prețului unitar:

∆Ch/1000CA(p)= -=-

Prețul unitar este un factor invers proporțional cu nivelul indicatorului, astfel încât modificarea acestuia va conduce la o modificare în sens invers a indicatorului. Cum toți indicatorii de cheltuieli se optimizează prin minim, creșterea prețului va avea ca efect o reducere a costului total la 1000 lei CA.

Utilizarea prețului drept factor de ameliorare a nivelului indicatorului este însă restricționată de piață, deoarece într-o economie de piață, prețul este considerat o variabilă exogenă, externă, impusă întreprinderii de rezultatul confruntării pe piață a cererii cu oferta.

De asemenea, cererea este sensibilă la preț, astfel încât o creștere a prețului ar conduce la o scădere a volumului fizic al vânzărilor, ceea ce constituie un impediment în atingerea obiectivelor de comercializare ale întreprinderii.

Pe de altă parte, creșterea prețului este justificată doar în condițiile în care aceasta însoțește fie o creștere relativ proporțională a calității producției (fapt ce ar însemna o repoziționare pe piață a produsului respectiv cu efecte incerte asupra volumului vânzărilor), fie o creștere a nivelului tehnologic, a complexității și/sau a gradului de noutate a produsului.

c)influența modificării prețului unitar:

∆Ch/1000CA©= -=-

Costul unitar este un factor direct proporțional cu indicatorul analizat, astfel încât o creștere a nivelului acestuia conduce la o creștere a nivelului costului total la 1000 lei CA.

Costul unitar este unicul factor al acestui model care este realmente controlabil de către întreprindere și care ar trebui, prin acțiuni continui din partea acesteia de reducere a nivelului său, să stea la baza asigurării competitivității în comparație cu alți producători existenți pe piață.

Costul se poate reduce prin diferite metode, începând de la cele mai ieftine, precum creșterea productivității muncii prin creșterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea cât mai completă a timpului de muncă a salariaților (evitarea pierderilor de timp de muncă atât din cauze organizatorice – lipsă de energie, de materie primă, etc., cât și din cauze de indisciplină) etc., ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie. Pe de altă parte utilizarea cât mai completă a timpului de muncă a utilajelor va conduce la repartizarea unei amortizări relativ fixe pe o perioadă dată de timp la un volum mai mare de producție, ceea ce va conduce la costuri unitare cu amortizarea mai mici. De asemenea aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili cât mai ieftini (în condițiile în care nu se reduce nivelul calitativ al acestora) precum și evitarea pierderilor acestora la depozitare și în procesul de producție, de asemenea, contribuie la reducerea costurilor unitare de producție.

La întreprinderea analizată avem următoarea situație privind factorii care influențează cheltuielile totale la 1000 lei cifră de afaceri:

Tabelul nr. 19

Tabelul nr.20

Abaterea în funcție de modificarea structurii

În anul 1999 față de 1998 costul la 1000 lei cifră de afaceri s scăzut cu 1,22 lei, deoarece scăzut cantitatea din produsul A care avea ponderea cea mai mare, având un cost aproape de costul mediu, contracarând efectele pe care le-au avut creșterile de producție de produs B și C care au un cost de producție mai mare decât costul mediu.

În anul 2000 față de 1999 efectul pozitiv pe care îl aduce produsul B acopere efectele negative aduse de celelalte două produse, ducând la scăderea cheltuielilor totale la 1000 lei cifră de afaceri cu 1,54 lei.

Abaterea în funcție de modificarea prețului

În anul 1999 creșterea prețurilor la toate produsele, care au o influență invers proporțională a dus la scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, acest lucru având influență pozitivă asupra cheltuielilor întreprinderii. La fel s-a întâmplat și în anul 2000 față de 1999.

Abaterea în funcție de cost

Prin creșterea costului unitar, având o influență invers proporțională, de la o perioadă la alta au crescut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri, aceasta având o influență negativă asupra cheltuielilor întreprinderii.

În ambele perioade de analiză influența adusă de creșterea prețului unitar și structura valorică la produse a reușit să acopere influențele negative pe care le-a adus modificarea costului unitar.

