ANALIZA CHESTIONARELOR ADMINISTRATE GRUPURILOR DE STUDIU PRIVIND EFECTELE RADIAȚIILOR ULTRAVIOLETE ȘI MIJLOACELE DE PROTECȚIE [308192]

ANALIZA CHESTIONARELOR ADMINISTRATE GRUPURILOR DE STUDIU PRIVIND EFECTELE RADIAȚIILOR ULTRAVIOLETE ȘI MIJLOACELE DE PROTECȚIE

III.1. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

III.2. Material și metodă

III.2.1. Planul studiului și instrumente de investigare

Studiul s-a [anonimizat] 2015.

Au fost administrate câte 100 [anonimizat]. [anonimizat]-au exprimat acordul de participare și de folosire a [anonimizat]. Persoanelor participante li s-a asigurat anonimatul și toate au vârsta peste 18 ani.

Întrebările din chestionar au fost formulate pe baza informațiilor existente în literatura de specialitate studiată. Fiecare chestionar din cele 200 este constituit din 40 [anonimizat].

Chestionarul cuprinde două părți. Prima parte (întrebările 1-4) [anonimizat], ultimele studii absolvite și ocupația actuală. Partea a doua (întrebările 5-40) se axează pe informații legate de radiațiile ultraviolete (caracteristici, [anonimizat], [anonimizat]-melanocitare, utilizarea solarelor pentru bronzare artificială). [anonimizat] a afla dacă respondenții au fost informați în mod oficial cu privire la riscurile expunerii la radiațiile ultraviolete și mijloacele corecte de protecție pe care le pot folosi.

[anonimizat] (alegerea de răspunsuri multiple la întrebările cu răspuns unic și invers denotă o slabă informare).

Pe baza răspunsurilor la întrebările din chestionarul de față, s-a [anonimizat].

III.2.2. Ipoteza studiului și caracterizarea loturilor

Primul lot este reprezentat de studenții aflați în anul I de studiu al Facultății de Medicină din cadrul Universității Transilvania din Brașov.

[anonimizat] (bazinul este neacoperit).

Criteriile de includere în loturi:

pentru grupul de la medicină: nivelul de instruire al acestora cu privire la radiații și efectul lor asupra sănătății;

pentru grupul de la bazinul de înot: expunerea repetată la radiația ultravioletă și necesitatea folosirii mijloacelor de protecție.

Se pornește de la ipoteza că cei din primul grup sunt mai informați, iar cei din al doilea grup, deși se expun mai mult, au cunoștințe mai limitate.

III.2.3. Prelucrarea statistică a datelor obținute

Analiza și prelucrarea bazei de date obținută din colectarea chestionarelor a fost realizată utilizând programele Microsoft Office Excel și IBM SPSS Statistics, versiunea 23. Pentru introducerea datelor în tabelul Excel, chestionarele primului grup au fost marcate cu inițiala M (studenții facultății de medicină), iar cele din al doilea grup, marcate cu inițiala B (bazinul de înot). Numerotarea s-a făcut aleatoriu, în ordinea completării în tabelul Excel. Analiza s-a făcut pentru fiecare întrebare din chestionar, iar rezultatele obținute au fost concretizate în lucrare sub formă de grafice și tabele. S-au caracterizat statistic diferențele dintre răspunsurile loturilor de studiu, urmărind gradul de semnificație statistică.

III.3. Rezultate și discuții

Prima întrebare din chestionar permite analiza vârstei respondenților. Distribuția pe vârste a celor două loturi este indicată în Figura III.1.

Figura III.1. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de vȃrstă

Pentru grupul de la medicină, cei mai mulți respondenți s-au încadrat în categoria de vârstă 18-20 de ani (80%). 17% s-au încadrat în categoria 21-25 de ani, 2% în categoria 26-30 și 1% la categoria 31-35.

