Analiza Cheltuielilor, Analiza Veniturilor Si Analiza Rezultatului. Studiu Caz Sc
C U P R I N S
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GENERALĂ A S.C. COMCEREAL S.A. …1
Diagnoză juridică și istoricul firmei …………………..1
Management și organizare ………………………………4
Obiectul de activitate. Diagnoză comercială………………9
Analiza principalilor indicatori de activitate ai S.C.
Comcereal S.A. …………………………………………16
CAPITOLUL II
ANALIZA POTENȚIALULUI ……………………………………25
2.1 Analiza potențialului uman ……………………………..25
2.1.1 Caracterizarea generală a potențialului uman ……..33
2.1.2 Analiza eficienței utilizării potențialului uman……. .42
2.2 Analiza potențialului material ……………………………..44
2.2.1 Analiza stocurilor ……………………………..44
2.2.2 Analiza mijloacelor fixe ……………………….57
CAPITOLUL III
ANALIZA CHELTUIELILOR, ANALIZA VENITURILOR ȘI ANALIZA REZULTATULUI ……………………………………69
3.1 Analiza cheltuielilor ……………………………………69
3.2 Analiza veniturilor ……………………………………79
3.3 Analiza rentabilității. Analiza rezultatului ……………83
CAPITOLUL IV
MĂSURI PENTRU CONSOLIDAREA POZIȚIEI PE PIAȚĂ……. .97
BIBLIOGRAFIE …………………………………..……101
=== Analiza globala ===
C U P R I N S
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GENERALĂ A S.C. COMCEREAL S.A. …1
Diagnoză juridică și istoricul firmei …………………..1
Management și organizare ………………………………4
Obiectul de activitate. Diagnoză comercială………………9
Analiza principalilor indicatori de activitate ai S.C.
Comcereal S.A. …………………………………………16
CAPITOLUL II
ANALIZA POTENȚIALULUI ……………………………………25
2.1 Analiza potențialului uman ……………………………..25
2.1.1 Caracterizarea generală a potențialului uman ……..33
2.1.2 Analiza eficienței utilizării potențialului uman……. .42
2.2 Analiza potențialului material ……………………………..44
2.2.1 Analiza stocurilor ……………………………..44
2.2.2 Analiza mijloacelor fixe ……………………….57
CAPITOLUL III
ANALIZA CHELTUIELILOR, ANALIZA VENITURILOR ȘI ANALIZA REZULTATULUI ……………………………………69
3.1 Analiza cheltuielilor ……………………………………69
3.2 Analiza veniturilor ……………………………………79
3.3 Analiza rentabilității. Analiza rezultatului ……………83
CAPITOLUL IV
MĂSURI PENTRU CONSOLIDAREA POZIȚIEI PE PIAȚĂ……. .97
BIBLIOGRAFIE …………………………………..……101
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GENERALĂ A
S.C. COMCEREAL S.A.
Întreprinderile românești sunt organizate în majoritatea lor ca societăți comerciale.
Societățile comerciale sunt entități economice formate din mai multe persoane fizice și/sau juridice numite asociați sau acționari, având cel puțin o trăsătură comună exprimată într-un anumit interes, pe baza caruia contribuie la formarea unui patrimoniu social în scopul desfășurării unei activități oarecare și a obținerii de profit.
În România, Legea 31 promulgată la 16 noiembrie 1990 pune bazele juridice și organizatorice ale trecerii economiei românești la economia de piață, cuprinzând referiri la societatea comercială care se poate constitui în țara noastră în una din următoarele forme: societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate în comandită pe acțiuni, societate pe acțiuni sau societate cu răspundere limitată.
Societatea pe acțiuni este cea mai reprezentativă formă contemporană de societate comercială.Cea mai mare parte a firmelor din țara noastră sunt organizate sub formă de societate pe acțiuni.