3.5.3.2. ANALIZA CHELTUIELILOR VARIABILE

LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

În funcție de dependența costurilor față de volumul fizic al producției, cheltuielile pot fi fixe și variabile.

Cheltuielile variabile sunt cele care își modifică nivelul total odată cu modificarea volumului de activitate, variația acestora fiind proporțională sau neproporțională. Costul variabil unitar este constant cel puțin pe perioade scurte de timp și la un anumit nivel al randamentelor.

Printre motivările utilizării în analiza costurilor a funcției celor variabile se invocă:

elaborarea politicii producției (se are în vedere volumul optimal);

elaborarea de previziuni și bugete ale costurilor;

elaborarea politicii vânzărilor (condițiile vizualizării, decizia renunțării la un anumit produs, determinarea produselor mai rentabile care contribuie mai mult la acoperirea cheltuielilor comune);

determinarea pragului rentabilității.

Ca rezerve se menționează:

dificultăți ale infrastructurii pe termen scurt și lung;

imprecizia variabilității;

impactul sistemului de salarizare asupra celor două grupuri ale cheltuielilor (variabile și fixe).

În orice diagnostic al cheltuielilor, deci și a celor variabile, se pornește de la relevarea dinamicii pe total și pe mai multe momente.

Dinamica cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri pune în evidență fenomenul, tendința lui și prefigurează implicațiile economico-financiare. Numai analiza factorial-cauzală decodifică astfel de tendințe reliefând mobilurile lor.

Așa cum rezultă din însăși definirea problemei și în cazul cheltuielilor variabile nivelul lor se examinează structural cu remarcarea contribuției fiecărei cheltuieli la abaterea generală.

Cheltuielile variabile totale se modifică odată cu modificarea volumului producției, fiind constante pe unitatea fizică de produs.

Cv/1000CA==

∆gsp – structura valorică

∆Cv/1000CA ∆p

∆

∆cvu

Abaterea absolută și relativă a indicatorului la întreprinderea analizată

∆Ch/1000CA(1999)=-=+41,13 lei

∆Ch/1000CA(2000)=-=-12,48 lei

Indicele indicatorului

ICh/1000CA(1999)==99,14%

ICh/1000CA(1999)==99,29%

influența modificării structurii valorice a producției

∆Cv/1000CA(s)=- =-

Dacă crește ponderea produselor care au un nivel al costului variabil unitar la 1000 lei CA mai mic decât nivelul mediu al perioadei de bază, costul variabil la 1000 lei CA va scade și invers.

Pentru ca structura valorică a vânzărilor să determine scăderea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA și să crească nivelul de profitabilitate al activității se impune promovarea în structura vânzărilor a produselor care au cheltuieli variabile reduse la 1000 lei CA. Bineînțeles că acest lucru este posibil doar dacă există cerere pentru aceste produse și capacități de producție disponibile.

influența modificării prețului unitar

∆Cv/1000CA(p)= -=-

Prețul își transmite influența prin intermediul cifrei de afaceri, astfel o creștere a prețului conduce la creșterea cifrei de afaceri și la reducerea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA, iar o scădere a prețului are ca efect direct scăderea cifrei de afaceri și implicit scăderea cheltuielii variabile la 1000 lei CA.

Întreprinderile sunt permanent interesate de creșterea prețului, dar acest lucru nu este posibil decât în limitele acceptate de piață sau la modificarea nivelului calitativ al produselor.

influența modificării costului variabil unitar

∆Cv/1000CA()=-=-

Costul variabil unitar este o componentă esențială a costului unitar a produselor, el depinzând pe de-o parte de nivelurile randamentelor productive ale întreprinderii (nivelul consumurilor specifice de materiale, productivitatea muncii, randamentul utilajelor), iar pe de altă parte de prețurile de aprovizionare la materii prime, materiale, utilități și servicii.

Principalele componente ale costului variabil unitar sunt:

costul cu materiile prime și materialele directe;

costul cu manopera directă.