În cazul grupului de la bazinul de înot, categoriile de vârstă variază, bineînțeles, în linii mult mai mari: la categoria de vârstă 18-20 de ani se încadrează 5% dintre participanți, 13% au între 21-25 de ani, 10% au între 26-30 de ani, 13% au între 31-35 de ani, 21% între 36-40 de ani, 22% între 41-45 de ani, 11% între 46-50 de ani, doar 1% între 51-55 de ani, 3% între 56-60, și 1% între 61-65 de ani.

Este cuprinsă o arie largă de categorii de vârstă, lucru semnificativ pentru studiu, datorită faptului că afecțiunile induse de radiațiile ultraviolete pot să apară la orice vârstă.

Figura III.2. reprezintă distribuția persoanelor chestionate în funcție de gen.

Figura III.2. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de gen

Genul feminin predomină în ambele loturi: 55% din lotul de la bazin și 76% din lotul de la medicină. Genul masculin reprezintă 45% din lotul de la bazin și 24% din lotul de la medicină. Femeile sunt și cele mai interesate de aspectul pielii lor, în general, și acordă o atenție sporită protecției solare.

Ultimele studii absolvite de către respondenții chestionarului sunt centralizate în Figura III.3.

Figura III.3. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de ultimele studii absolvite

Numai 3% din lotul de la bazinul de înot au absolvit doar școala generală, 63% absolvind liceul sau școala profesională, iar 34% având studii universitare. Din lotul de la medicină 96% au liceul absolvit și 4% au mai finalizat unul sau mai multe cicluri de studii universitare.

Ocupația actuală a respondenților este indicată in Figura III.4.

Figura III.4. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de ocupație

98% din lotul de la medicină sunt studenți și 2% sunt și angajați. Din lotul de la bazin, 7% sunt studenți, 67% sunt angajați, 16% șomeri, 8% casnici și 2% pensionari.

Prima parte a chestionarului a stabilit astfel vârsta, genul, nivelul de educație și activitatea ocupațională corespunzătoarele loturilor studiate.

Partea a doua începe cu întrebarea numărul 5, care le cere respondenților să indice cât de periculoase consideră că sunt radiațiile ultraviolete. Răspunsurile au fost sintetizate în Figura III.5.

Figura III.5. – Distribuția răspunsurilor referitoare la pericolul expunerii la radiațiile ultraviolete

Se remarcă faptul că doar 3% din lotul de la bazin și 1% din lotul de la medicină nu consideră radiațiile ultraviolete un pericol real. Cei mai mulți au răspuns corect (68% de la bazin și 71% de la medicină), alegând varianta care indică pericolul cel mai ridicat în cazul expunerii prelungite la orele de vîrf ale radiației solare [45,46].

20% dintre cei de la bazin și 23% dintre cei de la medicină au considerat că sunt periculoase în cazul în care nu este folosită protecție UV, insă această variantă nu este totuși corectă, deoarece chiar și sub protecție SPF, efectele nocive apar în condițiile expuse la varianta de răspuns corectă, întrucât protecția nu este asigurată 100% de către produsele folosite [45,46].

9% dintre cei de la bazin și 5% dintre cei de la medicină au afirmat că sunt periculoase doar pentru persoanele cu fototip deschis și număr crescut de alunițe, insă pericolul este valabil pentru toți indivizii, indiferent de fototip, cu variații specifice în incidență [8,45,46].

S-a efectuat testul Pearson Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS, iar datele au fost sistematizate în Tabelul III.1.

Tabelul III.1. Testul Χ 2 (chi-pătrat) pentru determinarea semnificației statistice a răspunsurilor loturilor studiate din punct de vedere al pericolului radiațiilor ultraviolete

Ipotezele de lucru au fost:

Ipoteza 0: există diferență între cele 2 grupuri în legătură cu părerile respondenților față de cât de periculoase sunt radiațiile UV

Ipoteza 1: nu există diferență între cele 2 grupuri.

Pragul de semnificație statistică ales pentru testare este de 0,05.

Valoarea coeficientului p calculat pentru răspunsul corect (0,480) este mai mare decât pragul de semnificație statistică propus. Rezultatele obținute nu indică diferențe semnificative statistic între răspunsurile loturilor studiate, deci ipoteza 0 este falsă (ambele grupuri sunt conștiente de pericolul radiațiilor UV).

