Analiza Cifrei de afaceri Analiza CA pe produs, problematica analizai CA în [605350]

Referat la disciplina: Diagnosticul economico -financiar al firmei

TEMA:
Analiza Cifrei de afaceri – Analiza CA pe produs, problematica analizai CA în
sfera distibuției, analiza factorială pe baza a unui model de descompunere pe
fracții, consecințele modificării CA asupra altor indicatori .
Studiu de caz la TMK -ARTROM S.A.

Coordonator: Conf. Univ. dr. Popa Dorina -Nicoleta
Realizat de: Baraboi Ana, FSE, master, MO, anul I

Oradea
2020

1
Cuprins
Capitolul 1. Considerații generale despre cifra de afaceri și analiza acesteia ………. 1
Capitolul 2. Analiza CA pe produs pe modelul TMK -ARTROM S.A. ………………….. 3
Capitolul 3. Probleme specifice analizei CA în sfera distribuției …………………………. 4
Capitolul 4. Analiza factorială a cifrei de afaceri – modelul descompunerii pe
fracții pe modelul TMK -ARTROM S.A. ………………………….. ………………………….. …… 6
Capitolul 5. Consecințele modificării CA asupra altor indicatori ……………………….. 9
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13

Capitolul 1. Considerații generale despre cifra de afaceri și analiza acesteia
În vederea dezvoltării unei activități profitabile, organizațiile trebuie să ia decizii și să
acționeze rapid pentru a face față constrângerilor economice și sociale actuale care au un impact
asupra progresului companiei.
Cifra de afaceri reprezintă unul dintre indi catorii fundamentali al volumului activității unei
companii și este luat în vedere mereu în evaluarea unei companii. Acest concept oferă posibilitatea
de a concluziona anumite aspecte despre întreprinderea studiată, cum ar fi:
o Poziția ei pe piață;
o Informaț ii asupra dinamicii activității, detalii despre șansele de dezvoltare sau despre
importanța companiei în sectorul de activitate;
o Capacitatea de autofinanțare a firmei;
o Capacitatea companiei de a dezvolta activități profitabile.
În Ordinul Experților Contab ili din Franța apare definiția: „ Cifra de afaceri reprezintă
valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terți prin exercitarea curentă a activității sale
profesionale ”. Conform regulamentul ui privind aplicarea Legii contabilității din țară, cifra de afaceri
totală se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări
și prest ările de servicii și alte venituri din exploatare, exclusiv remizele și alte reduceri acordate
clienților . Cifra de afaceri este un indicator valoric sintetic de primă importanță pentru comensurarea
forței economice a unei societăți.

