.analiza Cifrei de Afaceri

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ SRL cu sediul în București este înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J40/12721/91.

Obiectul de activitate al firmei:

construcții – montaj: civile industriale, agroindustriale, instalații pentru construcții, confecții și instalații metalice, în antrepriză, reparații și amenajări spații comerciale, depozite.

comerț intern: materiale de construcții, confecții metalice.

Scurt istoric al SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ :

1991 – 28 X – înființarea S.C GENERAL CONSTRUCT MONTAJ

– capitalul inițial al firmei este de 100.000 lei;

– firma este alcătuită la început din doi asociați

Obiectul de activitate al firmei este: activitate de producție, prestării de servicii și comercializare, după cum urmează:

executarea de lucrării de construcții, instalații – montaj, reparații industriale, civile și agrozootehnice.

proiectare, consulting și expertizare;

comercializare de materiale de construcții, instalații și utilaje, precum și de produse agroalimentare și de larg consum, inclusiv băuturi alcoolice;

import – export utilaje, auto, precum și bunuri de larg consum;

operațiuni de comisioane și intermediere în domeniile specificate mai sus;

transport auto industrial și de plasare;

1992 – VII – în cadrul firmei se retrage un asociat – cedat părți sociale;

1994 – firmei i se mai alătură 2 asociații, având în total 3 asociați;

– capitalul social al firmei crește de la 100.000 la 300.000 lei;

Obiectul de activitate al firmei crește și el astfel:

executarea de lucrări de construcții – montaj, instalații pentru construcții civile și industriale;

executarea de confecții și instalații metalice;

reparații, amenajări spații comerciale, depozite;

1997 – 20 XII – majoritatea capitalului social crește de la 300.000 la 2.100.000 lei;

1998 – 1 V – firma mai pierde un asociat (cedat părți sociale);

1.2 Descrierea bilanțului financiar.

1. Situația netă

Structura bilanțului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare funcțională a datelor contabile în detrimentul unei prezentări după criterii financiara de lichiditate si de exigibilitate.

În acest sens este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si tradițională.

Se ajunge astfel la construcția unui bilanț financiar în care clasificarea elementelor de activ si pasiv se face exclusiv după criteriul lichidității (capacitatea de a fi transformat in monede sau lichidități) și după criteriul exigibilității (după posibilitatea de fi scadente la un moment dat) .

Lista principalelor rubrici ale activului si pasivului, în modelul unui bilanț in sistemul prescurtat este următoarea:

ACTIV PASIV

-Imobilizări necorporale -Capitaluri proprii

-Imobilizări corporale -Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

-Imobilizări financiare -Datorii financiare (cu durata mai mare de un an)

-Stocuri -Datorii furnizori

-Avansuri si aconturi -Datorii fiscale

-Creanțe -Datorii sociale

-Valori mobiliare de plasament

-Disponibilități

În sinteza un bilanț financiar cuprinde doua părți cu o strânsă interdependență a elementelor componente de activ cu elementele componente de pasiv :

partea de sus a bilanțului care reflecta echilibrul financiar pe termen lung cu imobilizări in activ cărora le corespund capitaluri permanente in pasiv;

partea de jos a bilanțului care surprinde echilibrul financiar pe termen scurt in corespondenta cu datorii de exploatare și credite de trezorerie in pasiv.

Posturile de bilanț pun in evidenta doua reguli principale ale finanțării:

nevoile permanente de alocare a fondurilor bănești se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;

nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice.

Diferența dintre activele totale si datoriile totale contractate ne da o prima si principala evaluare a întreprinderii la data încheierii exercițiului. Aceasta ecuație fundamentala a bilanțului reda situația netă respectiv averea neta a acționarilor, activul neangajat în datorii.