La întreprinderea analizată avem următoarea situație privind factorii care influențează cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri:

Tabelul nr. 21

Tabelul nr. 22

Abaterea în funcție de modificarea structurii

În anul 1999 față de 1998 costul variabil la 1000 lei cifră de afaceri s scăzut cu 0,61 lei, deoarece scăzut cantitatea din produsul A care avea ponderea cea mai mare, având un cost variabil aproape de costul mediu, contracarând efectele pe care le-au avut creșterile de producție de produs B și C care au un cost variabil de producție mai mare decât costul mediu.

În anul 2000 față de 1999 efectul pozitiv pe care îl aduce produsul B acopere efectele negative aduse de celelalte două produse, ducând la scăderea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri cu 0,84 lei.

Abaterea în funcție de modificarea prețului

În anul 1999 creșterea prețurilor la toate produsele, care au o influență invers proporțională a dus la scăderea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, acest lucru având influență pozitivă asupra cheltuielilor întreprinderii. La fel s-a întâmplat și în anul 2000 față de 1999.

Abaterea în funcție de cost

Prin creșterea costului unitar, având o influență invers proporțională, de la o perioadă la alta au crescut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri, aceasta având o influență negativă asupra cheltuielilor întreprinderii.

În ambele perioade de analiză influența adusă de creșterea prețului unitar și structura valorică la produse a reușit să acopere influențele negative pe care le-a adus modificarea costului variabil unitar.

3.5.3.3. ANALIZA CHELTUIELILOR FIXE

LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Cheltuielile fixe sunt cele a căror nivel total nu se modifică odată cu modificarea volumului de activitate, ceea ce se modifică fiind marja unitară de costuri fixe ce revine asupra unui produs, modificarea acesteia fiind invers proporțională cu modificarea volumului de activitate. Nivelul total al cheltuielilor fixe se modifică dacă se modifică volumul capacităților de producție sau structura organizatorică a întreprinderii.

Într-o accepție globală se poate stabili o funcție a costurilor implicând dependența de principiu dintre un necesar de cheltuieli și un volum de activitate. Deci C=f(Q). Cele menționate nu sunt valabile pentru fiecare factor luat în considerare izolat.

În acest caz se poate releva că unele cheltuieli nu sunt în dependență proporțională cu volumul producției ci, în anumite limite ale modificării acestuia rămân fixe sau independente.

Un prim exemplu îl constituie costurile cu echipamentele industriale (amortizarea acestora) deoarece pe baza utilizării mai eficiente a lor (randamente mai mari) se poate obține un volum de producție mai mare.

În afară de acestea sunt alte cheltuieli indispensabile întreprinderii al căror volum este independent de cel al producției. Ele privesc achiziționarea și remunerarea factorilor care nu participă direct la realizarea producției. Și în acest caz însă mărimea lor nu este nelimitată constant. Peste un prag al creșterii volumului de activitate se modifică și aceste cheltuieli.

Structural, nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei CA poate fi analizat în două optici:

a structurii și contribuției cheltuielilor fixe specifice la formarea și, totodată, abaterea nivelului total al acestora;

2) a structurii și contribuției centrelor de responsabilitate ce angajează cheltuieli fixe (cercetare dezvoltare, activitățile comerciale, conducerea tehnică, etc.).

CF/1000CA==

∆q

∆CA ∆s

∆CF/1000CA ∆p

∆CF

Abaterea absolută și relativă a indicatorului analizat

∆CF/1000CA(1999)=-=-48,85 lei

∆CF/1000CA(2000)=-=+6 lei

Indicele indicatorului

ICh/1000CA(1999)==89,28%

ICh/1000CA(2000)==101,47%

influența modificării cifrei de afaceri

∆CF/1000CA(CA)=- =-

Cifra de afaceri, fiind un factor invers proporțional cu nivelul indicatorului, modifică nivelul costurilor fixe la 1000 lei CA în sensul invers modificării sale. Astfel, pentru reducerea nivelului indicatorului, cifra de afaceri trebuie să crească.

Cifra de afaceri depinde de alți factori de gradul II, aceștia fiind volumul fizic al producției, structura producției fizice și prețul unitar de vânzare al produselor.