2
Conceptul de analiză a CA poate fi abordat din câteva perspective:
1) Cifra de afaceri netă – un indicator al contului de profit și pierdere, compus din
veniturile totale obținute din vânzarea produselor și serviciilor din activitatea curentă
a companiei, in cluzând subvențiile din investiții, după deducerea reducerilor acordate.
2) Cifra de afaceri medie – cunoscută ca prețul de vânzare, reprezintă venitul obținut din
vânzarea unei unități și se calculează pe baza formulei 𝐶𝐴̅̅̅̅= 𝐶𝐴
𝑄, unde Q este volumul
fizic al vânzărilor.
3) Cifra de afaceri marginală (CA m) – exprimă variația veniturilor din vânzări generate
de creșterea cu o unitate a volumul fizic al vânzărilor și se calculează prin urmă toarea
formulă: 𝐶𝐴 𝑚=𝐶𝐴
𝑄=𝐶𝐴1−𝐶𝐴0
𝑄1−𝑄0.
4) Pragul de rentabilitate (BEP) – nivelul de rentabilitate a companiei și prezintă nivelul
veniturilor din vânzări necesare pentru acoperirea totală a cheltuielilor operaționale.
Calculul pornește de la ideea că în momentul atingerii prafului de rentabilitat e, profitul
este 0, iar cheltuielile totale în comparație cu volumul activității sunt grupate în fixe și
variabile. 𝐵𝐸𝑃 = ∑𝐹𝐸
1−𝑅𝑉𝐸 , unde FE – cheltuieli fixe
RVE – raportul cheltuielilor variabile.
Respectiv, media cheltuielilor variabile la 1 RON cifră de afaceri se calculează cu
ajutorul formulei: 𝑅𝑉𝐸= 𝑉𝐸
𝐶𝐴
Analiza cifrei de afaceri se poate realiza static sau dinamic. În cazul analizei statice,
principalele probleme care pot fi studiate sunt: nivelul cifrei de afaceri, factorii de influen ță,
indicatorii influențați de modificarea cifrei de afaceri. În cazul analizei dinamice se pot studia:
evoluția în timp a cifrei de afaceri, tendința generală a cifrei de afaceri, influența factorilor asupra
acesteia, precum și previziunea cifrei de aface ri.
Pe baza contului de profit și pierdere se poate determina acest indicator conform următorului
model: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) + Producție vândută
(ct.701+702+…+708).
Conform acestui model, cei doi factori care infl uențează cifra de afaceri sunt: valoarea
mărfurilor ieșite prin vânzare, precum și valoarea produselor finite, reziduale, semifabricatele,
lucrările realizate și serviciile prestate.
Deoarece contabilitatea românească înregistrează veniturile în momentul c onstatării lor
(livrarea) și nu în momentul încasării, cifra de afaceri nu reflectă încasările până la momentul

3
determinării lor. Se pot întâlni situații în care cifra de afaceri să aibă valori ridicate, iar disponibilitățile
existente în caserie să lipsea scă sau să fie în valori mici.
Statistic s -a stabilit că cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) Nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare și să permită realizarea de profit;
b) Să dețină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel puțin
75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situație normală de realizare a
activității;
c) În dinamică să prezinte o tendință de creștere reală, pentru a asigura creșterea reală a
volumului de afaceri a l firmei;
d) Să fie realizată corespunzător cu specificul activității pe elementele sale componente de
venituri pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei.
Cuantificarea influenței fiecărui factor asupra modificării cifrei de afaceri se realizează prin
intermediul analizei factoriale. Aceștia pot proveni atât din mediul intern, cât și din cel extern, după
cum urmează în figura următoare:
Capitolul 2. Analiza CA pe produs pe modelul TMK -ARTROM S.A.
Modelul matematico -economic al cifrei de afaceri utilizat în cazul realizării unui singur
produs este: 𝐶𝐴=𝑞∗ 𝑃, unde q – reprezintă cantitatea realizată din produsul
P – reprezintă prețul unitar al produsului

Conform datelor din tabel , cifra de afaceri medie pe tona de produs e se poate calcula conform
formul ei P = 𝐶𝐴
𝑄 .
𝑃0=𝐶𝐴 0
𝑄0=1.385 .705 .402
200 .565=6.909 ,009
𝑃1=𝐶𝐴 1
𝑄1=1.195 .931 .468
187 .496=6.378 ,4372
Cifra de afaceri medie a scăzut cu aproximativ 8,3% din următoarele cauze: Indicatori 2018 2019
Cifra de afaceri (CA) 1.385.705.402 1.195.931.468
Volumul de producție realizată în tone ( Q) 200.565 187.496

4
• cerer ea scăzut e;
• scăderea veniturilor din vânzările de produse premium;
• micșorarea prețurilor de vânzare în medie 8,7%.