Diagnoză juridică și istoric
Societățile comerciale Comcereal au luat ființă la data de 01.03.1996 prin reorganizarea Regiei Autonome Romcereal conform Hotărârii Guvernului 1054/1995.
S.C. Comcereal S.A. Vâlcea a preluat întregul patrimoniu deținut de sucursala Vâlcea a Romcereal R.A..
Capitalul social preluat de societățile comerciale pe acțiuni au capital de stat , este deținut inițial în proporție de 70% de Fondul Proprietății de Stat și de 30% de Fondul Proprietății Private.
Societatea comercială Comcereal S.A. Vâlcea este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni, aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.
Sediul societății comerciale Comcereal S.A. Vâlcea este în Rm. Vâlcea str. Drumul Sării, nr 148.
Durata societății este nelimitată cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie Vâlcea, Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J/38/208/1996.
Societatea s-a înființat în baza Hotărârii Guvernului nr 1054/1995, având un capital social inițial de 7.449.739 mii lei, format din imobilizări corporale în sumă de 7.386.749 mii lei, imobilizări corporale în curs în sumă de 16.990 mii lei și disponibilități banești în sumă de 46.000 mii lei
După obținerea titlului de proprietate asupra terenurilor aferente elementelor de patrimoniu preluate prin protocol conform Hotărârii Guvernului 1054/1995, se va majora capitalul social cu rezultatul reevaluării acestor terenuri și comunicarea la Registrul Comerțului a acestor majorări.
Ca urmare a măsurilor stabilite prin Actul de Control nr. 13/1997 ianuarie 1997, a Dispoziției Obligatorii nr. 3/21 ianuarie 1997 a Direcției de Control Financiar a Curții de Conturi a României și a mandatului special al FPS București nr. 300/1901 din 19 mai 1997, s-a majorat capitalul social la finele anului 1997 la 7.649.925 mii lei, reprezentând un nr. de 305.997 acțiuni nominative cu valuarea nominală de 25.000 lei.
Societatea a obținut Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO7 nr 1.916 din 12.11.1997 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru o suprafață de 158.204,14 mp cu o valoare totală de 4.017.024 mii lei, sumă cu care urmează să se majoreze capitalul social al societății în anul 1998.
În anul 1998 majorându-se capitalul social cu valoarea terenurilor, societatea deținea un capital social de 11.666.950 mii lei reprezentând un nr. de 466.678 de acțiuni cu valoarea nominală de 25.000 lei pe acțiune, capital social care va rămâne neschimbat și în anul 1999, 2000 și 2001.
În anul 1999 s-au înregistrat modificări în structura acționariatului prin cumpărare de către mai multe societăți a cotei parte de 80,77% reprezentând cota deținută de Fondul Proprietății de Stat în capitalul social.
Repartizarea capitalului social pe acționari în perioada 1997-2001
Tabelul 1.1.
SURSA : Rapoartele de gestiune privind activitatea financiar – contabilă a societății pe anii: 1997,1998,1999,2000,2001
În urma privatizării S.C. Comcereal S.A. Vâlcea, în anul 1999, a avut o evoluție bună înregistrând creșteri ale cifrei de afaceri, a veniturilor și profitului dar în anul 2000 cu toate că realizează aproape o triplare de la 6.048.937 mii lei în 1999 la 16.238.366 mii lei în anul 2000 (vezi tabelul 1.5) profitul scade de la 682.233 mii lei în anul 1999 la numai 136.898 mii lei în anul 2000 situație determinată de o creștere mare a cheltuielilor în special cele financiare în urma contractării unor credite pe termen scurt în anul 2000.
Fig.1. Evoluția capitalului social în perioada 1997-2001
1.2. Management și organizare
Examinarea elementelor de bază ale structurii organizatorice, a modului de înbinare a acestora, a corespondenței dintre funcții și compartimente evidențiază un tip specific de structură organizatorică ce reprezintă o combinare a sistemelor, păstrând o serie de avantaje preluate de la fiecare.
Structura organizatorică poate fi considerată drept scheletul firmei; este definită ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea, astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.