A1) influența modificării volumului fizic al producției:

∆CF/1000CA(q)=-

Volumul fizic al producției este un factor direct proporțional cu nivelul cifrei de afaceri, însă invers proporțional cu nivelul costului fix la 1000 lei CA.

Utilizarea volumului fizic al producției, care este un factor de natură cantitativă, pentru creșterea cifrei de afaceri, respectiv reducerea costului fix la 1000 lei CA, întâlnește două restricții de bază: una de natură internă, și anume – restricția de capacitate și alta de natură externă – capacitatea de absorbție a pieței.

Restricția de capacitate poate fi depășită pe mai multe căi și anume: utilizarea cât mai completă a timpului de muncă a salariaților și a timpului de funcționare a utilajelor, modernizarea capacităților de producție existente sau retehnologizare, reînnoirea integrală a bazei tehnice și tehnologice de producție a întreprinderii.

Pe de altă parte , restricția impusă de piață este greu de depășit, deoarece cererea este sensibilă la nivelul ofertei. Astfel dacă oferta crește, piața se va regla prin reducerea prețului, pentru a permite cererii să se ridice la nivelul ofertei.

A2) influența modificării structurii producției fizice:

∆CF/1000CA=-

Structura producției fizice își transmite influența aspra cifrei de afaceri, și prin aceasta și asupra costului fix la 1000 lei CA, prin intermediul ponderii volumului fizic al diferitelor produse în totalul producției fizice la nivel de întreprindere.

Astfel dacă ponderea produselor cu un preț individual mai mare decât prețul mediu din perioada de bază va crește în totalul producției fizice, atunci cifra de afaceri va crește (iar costul la 1000 lei CA se va reduce), și invers.

Cum suma ponderilor în total producție fizică a produselor cu prețuri mai mari decât media perioadei de bază a prețului cu suma ponderilor produselor cu prețuri mai mici decât această medie este egală întotdeauna cu 1, înseamnă că dacă ponderea produselor cu prețuri mai mari decât media crește în total, atunci ponderea produselor cu prețuri mai mici scade, și invers.

A3) influența modificării prețului unitar al produselor:

∆CF/1000(p)=-

Prețul unitar modifică cifra de afaceri în același sens cu modificarea sa și proporțional cu nivelul volumului fizic al producției. În același timp, modificarea prețului unitar va produce o variație în sens invers a costului fix la 1000 lei CA.

Utilizarea prețului drept factor de creștere a CA, respectiv reducere a costului fix la 1000 lei CA, se poate face doar ținând cont de faptul că o creștere a prețului nesusținută de o creștere cel puțin proporțională a calității produsului sau a nivelului tehnologic sau de noutate a acestuia se va concretiza în cele mai multe cazuri într-o reducere a volumului fizic al desfacerilor, fapt ce este în contradicție cu obiectivele comerciale ale firmei.

influența modificării cheltuielilor fixe:

∆CF/1000CF=-=-

Costul fix este unicul factor direct proporțional cu nivelul costului fix la 1000 lei CA, prin urmare pentru o reducere a nivelului indicatorului se impune o reducere a costului fix total.

Reducerea costurilor fixe depinde de structura acestora și modul în care întreprinderea și activitatea acesteia este organizată. Pentru a reduce nivelul acestora fie se încearcă reducerea efectivă a nivelului costurilor fixe existente, fie transformarea acestora în costuri variabile.

Astfel, în ceea ce privește amortizarea, care constituie cel mai clasic exemplu de cost fix, se poate renunța la achiziția elementelor de imobilizări prin cumpărare directă în favoarea achiziției prin leasing operațional, ceea ce va conduce la transformarea costurilor fixe cu amortizarea în costuri relativ variabile cu redevențele aferente leasingului.

De asemenea, în ceea ce privește costurile personalului, sistemele de salarizare în regie tind să genereze costuri fixe de personal, pe când sistemele de remunerare a personalului în acord tind să genereze costuri variabile. O remunerare cel puțin a personalului direct, productiv, care să aibă caracter de cheltuială variabilă ar genera efecte benefice atât asupra eficienței economice în general, cât și asupra riscului de exploatare.