Valorile din grafic reprezintă procentajul fiecărei variante de răspuns în parte, din totalul de răspunsuri date de către participanți. Deși varianta de răspuns majoritar aleasă a fost cea corectă, faptul că numărul total de răspunsuri al grupurilor (114 la lotul bazinului de înot și 115 la medicină) depășește numărul respondenților pentru o intrebare cu răspuns unic (100) denotă un nivel de informare inconsistent.

Figura III.6 arată distribuția procentuală a răspunsurilor privitoare la capacitatea radiației ultraviolete de a trece prin geam:

Figura III.6. – Distribuția răspunsurilor referitore la trecerea radiației ultraviolete prin geam

Conform literaturii de specialitate [47], radiațiile ultraviolete trec parțial prin geam, depinzând de tipul și proprietățile acestuia. Sticla obișnuită transmite 74,3% din UVA, pe când sticla laminată le blochează total. Cu cât este mai groasă sticla, cu atât este implicată o transmitere mai scăzută, insă fără diferențe semnificative. Blocajul cel mai eficient al transmisiei o are sticla de culoare verde [47].

58% dintre repondenții lotului de la bazin și 68% dintre cei de la medicină au ales acest răspuns, rezultatele relevând o diferență a nivelului de informare între cele două grupuri, conform ipotezei stabilite. 20% din lotul de la bazin și 9% din lotul de la medicină au considerat că nu trec, iar 22% de la bazin și 23% de la medicină au considerat că trec total.

În Tabelul III.2. este exprimat numărul de răspunsuri per lot la această întrebare:

Tabelul III.2. Numărul de răspunsuri în cele două loturi referitor la trecerea radiațiilor UV prin geam

Întrebarea a avut răspuns unic, și ambele grupuri au răspuns în consecință (100 de răspunsuri totale la bazinul de înot și 100 la medicină).

La următoarea întrebare, celor chestionați li s-a cerut să indice care consideră că sunt efectele benefice ale radiațiilor ultraviolete. Rezultatele sunt redate în Figura III.7.

Figura III.7. – Distribuția răspunsurilor referitoare la efectele benefice ale radiațiilor ultraviolete

Se observă că cel mai cunoscut efect este formarea vitaminei D, ales de către 67 dintre respondenții de la bazin și de 68 dintre cei de la medicină.

Producția endogenă de vitamină D este direct dependentă de doza zilnică de radiație ultravioletă care vine în contact cu pielea. Conform literaturii studiate, corecte sunt și răspunsurile referitoare la rolul antibacterian (prin capacitatea denaturantă asupra ADN-ului bacteriilor), la rolul antidepresiv, si la fotosinteza plantelor. Pe de altă parte, radiațiile ultraviolete au efect opus regenerării și păstrării elasticității pielii, fiind implicate în deteriorarea structurii pielii și îmbătrânirea acesteia [1,3,19].

Această variantă greșită a fost aleasă de către 7 persoane din lotul de la bazin și 6 persoane dintre cei de la medicină. Din lotul de la bazin, 16 au răspuns că nu cunosc efecte benefice, iar 8 consideră că nu au efecte benefice. Din lotul de la medicină, 24 au spus că nu știu, iar 2 au afirmat că nu au efecte benefice.

S-a efectuat testul Pearson Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS, iar datele au fost sistematizate în Tabelul III.3.

Tabelul III.3. Testul Χ 2 (chi-pătrat) pentru determinarea semnificației statistice a răspunsurilor loturilor studiate din punct de vedere al cunoașterii efectelor benefice ale radiațiilor ultraviolete

Ipotezele de lucru au fost:

Ipoteza 0: există diferențe între cele 2 grupuri privind cunoașterea efectelor benefice ale radiațiilor UV (varianta de răspuns aleasă pentru exemplificare este “ formarea vitaminei D”)

Ipoteza 1: nu există diferențe între cele 2 grupuri.