Structura organizatorică a S.C. Comcereal S.A. Vâlcea este întocmită în conformitate cu cerințele actuale ale societății. Este structurată pe o bază funcțională ascendentă până la managerul superior care are putere de conducere și coordonare a întregii societăți.
Conducerea generală a societății este asigurată de Adunarea Generală a Acționarilor (A.G.A).
Adunările Generale ale Acționarilor sunt ordinare și extraordinare.
Adunările Generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la două luni de la încheierea exercițiului economico – financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.
Adunările Generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de doi ani consecutivi, cu excepția primilor doi ani de la înfințarea societății comerciale.
Adunarea Generală va fi convocată de către administrator de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozițile din Statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.
Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unul dintre ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății comerciale sau din cea mai apropiată localitate.
Adunarea Generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.
Adunarea Generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social iar la a doua convocare dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.
Gestiunea societății comerciale este controlată de acționari și de comisia de cenzori,formată din trei membrii care trebuie să fie asociați cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de către Adunarea Generală a Acționarilor.
În perioada în care Statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului de Finanțe.
Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:
în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea mijloacelor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;
la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății comerciale, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;
la lichidarea societății comerciale controlează operațiunile de lichidare;
prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere cu privire la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectivului de activitate al societății.
Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși , numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
Consilierul juridic se ocupă cu activitatea societății din punct de vedere juridic, începând de la încheierea contractelor de muncă, relații cu alte instituții ale statului și relațiile comerciale pe care societatea le are în decursul exercițiului.
În cadrul SC Comcereal SA există patru mari direcții și anume:
Direcția tehnică condusă de Directorul Tehnic și coordonează activitățile de cercetare, pregătire și urmărire a producției, controlul tehnic de calitate. Aceasta are în componența sa:
Serviciul tehnic și cercetare;
Serviciul mecano-energetic. Investiții;
Serviciul de pregătire și urmărire a producției.
Direcția comercială condusă de Directorul Comercial are în componența sa:
Serviciul Marketing, ofertare contractare;
Serviciul aprovizionare depozitare;
Serviciul desfacere;
Secția transport;
c) Direcția financiar- contabilă condusă de Contabilul Șef are în componența sa:
Serviciul financiar- contabil;
Serviciul analize economice, prețuri;
Serviciul administrativ.
Serviciul financiar – contabil
stabilește rezultatele financiare ale societății în colaborare cu contabilul șef;
întocmește și transmite lunar rezultatele financiare și obligațiile fiscale la Direcția Generală a Finanțelor Publice;
efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor economici și financiari privind producția, marfa vândută și încasată, veniturile, beneficiile, impozitele, viteza de rotație a mijloacelor circulante.
Serviciul desfacere
întocmește nomenclatorul de produse ale societății;
asigură contracte și comenzi ferme de livrare a produselor corelate cu capacitățile de producție ale unităților;
asigură expedierea produselor corespunzătoare calitativ;
prezintă oferte pentru desfacerea produselor realizate;
negociază prețurile de vânzare;
Serviciul aprovizionare- depozitare
este subordonat direct Directorului Comercial;
fundamentează necesarul de aprovizionat în funcție de solicitările secțiilor și unităților de producție:
urmărește și ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor de aprovizionare, prin căutarea surselor de aprovizionare cele mai apropiate și cu mijloacele cele mai ieftine;
transmite situații privind stocurile de materii prime, auxiliare, materiale și piese de schimb;
d) A patra direcție este formată din patru servicii:
serviciul CTC – care se ocupă cu controlul tehnic al calității cerealelor;
serviciul normare, salarizare, personal care: stabilește și asigură necesarul de personal pe funcții și specialități pentru activitatea curentă și pentru noile directive și investiții, urmărește aplicarea corectă a plății personalului;
serviciul restructurare – privatizare;
serviciul informatică
Toate aceste patru servicii se subordonează direct managerului superior fără să fie conduse de un director.