Bilanțurile succesive pe anii 1999 si 2000 ale societății comerciale sunt următoarele:

SN(AN N) = TOTAL ACTIV(AN N) – TOTAL DATORII(AN N)

SN(1999) = 44997975 – 23635950 = 21362025

SN(2000) = 49872000 – 26053595 = 23818405

∆SN=23818405-21362025=1846950

Această situație marchează atingerea obiectivului major al gestiunii financiare și anume maximizarea valorii capitalurilor proprii.

Creșterea situației nete este consecința reinvestirii unei părți din profitul net si a altor elemente de acumulări (provizioane reglementate, subvenții etc.).

Indicatorii echilibrului financiar

Fondul de rulment(FR)

Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranță sau de securitate financiară care se desprinde în partea superioară a bilanțului și care se utilizează pentru reluarea ciclului de exploatare respectiv pentru asigurarea echilibrului financiar in partea de jos a bilanțului.

Fond de rulment este expresia realizări echilibrului financiar pe termen lung si a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Relația generala de calcul este:

FR = Surse permanente – Alocări permanente

= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) – Imobilizări nete

Categoriile de fond de rulment sunt următoarele:

fond de rulment brut;

fond de rulment net;

fond de rulment propriu;

fond de rulment străin.

Fond de rulment brut semnifica ansamblul de active circulante susceptibile de a fi transformate in moneda intr-un interval de 1 an.

Fond de rulment net reprezintă categoria de fond de rulment cu cea mai mare operaționalitate si are semnificația marjei de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilanțului.

FRN= CP – AI

FRN (1999) =36732900-10489275 =26243625

FRN (2000) = 41706075-20720175=20985900

Sau:

FRN=AC – DTS

FRN (1999)= 34508700-8265075=26243625

FRN (2000)= 29151825-8165925=20985900

Unde:

FRN = fond de rulment

CP = capitaluri permanente

AI = active imobilizate

AC = active circulante

DST = datorii pe termen scurt

∆FRN =20985900-26243625=-5257725

Fond de rulment propriu semnifică contribuția pe care și-o aduc capitalurile proprii la constituirea marjei de siguranță financiară la dispoziția întreprinderii sau semnifică autonomia de care se poate bucura o întreprindere în ceea ce privește finanțarea investițiilor sale strategice.

FRP = Cp – AI

FRP (1999)= 20296425-10489275 =9807150

FRP (2000)= 22143375-20720175=1423200

sau :

FRP = FRN – DTL

FRP (1999)= 26243625 – 16436475 =9807150

FRP (2000)= 20985900-19562700 =1423200

∆ FRP=1423200-9807150=-8383950

Unde:

FRP =fond de rulment propriu

Cp = capitaluri proprii

DTL = datorii pe termen lung

Fondul de rulment străin semnifica contribuția pe care si-o aduc capitalurile împrumutate la constituirea marjei de securitate financiară respectiv dependența de capitalurile împrumutate in ceea ce dorește finanțarea investițiilor sale strategice .

FRS = CP – Cp

FRS(1999) = 36732900-20296425=16436475

FRS(2000) = 41706075-22143375=19562700

Sau:

FRS = FRN – FRP

FRS(1999) = 26243625-9807150=16436475

FRS(2000) =20985900-1423200=19562700

∆ FRS=19562700-16436475=3126225

Concluzii:

Fondul de rulment net este asigurat în cei doi ani din contribuția mai ridicată a fondului de rulment străin. Aceasta semnifică faptul că în asigurarea echilibrului financiar în partea de sus a bilanțului, datoriile financiare au o pondere mai importanta.

Fondul de rulment străin are o evoluție crescătoare ceea ce ne pune in garda în privința efortului de îndatorare pe care îl face societatea comerciala.

Fondul de rulment propriu se găsește intr-o perioada nefasta înregistrând o scădere in termeni absoluți de 8.383.950. aceste lucru semnifica o anumita diminuare a autonomiei in domeniul investițional si trebuie reținut de factorii de decizie ai respectivei societăți comerciale.

Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment se definește ca fiind necesarul de finanțat ca urmare a reluării neîntrerupte a ciclului de exploatare, aprovizionare, producere, desfacere ca urmare a reînnoiri stocurilor si a creanțelor.

NFR = Alocări ciclice – Resurse ciclice = [stocuri + creanțe] – DST

NFR(1999) = 10445512,5- 8265075 = 2180437,5

NFR(2000) = 16619512,5-8165925= 8453587,5

∆ NFR=8453587,5-2180437,5=6273150

Nevoia de fond de rulment are valori pozitive, chiar apreciabile, dar acesta nu se poate aprecia favorabil deoarece este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea nevoii de finanțare a ciclului de exploatare.

Trezoreria netă.

Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulment atunci excedentul de finanțare se regăsește sub forma unei trezorerii nete concretizata disponibilități bănești ce se pot afla atât în conturile bancare cit și în casa.

TN = FRN – NFR

TN(1999) =26243625-2180437,5=24063187,5

TN(2000) =20985900-8453587,5=12532312,5

Sau:

TN= NEVOI DE TREZORERIE- RESURSE DE TREZORERIE

TN(1999) =24063187,5-0=24063187,5

TN(2000)= 12532312,5-0=12532312,5

∆ TN=12532312,5-24063187,5=-11530875

O trezorerie netă pozitivă arată că în urma activității desfășurate, se degajă un excedent de finanțare, dar aceasta descrește foarte spectaculos de la un an la celălalt.

analiza rezultatelor firmei

O firmă concentrează o complexitate de acțiuni economice si financiare; prin urmare veniturile si cheltuielile sunt generate de trei domenii de activitate:

Activitatea de exploatare care vizează sectoarele :

industriale;

investiționale;

comerciale;

prestări servicii.

Activități financiare – se refera in special la participațiile la capitalul altor firme precum si alte acțiuni de plasament.

Activități excepționale -se refera la :

amenzi si penalități;

cesiunea unor elemente de activ.

Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea societății.

Contul de rezultate al societății comerciale pe doi ani consecutivi este:

Marja comercială

Marja comercială e reprezentată ca sold pentru întreprinderile cu profil comercial reflectante rentabilitatea activității desfășurată de acel tip de întreprindere.

∆MC=28356750-26023762,5=2332987,5

Valoarea adăugată

Valoarea adăugata exprimă creșterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de producție îndeosebi a factorilor munca si capital deasupra valorii materialelor, subansamblelor, serviciilor cumpărate de firma.

Valoarea adăugată exprima creșterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de producție peste valoarea consumurilor externe (de la terți).

3. Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare admițând ca amortizarea și provizioanele sunt doar cheltuieli calculate și nu plătite. Excedentul brut din exploatare exprimă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor din amortizări, provizioane și profit.

∆EBE=6414600-6391950=22650

4. Profit de exploatare

Profitul de exploatare exprima mărimea absoluta a rentabilității activității de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor atât a celorcumpărate de firma.

Valoarea adăugată exprima creșterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de producție peste valoarea consumurilor externe (de la terți).

3. Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare admițând ca amortizarea și provizioanele sunt doar cheltuieli calculate și nu plătite. Excedentul brut din exploatare exprimă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor din amortizări, provizioane și profit.

∆EBE=6414600-6391950=22650

4. Profit de exploatare

Profitul de exploatare exprima mărimea absoluta a rentabilității activității de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor atât a celor plățile cit si a celor calculate din venituri exploatării atât a celor incasabile cit si a celor de încasat.

∆PE=5622600-5687325=-64725

5.Profit curent

Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatării cat si de cel al activității financiare fiind prin urmare rezultatul activității curente.

∆PC=6693150-7007400=-314250

6.Profit net

Profitul net exprimă mărimea absoluta a rentabilității financiare cu care sunt renumerați acționării pentru capitalurile proprii subscrise.

