Analiza Cheltuielilor Publice Pentru Sanatate Studiu de Caz la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei – Galati

ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE

PENTRU SĂNĂTATE

Studiu de caz la Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

CUPRINS

CAPITOLUL 1: Cheltuielile publice și conținutul acestora

Cheltuielile publice: fundamentare, finanțare, execuție

Conținutul economic și formele chletuielilor publice sănătate

Cheltuielile publice pentru asigurări sociale de sănătate

CAPITOLUL 2: Procesul bugetar al instituțiilor publice

Responsabilități și competențe în procesul bugetar

Elaborarea și aprobarea bugetelor

Execuția bugetară

CAPITOLUL 3: Studiu de caz Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Scurtă prezentare a Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Structura organizatorică, statut și responsabilități ale Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Veniturile, chletuielile și finanțările Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Bugetul de venituri și cheltuieli – execuția bugetară

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1: Cheltuielile publice și conținutul acestora

Cheltuielile publice: fundamentare, finanțare, execuție

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, ce se manifestă între stat, pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Cheltuielile publice se materializează în plăți efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziții de bunuri sau prestări servcii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servcii publice general, acțiuni social-cultural, militare, economice.

În concepția modernă a finanțelor publice, cheltuiala publică este cercetată și apreciată în primul rând prin prisma naturii sale, ceea ce contează nu este mărimea ei, cât mai ales efectele pe care le induce în viața social-economică.

Cu toate că, cheltuielile publice pot fi considerate din punct de vedere economic ca fiind pozitive, negative sau neutre, se pune problema dacă pot fi considerate total sau parțial productive și rentabile.

Timp îndelungat noșiunile de productivitate și rentabilitate (eficiență) au fosta sociate doar cheltuielilor din domeniul privat.

În prezent, datorită rolului extins al statului și creșterii apreciabile a cheltuielilor publice, se pune tot mai insistent problema determinării caracterului productiv sau neproductiv al diferitelor tipuri de cheltuieli

Aspectele comune cheltuielilor bugetare sunt oferite de cadrul general de organizare a sistemului financiar care prevede, în principal 3 bugete publice: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale.

Repartizarea cheltuielilor între aceste bugete este influențată de necesitatea acoperirii într-o măsură cât mai mare a fiecărei categorii de cheltuieli ce revine fiecărui buget în parte. La baza acestei repartizări apare clasificația bugetară. Structurarea cheltuielilor prin intermediul clasificației bugetare se realizează prin următoarele două criterii de clasificare: funcțional și economic.

Clasificația funcțională a cheltuielilor bugetare scoate în evidență principalele funcții ale statului (denumite părți) cum sunt:

Partea I – servicii publice generale;

Partea a II-a – apărare, ordine publică și siguranță națională;

Partea a III-a – cheltuieli social-culturale;

Partea a IV-a – servicii de dezvoltare publică și locuințe, mediu și ape;

Partea a V-a – acțiuni economice;

Partea a VI-a – alte acțiuni (cercetare științifică);

Partea a XI-a – transferuri etc.

Această grupare cu caracter orientativ este detaliată pe capitole de cheltuieli, care evidențiază tipurile de activități aferente domeniului (de ex.: la partea a-IIa capitolele sunt: 54.01. Apărare națională, 55.01. Ordine publică și siguranță națională). La rândul lor, capitolele se detaliază pe categorii de instituții denumite subcapitole. (De ex.: la cap. 55.01. subcapitolele sunt: 55.01.01. Administrație centrală; 55.01.02. Poliție; 55.01.03. Protecție și pază contra incendiilor; 55.01.04. Paza și supravegherea frontierei; 55.01.05. Jandarmeria; 55.01.06. Siguranță națională; 55.01.07. Penitenciare; 55.01.50. Alte instituții și acțiuni privind ordinea publică și siguranța națională).

Clasificația funcțională scoate în evidență în care componentă a sistemului bugetar trebuie să se afle anumite domenii de activitate. În cazul exemplului dat, al apărării naționale, acest tip de cheltuieli apare în bugetul de stat. (Există posibilitatea ca aceste cheltuieli să apară și în bugetul local dar doar la nivelul de subcapitol)

Pe baza clasificației funcționale se stabilește și sarcina gestiunii cheltuielilor bugetare pe fiecare tip de buget și pe fiecare instituție publică în parte.

Clasificația economică a cheltuielilor bugetare (cunoscută sub denumirea de cadrul comun al clasificației bugetare) împarte cheltuielile în funcție de natura acțiunilor desfășurate. Astfel, subdiviziunea orientativă este reprezentată de titluri (titlul 1. cheltuieli de personal, titlul 2 cheltuieli materiale, titlul 3 transferuri etc.), iar în cadrul acestora pe articole și alineate de cheltuieli.

Dacă în ceea ce privește clasificația funcțională sunt mari diferențe între componentele fiecărui tip de buget (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale) atât în ceea ce privește tipul de acțiuni desfășurate, cât și în ceea ce privește responsabilitatea realizării acestora, clasificația economică a cheltuielilor este comună tuturor bugetelor.

Analiza economică și financiară a bugetului facilitează înțelegerea modului de funcționare a economiei de piață, în care statul poate acționa prin intermediul instrumentelor fiscale și al fluxurilor de cheltuieli pentru a corecta, a genera sau a agrava dezechilibrele economice.

Elaborarea bugetului trebuie să utilizeze tehnici de previziune pentru evaluarea rezultatelor economice și sociale ale politicilor bugetare ce se doresc aplicate.

De-a lungul timpului s-au formulat mai multe metode de dimensionare a veniturilor și cheltuielilor bugetare împărțite de literatura de specialitate în:

1. metode clasice;

2. metode moderne

Metodele clasice sunt: metoda automată (a penultimului an), metoda majorării sau diminuării și metoda evaluării directe.

Metoda automată folosește în anul de bază (n) pentru previzionarea indicatorilor bugetari ai anului viitor (n+1 )nivelul atins de cheltuielile și veniturile bugetare din ultimul an încheiat (n-1). Avantajul aplicării acestei metode îl reprezintă simplitatea ei.

Aplicarea metodei este împiedicată de dezavantajul major constituit de lipsa de realism deoarece pe parcursul celor trei ani (de la n-1 la n+1) se pot schimba fundamental condițiile economice, sociale și politice din țară.

Metoda majorării sau diminuării fundamentează dimensiunile veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru anul viitor având la bază ritmul anual de creștere (diminuare) a prevederilor bugetare în ultimii 5 ani aplicat asupra indicatorilor bugetari ai anului curent. „Determinarea veniturilor și cheltuielilor prin extrapolarea tendințelor rezultate din evoluția indicatorilor aferenți perioadei considerată drept bază este aproximativă, deoarece în fiecare an intervin factori noi care pot avea o influență mai mare sau mai mică asupra bugetului de

stat.”(Văcărel, I. Finanțe publice, Editura Didactică și pedagogică, București,

2001, p.591).

Metoda evaluării directe presupune un volum mare de lucrări pentru identificarea și cuantificarea fiecărui indicator bugetar ce va fi realizat în anul viitor. Evaluarea acestora se face în strânsă legătură cu nivelul produsului intern brut, a cursului de schimb și a ratei inflației din anul de bază și a previziunilor pentru anul viitor (anul pentru care se realizează bugetul).

La venituri estimările valorilor pentru perioada următoare se face folosindu-se nivelul acestora din anul de bază la care se aplică corecțiile impuse de legislația în domeniu ce urmează a produce efecte în anul următor.

La cheltuieli, fundamentarea are în vedere pe de o parte, evaluarea corectă a costurilor ocazionate de desfășurarea în bune condiții a activităților, iar pe de altă parte, respectarea condițiilor de echilibru financiar, sau încadrarea într-un deficit bugetar sustenabil.

Atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare sunt supuse unui complex de factori (economici, sociali, politici și constrângerile internaționale) care pot determina modificări majore în execuția bugetelor publice.

Deși este metoda care dă dimensiunea indicatorilor bugetari cea mai apropiată de realitate, în timpul execuției sunt necesare rectificări ale dimensiunilor veniturilor și cheltuielilor prevăzute în diferitele componente ale sistemului bugetar.

Aceste metode clasice nu mai sunt utilizate la nivel macroeconomic, dar, conform legislației actuale, instituțiile publice au obligația de a utiliza metoda evaluării directe în fundamentarea cheltuielilor ce vor fi efectuate în exercițiul bugetar următor.

Metodele moderne sunt concepute, în general, pentru dimensionarea veniturilor și cheltuielilor bugetare la nivel macroeconomic. Acestea sunt: metode de origine americană (Planificare, programare, bugetizare; managementul prin obiective; baza bugetară zero), metoda franceză (raționalizarea opțiunilor bugetare). Aceste metode se bazează pe analiza costbeneficii și se aplică în special pentru programele guvernamentale multianuale.

Deși în cadrul acestor metode moderne de dimensionare a veniturilor și cheltuielilor bugetare sunt utilizate tehnici științifice de analiză a raportului cost-beneficii, aplicarea acestora în practică nu este generalizată.

Ca primă atitudine cu caracter profesional în dimensionarea cheltuielilor bugetare se impune luarea în considerare a ceea ce înseamnă fundamentarea proiectelor bugetelor publice.

Etapele procesului de fundamentare a proiectelor bugetelor publice cuprind:

Identificarea și individualizarea indicatorilor fizici specifici ai fiecărei instituții publice;

Situația anului de bază (execuție certă + execuție preliminată);

Norme și normative financiare (obligatorii și indicative);

Cadrul juridic de acțiune (actele normative care produc efecte directe sau indirecte în cuantificarea cheltuielilor bugetare).

Fiecare ramură de activitate identifică indicatorii fizici specifici de cheltuieli ce urmează a se cuantifica. De ceea se impune ca fiecare OPC să elaboreze norme metodologice specifice de fundamentare a cheltuielilor.

Comun tuturor domeniilor de activitate sunt normele de fundamentare a cheltuielilor bugetare emise de Ministerul Finanțelor Publice. Cuantificarea cheltuielilor instituțiilor publice are la bază următoarea relație de calcul:

Chi = Nr. indicatiri fizicii * Ch globali

unde: Chi = cheltuiala cu activitatea „i”

Nr. indicatori fizicii = indicatorii fizici ai activității „i”

Ch globali = cheltuiala globală raportată la indicatorii specifici ai activității „i”

Fiecare calcul de fundamentare a cheltuielilor bugetare poate utiliza în previzionare și alte elemente care influențează activitatea cum ar fi numărul zilelor sau a lunilor pentru care se face cheltuiala sau se acordă anumite drepturi bănești.

Dintre etapele procesului de fundamentare a cheltuielilor bugetare, cea de a treia (normele și normativele) se aplică tuturor instituțiilor când sunt obligatorii. În cazul normelor indicative este permis instituțiilor publice să aleagă dintr-un interval valoric dimensiunea care i se potrivește, ceea ce poate să difere de la o instituție la alta, chiar dacă sunt din același domeniu de activitate și de același rang.