În economiile concrențiale, întreprinzătorii se impun prin inițiativă, ambiție, creativitate, eficiență, atribute care-i favorizează în fundamentarea strategiei întreprinderii.
Particularitățile procesului agricol fac ca agenții economici și managerul să se confrunte cu probleme complexe de concepție și execuție în activitatea de fundamentare și aplicare a deciziilor.Datorită particularităților structurilor de organizare în agricultură managementul individual este cel mai răspândit.
Societatea comercială Comcereal S.A. Vâlcea este condusă de un manager general care se subordonează A.G.A .
La societatea comercială Comcereal S.A. Vâlcea ca de altfel la majoritatea societăților comerciale din agricultură se impune o dezvoltare a managementului și găsirea celui mai bun tip de management pentru a realiza creșterea dezvoltării economice în țara noastră.
S.C. Comcereal S.A. Vâlcea are puncte de lucru în localitățile: Râureni, Băbeni, Drăgășani, Făurești, Grădiștea, Ionești.
1.3. Obiectul de activitate și diagnoză comercială
Scopul societății comerciale este achiziționarea de la producătorii agricoli și comercializarea cerealelor, leguminoaselor și a semințelor, prestarea de servicii producătorilor agricoli prin condiționarea cerealelor, depozitare și vânzarea acestora în țară și străinătate.
Obiectul de activitate al societății comerciale este:
contractarea, achiziționarea și preluarea de la producătorii agricoli de cereale, leguminoase boabe și semințe oleaginoase, la fondul de consum și păstrarea acestora până la livrare;
la solicitarea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale, prestări de servicii prin depozitarea și păstrarea rezervei de stat la cereale și leguminoase boabe;
importul și exportul cerealelor, leguminoaselor boabe și semințelor oleaginoase cu aprobările prevăzute de lege;
prestarea de servicii pentru producătorii agricoli și alți deținători de produse, constând în depozitarea și condiționarea cerealelor;
prestarea de servicii pentru producătorii agricoli constând în acordarea de avansuri, îngrășăminte chimice, pesticide și semințe la schimb cu produse cerealiere pe bază de contracte;
închirieri de spații de depozitare, terenuri și utilaje conform legislației în viguare;
arendarea terenurilor, măciniș pentru furaje sau nevoi alimentare, activitate de panificație, creșterea animalelor, comercializarea produselor rezultate din acestea;
prestări de servicii privind înființarea culturilor agricole de cereale, leguminoase boabe și semințe oleaginoase;
prestări de servicii pentru determinarea calității produselor agricole prin laboratoarele proprii;
Principalele activități desfășurate de
S.C. COMCEREAL S.A. VÂLCEA
Tabelul 1.2
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autor pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Principala activitate desfășurată de S.C. Comcereal S.A. Vâlcea este de comercializare a grâului, care cunoaște în perioada analizată o evoluție oscilantă de la 82,08% (în valoare absolută 10.734.186) în anul 1997 ajunge în anul următor la 57,75% (în valoare absolută 2.861.660) pentru ca în anul 1999 să înregistreze o creștere până la 70,94% (în valoare absolută 4.291.294) iar în anul 2000 scade la 68,02% iar în anul 2001 cunoaște o creștere până la 70,44%.
Activitatea de comercializare a produselor de sămânță înregistrează în perioada analizată o scădere de la 3,68% în anul 1997 ajungând în anul 1999 la 1,82% și o creștere până la 3,95% în anul 2000.
Activitatea de comercializare a îngrășemintelor și pesticidelor înregistrează în perioada 1997-2001 o creștere continuă de la 2,93% în 1997 ajunge la 8,31% in anul 2001.