∆PN=3167775-3564675=-396900

Concluzii:

Societatea comercială și-a crescut marja comercială și valoarea adăugată , dar alte rezultate sunt descrescătoare:

Profitul exploatării s-a diminuat ca urmare a unei puternice creșteri a provizioanelor de exploatare si a altor cheltuieli de gestiune curente.

Profitul curent , care este suma dintre profitul activităților de exploatare si financiare, este si el diminuat, ca urmare a reducerii mai mult decât sensibile rezultatelor activității financiare.

Acest rezultat este reținut de analiștii financiari. Profitul net al exercițiului este pozitiv dar in scădere (in termeni relativi).

Capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare reflecta potențialul financiar de creștere economica a întreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a unei firme după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o noua scadență.

Capacitatea de autofinanțare se poate calcula prin doua metode:

ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ȘI ELABORAREA tabloului de finantare

Tabloul de finanțare

Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiara a elaborat tabloul de finanțare pe baza bilanțului și a contului de rezultate. Bilanțul descrie situația societății la un moment dat ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate înregistrează cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri.

Scopul acestui tablou este de a explica formarea fondului de rulment si relația acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxului monetar de încasări si plăți ale exercițiului încheiat.

Ecuația fundamentala pe care o explica tabloul de finanțare este:

∆TN=∆FR-∆NFR

Se stabilește pe baza a două bilanțuri succesive :

Pentru elaborarea tabloului de finanțare se parcurg doua etape :

1.Determinarea variației fondului de rulment ca urmare a modificării structurii capitalului in partea superioara a bilanțului;

2.Determinarea variației trezoreriei nete ca urmare a modificării nevoii de fond de rulment;

Prin intermediul tabloului de finanțare se evidențiază:

fluxul de resurse financiare mobilizate de firma din: autofinanțare, aport de capital;

utilizarea acestor resurse financiare (alocări) pentru: investiții, plata dividendelor, rambursarea împrumutului;

Tabloul de finanțare

Excedentul de trezorerie al exploatării(ETE)

ETE reprezintă surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de exploatare și măsoară capacitatea firmei de a face față nevoii de autofinanțare a investițiilor privind creșterea firmei și a nevoii de rambursare a datoriilor financiare.

EBE = venituri incasabile – cheltuieli plătibile

=(venituri încasate-cheltuieli plătite)+(venituri de încasat-cheltuieli de plătit)

EBE = (67594725-64030050)+(74689200-71521425)=6732450

EBE = ETE + NFR

ETE = EBE – NFR

ETE = 6732450-6273150=459300

Excedentul de trezorerie al exploatării este destinat acoperii cheltuielilor financiare, rambursării împrumutului financiar, plata impozitului și a dividendelor.

Analiza cash-flow-rilor

Întreaga activitate desfășurata de societate cuprinde doua categorii de operațiuni:

de gestiune

de capital

Operațiunile de gestiune sunt cele mai însemnate și cu caracter recurent repetitiv în viața economică a întreprinderii.

Operațiunile de capital vizează modificări în volumul și structura activelor si a pasivelor întreprinderii ca urmare a deciziilor de investiții și a celor de finanțate luate de conducerea întreprinderii.

Cash-flow-ul din exploatare și cash-flow-ul de gestiune

Rezultatul operațiunilor de gestiune îl constituie cash-flow-ul de gestiune. Deoarece mărimea acestuia e determinata in cea mai mare parte de operațiunile de exploatare, el se evidențiază cel mai frecvent ca si cash-flow din exploatare.

Cash-flow-ul exploatării are semnificația unei capacități potențiale reieșite din contabilitate pe baza contului de rezultate, pentru autofinanțarea creșterii economice a întreprinderii și pentru remunerarea investitorilor de capital.

Dacă luam în considerare rezultatul tuturor operațiunilor de gestiune atunci este mai corect să determinăm un cash-flow de gestiune.

Cash-flow-ul disponibil(CFD)

Pentru cazul mai general când se ia în calcul și rezultatul operațiunilor de capital, operațiuni ce determină modificări în volumul activelor și pasivelor întreprinderii, atunci remunerarea efectivă a investitorilor de capital se face la nivelul cash-flow-ului disponibil.