În ceea ce privește domeniu de activitate în legătură cu forma concretă de exprimare a cheltuielilor bugetare apar particularități în clasificația indicatorilor finanțelor publice care face posibilă existența unor diferențe în clasificația funcțională la nivel de damentare a cheltuielilor bugetare poate utiliza în previzionare și alte elemente care influențează activitatea cum ar fi numărul zilelor sau a lunilor pentru care se face cheltuiala sau se acordă anumite drepturi bănești.

Dintre etapele procesului de fundamentare a cheltuielilor bugetare, cea de a treia (normele și normativele) se aplică tuturor instituțiilor când sunt obligatorii. În cazul normelor indicative este permis instituțiilor publice să aleagă dintr-un interval valoric dimensiunea care i se potrivește, ceea ce poate să difere de la o instituție la alta, chiar dacă sunt din același domeniu de activitate și de același rang.

În ceea ce privește domeniu de activitate în legătură cu forma concretă de exprimare a cheltuielilor bugetare apar particularități în clasificația indicatorilor finanțelor publice care face posibilă existența unor diferențe în clasificația funcțională la nivel de capitol și subcapitol. Adică, ori de câte ori se înființează o activitate publică nouă indiferent de forma de finanțare (autofinanțare sau finanțare bugetară) trebuie să existe o instituție publică coordonatoare a execuției funcțiilor nou apărute.

În ceea ce privește poziția unității în structura instituțională apar particularități în sensul răspunderilor, sarcinilor, competențelor pe care le au cele trei categorii de ordonatori de credite. Un alt aspect îl constituie subordonarea față de ordonatorul principal de credite a ordonatorului terțiar de credite, care se poate face direct sau prin intermediul unui ordonator secundar de credite, ceea ce conduce la manifestarea unor particularități fundamentarea, finanțarea și execuția cheltuielilor bugetare.

Finanțarea cheltuielilor bugetare face referire la folosirea mijloacelor bănești, mobilizate pe diferite canale la bugetele publice.

În susținerea cheltuielilor de tip bugetar, mijloacele bănești mobilizate prin venituri au o limită valorică până la care pot fi consumate mijloacele bănești din buget, atât global cât și structural.

În folosirea mijloacelor bănești din bugetele publice sunt prezente anumite reguli potrivit cărora fondurile alocate din bugetele publice se impun a fi utilizate strict pe destinațiile aprobate și cu un regim strict de economii.

Noțiunea reprezentativă care prefigurează finanțarea cheltuielilor bugetare și prin care se realizează execuția părții de cheltuieli este cea de credite bugetare.

Cu excepția bugetelor autonome unde este stabilită sursa de venituri și destinația pentru cheltuieli specifice, în cele mai multe cazuri la finanțarea cheltuielilor din bugetele publice nu apar legături, determinări între proveniența și destinația acestora. Chiar și sistemul de evidență este conceput de o manieră în care execuția părții de cheltuieli este independentă de încasarea veniturilor atât global, cât și structural.

Creditele bugetare, ca limită valorică oferă garanția efectuării de plăți pentru cheltuielile aprobate prin bugetele publice, având la bază un minim de venituri.

În acțiunile de finanțare a cheltuielilor bugetare apar implicați în mod direct urrmătorii participanți:

– ordonatorii de credite;

– finanțatorii;

– instituția bancară specializată – Trezoreria Finanțelor Publice.

În activitatea e finanțare relație directă cu bugetul finanțator o au numai ordonatorii principali cărora, pe bază de cerere, li se deschid credite bugetare.

Circuitul informațional privind deschiderea creditelor bugetare din bugetele centrale

1. Ordonatorul principal de credite își manifestă inițiativa de a finanța activitatea.

2. Întocmirea și trimiterea cererii de deschidere a creditelor bugetare (în 3 exemplare) și a documentelor anexă către finanțator.

3. Finanțatorul primește și analizează documentele primite de la ordonatorul principal.

4. Deschide creditele bugetare solicitate de ordonatorul principal și înregistrează în contabilitate această operațiune pe baza unui exemplar din cererea de deschidere a creditelor bugetare care rămâne la finanțator.

5. Finanțatorul dă dispoziție Trezoreriei de a deschide creditele în numele ordonatorului principal prin trimiterea unui exemplar avizat din cererea de deschidere a creditelor bugetare.

6. Trezoreria efectuează operațiunea de deschidere a creditelor bugetare prin trecerea sumelor aprobate din contul finanțatorului în contul ordonatorului principal.

7. Ordonatorul principal este informat de deschiderea creditelor bugetare solicitate.

Concomitent cu cererea de deschidere de credite bugetare, OPC comunică finanțatorului și modul cum vor fi repartizate creditele bugetare pe instituții subordonate. Documentul care stă la baza distribuirii fondurilor se numește„dispoziție bugetară de repartizare”

Circuitul repartizării creditelor de la bugetul de stat

1. Se transmite Trezoreriei Centrale dispozițiile bugetare de repartizare în trei exemplare;

2. Trezoreria Centrală trimite trezoreriei județene dispozițiile bugetare pe bază de borderou în dublu exemplar;

3. Trezoreriile județene confirmă Trezoreriei Centrale primirea dispozițiilor bugetare, prin semnarea de primire pe un exemplar al borderoului care este trimis Trezoreriei Centrale ;

4. Se confirmă de către Trezoreria centrală efectuarea operațiunilor de repartizare a creditelor bugetare prin transmiterea unui exemplar din dispozițiile bugetare de repartizare către ordonatorul principal;

5. Ordonatorul principal comunică celui secundar valoarea creditelor repartizate;

6. Ordonatorul secundar transmite Trezoreriei județene dispoziția de repartizare;

7. Trezoreriile județene transmit trezoreriilor municipale, orășenești, sau comunale dispozițiile bugetare aferente ordonatorilor de credite care au deschis cont la aceste unități pe bază de borderou în dublu exemplar;

8. Se confirmă de către trezoreriile locale primirea dispozițiilor bugetare de repartizare prin transmiterea unui exemplar din borderou.

9. Trezoreria Județeană confirmă repartizarea creditelor bugetare;

10. Ordonatorul secundar informează ordonatorii terțiari de creditele repartizate;

Dispoziția bugetară de repartizare se utilizează în următoarele 3 situații:

a. pentru repartizarea creditelor bugetare de ordonatorii superiori către ordonatorii subordonați;

b. pentru retragerea de către ordonatorii superiori a creditelor bugetare repartizate de la ordonatorii subordonați;

c. pentru restituirea de către ordonatorii subordonați a creditelor bugetare neconsumate către ordonatorii superiori.

Aceste operațiuni sunt inițiate de ordonatorii de credite menționați primii în toate cele 3 situații prezentate.

Există patru etape care trebuie parcurse în execuția cheltuielilor bugetare:

– angajarea cheltuielilor;

– lichidarea cheltuielilor;

– ordonanțarea cheltuielilor;

– plata.

Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil. Potrivit acestui principiu, primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor revenindui ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să exercite această calitate prin delegare, potrivit legii. Plata cheltuielilor bugetare efectuate se efectuează de Trezoreria finanțelor publice, sau după caz, de băncile

comerciale și este în răspunderea contabilului.

Creditele bugetare aprobate pentru fiecare ordonator de credite bugetare reprezintă limita maximă până la care se pot angaja, ordonanța și plăti cheltuielile bugetare. Aceste limite pot fi depășite doar în cazul acțiunilor multianuale.

Ordonatorii e credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:

a. angajamente legale;

b. angajamente bugetare.

Angajamentul bugetar reprezintă reprezintă orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unor anumite destinații în limita unor credite bugetare aprobate. Această afectare are menirea de a rezerva credite bugetare pentru realizarea cheltuielilor.

Angajamentul legal semnifică fază în procesul execuției cheltuielilor publice reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama

Lichidarea cheltuielilor bugetare este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.

Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea „serviciului efectuat” (bunurile au fost livrate, lucrările executate sau serviciile prestate sau, după caz, existența unui titlu care să justifice plata: titlu executoriu, acord de împrumut, acord de girant etc.)

Salariile și indemnizațiile vor fi lichidate pe baza statelor de plată colective, întocmite de compartimentul de specialitate, cu excepția cazurilor în care este necesară lichidarea individuală.

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau din care reies obligații de plată certe se vizează pentru „bun de plată” de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții, prin care se confirmă că. bunurile furnizate au fost recepționate, cu specificarea datei și a locului primirii, lucrările au fost executate și serviciile au fost prestate, bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune și în contabilitate, cu specificarea gestiunii și a notei contabile de înregistrare, condițiile cu privire la legalitatea efectuării rambursărilor de rate sau a plăților de dobânzi la credite ori împrumuturi contractate/garantate sau îndeplinite.

Ordonanțarea cheltuielilor bugetare este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată. Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligație certă și o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, și în acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite „Ordonanțarea de plată” pentru efectuarea plății.

Ordonanțarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.

Plata cheltuielilor bugetare este faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică este eliberată de obligațiile sale față de terții creditori.

Plata cheltuielilor se efectuează de persoane autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legale, prin unitățile de trezorerie și contabilitate publică la care își au conturile deschise cu excepția plăților în valută care se efectuează prin bănci, sau a altor plăți prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

Plata cheltuielilor este asigurată de șeful departamentului financiar în limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate în conturi, după caz.

Instrumentele de plată utilizate de instituțiile publice, respectiv cecul de numerar și ordinul de plată pentru trezoreria statului se semnează de două persoane autorizate în acest sens, dintre care prima semnătură este a conducătorului compartimentului financiar, iar a doua a persoanei cu atribuții în efectuarea plății.

Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate și ordonanțate;

există credite bugetare deschise sau repartizate sau disponibilități în contul de disponibil;

subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corectă și corespunde naturii cheltuielilor respective;

există toate documentele justificative care să justifice plata;

semnăturile de pe documentele justificative aparțin ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuții ce decurg din procesul executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

beneficiarul sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor care atestă serviciul efectuat;

suma datorată beneficiarului este corectă;

documentele de angajare și ordonanțare au primit viza de control financiar preventiv;

documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular;

alte condiții prevăzute de lege.

Nu se poate efectua plata:

în cazul în care nu există credite bugetare deschise și/sau repartizate ori disponibilitățile sunt insuficiente;

când nu există confirmarea serviciului efectuat și documentele nu sunt vizate pentru „bun de plată”;

când beneficiarul nu este cel față de care instituția are obligații;

când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanțarea de plată și nici autorizarea prevăzută de lege.

Un ordin de plată nu poate cuprinde plăți referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat.

Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilități, după caz, instituțiile publice pot ridica, pe bază de cecuri pentru ridicarea de numerar, numerarul pentru efectuarea plăților de salarii, premii, deplasări, precum și pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, cum ar fi: drepturi cu character social, burse pentru elevi și studenți, ajutoare etc.

În fila de cec se menționează și natura cheltuielilor care urmează și se efectueze din numerarul ridicat.