Activitatea de prestări servicii constând în condiționarea și păstrarea cerealelor înregistrează o creștere de la 6,74% in anul 1997 la 8,16% în anul 1998 apoi o scădere în anul următor până la 5,23%, iar activitatea de prestări servicii constând în depozitarea grâului pentru Rezerva Statului înregistrează o creștere de la 1,69% în anul 1997 la 5,60% în anul 1998 iar în anul 1999 încetează activitatea și se reia în anul 2000 constituindu-se Rezerva de Stat și se înregistrează o creștere de la 5,39% la 10, 47% în anul 2001.
Clienții S.C. Comcereal S.A. cu care s-a colaborat în perioada
1997-2001
Tabelul 1.3
SURSA: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
S.C. Mopariv S.A. principalul client în anul 1997, deținând 78,57% (în valoare absolută 10.519.970 mii lei) înregistrează în restul perioadei analizate o scădere, iar din anul 2000 nu mai este clientul societății.
S.C. Boromir Ind. S.R.L înregistrează o creștere continuă de la 4,51% ( în valoare absolută 603.878 mii lei) in anul 1997 ajungând la 67,86% ( în valoare absolută 9.686.712 mii lei) devenind principalul client al societății, deoarece în urma privatizării este acționarul majoritar al acesteia.
S.C. Marvas S.R.L înregistrează în perioada analizată o creștere de la 1,58% în anul 1997 la 13,02% ( în valoare absolută 891.756 mii lei ) în anul 1999 iar în anul 2000 nu mai este clientul societății revenind în anul 2001 cu numai 3,31%.
S.C. Moara Cibin S.A. Sibiu a fost clientul societății în anul 1998 cu 17,13% (în valoare absolută 1.017.283 mii lei) și în anul 2000 cu 35,03% ( în valoare absolută 7.372.603 mii lei ).
Societatea agricolă Agrozim Gorunești în perioada analizată înregistrează o evoluție oscilantă, în anul 1997 de 2,40% în anul 1998 nu a fost clientul societății revenind în anul 1999 cu 2,12% și înregistrează o creștere până la 3,54% în anul 2001.
Agenția Națională a Rezervelor Statului București în perioada analizată înregistrează o creștere de la 1,94% în anul 1997 la 5,69% în anul 1998, în anul 1999 nu este clientul societății revenind în anul 2000 cu 13,90% ( în valoare absolută 2.924.005 mii lei) iar în anul 2001 scade la 13,80%.
FNC Băbeni, în perioada analizată cunoaște o evoluție oscilantă de la 6,74% ( în valoare absolută 902.248 mii lei )în anul 1997 crește la 15,24% în anul 1998 apoi scade până la 1,15% în anul 2001.
S.C. Olpo Podari înregistrează o scădere de la 1,49% în anul 1998 la 0,58% în anul 2000 și crește în anul 2001 până la 1,17%.
ANPA București în perioada analizată inregistrează o creștere de la 3,35%în anul 1997 la 4,78% în anul 1998, o scădere în anul 2000 la 1,57% iar în anul 2001 crește până la 4,05% ( în valoare absolută 577.618 mii lei ).
Furnizorii S.C. Comcereal S.A. cu care s-a colaborat în perioada 1997-2001
Tabelul 1.4
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autor pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
S.C. Agroindcom S.A. înregistrează în perioada analizată o evoluție aproape constantă până în anul 1999 când înregistrează o creștere până la 10,90% iar în anii următori nu a mai fost înregistrat ca furnizor al societății.
S.C. Agromec Drăgășani înregistrează o creștere de la 15,20% în anul 1997 la 32,12% ( în valoarea absolută 1.491.968 mii lei) devenind principalul furnizor, apoi înregistrează o scădere continuă ajungând în anul 2001 la 13,30%.
S.C. Agromec S.A. Verguleasa înregistrează în perioada analizată o evoluție oscilantă de la 18,25% în anul 1997, crește la 25,30% ( în valoare absolută 1.106.123 mii lei) în anul 1998, apoi o scădere până la 9,64% în anul 2000 iar în anul 2001 crește la 18,07% ( în valoarea absolută 2.331.415 mii lei).