Capitolul 3. Probleme specifice analizei CA în sfera distribuției
Cifra de afaceri este un indicator de volum al activității. Astfel, dacă în 2 ani diferiți se poate
realiza aceeași cifră de afaceri, nu înseamnă că producția vândută este aceeași, dar poate proveni din
sfera distribuției, care depinde de politica de vânzare promovată de întreprindere. Aspectele esențiale
privind activitatea firmei, precum decalajele dintre momentul fabricării și cel al facturării, antrenând
veniturile aferente costurilor sto curilor de produse, ca și producția imobilizată, care uneori pot
înregistra valori semnificative, cifra de afaceri poate să genereze o imagine deformată asupra
activității firmei.
Cifra de afaceri nu este un indiciu pertinent pentru aprecierea dimensiunii unei întreprinderi,
iar rata de creștere sau micșorare a acestea este deseori nerealistă.
Problematica analizei dinamicii a CA poate fi exprimată prin sezonalitate, altfel spus, de
variații înregistrate în cadrul perioadei analizate (în cadrul trimestrel or). Atribuirea caracterului
sezonier CA are implicații asupra activității de aprovizionare și gestionare a stocurilor, asupra
organizării sistemului de distribuție, dar și asupra fluxurilor financiare degajate. Analiza sezonalității
CA se realizează în pr incipal cu ajutorul coeficientului de sezonalitate, calculat după relația:
𝐾𝑠=𝐶𝐴
𝐶̿𝐴 , unde 𝐶𝐴 – reprezintă cifra de afaceri medie lunară sau trimestrială
𝐶̿𝐴 – reprezintă media generală lunară sau trimestrială a cifrei de afaceri.
Anul Cifra de afaceri Cifra de afaceri
trimestrială Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total
2018 300.698.187 368.259.398 377.289.803 339.458.014 1.385.705.402 346.426.350,5
2019 345.736.539 344.302.610 251.724.122 254.168.197 1.195.931.468 298.982.867

Prin prelucrarea datelor privind evoluția trimestrială a cifrei de afaceri, prezentăm evoluția
coeficientului de sezonalitate:

Anul Coeficient de sezonalitate
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
2018 0,87 1,06 1,09 0,98
2019 1,16 1,15 0,84 0,85

5
În cazul TMK -ARTROM SA, cifra de afaceri nu are un caracter sezonier pronunțat.

Cifra de afaceri poate fi analizate structural în funcție de diverse criterii de grupare a
vânzărilor, cum sunt: pe produse, clienți, piețe de desfacere, faze ale ciclului de viață a produselor
etc.
Coeficientul HERFINDHAL (H) 𝐻=𝑔𝑖2;𝐻∈[1/𝑛,1]
Pot fi evidențiate următoarele situații:
1. H=1, atunci când cifra de afaceri este formată dintr -un singur element;
2. H=1/n, atunci când elementele componente contribuie în aceeași măsură la formarea cifrei
de afaceri.
3. când H se apropie de 1, aceasta reflectă un grad ridicat de concentrare a vânzărilor, iar
apropierea de 1/n reflectă o distribuție relativ echilibrată a acestora.
Metoda ABC
Aceasta se recomandă a fi aplicată în ca zul structurării cifrei de afaceri pe clienți și pe produse.
Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la următoarele
distribuție optimală:
Zona A: 10% din clienți contribuie cu 60% din CA;
Zona B: 40% din clienți contribuie cu 3 0% din CA;
Zona C: 50% din clienți contribuie cu 10% din CA.
Studierea acestei distribuții teoretice permite stabilirea unor concluzii utile în fundamentarea
deciziilor privind volumul activității pentru securitatea și rentabilitatea firmei. Astfel: –
Zona A contribuie în cea mai mare măsură la rentabilitatea firmei, dar are și cel mai ridicat
grad de risc (incapacitatea de plată a unui client important se reflectă într -o măsură însemnată asupra
situației financiare și a firmei analizate);
– Zona B asig ură cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al vânzărilor și
rentabilității și constituie un risc moderat pentru întreprindere;
– Zona C se caracterizează printr -o rentabilitate scăzută (indicele cheltuielilor de
exploatare devansează indicele cifrei de afaceri) și printr -un risc redus.
OX – ponderea în funcție de numărul clienților;