Instituțiile publice vor lua măsurile necesare pentru reducerea la maximum a plăților în numerar, efectuând prin casieria proprie numai acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament.

În vederea efectuării cheltuielilor, instituțiile publice au obligația de a prezenta unităților de trezorerie la care au conturile deschise bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre în conformitate cu clasificația bugetară.

Conținutul economic și formele chletuielilor publice pentru sănătate

Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinația lor. Astfel, unele exprimă un consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plăților pe care le fectuează instituțiile publice în formel specifice ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare de produs intern brut, reprezentând participarea statului la finanțarea formării brute de capital atât în sfera producției materiale, cât și în sfera materială.

Cheltuielile publice pentru sănătate reflectă politica sanitară a statului. Dimensiunea acestor cheltuieli este determinată, în principal, de factori cu acțiune directă, între care cei mai importanți sunt:

factorii demografici, respectiv numărul populației și structura ei pe vârste; tendința creșterii numerice este qvasigenerală și este însoțită de o creștere a ponderii populației de vârsta a III-a; între aceste tendințe și calitatea actului medical (atât preventiv, cât și curativ) există o relație pozitivă, al cărui efect, în plan financiar, este creșterea cheltuielilor publice pentru sănătate;

factorii sociali, în primul rând nivelul de trai și gradul de instruire, care determină o preocupare mai intensă a individului pentru conservarea propriei sănătăți, dar și exigențe sporite față de actul medical și de modul în care statul se implică în problemele de sănătate;

creșterea preocupărilor privind prevenirea;

creșterea costurilor atât în faza preventivă, cât și în cea curativă, datorită perfecționării și modernizării asistenței medicale și a tratamentelor, a amplificării caracterului sofisticat al analizelor medicale, al aparaturii și al medicamentelor.

Sistemul de ocrotire a sănătății include un sector public (majoritar sau puternic majoritar în cele mai multe state) și un sector privat.

Cheltuielile publice pentru asigurări sociale de sănătate

Potrivit art. 208 din Legea95/2006 actualizată "Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurați".

Obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt:

– protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident;

– asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Asigurarile sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, și se realizează pe baza următoarelor principii:

– alegerea liberă de către asigurați a casei de asigurări;

– solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor;

– alegerea liberă de către asigurați a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente și de dispozitive medicale;

– descentralizarea și autonomia în conducere și administrare;

– participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

– participarea persoanelor asigurate, a statului și a angajatorilor la managementul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

– acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat;

– transparența activității sistemului de asigurări sociale de sănătate;

– libera concurență între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.

Există și alte forme de asigurare a sănătății în diferite situații speciale. Aceste asigurări nu sunt obligatorii și pot fi oferite voluntar de organismele de asigurare autorizate conform legii.

Asigurarea voluntară complementară sau suplimentară de sănătate poate acoperi riscurile individuale în situații speciale și/sau pe lângă serviciile acoperite de asigurările sociale de sănătate.

Instituțiile centrale ale sistemului asigurărilor de sănătate sunt casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății. Potrivit art. 208 din Legea 95/2006, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați, obiectivele acestui sistem fiind: protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu. Există trei categorii de asigurați: – persoane asigurate obligatoriu cu plata contribuției; – persoane asigurate facultativ cu plata contribuției; – persoane asigurate cu plata contribuției

din alte surse.

Sunt asigurați obligatoriu în sistemul asigurărilor sociale de sănătate toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România și fac dovada plății contribuției la fond. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, în situația modificării raporturilor de muncă, contractul de asigurare transferându-se de la un angajator la altul. Dovada calității de asigurat se realizează în prezent printr-un document justificativ (adeverință sau carnet de asigurat) eliberat de casa de asigurări la care este înscris asiguratul persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator.

Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemo-epidemic și cele prevăzute expres, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

Asigurările voluntare de sănătate au cunoscut în ultimul timp o creștere accelerată, asigurările voluntare de sănătate vor permite introducerea unor elemente de competitivitate între furnizorii de servicii medicale. Prin dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate se creează pentru prima dată în România o cale legală prin care se poate permite creșterea venitului personalului medical, în concordanță cu calitatea, volumul muncii depuse și cu importanța socială a acestuia, generând premisele pentru descreșterea plăților informale.

Dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate va responsabiliza atât cetățeanul plătitor cât și furnizorii de servicii medicale și va stabili o legătură mai strânsă între beneficiar și furnizor care va avea ca efect creșterea stării de sănătate generale prin punerea accentului pe măsurile profilactice mai puțin costisitoare și cu beneficii foarte mari. Nu în ultimul rând relația dintre furnizorii de servicii medicale din rețeaua de stat și societățile de asigurări va aduce o mai mare disciplină financiară în sistemul public prin controlul indirect pe care

societățile de asigurare îl exercită asupra cheltuielilor făcute de clienții lor în sistemul de sănătate publică.

CAPITOLUL 2: Procesul bugetar al instituțiilor publice

Responsabilități și competențe în procesul bugetar

Elaborarea și aprobarea bugetelor

Execuția bugetară

CAPITOLUL 3: Studiu de caz Spitalul Clinic Județean de Urgență

"Sf. Apostol Andrei" – Galați

Prezentarea generală Spitalului Clinic Județean de Urgență

"Sf. Apostol Andrei" – Galați

Tipul și profilul spitalului – Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Galați a fost înființat în anul 1972, sub denumirea de “Spitalul Județean Unificat Nr. 1 Galați”, cladire cu 9 etaje și subsol, realizată după un model englez. Spitalul dispune de un ambulatoriu de specialitate, organizat într-o clădire cu 3 etaje, corp comun cu spitalul. 

După anul 1990, spitalul și-a schimbat titulatura în Spitalul Județean ”Sf. Apostol Andrei” Galați. În anul 2001, spitalului îi este acordat statutul de “spital de urgență”, schimbându-și denumirea în Spitalul de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” Galați.     

Odata cu înființarea Facultății de Medicină în cadrul Universității “Dunărea de Jos” din Galați în anul 2004, spitalul își schimbă din nou denumirea în Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” Galați.

Spitalul Județean ”Sf. Apostol Andrei” Galați este organizat și funcționează ca:

spital județean – este organizat în reședința de județ, cu o structură complexă de specialități medico-chirurgicale, ce acordă asistența medicală specializată, inclusiv pentru cazurile grave din județ, care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale;

spital de urgență – spitalul are în structura sa o Unitate de Primire Urgențe-SMURD, dispune de o structură complexă de specialități, dotare cu aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat, amplasament și accesibilitate pentru teritorii extinse;

spital clinic – spitalul are în structura sa 12 secții clinice care asigură asistența medicală, profesională, desfășoară activitate didactică, avand relații contractuale cu Facultatea de Medicină Galați.

În prezent, spitalul funcționează cu un număr de 1.222 de paturi, în cadrul său existând secții performante, unice pe județ și sectii cu caracter interjudețean ce asigură asistența medicală și pentru pacienții din județele limitrofe.

Analiza circuitelor funcționale – face obiectul anexei nr. 1 și corespunde reglementărilor legale în vigoare, remarcăm lipsa unui sistem de primire și de formare al aparținătorilor, situația pare perfectibilă.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați, înființat prin Hotărârea nr.75/29.01.1972 a Consiliului Popular al Județului Galați, este unitate sanitară de utilitate publică, cu personalitate juridică, cu rol în asigurarea de servicii medicale (preventive, curative, de recuperare și paliative), funcționând pe principiile prevazute în Legea 95/2006, participând la asigurarea starii de sanatate a populației și are un nr. de 1.222 paturi pentru spitalizarea continua și 54 paturi pentru spitalizarea de zi.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați constituie în același timp baza de învățământ și cercetare științifică medicală, care consolidează calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienților, a eticii și deontologiei medicale, cu respectarea Ordinului 1515/2007. Aceste activități se desfașoară sub îndrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Colaborarea între spitale și instituțiile de învațamant superior medical se desfașoara pe baza de contract încheiat înconformitate cu Ordinul nr.1515/2007. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați se află în subordinea Consiliului Județului Galați, conform prevederilor HG nr.529/2010.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați dispune de o structură organizatorică complexă de specialități aprobată prin dispoziția Preșendintelui CJ Galați nr.505/06.12.2012, cu modificarile și completarile ulterioare, personalul fiind specializat și acreditat conform normelor în vigoare .

Potrivit prevederilor Legii nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, asistența de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societății în vederea protejării și promovării sănătății populației.

Asistența de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor politico-legislative, al programelor și strategiilor adresate determinanților stării de sănătate, precum și prin organizarea instituțiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare.

Scopul asistenței de sănătate publică îl constituie promovarea sănătății, prevenirea îmbolnavirilor și îmbunătățirea calității vieții.

Strategia sistemului sănătății publice urmarește asigurarea sănătății populației în cadrul unor comunități sănătoase.

Asistența de sănătate publică este o componentă a sistemului de sănătate publică.

Ministerul Sănătații reprezinta autoritatea centrală în domeniul sănătății publice.

Asistența de sănătate publică este coordonată de catre Ministerul Sănătații publice și se realizeaza prin toate tipurile de unități sanitare de stat sau private, constituite și organizate conform legii.

Responsabilitatea pentru asigurarea sănătații publice revine Ministerului Sănătății, direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București și altor structuri de specialitate ale Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, structurilor de specialitate din cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și autorităților din administrația publică locală.

Asistența de sănătate publică este garantată de stat și finanțata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului național unic de asigurari sociale de sănătate sau din alte surse, dupa caz, potrivit legii.

Principiile asistenței de sănătate publică

Principiile care stau la baza asistenței de sănătate publică sunt urmatoarele:

responsabilitatea societății pentru sănătate publică;

focalizarea pe grupurile populaționale și prevenirea primara;

preocuparea pentru determinanții stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali și servicii de sănătate;

abordarea multidisciplinară și intersectorială;

parteneriat activ cu populația și cu autoritățile publice centrale și locale;

decizii bazate pe cele mai bune dovezi științifice existente la momentul respectiv ( sănătate publică bazata pe dovezi);

in condiții specifice, decizii fundamentate conform principiului precauției;

descentralizarea sistemului de sănătate publică;

existenta unui sistem informațional și informatic integrat pentru managementul sănătății publice;

creșterea capacității de răspuns la calamități, dezastre și situații de urgența, inclusiv cele determinate de schimbarile climatice;

evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influențeazaă determinanții stării de sănătate;

abordarea intersectorială pentru sănătate prin acțiunea coordonată a tuturor instituțiilor în vederea îmbunătățirii sănătății populației.

Modalitățile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt:

activitatea de reglementare în domeniile sănătății publice;

activitatea de inspecție sanitară de stat;

activitățile desfașurate în cadrul programelor naționale de sănătate;

avizarea/autorizarea/notificarea activităților și produselor cu impact asupra sănătății populației;

evaluarea impactului asupra sănătății în relație cu programe, strategii, politici ale căror sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătății populației.