La întreprinderea analizată avem următoarea situație privind factorii care influențează cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri:

Tabelul nr. 23

Influența modificării factorilor luați în considerare

influența modificării cifrei de afaceri

∆CF/1000CA(CA)1999=401,63-455,74=-54,11 lei

La întreprinderea analizată creșterea cifrei de afaceri cu 7,5% în anul 1999 față de 1998 a dus la scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, ceea ce determină o influență pozitivă pentru întreprindere.

∆CF/1000CA(CA)2000=432,35-406,89=25,45 lei

În anul 2000 scăderea cifrei de afaceri cu 3,6% a determinat creșterea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, situația înrăutățindu-se pentru întreprindere.

A1)influența modificării cantității

∆CF/1000CA(q)1999=651,46-455,74=20,28 lei

În anul 1999, scăderea cantității vândute a determinat creșterea cheltuielilor fixe la 1000 lei CA, reflectând o situație negativă pentru întreprindere. Întreprinderea ar trebui să vândă mai mult pentru scăderea acestor cheltuieli.

∆CF/1000CA(q)2000=651,03-463,87=77,25 lei

Și în anul 2000, scăderea cantității vândute a determinat creșterea cheltuielilor fixe la 1000 lei CA.

Pe ansamblu scăderea cantității vândute de la un an la altul antrenează cheltuieli fixe la 1000 lei CA tot mai mari, pentru că volumul fizic al producției este direct proporțional cu cifra de afaceri și invers proporțional cu cheltuielile.

Întreprinderea ar trebui să crească cantitatea vândută pentru a determina scăderea costurilor aferente.

A2)influența modificării structurii fizice

∆CF/1000CA(s)1999=475,04-476,02=-0,98 lei

În anul 1999 producția și-a schimbat structura, astfel a scăzut cantitatea vândută din produsul A care are un preț mai mic decât prețul mediu și a crescut cantitatea vândută din produsul C, care au contracarat influența negativă pe care o aduce produsul B prin creșterea cantității vândute având un preț mai mic decât prețul mediu. Toate acestea duc la scăderea costurilor fixe la 1000 lei CA având influență pozitivă pentru întreprindere.

∆CF/1000CA(s)2000=484,29-484,14=+0,15 lei

Influența pozitivă adusă prin scăderea cantității vândute de produsele A și B care au prețuri de vânzare mai mici decât prețul mediu nu poate contracara efectele pe care le aduce scăderea cantității vândute din produsul C, care are un preț de vânzare mai mare decât prețul mediu, aceasta ducând la creșterea costurilor fixe la 1000 lei CA cu +0,15 lei.

A3) Influența prețului de vânzare

∆CF/1000CA(p)1999=401,63-475,03=-73,4 lei

∆CF/1000CA(p)2000=432,35-484,29=-51,94 lei

Creșterea prețurilor de la o perioadă la alta duce la creșterea cifrei de afaceri și implicit la scăderea costurilor fixe la 1000 lei CA, având o influență pozitivă pentru întreprindere. Influența pozitivă prin creșterea prețurilor este numai atunci când această creștere nu influențează cererea, dar la noi nu se întâmplă așa pentru că, cantitatea vândută scade de la un an la altul.

Influența modificării costurilor fixe

∆CF/1000CA(CF)1999=406,89-401,63=5,26 lei

Costurile fixe, care sunt factor direct proporțional cu indicatorul analiza influențează în aceeași direcție costurile fixe la 1000 lei CA.

În anul 1999, creșterea costurilor fixe totale a dus la creșterea cheltuielilor totale la 1000 lei CA, ceea ce influențează negativ întreprinderea. Numai investițiile, pentru creșterea capacităților de producție, dar care să aibă acoperire în cerere, au influențe pozitive pentru întreprindere prin creșterea costurilor fixe.

∆CF/1000CA(CF)2000=412,89-432,35=-19,46 lei

În perioada 1999-2000 costurile fixe au scăzut ducând la scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei CA, influențând pozitiv activitatea.