6
OY – ponderea în cifra de afaceri.
Pentru reprezentarea curbei reale ABC s -au luat în calcul următoarele valori:
– 10% din clienți reprezintă 45% din CA;
– 40% din clienți reprezintă 30% din CA;
– 50% din clienți reprezintă 25% din CA.
Studiind posibilitățile de reprezentare grafică ale celor două curbe se constată următoarele situații:
1. Când curba reală este sub curba teoretică, scade ponderea vânzărilor din zona A, dar crește
ponderea vânzărilor în zonele B și/sau C;
2. Când curba reală este deasupra curbei teoretice, crește ponderea vânzărilor în zona A (și probabil
în zona B), dar scade ponderea vânzărilor în zona C.
În cazul analizei CA pe produse, distribuția teoretică este:
– Zona A: 10 -15% din tipurile de produse contribuie cu 60 -70% din CA;
– Zona B: 25 -30% din tipurile de produse contribuie cu 25 -30% din CA;
– Zona C: 65 -70% din tipurile de produse contribuie cu 10 -15% din CA.
Aprecierea situ ației unei întreprinderi se face în funcție de fazele ciclului de viață în care se
află produsele corespunzătoare celor trei zone (lansare, creștere, maturitate sau declin).

Capitolul 4. Analiza factorială a cifrei de afaceri – modelul descompunerii pe
fracții pe modelul TMK -ARTROM S.A.
Indicatori 2018 2019
Cifra de afaceri (CA) 1.385.705.402 1.195.931.468
Numărul mediu de salariați (N) 1.457 1.498
Mijloace fixe totale (Mf) 839.795.038 909.218.688
Producția fabricată (Qf) 1.250.355.259,5 1.104.687.660,2

Mf = Construcții + Instalații tehnice și mașini + Alte instalații, utilaje și mobilier
Mf0 = 156.488.418 + 680.230.735 + 3.075.885 = 839.795.038
Mf1 = 164.139.548 + 741.585.703 + 3.493.437 = 909.218.688
Qf = Producția vândută + 30% * Producția stocată
Qf0 = 1.176.849.012 + 30% * 245.020.825 = 1.176.849.012 + 73.506.247,5 = 1.250.355.259,5 Qf 1 =
1.010.801.978 + 30% * 312.952.274 = 1.010.801.978 + 93.885.682,2 = 1.104.687.660,2

7

a) Modelul de analiză
CA = N * 𝑀𝑓
𝑁 * 𝑄𝑓
𝑀𝑓 * 𝐶𝐴
𝑄𝑓 => CA = N * Î t * r * g v ,unde

b) Calculul noilor indicatori
Ît0 = 𝑀𝑓0
𝑁0 = 839 .795 .038
1.457 = 576.386,4365
Ît1 = 𝑀𝑓1
𝑁1 = 909 .218 .688
1.498 = 606.955,0654
r0 = 𝑄𝑓0
𝑀𝑓0 = 1.250 .355 .259 ,5
839 .795 .038 = 1,4889
r1 = 𝑄𝑓1
𝑀𝑓1 = 1.104 .687 .660 ,2
909 .218 .688 = 1,2149
gv0 = 𝐶𝐴0
𝑄𝑓0 = 1.385 .705 .402
1.250 .355 .259 ,5 = 1,1082
gv1 = 𝐶𝐴1
𝑄𝑓1 = 1.195 .931 .468
1.104 .687 .660 ,2 = 1,0826
c) Abaterea absolută
∆CA = CA 1 – CA 0 = N 1 * Ît1 * r1 * gv1 – N0 * Ît0 * r0 * gv0
∆CA = 1.498 * 606.955,0654 * 1,2149 * 1,0826 – 1.457 * 576.386,4365 * 1,4889 * 1,1082 =
1.195.850.552,1733 –1.385.660.956,0769 = -189.810.403,9036
d) Influența factorilor
1. Influența numărului mediu de salariați:
∆CA(N) = N 1 * Ît0 * r0 * gv0 – N0 * Ît0 * r0 * gv0 = 1.498 * 576.386,4365 * 1,4889 * 1,1082 – 1.457 *
576.386,4365 * 1,4889 * 1,1082 = 1.424.653.474,4016 – 1.385.660.956,0767 = 38.992.518,3247
2. Influența gradului de înzestrare tehnică a muncii:
∆CA(Î t) = N 1 * Ît1 * r0 * gv0 – N1 * Ît0 * r0 * gv0 = 1.498 * 606.955,0654 * 1,4889 * 1,1082 – 1.498 ∙
576.386,4365 ∙ 1,4889 ∙ 1,1082 = 1.500.209.907,7461 – 1.424.653.474,4016 = 75.556.433,3445 Ît Gradul de înzestrare tehnică a
muncii
r Randamentul mijloacelor fixe
gv Gradul de valorificare a producției
fabricate
Indicatori 2018 2019
CA 1.385.705.402 1.195.931.468
N 1.457 1.498
Ît 576.386,4365 606.955,0654
r 1,4889 1,2149
gv 1,1082 1,0826