Pragul de semnificație statistică ales pentru testare este de 0,05.

Valoarea coeficientului Pearson P (0,880), indicată în tabel prin parametrul Asymptotic Significance, este mai mare decât pragul de semnificație statistică propus, ceea ce indică faptul că ipoteza 0 aleasă este falsă. Astfel, rezultatul obținut nu este semnificativ statistic (ambele grupuri cunosc aproape în egală măsură acest beneficiu – 67 de respondenți din grupul bazinului de înot și 68 din grupul de la medicină).

Graficul reprezintă numărul de persoane care au bifat întrebarea, și nu procent din totalul respondenților.

În continuare, celor chestionați li s-a cerut să indice cât consideră că reprezintă radiația UV din totalul radiațiilor solare care ating suprafața Pământului. Răspunsurile sunt expuse în Figura III.8

Figura III.8. – Distribuția răspunsurilor referitoare la procentul de radiație ultravioletă din cantitatea totală de radiații care ating suprafața Pământului

Din totalul radiațiilor care ajung în atmosfera planetei, doar 5% sunt ultraviolete [45].

Răspunsul corect a fost ales de către un număr mic de persoane (4 din lotul de la bazin și 3 din lotul de la medicină), majoritatea susținând că nu cunosc această informație (62 de la bazin și 60 din lotul de la medicină). Se constată că nu există o diferență substanțială între cele două loturi, referitor la nivelul de cunoaștere al acestei informații.

O altă întrebare a fost adresată cu scopul de a afla dacă respondenții cunosc situațiile în care sunt amplificate efectele radiațiilor ultraviolete. Rezultatele sunt arătate în Figura III.9.

Figura III.9. – Distribuția răspunsurilor referitoare la factorii care amplifică efectele radiațiilor ultraviolete

Lotul de la bazinul de înot a considerat reflexia pe zăpadă, apă, nisip, iarbă și zonele poluate, cu strat de ozon modificat, cele mai importante aspecte – 38% respectiv 28%. Lotul de la medicină a ales ca factor principal stratul de ozon modificat (44%). 24% au considerat că radiațiile sunt amplificate cu cât crește altitudinea și 22% au ales reflexia pe mediile enumerate. Răspunsul greșit, cu cât crește altitudinea, a fost ales în cea mai mică proporție (2% în lotul de la bazin și 4% în lotul de la medicină).

19% dintre cei de la bazin și 7% dintre studenți nu au știut ce răspuns să aleagă.

Intensitatea radiației ultraviolete crește cu altitudinea (la altitudini mari, o atmosferă mai rarefiată absoarbe o cantitate mai mică de radiație). La fiecare creștere cu 1000 de metri în altitudine, nivelul radiațiilor ultraviolete crește cu 10% până la 12% [49].

De asemenea, apa, zăpada, nisipul și iarba reflectă o cantitate mare de radiații, acesta fiind motivul pentru care expunerea pe perioada iernii nu este mai puțin dăunătoare decât vara [49].

Razele solare pot să pătrundă prin apă până la o adâncime de aproximativ 1 metru [48].

Poluarea are un impact major asupra cantității de radiații care atinge suprafața Pământului – stratul de ozon rarefiat conduce la pătrunderea lor mai facilă [49].

Reflexia radiațiilor ultraviolete afectează ochii la fel de mult cum afectează și pielea. Un număr remarcabil de studii arată efectele dăunătoare asupra structurilor ochiului, ceea ce înseamnă că ochelarii de protecție sunt foarte importanți pentru păstrarea sănătății aparatului ocular, mai ales din moment ce produsele de protecție topice nu sunt potrivite încă pentru această zonă, pătrunderea lor la acest nivel trebuind evitată. Folosirea protecției în zona periorbitară fie este neglijată, fie o parte din ingredientele conținute nu sunt sigure pentru aplicarea în această zonă, unde pielea este subțire și sensibilă [31].