S.C. Horticola Bălcești înregistrează în perioada analizată o scădere continuă de la 13,74% ( în valoarea absolută 1.714.378 mii lei) în anul 1997 la 6,29% în anul 1999 iar în anul următor nu mai figurează ca furnizor al societății.
S.C. Agromec Bălcești înregistrează o evoluție oscilantă de la 19,94% ( în valoarea absolută 2.487.616 mii lei) în anul 1997 scade la 6,91% în anul 1998 apoi crește până la 17,38%( în valoarea absolută 2.555.173 mii lei ) în anul 2000.
S.C. Oltchim S.A. înregistrează în perioada analizată o creștere de la 8,19% in anul 1997 la 10,76% în anul 1998 apoi scade la 9,38% in anul 2000 și scade la 6% in anul 2001.
Societatea de Cercetare Pomicolă a fost furnizorul societății în anul 1997 cu 6,43% în anul 1999 cu 3,27% și în anul 2000 scade la 2,03% iar în anul 2001 nu mai este furnizorul societății.
S.C. Agromec Măciuca înregistrează 10,75% în anul 1997 apoi nu mai este furnizorul societății până în anul 2000 când înregistrează 11,87% și crește până la 19,77% ( în valoarea absolută 2.550.440 mii lei) în anul 2001.
Societatea Agricolă Podgoria Drăgășani înregistrează în perioada analizată o evoluție oscilantă de le 0,92% în anul 1997 crește la 5,63% în anul 1999 apoi scade la 2,63% în anul 2000 și în anul 2001 crește la 5,04%.
A.F. Prestarea Gorunești devine furnizorul societății în anul 2000 cu 24,56% (în valoarea absolută 3612491 mii lei) dar în anul 2001 scade la 22,23%.
S.C. Electrica S.A. în perioada analizată are o evoluție oscilantă de la 1,04% in anul 1997 crește până la 4,33% în anul 1999 iar în anul următor înregistrează o scădere.
1.4. Analiza principalilor indicatori de activitate ai
S.C. Comcereal S.A. Vâlcea
Pentru caracterizarea activității economico – financiare pe baza principalilor indicatori în perioada 1997-2001 sunt folosite date din bilanțurile contabile ale S.C. Comcereal S.A. Vâlcea.
Principalii indicatori de activitate ai S.C. Comcereal S.A.
Tabelul 1.5
SURSĂ: Bilanțurile S.C. Comcereal S.A. din anii 1997,1998,1999,2000,2001
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă un indicator esențial pentru precizarea poziției firmei în cadrul sectorului de activitate, pentru clarificarea locului acesteia în contextul concurențial .Cu ajutorul său se apreciază aptitudinile și posibilitățile de a lansa și dezvolta afaceri profitabile.
Cifra de afaceri totală reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaloate la prețurile pieței (respectiv încasările totale).
În Regulamentul privind aplicarea Legii contabilității în țara noastră se apreciază că cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestări de servicii și a altor venituri din exploatare ( exclusiv rebuturile și alte reduceri acordate clienților).
Dinamica cifrei de afaceri la
nivelul S.C. Comcereal S.A. Vâlcea
Tabel 1.6
SURSA : Bilanțurile S.C. Comcereal S.A. Vâlcea în perioada 1997-2001
Din datele S.C. Comcereal S.A. se observă că indicatorul cifra de afaceri are o evoluție oscilantă în intervalul analizat.
În anul 1998 cifra de afaceri scade cu 8.121.764 mii lei față de anul 1997, de la 13.077.056 mii lei în anul 1997 la 4.955.292 mii lei în anul 1998.
După 1998 cifra de afaceri înregistrează o creștere ușoară ajungând la 6.048.937 mii lei în anul 1999 pentru ca în anul 2000 să înregistreze practic o dublare ajungând la 16.238.366 mii lei.
Cifra de afaceri crește datorită următorilor factori: calitatea prestațiilor, calitatea produselor și servicilor oferite, modificări de prețuri.