În raport cu destinațiile sale Cash-flow-ul disponibil la nivelul întreprinderii se compune din cash-flow disponibil pentru acționari și cash-flow disponibil pentru creditori.

CFD=CFDactionari+CFDcreditori

La rândul lor cash-flow disponibil pentru acționări si cash-flow disponibil pentru creditori se calculează astfel:

Sistemul de rate al sociatĂȚii comerciale

Rata de rentabilitate comercială

Rata marjei comerciale se calculează după formula:

Rmc=

Rmc2000=

Rmc1999=

Interpretare: pune in evidenta strategia comerciala a societății analizate si apreciază influenta constrângerii pieței si a politicii preturilor de vânzare.

Rata marjei brute de exploatare se calculează ca raport intre excedentul brut din exploatare si cifra de afaceri:

Rmb=

Rmb2000 =

Rmb1999 =

Interpretare: măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, de politica de investiții, de incidența fiscalității si a elementelor excepționale si indica aptitudinea proprie a activității de exploatare de a degaja profit.

Rata marjei nete se calculează ca raport intre rezultatul net si cifra de afaceri:

Rmn=

Rmn2000 =

Rmn1999 =

Interpretare: această rată exprimă eficiența globală a societății respectiv capacitatea sa de a realiza profit și de a rezista concurenței.

Rata marjei nete de exploatare se calculează ca raport între rezultatul exploatării și cifra de afaceri:

Rme=

Rme2000 =

Rme1999 =

Interpretare: pune în evidență eficiența activității de exploatare sub toate aspectele respectiv industrial, administrativ și comercial și de asemenea prezintă avantajul de a fi influențată de amortizări și provizioane devenind un rezultat net al exploatării.

Rata marjei brute de autofinanțare se calculează ca raport între capacitatea de autofinanțare și cifra de afaceri:

Rmba=

Rmba2000 =

Rmba1999 =

Interpretare: Masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si rambursarea actiunilor noi.

Rata marjei asupra valorii adăugate se calculează ca raport intre excedentul brut din exploatare si valoarea adăugata:

Rmva=

Rmva2000 =

Rmva1999 =

Interpretare: Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare.

Ratele de rentabilitate economică

Aceste rate măsoară eficiența mijloacelor materiale si financiare alocate întregii activități a firmei.

Rata excedentului brut din exploatare se calculează ca raport între excedentul brut din exploatare și activul economic:

Reb = =

Reb2000 =

Reb1999 =

Interpretare: Aceasta rata oferă o apreciere globala asupra rentabilității brute a capitalurilor investite si in plus prezintă avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare.

Rata de rentabilitate economică se calculează ca raport între EBIT și activul economic.

Rec== =

Rec2000 =

Rec1999 =

Rata profitului net se calculează ca raport între profitul net și activul economic :

Rpn = =

Rpn2000 =

Rpn1999 =

Interpretare: această rată exprimă rentabilitatea neta de dobânzi și impozit a activului economic investit.

Rata rentabilității activului economic se calculează ca raport între rezultatul exploatarii ânainte de deducerea dobanzilor și a impozitului pe profit și activul total.

Rae=

Rae2000 =

Rae1999 =

Interpretare: rezultatul exploatarii înainte de deducerea cheltuielilor cu dobanzile și a impozitului pe profit reprezinta rezultatul curent înaintea deducerii impozitului pe profit, a dobânzilor și cheltuielilor asimilate.

Rentabilitatea activului economic brut se calculează ca raport între excedentul brut din exploatare și activul total.

Raeb=

Raeb2000 =

Raeb1999 =

Rata de rentabilitate economică brută se calculează ca raport între excedentul brut din explaotare și capitalul economic brut.