8
3. Influența randamentului mijloacelor fixe:
∆CA(r) = N 1 * Ît1 * r1 * gv0 – N1 * Ît1 * r0 * gv0 = 1.49 8 * 606.955,0654 * 1,2149 * 1,1082 – 1.498 *
606.955,0654 * 1,4889 * 1,1082 = 1.224.128.562,644 – 1.500.209.907,7461= -276.081.345,1021
4. Influența gradului de valorificare a producției fabricate:
∆CA(g v) = N 1 * Ît1 * r1 * gv1 – N1 * Ît1 * r1 * gv0 = 1.498 * 606.955,0654 * 1,2149 * 1,0826 – 1.498 *
606.955,0654 * 1,2149 * 1,1082 = 1.195.850.552,1733 – 1.224.128.562,644 = -28.278.010,4707

e) Verificare
∆CA = ∆CA(N) + ∆CA(Î t) + ∆CA(r) + ∆CA(g v) = 38.992.518,3247 + 75.556.433,3445 –
276.081.345,1021 – 28.278.010,4707 = -189.810.403,9036

f) Interpretarea rezultatelor
Pe ansamblu, CA a scăzut de la o perioadă la alta, aspect negativ din punct de vedere
economic, această creștere fiind determinată de scăderea randamentului mijloacelor fixe , dar și a
gradului de valorificare a producției fabricate, acestea având o influență negativă, pe când creșterea
numărului mediu de salariați și a gradului de înzestrare tehnică a muncii au generat o influență
pozitivă asupra cifrei de afaceri.

1. Sub influ ența numărului mediu de salariați (N), CA a crescut cu aproximativ 38.992.518,3247
lei, influență pozitivă din punct de vedere economic, fiind determinată de creșterea numărului
mediu de salariați de la o perioadă la alta (cu 41 de angajați).
Cauze:
• Corelarea numărului de angajați cu volumul producției, întrucât valoarea
producției a scăzut în 2019;
• Ieșirile de personal (concedieri, pensionări, demisii, transferuri) au fost mai mici
decât intrările (angajări și transferuri).

2. Sub influența gradului de înzestrare tehnică a muncii (Î t), CA a crescut cu aproximativ
75.556.433,3445 lei, influență pozitivă datorită creșterii gradului de înzestrare tehnică de la o
perioadă la alta.
Cauze:

9
• Creșterea valorii mijloacelor fixe totale de la o perioadă la alta;
• Forța de muncă corespund e din punct de vedere al calificării cu mijloacele fixe
deținute;
• Asigurarea eficientă cu mijloace fixe.
3. Sub influența randamentului mijloacelor fixe (r), CA a scăzut cu aproximativ 276.081.345,1021
lei, influență negativă din punct de vedere economic pentru societatea TMK -ARTROM, datorită
scăderii randamentului mijloacelor fixe de la o per ioadă la alta.