Proiectele de acte normative care conțin prevederi ce influențeaza determinanții stării de sănătate vor fi însoțite de studii de impact asupra sănătății, ca instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

Funcțiile principale ale asistenței de sănătate publică vizează

dezvoltarea politicilor, strategiilor și programelor vizând asigurarea sănătății publice;

monitorizarea și analiza stării de sănătate a populației;

planificarea în sănătate publică;

supravegherea epidemiologică, prevenirea și controlul bolilor;

managementul și marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică;

reglementarea domeniului sănătății publice, aplicarea și controlul aplicarii acestei reglementări;

asigurarea calității serviciilor de sănătate publică;

cercetarea-dezvoltarea și implementarea de soluții inovatoare pentru sănătate publică;

prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alerta epidemiologică;

protejarea populației împotriva riscurilor de mediu;

informarea, educarea și comunicarea pentru promovarea sănătății;

mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea și rezolvarea problemelor de sănătate;

evaluarea calității, eficacității, eficienței și accesului la serviciile medicale;

dezvoltarea și planificarea resurselor umane și dezvoltarea instituțională pentru sănătate publică;

integrarea priorităților de sănătate publică în politicile și strategiile naționale și în strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă.

Principalele domenii de intervenție ale asistenței de sănătate publică sunt urmatoarele:

prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile prin:

promovarea sănătății și educația pentru sănătate;

sănătatea ocupațională prin:

1.definirea standardelor de sănătate ocupațională;

2.controlul aplicării reglementărilor sănătății în muncă;

d) sănătatea în relație cu mediul;

e) reglementarea primara și secundara în domeniul sănătății publice:

1.elaborarea, revizuirea, adaptarea și implementarea legislației din domeniul sănătății publice;

2.reglementarea circulației bunurilor și serviciilor cu potențial impact asupra sănătății publice;

f) managementul sănătății publice bazat pe:

1.managementul politicilor, planificarii și dezvoltarii sistemului de sănătate publică;

2.formularea și implementarea politicilor de sănătate publică pe baze științifice;

3.cercetarea în domeniul sănătății publice și al sistemelor de sănătate;

4.colaborarea și cooperarea internațională în domeniul sănătății publice;

g) servicii de sănătate publică specifice:

1.servicii de sănătate școlara;

2.servicii de urgența în caz de dezastre și calamități;

3.servicii de laborator în domeniul sănătății publice;

4.servicii de planificare familială;

5.servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;

6.servicii prenatale și postnatale;

7.servicii de consiliere în domeniul sănătății publice;

8.servicii de sănătate publică în transporturi;

9.servicii de sănătate destinate copiilor.

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale.

Spitalul poate fi public, public cu secții sau compartimente private sau privat. Spitalele de urgență se înființează și funcționează numai ca spitale publice.

Spitalele publice, prin secțiile, respectiv compartimentele private, și spitalele private pot furniza servicii medicale decontate de asigurarile sociale de sănătate, în condițiile stabilite în contractul-cadru privind condițiile acordarii asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, din alte tipuri de asigurări de sănătate, precum și servicii medicale cu plata, în condițiile legii.

Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare si/sau paleative.

Spitalele participă la asigurarea stării de sănătate a populației.

Organizarea și funcționarea spitalelor

Spitalele se organizează și funționează, pe criteriul teritorial, în spitale regionale, spitale județene și spitale locale (municipale, orășenești sau comunale).

Spitalele se organizează și funcționează, în funcție de specificul patologiei, în spitale generale, spitale de urgentă, spitale de specialitate și spitale pentru bolnavi cu afecțiuni cronice.

Spitalele se organizează și funcționează, în funcție de regimul de proprietăți, in:

spitale publice, organizate ca instituții publice;

spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat;

spitale publice în care funcționează și secții private.

Spitalul județean-spitalul general organizat în reședinta de județ, cu o structura complexă de specialități medico-chirurgicale, cu unitate de primire urgențe, care asigura urgențele medico-chirurgicale și acorda asistența medicală de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din județ care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.

Conducerea spitalelor

Spitalul public este condus de un manager, persoană fizica sau juridica.

Managerul, persoana fizica sau juridica, încheie contract de management cu Ministerul Sănătății, ministerele sau instituțiile cu rețea sanitară proprie, reprezentate de ministrul sănătății, conducatorul ministerului sau instituției, dupa caz, pe o perioada de maximum 3 ani.

Consiliul de administrație organizeaza concurs sau licitație publica, dupa caz, pentru selecționarea managerului, respectiv a unei persoane juridice care să asigure managementul unității sanitare, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății sau, dupa caz, prin ordin al ministrului din ministerele cu rețea sanitară proprie si, respectiv, prin act administrativ al primarului unității administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului București/președintelui consiliului județean, al conducătorului universității de medicină și farmacie, dupa caz.

Persoanele care îndeplinesc funcția de manager pot desfașura activitate medicală în instituția respectiva.

Atribuțiile managerului sunt stabilite prin contractul de management.

În cadrul spitalelor publice se organizează și funcționează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul finaciar-contabil, iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi un director de îngrijiri.

Ocuparea funcțiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.

Atribuțiile comitetului director interimar sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătății.

Finanțarea spitalelor

Spitalele publice sunt instituții publice finațate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare.

Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe baza de contract, precum și din alte surse, conform legii.

Prin autonomie financiară se înțelege:

organizarea activității spitalului pe baza bugetului de venituri și cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unității și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

elaborarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar și a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secțiilor și compartimentelor din structura spitalului.

Spitalele publice au obligația de a asigura realizarea veniturilor și de a fundamenta cheltuielile în raport cu acțiunile și obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole și alineate, conform clasificației bugetare.

Veniturile realizate de unitatile sanitare publice în baza contractelor de servicii medicale încheiate cu casele de asigurari de sănătate pot fi utilizate și pentru:

investiții în infrastructura;

dotarea cu echipamente medicale.

Cheltuielile prevăzute al alin.(1) pot fi efectuate dupa asigurarea cheltuielilor de funcționare, conform prevederilor Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu respectarea prevederilor Legii nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante.

Spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din:

donații și sponsorizări;

legate;

asocieri investiționale în domenii medicale ori de cercetare medicală și farmaceutică.

închirierea unor spații medicale, echipamente sau aparatură medicală către alți furnizori de servicii medicale, în condițiile legii;

contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurari private sau cu operatori economici;

editarea și difuzarea unor publicații cu caracter medical;

servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terți;

servicii de asistență medicala la domiciliu, acordate la cererea pacienților sau, dupa caz, în baza unui contract de furnizare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul-cadru privind condițiile acordarii asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

contracte de cercetare;

i^1) coplata pentru unele servicii medicale;

alte surse, conform legii.

Spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale încheie contracte cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, pentru:

implementarea programelor naționale de sănătate publică;

asigurarea drepturilor salariale ale personalului care iși desfșoara activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în condițiile legii: cabinete de medicină sportivă, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM;

asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfășoara activitatea de cercetare științifică în condițiile legii;

asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor și serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicină sportivă, cabinete TBC, cabinete LSM, cuprinse în structura organizatorică a spitalului, aprobate în condițiile legii;

asigurarea cheltuielilor prevazute la art.93 alin.(5) și, dupa caz, alin.(5^1) pentru UPU și CPU cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgență, aprobate în condițiile legii;

asigurarea drepturilor salariale pentru rezidenți în toata perioada rezidențiatului, anii I-VII.

Spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale încheie contracte cu institutele de medicină legală din centrele medicale universitare la care sunt arondate pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în cabinetele de medicină legală din structura acestora, precum și a cheltuielilor de natura bunurilor și serviciilor necesare pentru funcționarea acestor cabinete.

Spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale pot primi sume de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății, care se aloca prin transfer în baza contractelor încheiate între structurile de specialitate și autoritățile administrației publice locale în subordinea cărora funcționează respectivele unități, conform prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru:

finalizarea obiectivelor de investiții noi, de investiții în continuare, aflate în derulare și finanțate, anterior datei transferării managementului spitalelor publice, prin programele de investiții anuale ale Ministerului Sănătății

dotarea cu aparatură medicală;

reparații capitale la spitale;

finanțarea obiectivelor de modernizare, transformare și extindere a construcțiilor existente precum și expertizarea, proiectarea și consolidarea clădirilor.

Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătății prevazute la alin. (1) lit.b), c) și d), criteriile de alocare, precum și lista spitalelor publice beneficiare se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului, dupa publicarea legii bugetului de stat.

Hotărârea prevazută la alin. (2) se aprobă în baza propunerilor făcute de structurile de specialitate ale Ministerului Sănătății în urma solicitărilor autorităților administrației publice locale.

Scopul, funcțiile și atribuțiile Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați este o unitate sanitară cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Județean Galați conform prevederilor HG nr.529/2010, și coordonat tehnic de Ministerul Sănătății prin DSPJ Galați, fiind de categoria II în clasificația spitalelor conform Ordinului MS nr.343/07.03.2013.

Spitalul are Autorizație sanitară de funcționare nr.36554/10.01.2013 în baza avizului MS nr.XI/A/59793/RA/808/05 pentru 1.222 de paturi spitalizare continuă și 54 paturi spitalizare de zi.

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați, înființat prin Hotărârea nr.75/29.01.1972 a Consiliului Popular al Județului Galați, este unitate sanitară de utilitate publică, cu personalitate juridică, cu rol în asigurarea de servicii medicale (preventive, curative, de recuperare și paleative) funcționând pe principiile prevăzute în Legea 95/2006, participând la asigurarea stării de sănătate a populației.

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați constituie în același timp baza de învățământ și cercetare științifică medicală, care consolidează calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienților, a eticii și deontologiei medicale, cu respectarea Ordinului 1515/2007. Aceste activități se desfășoara sub îndrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Colaborarea dintre spitale și instituțiile de învățământ superior medical se desfășoară pe bază de contract încheiat în conformitate cu Ordinul nr.1515/2007 și Metodologia din 13.07.2007.

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați dispune de o structură complexă de specialități aprobată prin Ordinul M.S. nr.784/2010, cu modificările și completările ulterioare, personalul fiind specializat și acreditat conform normelor în vigoare.

Sediul entității este în Galați, strada Brăilei nr.177, CUI 3264511, fax 0236561000 e-mail: spitalul.de urgență@galați.rdsnet.ro.