3.6. MODELE DE RENTABILITATE ECONOMICĂ

BAZATE PE CIFRA DE AFACERI

Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite, atât proprii cât și împrumutate (capital investit = capital propriu + împrumuturi pe termen lung + împrumuturi pe termen scurt), și arată cât profit brut revine unei unități de capital investit.

Modelele de analiză se bazează pe descompunerea ratei de rentabilitate în rate structurate după diferite criterii care sugerează căile pe care se poate acționa pentru sporirea rentabilității.

re = x

Factorii de influență ai modificării rentabilității economice sunt :

– rentabilitatea comercială

re

– viteza de rotație a capitalului investit

Influența factorilor asupra rentabilității economice

Modificarea ratei rentabilității economice de la o perioadă la alta se poate cuantifica cu relația:

Rre = Rret – Rret-1 = x- x

Tabelul nr. 24

Rre1999= Rre1999 – Rre1998=+5,14%

În perioada 1998-1999 rata rentabilității economice a crescut cu 5,14% ceea ce reprezintă un rezultat favorabil pentru întreprindere. Aceasta a avut loc pentru că profitul brut din exploatare a crescut mai mult decât capitalul investit. Creșterea profitului din exploatare arată că, cu mai puține resurse se obține un rezultat mai bun.

Rre2000= Rre2000 – Rre1999=-8,37%

În perioada 1999-2000, profitul din exploatare a scăzut mai repede decât capitalul investit, aceasta ducând la scăderea rentabilității economice cu 3,29%.

Influența factorilor:

Abaterea rentabilității comerciale:

Rre(Rc)1999 = =+5,60%

În anul 1999 creșterea rentabilității comerciale în valori absolute a dus la creșterea rentabilității economice cu 5,6%, reprezentând un lucru pozitiv pentru întreprindere.

Rre(Rc)1999 = =-9,13%

În anul 2000 scăderea rentabilității comerciale a dus la scăderea rentabilității economice.

Rre(Rc)1999 = =-0,46%

Scăderea vitezei de rotație a capitalului investit a dus la scăderea rentabilității comerciale cu 0,46%. Viteza de rotație a capitalului investit a scăzut deoarece cifra de afaceri a scăzut mai repede decât capitalul investit, deteriorând situația economică a întreprinderii.

Rre(Rc)1999 = =+0,76%

În anul 2000 situația s-a prezentat exact invers, a crescut viteza capitalului investit prin scăderea mai rapidă a capitalului investit față de cifra de afaceri.

Principalele măsuri ce se impun pentru creșterea ratei sunt :

sporirea ratei de rentabilitate comerciala prin creșterea volumului activității, modificarea structurii activității în favoarea unora cu profitabilitate mai mare, reducerea cheltuielilor de exploatare, creșterea prețurilor de desfacere bazată pe îmbunătățirea calității ;

accelerarea vitezei de rotație a capitalului investit prin optimizarea structurii capitalului investit, reducerea duratei și costurilor investițiilor în curs de execuție, creșterea ponderii imobilizărilor fixe active, reducerea nivelului stocurilor și a duratei medii de aprovizionare a materiilor prime de aprovizionare a materiilor prime și materialelor , reducerea nivelului stocurilor și materiilor prime și materialelor, reducerea nivelului stocurilor și duratei ciclului de fabricație pentru producția în curs de execuție, reducerea nivelului stocurilor și a duratei livrărilor pentru produsele finite, reducerea nivelului creanțelor și a duratei medii de încasare.

3.7. MODELE DE RENTABILITATE FINANCIARĂ

BAZATE PE CIFRA DE AFACERI

Rentabilitatea financiară măsoară remunerarea netă a capitalurilor proprii, arată raportul dintre un efect și un efort depus pentru obținerea lui.

Rentabilitatea financiară reprezintă remunerarea netă a capitalurilor proprii, adică arată cât profit net revine capitalurilor proprii. Rata măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii, adică plasamentul financiar pe care acționarii l-au făcut prin cumpărarea acțiunilor societății.