În anul 2001 cifra de afaceri scade cu 4.682.883 față de anul 2000, de la 16.238.366 mii lei în anul 2000 la 11.555.483 mii lei în anul 2001.
Cifra de afaceri este, în mod normal, înregistrată în unități monetare curente (lei curenți). În perioada de puternică creștere a prețurilor, dacă nu se procedează la corelarea cu inflația, informațiile își pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate.Inflația are efecte la toate nivelurile: flux de exploatare, flux de finanțare, structură patrimonială etc., întrucât antrenează variații nominale cărora nu le corespund variațiile reale ale activității. Evitarea erorilor de judecată și aprecierea performanțelor reale ale unitățiilor impun cu necesitate luarea în calcul a efectelor inflației.
Pentru o mai bună apreciere a cifrei de afaceri este necesară stabilirea creșterii reale a aesteia, aceasta datorită fenomenului inflaționist existent în economia românească.
Evoluția cifrei de afaceri reale
în perioada 1997 – 2000
Tabel 1.7.
Sursa: Bilanțurile contabile ale S.C. Comcereal S.A. Vâlcea pe perioada 1997 – 2001
Analizând datele prezentate în tabelul 1.7 se observă că cifra de afaceri corectată cu rata de creștere a prețurilor (rata inflației) a înregistrat în anul 1998 față de 1997 o scădere cu 32,25%, ceea ce reprezintă în valoare absolută o scădere de 1.677.303 mii lei, ca apoi în anul 1999 față de 1998 să înregistreze o creștere modestă de 10,87 %, iar în anul 2000 față de 1999 să înregistreze o creștere mai substanțială de 196,41 %.
Cifra de afaceri (mii lei curenți) a înregistrat o scădere de la 13.077.056 mii lei în anul 1997 la 11.555.483 mii lei în anul 2001, dar cifra de afaceri reală a înregistrat o creștere de la 5.201.693 mii lei în anul 1997 la 8.868.368 mii lei în anul 2001, în condițiile în care rata inflației scade de la 251,4 % în 1997 la 130,3 % în 2001.
Fig. 2. Evoluția cifrei de afaceri în lei curenți
în comparație cu cifra de afaceri reală în perioada 1997 – 2001
Cheltuieli. Profit
Dinamica cheltuielilor și a profitului în perioada 1997-2001
Tabel 1.8
Sursa: Bilanțurile S.C. Comcereal S.A. pe anii 1997,1998,1999,2000,2001
Din datele prezentate se constată că indicatorul cheltuieli are o evoluție oscilantă, în intervalul 1997-1998 cheltuielile scad cu 7.760.169 mii lei de la 12.191.330 mii lei în anul 1997 la 4.431.161 mii lei în anul 1998.
După anul 1998 cheltuielile înregistrează o ușoară creștere cu 589.358 mii lei în valoare absolută ( 13,30% în procente), iar în anul 2000 practic se triplează reprezentând în valoare absolută 16.815.649 mii lei iar procentual 234,93% pentru ca în anul 2001 cheltuielile să înregistreze o scădere cu 5.242.637 mii lei de la 16.815.649 mii lei în anul 2000 la 11.573.012 în anul 2001.
Creșterea cheltuielilor se datorează în primul rând creșterii cheltuielilor de exploatare pe seama prețurilor mari la materile prime, utilități (energie electrică, termică, gaze) și nu în ultimul rând a celor financiare ( în special pentru dobânzile aferente creditelor angajate)
Fig. 3. Evoluția cheltuielilor totale in perioada 1997-2001
Profitul net reprezintă profitul final ce rămâne la dispoziția firmei, după ce s-au scăzut toate cheltuielile din veniturile obținute.