Funcțiile Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați, prin subunitățile din structură, îndeplinește urmatoarele funcții de:

-asistență medicală care se realizează potrivit atribuțiilor fiecărei unități din structură, urmarindu-se realizarea dezideratelor optime privind asistența medicală și a programelor de sănătate națională;

-îndrumare tehnică și metodologică care se realizează prin: îndrumările metodologice realizate în structura spitalului, îndrumare, sprijin și control concret al modului de acordare a asistenței medicale în ambulatoriu, urmarirea ridicării continue a calității actului medical, asigurarea ridicării nivelului tehnic profesional al personalului medico-sanitar, analiza periodică a stării de sănătate a populației, a calității asistenței medicale, concordantele de diagnostic, a cazurilor nevalidate, respectarea tratamentului și alte aspecte;

-de promovare a activității științifice aceasta este atributul tuturor subunităților din structura medicală și se materializează în: obligativitatea întregului personal medico-sanitar de a se informa și de a-și însuși noutățile științifice și tehnice din domeniul medical și participarea la cursuri postuniversitare și de perfecționare profesională a cadrelor medii;

-funcția economica, de gospodărire și administrativă care asigură ansamblul activității destinate obținerii și folosirii mijloacelor financiare și materiale necesare bunei funcționări a spitalului, înregistrării evidenței și păstrării mijloacelor financiare și a bunurilor din dotare și urmăririi rezultatelor economice. Activitățile aferente funcției se realizează prin compartimentele funcționale din structură.

-funcția de personal cuprinde activitățile prin desfășurarea cărora se monitorizează raporturile de muncă, recrutarea, selectarea personalului, asigurarea necesarului resurselor umane și utilizarea lor rațională în vederea realizarii obiectivelor unității, planificarea cursurilor de perfecționare, specializare, EMC, de promovare profesională. Activitățile aferente funcției se realizeaza atât prin compartimentele din structura medicală, cât și cea administrativă.

-funcția de statistică informatică se realizeaza prin analiza tuturor datelor statistice centralizate, în vederea îmbunătățirii performanțelor profesionale și indicatorilor de eficiență. Activitățile aferente funcției se realizează prin compartimentele din structura medicală și birourile statistică și informatică.

Atribuțiile spitalului

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați are urmatoarele atribuții:

– Acordă servicii medicale preventive, curative, de recuperare și paleative conform pachetului de servicii contractat cu C.J.A.S. Galați, respectand criteriile stabilite prin Norma din 26 iulie 2006 (Anexa la Legea 95/2006) privind organizarea funcțională a spitalului.

– Răspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale ce pot determina prejudicii pacienților, așa cum sunt stabilite de către organele competente. Pentru prejudicii cauzate pacienților din culpa medicală, răspunderea este individuala.

– Să nu refuze acordarea asistenței medicale în caz de urgență, ori de câte ori se solicită aceste servicii, oricărei persoane care se prezintă la spital dacă starea persoanei este critică.

– Să informeze asigurații despre serviciile medicale oferite și despre modul în care sunt furnizate.

– Să respecte confidențialitatea față de terți asupra datelor și informațiilor decurse din serviciile medicale acordate asiguraților precum și intimitatea și demnitatea acestora așa cum este stabilit în Legea 46/2003.

– Să acorde servicii medicale de specialitate tuturor asiguraților, indiferent de casa de asigurări la care s-a virat contribuția de asigurări de sănătate pentru aceștia.

– Are obligația completării prescripțiilor medicale conexe actului medical atunci când este cazul pentru afecțiuni acute, cronice (inițiale).

– Medicii din Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați au obligația să informeze medicul de familie al asiguratului, sau dupa caz, medicul de specialitate, despre diagnosticul stabilit, investigațiile și tratamentele efectuate sau să transmită orice altă informație referitoare la starea de sănătate a pacientului.

– Să respecte destinația sumelor contractate prin acte adiționale la contractele cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.

– Să transmită datele solicitate de C.J.A.S. Galați, D.S.P Galați și Consiliul Județului Galați, privind furnizarea serviciilor medicale și starea de sănătate a persoanelor consultate sau tratate, potrivit formularelor de raportare specifice, fiind direct răspunzător de corectitudinea acestora.

– Să raporteze indicatorii prevăzuți în normele privind execuția, raportarea și controlul programelor naționale de sănătate și să utilizeze eficient sumele cu această destinație.

– Are obligația să respecte legislația cu privire la unele măsuri pentru asigurarea continuității tratamentului bolnavilor cuprinși în programele de sănătate finanțate din bugetul Ministerului Sănătății și bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate.

– Să țină evidența distinctă a pacienților internați în urma unor accidente de muncă, inclusiv a sportivilor profesioniști, apărute în cadrul exercitării profesiei și a îmbolnavirilor profesionale, pentru care contravaloarea serviciilor medicale acordate nu se suportă de Casele de Asigurări de Sănătate.

Finanțarea

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați, instituție publică, funcționează pe principiul autonomiei financiare, fiind finanțat din:

-Veniturile proprii ale spitalului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale furnizate pe bază de contracte încheiate cu C.J.A.S. Galați precum și din alte surse conform legii.

– Bugetul de stat prin care se asigură:

a. desfășurarea activităților cuprinse în programele și subprogramele naționale de sănătate;

b. dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanță, în condițiile legii;

c. expertizarea, transformarea și consolidarea construcțiilor grav afectate de seisme și de alte cauze de forță majoră;

d. modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale.

– Bugetul local al UTJ Galați, prin care se asigură:

a. finanțarea unor cheltuieli de întreținere;

b. reparații curente și capitale, precum și pentru dotarea cu aparatură medicală.

-Venituri proprii obtinute din:

a. donații și sponsorizări;

b. asocieri investiționale în domenii medicale sau de cercetare medicală și farmaceutică;

c. închirierea temporară, fără pierderea totală a folosinței, a unor spații medicale, dotări cu echipament sau aparatură medicală către alți furnizori de servicii medicale;

d. contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenți economici;

e. editarea și difuzarea unor publicații cu caracter medical;

f. servicii medicale, hoteliere sau de altă natura, furnizate la cererea pacienților ori a angajatorilor;

g. servicii de asistență medicală la domiciliu furnizate la cererea pacienților;

h. contracte de cercetare;

i. alte surse.

Organele de conducere ale Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați, conform Legii 95/2006, cu modificări și completări sunt: Consiliul de Administrație, Managerul spitalului și Comitetul Director.

Conducerea executivă a Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați este asigurată de Managerul spitalului și Comitetul Director.

Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați, cu rol în dezbaterea principalelor probleme de strategie, de organizare și funcționare a spitalului, avea în anul 2013 ( decizia 1156/2013 ) urmatoarea componentă:

Ungurianu Sorin-Președinte;

Mihalcea Lucian membru titular Președinte Consiliul Județului Galați;

Agache Maria membru supleant Președinte Consiliul Județului Galați;

Deju Maria membru supleant Președinte Consiliul Județului Galați;

Sandu Viorica membru titular Consiliul Județului Galați;

Gasparoti Carmen membru supleant Președinte Consiliul Județului Galați;

Boldea Valentin membru titular D.S.P. Galați;

Petre Mihaela membru supleant D.S.P. Galați;

Matei Mădălina membru titular Facultate Medicină și Farmacie Galați;

Botezatu Dan membru supleant Facultate Medicină și Farmacie Galați;

Cristea Dumitru membru titular Colegiul Medicilor Galați;

Lefter Mihaela membru supleant Colegiul Medicilor Galați;

Bujoreanu Constanta membru titular O.A.M.G.M.A.M.R.;

Covrig Gabriela Mihaela membru supleant O.A.M.G.M.A.M.R..

Atribuțiile principale ale Consiliului de Administrație sunt următoarele:

-avizează bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului, precum și situațiile financiare trimestriale și anuale;

-organizează concurs pentru ocuparea funcției de Manager în baza regulamentului aprobat prin Ordin al Ministrului Sănătății, prin act administrativ al Președintelui Consiliului Județului Galați;

-aprobă măsurile pentru dezvoltarea activității spitalului în concordanță cu nevoile de servicii medicale ale populației;

-avizează programul anual al achizițiilor publice întocmit în condițiile legii;

-analizează modul de îndeplinire a obligațiilor de catre membrii Comitetului Director și activitatea Managerului și dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității;

-propune revocarea din funcție a Managerului și a celorlalți membri ai Comitetului Director în cazul în care constată existența situațiilor prevăzute de legislația în vigoare.

Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați este Dr. Debita Mihaela, numită interimar prin Dispoziția Consiliului Județean Galați nr.22/24.01.2013 și ulterior, în urma concursului, prin Dispoziția Consiliului Județean Galați nr.242/24.07.2013. În conformitate cu Ordinul M.S. nr.1384/2010, managerul are atribuții în principal în domeniul:

politicii de personal și al structurii organizatorice;

managementului serviciilor medicale;

managementului economico-financiar;

managementului administrativ.

Comitetul Director al Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați funcționează în conformitate cu Legea nr.95/2006 și Ordinul M.S.P. nr.921/2006 și era constituit în anul 2013 (decizia 869/2013) din:

Dr. Debita Mihaela-Manager (Disp. CJ Galați nr.22/24.01.2013 interimar și 242/24.07.2013 concurs) fila 109-116;

Prof. Dr. Firescu Dorel-Director medical (decizia 185/2011), fila 100-102;

Ec. Dobrea Valentina Alina-Director Fianciar-contabil ( decizia 193/2011 concurs), fila 94-96;

As. Domnițeanu Viorica-Director de îngrijiri (decizia 178/2011 concurs), fila 97-99.

În anul 2013, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați erau organizate și funcționau următoarele structuri de specialitate:

Consiliul Etic-în conformitate cu ordinul nr.1209/2006 (decizia 878/2013);

Consiliul Medical- în conformitate cu Legea nr.95/2006 și OMS 863/2004 (decizia 1100/2013);

Nucleul de calitate-conform metodologiei de lucru elaborată prin Ordinul comun nr.559/874/4017/2001 al C.N.A.S., Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor ( decizia 1147/2013);

Comisii și comitete:

Comitetul de securitate și sănătate în muncă ( decizia 479/2013);

Comitetul de promovare a alăptării ( decizia 166/2011);

Celula de urgență (decizia 285/2013);

Comisia pentru monitorizarea, coordonarea și îndrumarea metodologică a dezvoltării sistemului de control intern/managerial ( decizia 236/2013);

Comisia medicamentului (decizia 206/2011);

Comisia de analiză a deceselor (decizia 1629/2011);

Comisii pentru îmbunătățirea continuă a calității (decizia 205/2011);

Comisia de analiză a cazurilor oncologice (decizia 1628/2011);

Comisia pentru elaborarea politicii de utilizare a antibioticelor și monitorizarea rezistenței la antibiotice (decizia 721/2013);

Comisia de transfuzie și hemovigilența (decizia 203/2011);

Comisia de analiză a cazurilor invalidate prin sistemul DRG (decizia 194/2011);

Structura de securitate (decizia 864/2013).