În mediul de lucru, în cazul expunerii profesionale, sunt utile învelișurile anti-reflexie, care nu numai că oferă protecție pentru ochi, dar măresc și confortul vizual, deoarece îmbunătățesc contrastul și previn împrăștierea razelor [31].

Purtarea de ochelari cu lentile întunecate obișnuite nu conferă o protecție de încredere. Aceasta este asigurată numai atunci când lentilele au E-SPF înalt (eye sun protection factor) și sunt purtați cu regularitate. Există o tendință globală pentru sensibilizarea populației cu privire la folosirea ochelarilor de soare certificați, cu E-SPF, și de încurajare pentru producătorii de ochelari să ia parte la această tendință [31].

S-a efectuat testul Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS. Rezultatele sunt arătate în Tabelul III.3.

Tabelul III.3. Testul Χ2 (chi-pătrat) pentru determinarea semnificației statistice a răspunsurilor grupurilor chestionate cu privire la situațiile în care radiațiile UV sunt intensificate

Ipotezele de lucru au fost:

Ipoteza 0: există diferență între cele 2 grupuri privind nivelul de informare în ceea ce privește amplificarea efectelor radiației UV. (varianta de răspuns ‘’nu știu’’ se consideră de referință)

Ipoteza 1: nu există diferență între cele 2 grupuri.

Pragul de semnificație statistică ales pentru testare este de 0,05.

Valoarea coeficientului p (0.004) este mai mică decât pragul de semnificatie statistică propus (0,05), ceea ce a indicat că ipoteza 0 aleasă este adevarată, deci rezultatul obținut este semnificativ statistic (în grupul de la bazin sunt clar mai multe persoane care nu cunosc informații referitoare la situațiile în care radiațiile UV sunt amplificate).

La întrebarea următoare, respondenților li s-a cerut să precizeze care categorii de persoane consideră că ar trebui protejate în mod special de radiațiile UV.

Rezultatele sunt arătate în Figura III.10.

Figura III.10. – Distribuția răspunsurilor referitoare la categoriile de persoane cu nevoie de protecție deosebită

Adulții nu constituie o categorie cu risc deosebit, deci ei nu necesită o protecție deosebită, așa cum este cazul vârstelor extreme (vârstnici, copii), persoanele cu multe alunițe și pistrui, persoanele blonde sau roșcate, cele cu antecedente heredo-colaterale și/sau personale de cancere cutanate. Și gravidele au nevoie de protecție deosebită, datorită modificărilor hormonale apărute pe perioada sarcinii, care influențează reactivitatea melanocitelor [45].

În lotul de la bazin, categoriile de vârstă extreme au fost alese în cea mai mare proporție ca variantă corectă de răspuns, 28%, apoi persoanele cu alunițe multe sau atipice și pistrui, 21%. În cazul lotului de studenți, cele mai bifate răspunsuri au fost persoanele cu alunițe atipice sau multe și pistrui (25%) și antecedentele de cancer (25%). Un rezultat satisfăcător, având în vedere faptul că numai 4% din lotul de la bazin și 1% dintre studenți au afirmat că nu cunosc informația solicitată.

În Figura III.11. sunt ilustrate rezultatele referitoare la diverse produsele care pot interacționa cu radiațiile ultraviolete, și care le pot amplifica acțiunea.

Figura III.11. – Distribuția răspunsurilor referitoare la produsele care amplifică efectele radiațiilor ultraviolete

Toate cele trei variante de răspuns sunt considerate corecte, atât cosmeticele, parfumurile cât și unele medicamente pot avea efecte fotosensibilizante [45]. Cosmeticele au fost alese de către 39% dintre respondenții de la bazin si de către 34% dintre cei de la facultatea de medicină. Medicamentele au fost alese în procent mai mare de către lotul studenților (32%) și de către numai 15% dintre cei de la bazin. 11% dintre răspunsuri au revenit parfumurilor, în cazul ambelor loturi. Un procent semnificativ din lotul de la bazin a afirmat că nu știe care dintre produse au acest efect. Această variantă a fost marcată și de către 23% dintre studenți.