Mod de calcul:

Rrf =

Semnificație:

Rentabilitatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea de exploatare și comercializare;

Este expresia sintetică a intereselor finale ale acționarilor, exprimate prin tata de remunerare a investiției făcute de acționarii în procurarea activelor sau a reinvestirii totale/parțiale a profitului rezultat;

Măsoară randamentul capitalurilor proprii, respectiv a plasamentului financiar al capitalului acționarilor în cumpărarea acțiunilor întreprinderii;

Exprimă interesele acționarilor:

pe termen scurt prin încasarea de dividende;

pe termen lung prin reinvestirea profitului care asigură creșterea valorii acțiunilor și crearea premiselor pentru sporirea dividendelor în perioadele viitoare;

Condiții:

Calculul profitului net este influențat de:

modalitățile de calcul a amortizării și provizioanelor;

regimul de calcul cheltuielilor deductibile și nedeductibile din masa impozabilă:

Rentabilitatea financiară este influențată de modalitatea de procurare a capitalurilor și de aceea este sensibilă la structura financiară, respectiv la situația îndatorării întreprinderii;

Rata de rentabilitate financiară trebuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii, pentru a face acțiunile întreprinderii mai atractive și pentru a crește cursul lor bursier;

Măsuri de creștere a rentabilității financiare sunt:

Sporirea rentabilității comerciale, adică modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afacerii, prin reducerea cheltuielilor de exploatare, sporirea volumului de activitate, folosirea unui regim favorabil de calcul al amortizării și al provizioanelor;

Sporirea vitezei de rotație a capitalurilor investite, dinamica cifrei de afacerii trebuie să devanseze dinamica capitalurilor proprii, ceea ce înseamnă fructificarea superioară a capitalului;

Creșterea gradului de îndatorare, dacă rentabilitatea economică este mai mare decât costul mediu al capitalului împrumutat

În teoria și practica economică se utilizează și noțiunile de:

rentabilitate financiară brută

rentabilitate financiară netă

Modelele de analiză se bazează pe descompunerea ratei rentabilității financiare în rate explicative, după care rata apare ca un produs între o rată de rotație și o rată de marjă.

rf = =

unde : – rata de rotație a capitalului propriu

– rata rentabilității comerciale

Tabelul nr. 25

Creșterea ratei rentabilității financiare are loc dacă sunt îndeplinite condițiile :

ICA > ICpr , modificarea cifrei de afaceri trebuie să devanseze modificarea capitalurilor proprii;

Creșterea gradului de îndatorare, dacă re < rd

IPn > ICA , modificarea rezultatului net al exercițiului trebuie să înregistreze un ritm mai ridicat decât modificarea cifrei de afaceri, care se poate realiza prin :

sporirea producției fizice vândute

modificarea structurii producției

reducere cheltuielilor de exploatare și comercializare

modificarea politicii fiscale

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. CONCLUZII ÎN URMA ANALIZEI CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este socotită indicatorul fundamental al volumului activității agentului economic și, evident, nu lipsește din nici un sistem de indicatori folosiți în diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii, din aprecierea eficienței managementului practicat.

Cifra de afaceri este un indicator de bază pentru măsurarea volumului activității oricărei forme de funcționare a întreprinderii. Însă odată cu apariția unei noi concepții a întreprinderii materializată în „teoria managerială” a acesteia, al cărei declanșator îl reprezintă disocierea crescândă între proprietate și control, poziția cifrei de afaceri în sistemul de performanțe economice este sensibil consolidată.

În acest sens W. Baumol remarcă legătura dintre interesele generale ale managerilor, de care depinde politica generală a firmei, și maximizarea cifrei de afaceri și a vânzărilor. Evident prioritatea cifrei de afaceri nu elimină profitul, fără de care perenitatea întreprinderii nu este asigurată. De aici se desprinde opțiunea managementului, vizând maximizarea cifrei de afaceri în limite în care să fie realizat și un profit rezonabil.

Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile , remizele și alte reduceri acordate clienților.

În întreprinderile productive, dacă nu intervin și operațiuni de vânzare și cumpărare de mărfuri, cifra de afaceri se identifică cu producția vândută (reflectată în contul de profit și pierderi).