4)CADRUL LEGAL APLICABIL

Cadrul legal în baza căruia entitatea își desfășoară activitatea, fără a ne limita la acesta, se referă la:

-Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare;

-Legea nr.5/2013 a bugetului de stat pe anul 2013;

-Legea nr.6/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013;

-Legea nr.500/2002 a finanțelor publice, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr.273/2006 a finanțelor publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr.82/1991 a contabilității, republicată;

-Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare;

-Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare;

-Legea nr.283/2011 privind aprobarea OUG nr.80/2010 pentru completarea art.11 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar;

-Legea –cadru nr.330/2009 pentru salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

-Lege –cadru nr.284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

-Legea nr.285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice;

– Legea nr.84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice;

-HG nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii cu modificările și completările ulterioare;

-HG nr.532/1991 pentru reglementarea asistenței medicale cu plata în unitățile sanitare;

-HG nr.117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări de sănătate pentru anii 2013-2014;

-O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii cu modificările și completările ulterioare;

-OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv cu modificările și completările ulterioare;

-OG nr.81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul înstituțiilot publice, cu modificările și completările ulterioare;

-OUG nr.19/2012 privind aprobarea unor măsuri recuperarea reducerilor salariale;

-OUG nr.91/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății;

-Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările și completările ulterioare;

-Ordinul M.F.P. nr.616/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea, semnarea, depunerea, componenta și modul de completare a situațiilor financiare trimestriale ale instituțiilor publice în anul 2006, precum și modelul acestora, cu modificările și completările ulterioare.

Structura organizatorică, statut și responsabilități ale Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Analiza structurii pe secții – Structura organizatorică a Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Galați

Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Galați este unitate sanitară aflată în administrarea Consiliului Judetului Galați, conform prevederilor HG. Nr. 529/2010 prin care managementul asistenței medicale a Spitalului Clinic Județean de Urgenta “Sf. Apostol Andrei” Galați a fost transferat către autoritățile administrației publice locale, și are ca obiect de activitate asistența medicală de înaltă specialitate (clasificat prin Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 914/2006 ca spital de gradul IIB), învățământ medical postliceal și universitar.

Spitalul asigură prin secțiile clinice și serviciile din structură asistența medico-chirurgicală complexă, curativă, preventivă și de recuperare a pacienților într-un județ cu circa 680 mii locuitori.

Numărul mare de paturi (1222) precum și cele 22 de specialități existente (dispuse în 26 de secții și compartimente), acordarea asistenței medicale la specialități inexistente între Centrul Universitar Iași și Centrul Universitar București (neurochirurgie, cobaltoterapie, chirurgie maxilo-facială, chirurgie toracică) încadrează spitalul în categoria celor mai mari și mai importante spitale din țară.

Structura organizatorică a spitalului, a fost aprobată prin ordinul Ministerului Sănătății Publice nr.787/02.06.2010, modificat prin adresa MS nr.XI/CSA/6255/2011.

În raport cu volumul, complexitatea și specificul activității unității, în baza Ordinului ministrului sănătății nr.787/02.06.2010.

Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați dispune de o structură organizatorică complexă de specialități aprobată prin Dispoziția Președintelui CJ Galați nr.505/06.12.2012, cu modificările și completările ulterioare, personalul fiind specializat și acreditat conform normelor în vigoare fila 86-93.

Spitalul are în structură 28 de secții și compartimente cu paturi în numar de 1.222 paturi (anexa filele 84-85) cu următoarele specialități: A.T.I., Cardiologie, Chirurgie generală, Chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Endocrinologie, Geriatrie și gerontologie, Nefrologie, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie, O.R.L., Obstretică-ginecologie, Oftalmologie, Oncologie medicală, Ortopedie și traumatologie, Reumtologie și Urologie.

Pe lângă acestea, spitalul mai are în structură: Unitate Primiri Urgențe (U.P.U.)-S.M.U.R.D., Centru de hemodializă, Farmacie, Bloc operator, Sterilizare, Laborator clinic analize medicale, Laborator radiologie și imagistică medicală, Laborator explorări funcționale, Serviciul de anatomie patologică, Laborator de medicină nucleară, Laborator radioterapie, Compartiment de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale, Serviciul clinic de medicina legală, Cabinet Medicină sportivă, Planning, Laborator recuperare, medicină fizică și balneologie, Ambulatoriu integrat cu 27 de specialități.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr.255/2014, Spitalul Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați a fost desemnat, prin unitatea de primiri urgență U.P.U.-S.M.U.R.D., ca operator medical al unui elicopter echipat medical, aflat în administrarea Inspectoratului General de Aviație din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

În anul 2014, numarul total de posturi aprobate prin Dispoziția președintelui UATJ Galați nr.418/05.12.2013 în statul de funcții a fost de 3.177, din care 1.825 posturi ocupate și 1.352 posturi vacante (anexa filele -83,130-132), dupa cum urmează:

tavel

Compartimentele funcționale ale Spitalului Clinic Județean de Urgența „Sf. Apostol Andrei” Galați sunt constituite pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin unității cu privire la activitatea economică, financiară și administrativă.

Activitatea economică, financiară și administrativă se asigură prin următoarele servicii și compartimente:

Compartimentul Audit Public Intern

Compartiment Relații cu Publicul

Compartiment Juridic

Compartiment Duhovnicesc

Biroul Managementul Resurselor Umane

Compartiment Prevenire și Protecție

Compartiment de Constituire, Urmărire și Recuperare Cheltuieli de Spitalizare

Serviciul Financiar

Serviciul Salarii

Serviciul Contabilitate

Compartiment Informatică și Contabilitate de Gestiune

Serviciul Evaluare Sanitară, Informatică și Statistică Medicală

Compartiment Informatică Medicală

Serviciul de Management al Calității Serviciilor Medicale

Serviciul Tehnic-Administrativ

Birou Achiziții Publice

Birou Contractari, Aprovizionare

Birou Administrativ

Birou Tehnic

De asemenea, în structura spitalului intră și Ambulatoriul integrat al acestuia compus din cabinete de consultații și tratamente deservit de medici, cadre medii sanitare și personal auxiliar, Centrul Județean de Diabet – o structură cu asistență medicală ambulatorie, dar cu organizare separată de cea a celorlalte cabinete, tocmai datorită complexității și importanței problemelor de sănătate ale pacienților diabetici și o Unitate de Primire Urgențe – SMURD – un serviciu de îngrijiri medicale ambulatorii, care se acordă pacienților prezentați la acest serviciu cu trimitere, prezentați din proprie inițiativă sau aduși de servciile de ambulanță și/sau SMURD.

Unitatea de Primire Urgențe – SMURD funcționează conform Ordinului MSP nr. 1706/2007, avand finanțare de la bugetul de stat, separată de cea a spitalului și a Ambulatoriului integrat al spitalului: dar funcțiile de planificare, organizare și control ale managementului îngrijirilor de sănătate sunt exercitate de managerul spitalului.

Structura organizatorică și organigrama Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Galați conform Ordinului ministerului sănătății nr. 784/2010 sunt prezentate în Tabelul Nr. 1

Tabelul nr. 1

TOTAL 1222 paturi

Ambulatoriul integrat spitalului cu cabinete în specialitati – str. Brailei nr. 177:

Sursa: Structura organizatorică a Spitalului Clinic Județean "Sf. Apostol Andrei" – Galați

– OMS 784/2010

Ambulatoriul integrat spitalului – str. Basarabiei nr. 26:

Laborator RECUPERARE, MEDICINA FIZICA Și BALNEOLOGIE (baza tratament)

Aparat functțonal

La nivelul spitalului funcționează Centrul Județean de Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Laboratoarele deservesc atât paturile cât și ambulatoriul integrat.

Structura de personal a Spitalului Clinic Județean de Urgență

“Sf. Apostol Andrei” Galați

Sursa: Normativ personal al Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Toata aceasta structură complexă a spitalului este coordonată de managerul spitalului, care trebuie să-și etaleze și să-și valorifice aptitudinile tehnice, umane, conceptuale și manageriale pentru a-și exercita funcțiile de organizare, planificare, de personal, de conducere și control.

Resursele umane cu 2.191 de posturi aprobate din care 1.909 posturi existente în statul de funcții, asigură necesarul la toate categoriile de personal medical la nivelul mediu al normării conform prevederilor Ordinul Ministrului Sănătății nr.1224/2010.

Evaluarea relației dintre structurile spitalului și serviciile furnizate,

Pentru analiza relației dintre structura spitalului și serviciile furnizate am ales dintre indicatorii de utilizare, economico-financiari și de calitate următorii indicatori: –

– indicele de complexitate a cazurilor – ICM;

– durata medie de spitalizare – DMS;

– rata de utilizare a paturilor;

– indicele de operabilitate;

– indicele concordanței diagnosticului la externare;

– indicele reinternării în 30 de zile;

– indicele mortalității; -indicele de complexitate și comorbiditate.

Analiza de top a acestor indicatori se poate vedea în tabelul de mai jos:

Indicatori de utilizare a serviciilor – 2014

Indicatori de calitate –2014

Sursa: Indicatori statistici – buget -Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

ICM – indicele de complexitate a cazurilor

Secția O.R.L. știe și se preocupă să codifice bine afecțiunile și procedurile precum și comorbiditățile;

Chirurgia vasculară, deși este compartiment cu 15 paturi, are diagnostice și intervenții tarifate bine de sistemul de asigurări;

La polul opus se situează Geriatria la care 0 înseamnă că bătrînețea nu este o boală și că terapia specifică ar fi mai potrivită pentru ambulatoriu;

Ginecologia și Neonatologia au în mod surprinzător și neexplicabil coduri prost tarifate de sistemul de asigurări, iar Oftalmologia și BMF pot fi restrînse cel puțin cît se află sub ICM-ul spitalului. (Acest criteriu poate fi aplicat oricărei secții în vederea reducerii sau creșterii de nr. de paturi sau trecerii în ambulatoriu).

Sursa: Indicatori statistici – buget -Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

DMS – durata medie de spitalizare

Valoarea optimă a acestui indicator este cea similară valorii medii naționale pe specialitate. Depășirea (Chirurgie vasculară și Nefrologie) denotă gravitatea afecțiunilor, dificultatea deplasării pacienților (uneori cu ambulanța) la consultații interclinice, investigații imagistice și de laborator.

Situarea sub media optimă nu este neapărat un criteriu de performanță sau modalitate de economisire a resurselor (Cardiologie sau Nefrologie). Externarea prematură a pacienților poate duce la reinternarea sub 24 de ore sau agravarea stării preexistente.

Acest indicator este corelat și cu reflexul populației de adresabilitate mai mare către serviciile din spital.

Rata de utilizare a paturilor –

Secțiile ce depășesc media națională demonstrează că adresabilitatea pe aceste specialități este mai mare decât nr. de paturi alocat (Reumatologie, Oncologie, Chirurgie vasculară, Nefrologie). Cele care se situează mult sub media națională (BMF, Endocrinologia, ORL, OG I și II) dovedesc fie că pot funcționa mult mai eficient în regim ambulatoriu fie au mai multe paturi.

Sursa: Indicatori statistici – buget -Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Indicele de operabilitate –

Secțiile ce depășesc media optimă a acestui indicator arată că acestea internează numai cazurile operabile (BMF, Chirurgia plastică, ORL). Obstetrica ginecologia ridică semne de întrebare la numărul foarte mare de operații cezariene, cele mai multe la cerere. Ortopedia are constant adresabilitate mare și caz chirurgical este și scoaterea materialului de osteosinteză de la același pacient, fapt ce sporește numărul de operații.