Cauze:
• Cu toate că mijloacele fixe au crescut în anul 2019, producție fabricată a scăzut,
posibil din cauza unor utilaje mai puțin eficiente;
• Lipsa tehnologiilor moderne, performante.

4. Sub influența gradului de valorificare a producției fabricate (g v), CA scade cu 28.278.010,4707
lei, influență negativă din punct de vedere economic, generată de scăderea gradului de
valorificare a producției fabricare (Qf) de la o perioadă la alta.
Cauze:
• Activitate de marketing mai slabă ;
• Pierderea unor clienți importanți;
• Creșterea concurenței;
• O mai slabă activitate de desfacere.

Măsuri propuse :
1. Menținerea personalului calificat corespunzător;
2. Creșterea randamentului mijloacelor fixe prin asigurarea cu factori de producție de calitate;
3. Creșterea gradului de valorificare a producției printr -o activitate de desfacere intensivă;
4. Îmbunătățirea activității de marketing și de desfacere.

Capitolul 5. Consecințele modificării CA asupra altor indic atori
Principalele consecințe ale modificării cifrei de afaceri:
1. Asupra principalilor indicatori financiare

10
Cifra de afaceri este principalul indicator de volum al unei firme. Modificarea acestea are o
serie de consecințe economice și financiare asupra firmei.
a) Consecințe asupra eficienței gestiunii resurselor
– Productivitatea muncii : 𝑊=𝐶𝐴
𝑁 , unde CA – reprezintă cifra de afaceri și N – reprezintă
numărul de salariați. Acești doi factori pot genera modificarea absolută a productivității
muncii: 𝑊1/0= 𝑊1− 𝑊0=𝐶𝐴1
𝑁1−𝐶𝐴0
𝑁0 , astfel încât influența factorului cifra de afaceri
este 𝑊1/0(𝐶𝐴)= 𝐶𝐴1
𝑁1− 𝐶𝐴0
𝑁1=𝐶𝐴
𝑁1.
– Randamentul mijloacelor fixe : 𝑅𝑀𝑓=𝐶𝐴
𝑀𝑓 , unde M f – reprezintă valoarea mijloacelor fixe .
În acest caz influența modificării cifrei de afaceri se determină ca și raport între variația
cifrei de afaceri și valoare mijloacelor fixe din anul de bază:
𝑅𝑀𝑓1/0(𝐶𝐴)= 𝐶𝐴 1
𝑀𝑓0− 𝐶𝐴 0
𝑀𝑓0=𝐶𝐴
𝑀𝑓0
– Viteza de rotație a stocurilor : 𝐷𝑧𝑠𝑡=𝑇∗𝑆𝑡
𝐶𝐴 , unde:
Dzst – durata în zile a unei rotații a stocurilor
T – perioada de timp
CA – cifra de afaceri
St – valoarea stocurilor
Consecințele modificării cifrei de afaceri asupra acestui indicator se stabilesc
conform relației: 𝐷𝑧𝑠𝑡 1/0 (𝐶𝐴)=𝑇∗(𝑆𝑡0
𝐶𝐴1−𝑆𝑡0
𝐶𝐴0)
b) Consecințe asupra principalelor cheltuieli și rezultate ale exploatării : cheltuielile cu pe rsonalul,
cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile materiale, cheltuielile de exploatare totale. Modelul
utilizat în cazul acestor cheltuieli este:
𝐶ℎ=𝐶𝐴∗ 𝐶ℎ
𝐶𝐴=𝐶𝐴∗𝑅𝐶ℎ̅̅̅̅̅ , unde:
Ch – reprezintă nivelul cheltuielilor (cu personal, amortizarea etc.)
𝑅𝐶ℎ̅̅̅̅̅ – reprezintă rata medie a cheltuielilor respective
Relația de determinare a influențelor este de forma:
𝐶ℎ1
0(𝐶𝐴)=(𝐶𝐴 1−𝐶𝐴 0)∗ 𝑅𝐶ℎ=𝐶𝐴∗𝑅𝐶ℎ̅̅̅̅̅
– Modelele utilizate pentru evidențierea impactului modificării cifrei de afaceri asupra
principalelor rezultate ale exploatării sunt:
𝑉𝐴=𝐶𝐴∗ 𝑉𝐴
𝐶𝐴=𝐶𝐴∗𝑅𝑉𝐴; 𝐸𝐵𝐸 =𝐶𝐴∗ 𝐸𝐵𝐸
𝐶𝐴=𝐶𝐴∗𝑅𝑀𝐵;