-pt. anul 2000:

-pt. anul 1999:

Interpretare: nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea această rată e folosita frecvent în analiza externă deoarece permite efectuarea comparațiilor în spațiu între întreprinderile aparținând aceluiași sector indiferent de mărimea lor sau de forma lor de proprietate.

Rata de rentabilitate economică neta se calculeaza ca raport între rezultatul exploatarii și capitalul economic net.

-pt. anul 2000:

-pt. anul 1999:

Interpretare: capitalul economic net semnifica faptul ca s-au dedus amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor.

Ratele de rentabilitate financiară

Rata de rentabilitate financiară

Aceasta rată măsoară randamentul capitalurilor proprii, adică al plasamentului financiar pe care acționarii l-au făcut prin cumpărarea acțiunilor firmei.

Se calculează ca raport între profitul net și capitalurile proprii

-pt. anul 1999: = 0,18

-pt. anul 2000: = 0,14

Rentabilitatea financiară este prin urmare influențată de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situația îndatorării firmei.

Este de dorit ca rentabilitatea financiara sa fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piața capitalului de împrumut, pentru a face atractive acțiunile întreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Rata de rentabilitate financiara neta se calculează ca raport intre rezultatul net al întreprinderii si capitalurile proprii al acesteia. Din capitalurile proprii se exclud profitul nerepartizat.

-pt. anul 1999: = 0,17

-pt. anul 2000: = 0,14

Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente se calculează după următoarea formula:

-pt. anul 1999: = 0,11

-pt. anul 2000: = 0,11

Interpretare: rentabilitatea astfel exprimata remunerează capitalurile proprii prin acordarea dividendelor având o dimensiune de remunerare a împrumuturilor prin plata dobânzilor.

Ratele echilibrului financiar

Rata de finanțare a imobiliarilor se calculează ca raport intre resursele durabile si activele imobilizate brute.

-resursele durabile sunt egale cu capitalurile permanente.

-pt. anul 1999: = 3,50

-pt. anul 2000: = 2,01

Interpretare: aceasta rata evidențiază condiția de finanțare a imobilizărilor. O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizărilor e finanțat din resurse durabile respectiv din capitaluri permanente.

Rata fondului de rulment propriu se calculează ca raport intre capitalurile proprii si activele imobilizate brute.

-pt. anul 1999: = 1,93

-pt. anul 2000: = 1,07

Interpretare: aceasta reprezintă o rata referitoare la finanțarea proprie a imobilizărilor motiv pentru care se dorește ca acesta rata sa fie supraunitara.

Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment de exploatare se calculează după formula:

-pt. anul 1999: = 40,44

-pt. anul 2000: = 3,74

Interpretare: aceasta rata evidențiază proporția corespunzătoare din fondul de rulment care evidențiază partea cea mai stabila a nevoii de fond de rulment legata de exploatare.

Ratele de lichiditate

1. Rata lichidității generale sau rata capacității de plata a ciclului de exploatare se calculează ca raport intre activele circulante si datoriile exigibile pe termen scurt.

-pt. anul 1999: = 4,14

-pt. anul 2000: = 3,57

Interpretare: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt in lichidități pentru a satisface obligațiile de plata exigibile.

2. Rata lichidității reduse se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 3,39

-pt. anul 2000: = 3,44

Interpretare: aceasta rata exprima capacitatea unei firme de a-si onora datoriile pe termen scurt din creanțe si din disponibilități.

3. Rata lichidității imediate sau rata capacității de plată imediate se calculează cu formula:

-pt. anul 1999: = 1,83

-pt. anul 2000: = 0,77

Interpretare: caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor ținând cont de încasările existente.

Rata solvabilității pe termen lung se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 1,9

-pt. anul 2000: = 1,91

Ratele de îndatorare

Levierul =

-pt. anul 1999: = 1,16

-pt. anul 2000: = 1,17

Acesta se interpretează si ca rata automoniei financiare a întreprinderii, respectiv daca angajamentele sale pe termen mediu si lung sunt suficient garantate prin capitalul propriu al firmei.