Secțiile cu indici slabi justifică parțial obligativitatea medico-legală a monitorizării evoluției pacientului traumatizat cranian (Neurochirurgia) și nu avem explicații coerente pentru Oftalmologie și Urologie.

La secțiile de Chirurgie generală, două fiind în reparații nu au indicatori sugestivi.

Indicele de concordanță diagnostic internare/externare –

Este un indicator de calitate a actului medical ce traduce profesionalismul și concentrarea medicului sau echipei de gardă, utilizarea eficientă a platoului tehnic, al UPU și a colaborării optime a acestuia cu camerele de gardă pe specialități, sau cunoașterea în detaliu a afecțiunii pacientului internat/neinternat, sau internat de zi

Specialitățile care se situează sub media optimă relevă complexitatea patologiei, aprofundarea investigațiilor paraclinice și un diagnostic sau diagnostice reale, cu mare beneficiu pentru pacient. Neonatologia, firește nu are internări.

Indicele reinternărilor la 30 de zile –

Este real pozitiv că 80 % din secții se situează sub media optimă, deci spitalul oferă servicii medicale care dau ameliorări solide sau vindecări.

La secțiile care depășesc mai pronunțat media (Oncologia) explicațiile sunt triste.

Rata mortalității –

Creșterea spectaculoasă a mortalității pe secții inregistrată în ultimii 3-4 ani denotă nu o scădere a calității actului medical ci acțiunii mult mai intense în Ambulatoriu a serviciilor de urgență mobile. Altfel spus, cei care de foarte multe ori decedau la domiciliu (comele, infarctele, AVC-urile, etc) astăzi fac stagiu de reanimare și decedează în spital, sau cei cu politraumatisme prin accidente rutiere, de muncă, agresiuni, incendii, etc., astăzi sunt aduși cu promptitudine și afectează indicatorii spitalului.

Sursa: Indicatori statistici – buget -Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Indicele complexitate-comorbiditate –

Aproape toate specialitățile depășesc media națională. Cauzele acestora fiind date de:

– agravarea stării de sănătate a populației județului;

– existența unor conotații economico-sociale defavorabile;

– creșterea capacității de investigații și diagnostic ale spitalului;

– codificări și monitorizări on-line a activității de spital reflectată în

foaia de observație de către finanțator (CJAS) și de către organizator(MS)

Sursa: Indicatori statistici – buget -Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

Dezvoltarea platoului tehnic pentru intervenții diagnostice și terapeutice

Toate cele trei secții de chiurgie generală au linii celioscopice, avem un Bloc operator cu 17 săli de operație, un serviciu UPU-SMURD dotat la standarde mondiale avansate.

Însa pentru a susține la un nivel adecvat așteptărilor mai trebuie achiziționat:

– ca aparatură: bronhoscop cu aspirator, esogastroscop, colonoscop, lithotritor, paratură de laborator;

– ca instrumentar: majoritatea truselor chirurgicale, deoarece sunt uzate fizic și moral;

– ca și consum pentru platoul tehnic:dublul cheltuielilor actuale;

– costuri de mentenanță a aparaturii, sunt obligatorii, sunt foarte mari, și chiar și așa, nu asigură standarde de calitate care în curând vor fi condiția primordială a acreditării spitalului.

Activitatea de prestări servicii medicale oferite de spital are căteva puncte forte și anume:

Apartenenta la un spital clasificat prin Ordinul MSP nr. 914/2006 ca fiind de gradul II B (toate specialitățile, mai putin chirurgia cardiacă);

Posibilitatea conlucrării multidisciplinare la cazurile deosebite;

Personal medical cu pregatire profesională deosebită, cu numeroase titluri științifice;

Indice de complexitate al cazurilor mare, demonstrând calitatea actului medical;

Disponibilitatea personalului pentru creșterea gradului de pregătire profesională și creșterea calității actului medical;

Apariția ghidurilor medicale și terapeutice;

Legea descentralizării – cu responsabilizarea autorităților publice județene și locale;

Dotarea corespunzatoare a laboratoarelor de analize medicale, radiologie-imagistică medicală, medicină nucleară;

Statut de spital clinic- există 12 secții clinice;

Deținerea Autorizației Sanitare de Funcționare;

Combaterea eficientă a infecțiilor nozocomiale;

Rata de utilizare a paturilor pe spital și alti indicatori de utilizare, de calitate și economico-financiari satisfăcători, în ciuda subfinanțării.

Dar Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Galați întâmpină și unele greutăți în acordarea asiatenței medicale la standardele legale. Aceste aspect se referă la :

Costuri de spitalizare ridicate;

Finanțarea insuficientă în raport cu nevoile reale ale spitalului;

Lipsa unui sistem informatic integrat care să interconecteze toate serviciile medicale;

Motivarea insuficientă a personalului medical, personalului auxiliar;

Echipamente medicale(unele) mobilier, cazarmament, pijamale, echipamente personal uzate fizic și moral;

Instalații electrice vechi și suprasolicitate, instalații fluide precare, la limita siguranței de exploatare;

Incompleta cunoaștere și aprofundarea a sistemului DRG pentru utilizarea lui la o finanțare mai bună;

Existența serviciului de Anatomie patologică și Medicină legală în incinta spitalului;

Lipsa unui circuit funcțional modern al bolnavilor, pacienților, deșeurilor și aparținățtorilor;

Ponderea mare a cheltuielilor de personal;

Migrația personalului, personal insuficient sub limita minimă a normativului (ex. 1 sofer la 7 mașini);

Lipsa fondurilor pentru perfecționare și formare continuă a personalului:

Rata mortalității în creștere față de anii precedenți;

Veniturile, chletuielilie și finanțările Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați

În anul 2014 Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați a realizat venituri totale în sumă de 125.158.215 lei, alocate după cum urmează:

Venituri proprii realizate din prestări servicii medicale ăn baza contractelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Galați – 101.287.423 lei;

Bugetul de stat – 14.611.068 lei;

Buget local – subvenții alocate de la U.A.T.J – 9.959.724 lei.

Consiliul Județean Galați

Plățile totale efectuate au fost de: 115.468.134 lei, din care:

Venituri proprii – 91.957.342 lei;

Bugetul de stat – 12.293.989 lei;

Venituri proprii ale M.S. – 3.508.000 lei;

Bugetul Local – 14.740.000 lei

Rezultă astfel un excedent de 9.690.081 lei.

La capitolul cheltuieli Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați , situația cheltuielilor pentru anul 2014 se prezintă astfel:

Total cheltuieli efectuate: 144.179.000 lei, din care:

Cheltuieli de personal – 72.369.555 lei;

Bunuri și servicii – 36.180.196 lei

Cheltuieli de capital – 6. 748.648 lei;

Cheltuieli FEN – 169.735 lei.

Pe surse de finanțare structura cheltuielilor se prezintă astfel:

Venituri proprii – 111.531.000 lei;

Bugetul de stat – 14.400.000 lei;

Venituri proprii ale M.S. – 3.508.000 lei;

Bugetul Local – 14.740.000 lei

Din analiza analitică a bilanțului contabil la 31.12.2014, rezultă următoarele.

Totalul activelor necurente a crescut cu 9.137.027 lei față de perioada precedentă ca urmare a intrării în unitate a activelor corporale neamortizabile în valoare de 10.697.236 lei și diminuării activelor amortizabile cu 1.560.209 lei.

Soldul contului 231 "Active fixe în curs de execuție" a crescut cu 4.051.053 reprezentând reparații capital și modernizări a secțiilor din cadrul spitalului, realizate din investiții de la Bugetul local

Totalul activelor curente a crescut în anul 2014 față de anul 2013 cu 11.753.859 lei având drept cauză creșterea creanțelor curente cu suma de 226-540 lei, respective cu contravaloarea veniturilor din operațiuni cu fonduri externe nerambursabile – FEN, și de la bugetul de stat, aferente lunii decembrie 2014, conform cererilor de rambursare și încasate în anul 2015. Totodată au crescut disponibilitățile bănești aflate în cont la sfârșitul anului, față de începutul anului cu suma de 9.687.459 lei. De asemenea, a crescut și valoarea stocurilor cu suma de 1.838.742 lei.

Datoriile necurente au crescut cu 319.325 lei și reprezintă drepturi salariale constituite conform Hotărârilor judecătorești.

Capitalurile proprii au crescut cu 19.072.569 lei, astfel încât, la afinele anului 2014 acestea sunt în sumă de 199.152.880 lei și reprezintă contul 121 "Rezultat patrimonial" creditor – excedentul exercițiului financiar 2014 în valoare de 8.651.361 lei, soldul creditor al contului 117 "Rezultatul reportat" în valoare de 42.887.963 lei și contul 103 "Rezerve" în valoare de 147.613.556 lei.

Contul de rezultat patrimonial

La data de 31.12.2014 excedentul patrimonial a fost de 8.651.361 lei, față de un deficit de 1.257.421 lei față de anul 2013.

Evoluția veniturilor și cheltuielilor pe perioada 2013 – 2014

În perioada 2013 – 2014, veniturile instituției au crescut de la 94.607.432 lei la 125.158.215 lei, din care:

Venituri proprii din prestări servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Galați – 72.024.049 lei în anul 2013 – 99.350.480 lei în anul 2014;

Subvenții de la bugetul local – UATJ – Galați – 7.328.549 lei în anul 2013 – 9.528.240 lei în anul 2014;

Venituri din contracte încheiate cu Direcția de Sănătate Publică Galați, transferuri de la bugetul de stat, – au crescut de la 7.883.875 lei, la 10.181.978 lei;

Venituri din contracte încheiate cu Direcția de Sănătate Publică Galați, transferuri de la bugetul de stat, programe – au crescut de la 1.156.406 lei în anul 2013 la 2.317.808 lei în anul 2014.

Creșterea veniturilor în perioada analizată s-a realizat atât pe seama veniturilor proprii din prestări servicii medicale decontate de CAS Galați, a subvențiilor de la bugetul local și transferuri de la bugetul de stat.

În privința cheltuielilor totale (plăților), în perioada 2013 – 2014 acestea au crescut de la 97.978.813 lei în anul 2013 la 115.468.134 lei în anul 2014, în structural or înregistrându-se o creștere semnificativă la la:

Cheltuielile de personal au crescut de la 62.969.194 lei în anul 2013 la 72.369.555 lei în anul 2014;

Cheltuielile cu bunuri și servicii – acestea au crescut de la 30.584.042 lei în anul 2013 la 36.180.196 lei în anul 2014;

Cheltuielile de capital au crescut de la 4.425.577 lei în anul 2013 la 6.748.648 lei în anul 2014.

Rezultatul patrimonial a înregistrat un excedent de 8.975.532 lei în anul 2012, deficit în anul 2013 de 1.257.259 lei și un excedent de 8.652.130 lei în anul 2014.