11
𝑅𝐸=𝐶𝐴∗ 𝑅𝐸
𝐶𝐴=𝐶𝐴∗𝑅𝑅𝐶, în care: VA – valoarea adăugată;
EBE – excedentul brut din exploatare; RE – rezultatul exploatării;
RMB – rata marjei brute; RVA – rata valorii adăugate;
RRC – rata rentabilității comerciale.
Consecințele modificării cifrei de afaceri asupra acestor indicatori se determină ca și produs
între rata indicatorilor respectivi în anul de bază și variația cif rei de afaceri. De exemplu în cazul
valorii adăugate, relația de determinare a influenței este:
𝑉𝐴 1/0 (𝐶𝐴)=(𝐶𝐴 1−𝐶𝐴0)∗𝑅𝑉𝐴= 𝐶𝐴∗ 𝑅𝑉𝐴
– Un alt indicator infl uențat de modificarea cifrei de afaceri este profitul (P). Modelul
utilizat pentru determinarea profitului este:
𝑃=∑ (𝑞𝑖∗𝑝𝑖)𝑛
𝑖=1 −∑ (𝑞𝑖∗𝑐𝑖)𝑛
𝑖=1 , unde: q – cantitatea de produse realizată;
p – prețul mediu unitar;
c – costul unitar.
Având în vedere că ∑ (𝑞𝑖∗𝑝𝑖)𝑛
𝑖=1 =𝐶𝐴 și ∑ (𝑞𝑖∗𝑐𝑖)𝑛
𝑖=1 =𝐶𝑇 , rezultă că P = CA -CT. În baza
acestui model poate fi evidențiată influența cifrei de afaceri asupra modificării profitului, astfel:
𝑃1/0 (𝐶𝐴)=(𝐶𝐴 1−𝐶𝑇1)−(𝐶𝐴 0−𝐶𝑇1)
c) Consecințele modificării cifrei de afaceri asupra gestiunii creanțelor și datoriilor din exploatare
– Viteza de rotație a creațelor : 𝐷𝑧𝐶𝑟=𝑇∗𝐶𝑟𝑒
𝐶𝐴, unde
Dzcr – durata în zile a unei rotații a creațelor;
Cre – creanțe din exploatare;
T – perioada de timp.
Influența modificării cifrei de afaceri asupra acestui indicator este: 𝐷𝑧𝐶𝑟1/0(𝐶𝐴)=𝑇∗(𝐶𝑟𝑒 0
𝐶𝐴1−𝐶𝑟𝑒 0
𝐶𝐴0)
– Viteza de rotație a datoriilor : 𝐷𝑧𝐷𝑒=𝑇∗𝐷𝑒
𝐶𝐴 , unde
De- datoriile din exploatare , iar DzDe – durata în zile a unei rotații a datoriilor.
Relația de determinare a influenței cifrei de afaceri asupra acestui indicator este:
𝐷𝑧𝐷𝑒 1/0(𝐶𝐴)=𝑇∗(𝐷𝑒0
𝐶𝐴1−𝐷𝑒0
𝐶𝐴0)

12
d) Consecințe asupra echilibrului financiar:
– Asupra fondului de rulment : 𝐹𝑅𝑁 = 𝐶𝐴
𝐶𝐴𝐹𝑅𝑁⁄=𝐶𝐴
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐹𝑅𝑁, unde:
FRN – fondul de rulment net;
Nrot FRN – numărul de rotații al fo ndului de rulment net