Se observă, așadar, ca această situație este mai puțin cunoscută de către loturile chestionate. Este însă un factor important, luând în considerare frecvența cu care sunt folosite produsele cosmetice, dar și medicamente precum tetraciclină, fluorochinolone, fenotiazine sau sulfonamide [23,24].

Mai departe, loturile chestionate au fost solicitate să indice semnele de alarmă privind apariția cancerului de piele în contextul modificării aspectului unei alunițe.

Răspunsurile lor se găsesc sintetizate în Figura III.12.

Figura III.12. – Distribuția răspunsurilor referitoare la semnalele de alarmă pentru apariția cancerului pe o aluniță

Conform literaturii de specialitate, primele patru variante de răspuns sunt corecte [45]. Răspunsurile sunt heterogene, cu predominanța semnelor de prurit și sângerare, bifate de către 30% dintre respondenții de la medicină și de 23% dintre cei de la bazin. 19% din lotul de la bazin și 14% dintre cei de la medicină nu cunosc aceste semne.

Este important să se pună accent în practica medicală pe informarea pacienților și familiilor acestora cu privire la respectivele semne de alarmă, întrucât recunoașterea lor precoce contribuie major la un prognostic cât mai bun.

Alunița comună benignă (nevul nevocelular) este rotundă și simetrică. Apariția de noi nevi peste vârsta de 40 de ani necesită consultul dermatologului. Melanomul are dimensiuni mai mari de 6 mm în diametru [45]. Melanomul cutanat, o tumoră ce se dezvoltă din melanocite, este una dintre cele mai agresive forme de cancer observat la oameni. Incidența lui continuă să crească, fiind unul dintre cele mai comune tipuri de cancer din lume apărute la adulții tineri. Reprezintă 3% dintre toate tipurile de cancer de piele, dar este responsabil pentru 65% dintre decesele datorate cancerului cutanat. Pe de altă parte, depistarea precoce și tratamentul eficient conduce la o rată de vindecare de peste 90% la pacienții cu melanom incipient. Tumora poate să apară oriunde pe suprafața pielii, dar genul pare să fie un factor important de influență (la bărbați, melanomul apare cel mai frecvent pe spate, iar la femei pe membrele inferioare). În jur de 20% dintre toate tumorile se găsesc la extremitatea cefalică și pe gât, localizare care implică un prognostic mai nefavorabil decât al altora. Diagnosticul este obligatoriu histopatologic [50].

Auto-examinarea periodică este cea mai recomandată metodă de a preveni rata mortalității în cazul acestui tip de cancer, orice leziune suspectă trebuind să fie examinată de către specialist cât mai curând [51].

S-a efectuat testul Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS. Rezultatele sunt arătate în Tabelul III.4.

Tabelul III.4. Testul Χ2 (chi-pătrat) pentru determinarea semnificației statistice a răspunsurilor loturilor privind semnalele de alarmă pentru cancerul apărut pe o aluniță

Ipotezele de lucru au fost:

Ipoteza 0: există diferență între cele 2 grupuri privind nivelul de informare asupra semnelor de alarmă pentru malignizarea unei alunițe (varianta de răspuns “nu știu” este considerată relevantă)

Ipoteza 1: nu există diferență între cele 2 grupuri.

Pragul de semnificație statistică ales pentru testare este de 0,05.

Valoarea coeficientului Pearson P (0.519), indicată în tabel prin parametrul Asymptotic Significance, este mai mare decât pragul de semnificație statistică propus, ceea ce indică faptul că ipoteza 0 aleasă este falsă. Astfel, rezultatul obținut nu este semnificativ statistic (numărul celor care au afirmat că nu cunosc aceste semne este asemănător la ambele grupuri, diferențe mai relevante sunt la nivelul cunoașterii tipurilor specifice de semne, de la celelalte variante de răspuns).

Următoarea întrebare se referă la riscul de a suferi arsuri solare într-o zi noroasă. Răspunsurile loturilor de studiu sunt sistematizate în graficul din Figura III.13.