Rata datoriilor financiare se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 0,44

-pt. anul 2000: = 0,46

Aceasta rata caracterizează gradul de îndatorare al întreprinderii pe termen lung.

Rata datoriilor financiare trebuie sa fie mai mica de 0,5;

Rata independenței financiare este dată de formula:

-pt. anul 1999: = 0,56

-pt. anul 2000: = 0,54

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata datoriilor financiare si măsoară ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general aceasta rata trebuie sa fie superioara sau cel puțin egala cu 0,5 din considerente impuse de norme bancare în relațiile de credit cu întreprinderea.

Rata capacității de împrumut se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 1,23

-pt. anul 2000: = 1,13

Interpretare: compara resursele proprii cu împrumuturile contractate pe termen lung.

Rata capacității de rambursare este data de formula:

-pt. anul 1999: = 3,80

-pt. anul 2000: = 4,40

Interpretare: exprima teoretic în număr de ani capacitatea întreprinderii de a rambursa in totalitate împrumuturile contractate pe termen lung. Cu cat valoarea raportului e mai mica cu atât mai mare va fi capacitatea de rambursare.

Rata capacității de rambursare exprima, în număr de ani, capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile financiare. Teoretic normele bancare impun un număr de 3 ani pentru rambursarea datoriilor financiare prin capacitate de autofinanțare.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este egala cu raportul:

-pt. anul 199: = 0,12

-pt. anul 2000: = 0,22

Interpretare: aceasta rata separa întreprinderile sănătoase de cele falimentare. În cazul în care aceasta rata e >60% întreprinderea înregistrează probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre in stare de faliment.

Costul îndatorării se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 0,031

-pt. anul 2000: = 0,054

Ratele privind structura activului si a pasivului

Rata activelor imobilizate se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 0,46

-pt. anul 2000: = 0,21

Interpretare: măsoară ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziția întreprinderii in mod permanent in totalul activului

Rata imobilizărilor corporale se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 0,029

-pt. anul 2000: = 0,041

Interpretare: fiind dependenta de specificul activității cat si de caracteristicile tehnice ale întreprinderii rata va înregistra valori diferite de la o ramură la alta.

Pentru întreprinderile comparabile aceasta rata arata în ce măsură ea va putea rezista unei crize economice știut fiind faptul ca o imobilizare ridicata a capitalurilor in active fixe implica riscul netransformării rapide a acestora in lichidități.

Rata imobilizărilor financiare se calculează cu formula:

-pt. anul 1999: = 0,17

-pt. anul 2000: = 0,33

Interpretare: ca măsură a politicii de investiții financiare valoarea indicatorului este strâns legata de mărimea întreprinderii.

Rata activelor circulante se exprima astfel:

-pt. anul 1999: = 0,77

-pt. anul 2000: = 0,58

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata activelor imobilizate.

Rata stocurilor se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 0,14

-pt. anul 2000: = 0,21

Interpretare: aceasta rata este influențată de natura activității întreprinderii și de lungimea ciclului ei de exploatare.

Rata activelor de trezorerie se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 0,53

-pt. anul 2000: = 0,25

Interpretare: reflecta ponderea disponibilităților bănești si a valorilor mobiliare de plasament in patrimoniul întreprinderii.

Rata autonomiei financiare globale este data de formula:

-pt. anul 1999: = 0,45

-pt. anul 2000: = 0,44

Interpretare: este un indicator global referitor la autonomia financiară a întreprinderii apreciata în ansamblul ei.

Rata de îndatorare globala se calculează astfel:

-pt. anul 1999: = 0,52

-pt. anul 2000: = 0,52

Interpretare: măsoară ponderea datoriilor globale indiferent de durata si originea lor in patrimoniul întreprinderii. Prin natura ei aceasta rata este mai mica decât 1și pe măsura ce valoarea raportului se diminuează autonomia.