Influența cifrei de afaceri asupra modificării fondului de rulment net este:
𝐹𝑅𝑁 1/0(𝐶𝐴)= 𝐶𝐴 1
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐹𝑅𝑁 0− 𝐶𝐴 0
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐹𝑅𝑁 0=𝐶𝐴
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐹𝑅𝑁 0
– Asupra necesarului de fond de rulment : 𝑁𝐹𝑅 =𝐶𝐴
𝐶𝐴𝑁𝐹𝑅⁄=𝐶𝐴
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑁𝐹𝑅, unde:
NFR – necesarul de fond de rulment;
Nrot NFR – numărul de rotații ale necesarului de fond de rulment.
Relația de determinare a impactului modificării cifrei de afaceri este:
𝑁𝐹𝑅 1/0(𝐶𝐴)= 𝐶𝐴 1
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑁𝐹𝑅 0− 𝐶𝐴 0
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑁𝐹𝑅 0=𝐶𝐴
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑁𝐹𝑅 0
– Asupra trezoreriei nete : 𝑇𝑁=𝐶𝐴
𝐶𝐴𝑇𝑁⁄=𝐶𝐴
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑇𝑁 , unde TN – trezoreria netă, iar
Nrot TN – numărul de rotații ale trezoreriei nete.
Influența modificării cifrei de afaceri se determină în baza relației:
𝑇𝑁 1/0(𝐶𝐴)= 𝐶𝐴 1
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑇𝑁 0− 𝐶𝐴 0
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑇𝑁 0=𝐶𝐴
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑇𝑁 0

Concluzii
Aprecierea dimensiunii activității economice a companiei și modificarea acesteia în timp sunt
absolut necesare în atragerea și asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor
propuse. De aici, analiza evoluției cifrei de afaceri prinde o importanță majoră .
Cifra de afaceri reprezintă un indicator capabil să ofere o ideea generală asupra poziționării
societății pe piață, prezentând veniturile din activitate pentru o anumită perioadă de timp. Cu ajutorul
acestui indicator se măsoară performanța întreprinderii și se folosește des în calitate de criteriu
comparativ pentru clasificarea mai multor firme în funcție de importanța lor economică.

13
Creșterea cifrei de afaceri reprezintă un obiectiv fundamental, ce trebuie corelat cu piața,
dimensiunile și nevoile companiei.
TMK -ARTROM SA a înregistrat o scădere semnificativă a cifrei de afaceri în 2019 față de
2018. Principalele motive sunt: scăderea prețurilor de vânzare a ț evilor; scăderea cereri pe piață
generate de înrăutățirea condițiilor de afaceri în principalele industrii consumatoare de țevi (producția
de mașini, prelucrări mecanice, industria energetica, construcții), menținerea unor tensiuni comerciale
generate de B REXIT; reducerea investițiilor și consumului de țevi; oscilații ale cursurilor valutare,
etc.

Bibliografie
1. Căruntu Roxana Corina, Aspecte teoretice privind analiza cifrei de afacei , Analele Universității
„Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Econo mie, Nr3/2011, pag. 177
2. Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza economico -financiară , Academia de Studii Economice
București, biblioteca digitală, pag. 51
3. Iosefina Moroșan, Analiza economico -financiară , Universitatea Spiru Haret, Editura România de
Mâine, București, 2006, pag. 47
4. Bircea Ioan, Bircea Noemi Iuliana, Analiză economică , Universitatea „Petru Maior”, Note de curs ,
2011, pag. 36
5. https://www.bvb.ro/infocont/infocont20/ART_20200429204704_Raport -anual -2019.pdf
6. https://www.bv b.ro/Bilanturi/ART/ART_A_2019.pdf
7. https://www.bvb.ro/RapoarteFinanciare/IFC_rf_fs.aspx?s=ART&d=12/31/2019&lang=ro