Figura III.13. – Distribuția răspunsurilor referitoare la posibilitatea apariției arsurii solare într-o zi noroasă

Lotul de la medicină a ales în proporție de 45% atât varianta „da” cât și varianta „nu”. Cei din lotul de la bazin consideră în proporție de 44% că nu pot suferi arsuri solare intr-o zi noroasă, 41% dintre ei afirmând că acest lucru se poate întâmpla. 15% dintre cei de la bazinul de înot și 10% dintre cei de la medicină susțin că nu cunosc răspunsul la întrebare. Din rezultate reiese faptul că nu există o diferență importantă între cele două loturi studiate, proporțiile celor care nu consideră radiațiile ultraviolete periculoase într-o zi noroasă fiind aproape egale în cele două grupuri.

Arsura solară poate să apară și în cazul unei zile noroase. Norii reduc intensitatea radiației ultraviolete, proporțional cu grosimea lor, însă ea rămâne suficient de înaltă astfel încât să producă efecte biologice, mai ales pe pielea deschisă la culoare [52].

Radiația ultravioletă pătrunde în proporție de până la 80% prin stratul de nori, iar aburul și ceața din atmosferă îi pot amplifica efectele [49].

În Figura III.14. sunt sintetizate răspunsurile celor chestionați cu privire la influența apei asupra procesului de bronzare.

Figura III.14. – Distribuția răspunsurilor referitoare la rolul apei în procesul de bronzare

Majoritatea respondenților din ambele loturi (61% din lotul de la bazin și 63% din cel de la facultate) au considerat că apa amplifică radiațiile ultraviolete, acesta fiind și răspunsul corect conform literaturii studiate [49]. 15% dintre cei de la bazin și chiar mai mulți dintre cei de la medicină (20%) au susținut că nu cunosc ce fel de efect are apa în relație cu radiațiile ultraviolete.

Apa este considerată un factor important care influențează efectele radiațiilor ultraviolete, prin gradul de reflexie pe care aceasta le-o imprimă și fiind o cauză a limitării protecției SPF prin spălarea ei de pe piele [49].

În Figura III.15. sunt expuse rezultatele întrebării referitoare la efectele expunerii la lumina solară pe perioada iernii.

Figura III.15. – Distribuția răspunsurilor cu privire la efectele pe care le are radiația ultravioletă iarna

26% dintre cei de la bazin și 13% dintre studenți nu consideră că expunerea la soare pe perioada iernii este periculoasă pentru sănătatea lor.

Cei din lotul de la medicină sunt în majoritate (51%) de părere că acestea dăunează mult mai puțin decât vara. Această variantă a fost acceptată și de către 32% dintre cei de la bazin, însă conform datelor din literatura consultată, expunerea pe perioada iernii este la fel de periculoasă ca vara [45]. Varianta corectă a fost aleasă, însă, de către un procent semnificativ din cele două loturi: 42% dintre cei de la bazin și 36% dintre studenții la medicină.

Datorită fenomenului de reflexie, care este foarte pronunțat pe zăpadă, radiația solară pe perioada iernii rămâne periculoasă, mai ales pentru față și ochi. Radiația ultravioletă are în general nivele mai scăzute în lunile de iarnă, insă zăpada poate dubla expunerea globală, mai ales la altitudini mari (concedii, ski, snowboard și alte sporturi de iarnă). Precauția este necesară mai ales la începutul primăverii, când chiar dacă temperaturile sunt scăzute, radiațiile ultraviolete au intensitate mare [45].

Întrebarea următoare și-a propus să afle cum procedează respondenții atunci când simt căldură excesivă pe piele în timpul expunerii la soare. Răspunsurile sunt arătate în Figura III.16.

Figura III.16. – Distribuția răspunsurilor cu privire la felul în care se procedează atunci când apare senzația de căldură excesivă pe piele, la expunerea solară

Se observă din grafic că ambele loturi, în procent de 95%, consideră ca măsură de protecție oprirea expunerii la soare atunci când simt senzație de arsură pe pielea lor. 5% din fiecare lot își continuă expunerea și după ce a apărut senzația de căldură.