Totalul capitalurilor proprii a înregistrat creșteri de la 173.445.532 lei în anul 32013, față de 199.152.880 lei în anul 2014. Această creștere s-a datorat în principal luvrările de investiții realizate în reabilitarea secțiilor medicale ale spitalului.

Bugetul de venituri și cheltuieli – execuția bugetară

Conturile de execuție bugetară ale instituției Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați, la data de 31.12.2014, se prezintă astfel:

Venituri

Prevederile inițiale la total venituri au fost de 130.235.000 lei, prevederile definitive au fost de 134.336.000 lei. Încasările realizate au fost în procent de 93,17%, suma încasată fiind de 125.158.215 lei.

Pe surse de finanțare situația veniturilor se prezintă astfel:

Sursa: Execuția bugetara a Spitalului Clinic Județean de Urgență sf. Apostol Andrei – Galați – 2014

Se observă că ponderea cea mai mare în totalul veniturilor o constituie veniturile proprii, constituite în cea mai mare parte din venituri din servicii medicale acordate și din chirii.

Grafic situația se prezintă astfel:

Cheltuieli

La cheltuieli, prevederile inițiale pe total surse de finanțare au fost de 144.179.000 lei. Prevederile definitive au fost de 148.280.000 lei. Plățile efectuate la sfârșitul anului 2014 au fost de 115.468.134 lei, ceea ce reprezintă un procent de 79,19% față de prevederile definitive, din care:

Cheltuieli de personal – 72.369.554 lei;

Bunuri și servcii – 36.180.196 lei;

Cheltuieli de capital – 6.748.648 lei;

Cheltuieli FEN – 169.735 lei.

Analitic, situația se prezintă astfel:

Sursa: Execuția bugetara a Spitalului Clinic Județean de Urgență sf. Apostol Andrei – Galați – 2014

Pentru anul 2014 au fost inițiate proiecte de operațiuni care s-au materializat în angajamente legale și ordonanțări la plată care au generat un număr de ordine de plată ce au fost întocmite de către Compartimentul financiar-contabil și analiză economică al instituției

CONCLUZII

Oportunități:

Menținerea unor bune relații cu CJ, CAS și MS (surse de fonduri pentru modernizare, aparatură medicală, informatizare);

Posibilitatea atragerii de fonduri structurale pentru achiziția de aparatură medicală de înaltă performanță-derularea unor proiecte prin CJ și MS;

Creșterea implicării autoritaților locale în rezolvarea problemelor fondurilor spitalului privind infrastructura;

Activitate de loby pentru a primi sprijin din partea unor organizații neguvernamentale, private sau persoane fizice petente pentru sprijin financiar, granturi universitare.

Amenintari:

Subfinanțarea cronică ce produce efecte nedorite și chiar unele sincope în aprovizionarea spitalului;

Incapacitatea Casei Județene de Asigurări de Sănătate de a achiziționa servicii medicale la volumul și valoarea produse de spital;

Spitalul nu este acreditat.

Creșterea pretențiilor pacienților, adesea violentă, datorita faptului că își plătesc medicația și materialele sanitare;

Scăderea nivelului de trai al populației, ceea ce poate determina creșterea numărului de cazuri sociale internate, nivel de trai scăzut datorită ratei mari a șomajului și migrării forței de muncă;

Posibilități reduse de utilizare a serviciilor de coplată, neexistând fundamentare juridică adecvată;

Apariția unor servicii private în oraș și competiție neloială cu cabinetele private care au angajați tot medicii spitalului;

Excesul de transfer al cazurilor urgente și grave de la celelalte spitale;

Costuri mari pentru utilități și mentenanța aparaturii;

Tendința migratiei personalului medical și în special medici către țări cu standard de viață ridicat

Îmbătrânirea populației ca urmare a scăderii natalității, scăderea speranței de viață la naștere;

Având în vedere dificultățile economico-financiare și organizatorice ale spitalului din acestă perioadă, dificultăți ce se resfrâng asupra tuturor secțiilor trebuie să existe o foarte strânsă relație de colaborare și conlucrare cu șefii de secție, tocmai pentru a găsi solutii pentru depășirea acestei perioade de criză.

Lipsesc standardele de calitate ISO și de acreditare pentru spital;

Restructurarea ineficientă a spitalului conform OMS nr. 784/2010;

Platoul tehnic al spitalului este în prezent la un nivel ce trebuie îmbunătățit;

Nevoia de reparații capitale la multe din secțiile și compartimentele spitalului care să asigure cerințele Normelor privind asigurarea condițiilor generale de igienă stipulate în Ordinul MSP nr. 914/2006, să asigure confort crescut și siguranța pacienților și personalului angajat.

Lipsa exploatării în condiții de eficiență economică a spațiilor care înregistrează în prezent cheltuieli crescute la utilități prin pierderi în rețeaua internă de distribuție a apei și cea de termoficare.

Număr mare de internări de cazuri care s-ar putea rezolva în ambulator sau spitalizare de zi.

       Consider că prioritatea maximă în acest moment o reprezintă necesitatea restructurării spitalului în paralel cu demararea procedurilor de realizarea a standardelor ISO de acreditare.

Prin structura organizatorică actuală, efectuată conform Ordinului MS nr. 784/2010 fără să fi fost luată în calcul fundamentarea obiectivă și realistă a spitalului, activitatea spitalului este în declin, pacienții nemulțumiți, personalul în continuă migrație și finantarea de bază, insuficientă.

Descentralizarea administrării spitalului deschide perspective încurajatoare prin responsabilizarea unor surse și energii locale importante ce pot influența pozitiv eficiența spitalului.

   Scopul urmărit este creșterea actului medical și implicit a calității vieții cetățenilor județului Galați prin oferta de servicii medicale spitalicești și de ambulatoriu de specialitate, suficiente cantitativ și foarte bine apreciate caltativ, de către pacienți, accesibile ca preț și prompte.

      Indicatorii: cei de utilizare, de calitate și economico-financiari sunt monitorizați permanent, raportați periodic Consiliului Județului Galați, Ministerului Sănătății și finanțatorilor, ajustați eficient și la timp pentru eficientizarea generală și/sau sectorială a spitalului.

În vederea reducerii cheltuielilor și maximizării veniturilor Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" – Galați va trebui să aibă în vedere o serie de măsuri:

Reducerea numărului de paturi la secțiile cu indicatori sub media spitalului și transformarea lor în compartimente sau trecerea în regim ambulatoriu.

Reducerea numărului de paturi pentru secțiile și compartimentele cu adresabilitate în scădere.

Organizarea a două secții de chirurgie generală dintre care una va avea și un compartiment de chirurgie oncologică, cu reducerea numărului de săli de operație și optimizarea utilizării Blocului operator.

Organizarea unei singure secții Obstetrică-ginecologie, cu compartimentele de bază: ostetrică fiziologică, obstetrică patologică, ginecologie, bloc nașteri și nou născuți.

Creșterea cu 50% a numărului de paturi pentru secțiile: neurologie, oncologie.

Creșterea cu 25% a numărului de paturi pentru secția cardiologie.

Transformarea compartimentului de chirurgie vasculară în secție și extensia conjugată cu secția cardiologie spre un serviciu de cardiologie intervențională.

Organizarea unui sistem de alertare și de intervenție rapidă la urgențele intraspitalicești: salon cu sursă de oxigen, defibrilator, pace-mater, trusă intubare, pat cu rotile, oxigen și defibrilator pentru transport rapid la ATI și bloc operator.

Construcția în parteneriat public-privat a unui spital sau a unei anexe monospecialitate pentru medicina de excelență, aducător de profit considerabil pe un areal cu cca 3.000.000 locuitori.

Modernizarea Ambulatoriului integrat prin programe europene.

Demararea procedurilor de realizare a standardelor ISO și de acreditare, negocierea contractului pentru servcicii medicale cu CJAS – Galați în condiții profitabile. Creșterea servciilor medicale la cerere, coplată pentru servcicii hoteliere cu confort sporit.

Creșterea veniturilor prin identificare de noi surse, optimizarea cheltuielilor.

Atragerea de fonduri structurale prin proiecte eligibile. Atragerea de donații și sponsorizări, încondițiile legii.

În vederea  eficientizarii sistemului medical, în ultimii 3 ani, în spital au fost implementate numeroase proiecte de investitii.

Printre realizările notabile ale spitalului amintim:

Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf.Apostol Andrei” Galați  a câștigat împreună cu partenerii lui Spitalul de Pneumoftiziologie Galați și Spitalul de Boli Infecțioase “Cuvioasa Parascheva” Galați un proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivitatii Econonice” , Axa prioritara III “Tehnologia Informatiei și Comunicatiilor pentru sectoarele privat și public”, Domeniul Major de Intervenție 2 “Dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor publice electronice” – Operațiunea 4 “Susținerea implementării de soluții de sănătate și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”-proiecte la nivel local.

Valoare totală a Proiectului care face obiectul finanțării nerambursabile este de : 6.889.138,6 lei

Perioada de implementare a Proiectului : 24 luni
Ambulatoriul integrat al Spitalului Clinic Județean de Urgență”Sf. Apostol Andrei” Galați a fost modernizat în perioada 2010 – 2012, pe baza Proiectului „Modernizare, extindere și dotare Ambulatoriu integrat de specialitate al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați” în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – Imbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.1 – "Reabilitare/modernizare/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate” și co-finanțare din partea Consiliului Județului Galați.

BIBLIOGRAFIE

V, Greuceanu-Cocoș – Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Universitară, București, 2014

C. Roman&T. Moșteanu – Finanțele instiutuțiilor publice, Editura Economică, București, 2011

T. Moșteanu&All – Buget și trezorerie publică, Editura Universitară, București, 2008

M. Nicolau, – Buget și trezorerie publică, Editura Universitară Danubius, Galați, 2010

E. Necșulescu – Contabilitate publică, Editura Universitară Danubius, Galați, 2011

F. Nuță/A. Nuță – Politici și mecanisme fiscal-bugetare, Editura Europlus, Galați, 2009

N. Chebac – Contabilitate publică, Editura Fundației Academice “Danubius”, Galați, 2006

I. Văcărel, I – Finanțe publice, Editura Didactică și pedagogică, București, 2006

F. Nută –

BIBLIOGRAFIE

V, Greuceanu-Cocoș – Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Universitară, București, 2014

C. Roman&T. Moșteanu – Finanțele instiutuțiilor publice, Editura Economică, București, 2011

T. Moșteanu&All – Buget și trezorerie publică, Editura Universitară, București, 2008

M. Nicolau, – Buget și trezorerie publică, Editura Universitară Danubius, Galați, 2010

E. Necșulescu – Contabilitate publică, Editura Universitară Danubius, Galați, 2011

F. Nuță/A. Nuță – Politici și mecanisme fiscal-bugetare, Editura Europlus, Galați, 2009

N. Chebac – Contabilitate publică, Editura Fundației Academice “Danubius”, Galați, 2006

I. Văcărel, I – Finanțe publice, Editura Didactică și pedagogică, București, 2006

F. Nută –