În urma abordării din punct de vedere al analizei cifrei de afaceri la a societății S.C. GAVAZZI STELL S.A. am putut observa evoluția cifrei de afaceri in mai multe puncte de vedere.

Concluziile asupra acestei analize sunt următoarele:

societatea are o evoluție oscilantă în sensul că, cifra de afaceri analizată prin prisma indicatorilor folosiți, crește în 1999 iar apoi scade în 2000, dar la un nivel peste anul 1998;

evoluția oscilatorie a societății se observă din evoluția cheltuielilor și veniturilor care merg în același sens ca și cifra de afaceri;

din punct de vedere financiar se observă că societatea nu a apelat la împrumuturi pe termen mediu și lung, iar activitatea este finanțată în primul rând din capitalurile proprii și parțial din împrumuturi pe termen scurt

societatea funcționează pe o piață în continuă schimbare și instabilă unde se urmărește preluarea de marile concerne metalurgice din lume a întreprinderilor mai mici, pentru stabilirea zonelor de influență;

rentabilitatea economică și comercială se situează în limite scăzute pentru o economie în care inflația este mare;

cheltuielile cu salariile sunt foarte mari, ele reprezentând circa 30% din cifra de afaceri, ceea ce pentru o întreprindere industrială este foarte mult. Aceste cheltuieli ar trebui să se situeze în jurul nivelului de 5-10% din cifra de afaceri;

necesarul de fond de rulment este mai mic decât fondul de rulment, ceea ce generează o trezorerie netă negativă. O parte din nevoile curente sunt finanțat din sursele permanente care sunt mai scumpe și din împrumuturile pe termen scurt care costă.

4.2. PROPUNERI ȘI SUGESTII

creșterea producției vândute și implicit creșterea cifrei de afaceri;

sporirea vitezei de rotație a capitalurilor investite, dinamica cifrei de afaceri trebuie să devanseze dinamica capitalurilor proprii, ceea ce înseamnă fructificarea superioară a capitalului;

investiții în retehnologizări, pentru a crește valoarea produselor pe piață;

reducerea nivelurilor costurilor de producție;

încercarea de a găsi noi parteneri de afaceri în străinătate, pentru a crește producția vândută și implicit valoarea cifrei de afaceri;

încercarea de recâștigare a vechilor parteneri;

accelerarea vitezei de rotație a capitalului investit prin optimizarea structurii capitalului investit, reducerea duratei și costurilor investițiilor în curs de desfășurare, creșterea ponderii imobilizărilor fixe active, reducerea nivelurilor stocurilor și materiilor prime și materialelor, reducerea nivelului stocurilor și a duratei ciclului de fabricație pentru producția în curs de execuția, reducerea nivelului stocurilor și a duratei livrărilor pentru produse finite, reducerea nivelului creanțelor și a duratei medii de încasare.

ANEXA 1

Mii lei

ANEXA 2

BIBLIOGRAFIE

BĂILEȘTEANU GHEORGHE și colaboratorii, “Diagnostic, risc și eficiență”, Editura Mirton, Timișoara 1997

EPURAN MIHAIL, BĂBĂIȚĂ VALERIA, GROSU CORINA, „Contabilitate de gestiune”, Editura Economică, București 1999

MĂRGULESCU DUMITRU și colaboratorii, “Analiză economico-financiară”, Editura Fundației România de mâine, București 1999

MĂRGULESCU DUMITRU și colaboratorii, „Diagnostic economico-financiar”, Editura Romcart, București 1994

MIHAI IOAN și colaboratorii, “Analiza situației financiare a agenților economici”, Editura Mirton, Timișoara 1997

NICULESCU M. Și colaboratorii, „Diagnostic global strategic”, Editura Economică 1997

STARK EROS LORANT, PANTEA MARIUS, “Analiza situației financiare a firmei”, Editura Economică Timișoara.

STĂNESCU C. și colaboratorii, „Analiza economico-financiară”, Editura Economică, București 1996

=== Anexa ===

Nomenclatorul principalelor produse

STRUCTURA FUNCȚIONALĂ ANEXA 4