Această senzație nu este provocată, însă, de către radiațiile ultraviolete, care nu pot fi simțite, ci reprezintă efectul radiațiilor infraroșii. Se poate deduce că, în cea mai mare parte, în același procent, nici lotul de la medicină, nici cel de la bazin nu cunosc faptul că radiațiile ultraviolete nu sunt cele responsabile de senzația căldurii pe piele. Atitudinea lor poate fi considerată, insă, protectoare, apariția senzației respective fiind corelată cu o expunere excesivă la radiațiile solare în general [45].

În continuare, cele două loturi au fost întrebate dacă obișnuiesc să ia pauze între expunerile la soare. Răspunsurile înregistrate sunt afișate în graficul din Figura III.17.

Figura III.17. – Distribuția răspunsurilor loturilor referitoare la rolul pe care îl au pauzele în expunerea la soare

Aceasta este o altă întrebare care semnalează lipsa informației corecte în ambele loturi, respondenții alegând cu predilecție varianta greșită. 74% dintre cei de la bazin consideră că pauzele scad riscul efectelor negative asupra pielii. Această variantă a fost aleasă în procent și mai mare de către studenții de la medicină (96%).

Efectele radiațiilor ultraviolete sunt cumulative de-a lungul zilei, nefiind influențate de pauze. Acesta este un aspect important de știut pentru asigurarea unei expuneri în siguranță [49].

Cei de la bazin au ales această variantă în procent de 26%, pe când numai 4% dintre cei de la medicină au bifat-o. Există o diferență semnificativă între nivelul de informare al celor două loturi, observându-se faptul că respondenții de la medicină cunosc mai puțin efectul cumulativ al radiațiilor ultraviolete decât cei de la bazinul de înot, care sunt mai bine informați în acest sens.

În Figura III.18. sunt arătate rezultatele de la întrebarea următoare, care își propune să afle ce procent din respondenți consideră că dacă pielea lor s-a bronzat sunt protejați mult mai bine de radiațiile ultraviolete.

Figura III.18. – Distribuția răspunsurilor referitoare la rolul bronzării în cadrul expunerii la radiațiile ultraviolete

Se constată că cea mai mare parte dintre cei chestionați au ales răspunsul corect, respectiv 79% din lotul de la bazin și 82% din cel de la medicină.

Literatura de specialitate confirmă faptul că bronzarea este o reacție de apărare față de cantitatea excesivă de radiații și din acest moment expunerea nu ar mai trebui continuată. La persoanele care consideră bronzarea un proces sănătos și o fac cu regularitate din considerente estetice, expunerea se face la cantități foarte mari de radiații, cu efectele cumulative cunoscute [49].

Această categorie se încadrează, în procent mai mic și în cele două loturi studiate: 21% dintre cei de la bazin și 18% dintre cei de la medicină.

În Figura III.19. sunt sintetizate rezultatele obținute la următoarea întrebare din chestionar. Loturilor li s-a cerut să precizeze dacă știu că radiațiile ultraviolete au și aplicații terapeutice.

Figura III.19. – Distribuția răspunsurilor referitoare la folosirea radiațiilor ultraviolete în scop terapeutic

48% dintre respondenții de la bazin și 62% dintre cei de la medicină au ales răspunsul afirmativ, care este și cel corect. 11% dintre cei de la bazin și doar 2% dintre studenți au considerat că nu există o astfel de terapie. Un procent semnificativ, inclusiv din lotul de la medicină nu au știut ce răspuns să aleagă. Deși este mai puțin cunoscută, helioterapia sau fototerapia este o alternativă foarte eficientă pentru o serie largă de afecțiuni dermatologice precum psoriazis, dermatită atopică, vitiligo sau acnee. Expunerea se face la doze standardizate, însă este nevoie de menținerea unui echilibru între expunerile terapeutice, care sunt de obicei de lungă durată, și efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete [21].

S-a efectuat testul Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS, iar datele au fost sistematizate în Tabelul III.5.