Profitul net la S.C. Comcereal S.A. cunoaște în perioada analizată variații mari de la un an la altul și nu este nici pe departe mulțumitor. Astfel după ce în anul 1997 înregistrează o valoare absolută de 977.155 mii lei în anul 1998 față de anul 1997 înregistrează o scădere de 628.475 mii lei, aceasta reprezentând procentual o diminuare de 64,31% pentru ca în anul 1999 față de anul 1998 să înregistreze din nou o creștere de 333.533 mii lei aceasta reprezentând procentual o creștere de 95,66% ca în anul 2000 să înregistreze din nou o scădere de 83,27% în valoare absolută (-568.139 mii lei ). În anul 2001 față de anul 2000 profitul cunoaște o ușoară creștere de 45.472 mii lei (33,21 procentual).
Fig. 4. Evoluția profitului net in perioada 1997-2001
Mijloace fixe
Evoluția mijloacelor fixe în perioada 1997-2001
Tabelul 1.9
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Mijloacele fixe înregistrează pe parcursul intregii perioade analizate scăderi.
Mijloacele fixe înregistrează cea mai mare scădere de 5,14 în anul 2001 iar în restul perioadelor o scădere cuprinsă între 3,50% și 4,84% iar în valoarea absolută între 302.388 și 227.257 mii lei.
Aceasta scădere este determinată de creșterea cheltuielilor financiare (în special dobânzi) înregistrate de întreprindere, scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe iar pe de altă parte mijloacele fixe existente sunt încă performante, întreprinderea considerând că nu este necesară înlocuirea lor.
În general scăderea mijloacelor fixe reprezintă o situație nefavorabilă pentru întreprindere considerându-se că întreprinderea nu dispune de capacități suplimentare pentru a realiza noi sporuri de producție, în cazul nostru cu toate că acestea scad cifra de afaceri înregistrează creșteri ceea ce înseamnă că firma dispune totuși de posibilități superioare pentru a realiza noi sporuri de producție.
Fig.5. Evoluția mijloacelor fixe în perioada 1997-2001
AAnaliza cantitativă a forței de muncă se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:
Ns- număr salariați angajați de intreprindere în cursul exercițiului financiar
ΔNs- modificarea absolută a numărului de salariați; ΔNs = Ns1- Ns0 unde :
Ns1= numărul de salariați din anul curent
Ns0= numărul de salariați din anul precedent
ΔNs%- modificarea relativă a numărului de salariați ; ΔNs%=Ns1-Nsa unde Nsa= numărul de salariați admisibil și se calculează după relația
Nsa=CA1 / Wo unde :
Ca1- reprezintă cifra de afceri realizată în anul curent
W0- reprezintă productivitatea muncii din anul precedent
Productivitatea muncii se calculează cu ajutorul relației:
W0 = CA0 / Ns0 , unde : CA0 reprezintă cifra de afaceri realizată în anul precedent.
Dinamica numărului de salariați în perioada 1997-2001
Tabelul 1.10
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Indicatorul numărul de salariați înregistrează în perioada analizată o evoluție oscilantă el începând să scadă de la 53 de salariați în anul 1998 ajungând la 45 de salariați în anul 2000 înregistrând o singură creștere de la 49 de salariați în anul 1997 la 53 salariați în anul 1998.
Scăderea numărului de salariați este datorată cauzelor obiective cum ar fi: pensionări, decese, încheierea unor contracte de muncă pe perioade determinate, plecări sau satisfacerea stagiului militar.
De-a lungul perioadei analizate ΔNs ia valori mai mici decât zero cu excepția anului 1998, deci S.C. Comcereal S.A. înregistrează o economie de personal, aceasta demonstrând existența unei politici eficiente de recrutare și selecție a personalului. Economia de personal se explică prin faptul că în anii 1997,1999,2000 productivitatea înregistrează creșteri iar efectivul de salariați este mai mic decât numărul salariaților admisibili.
Fig.6. Evoluția numărului de salariați în perioada 1997-2001
CAPITOLUL II
ANALIZA POTENȚIALULUI
2.1. Analiza potențialului uman
Orice agent economic, indiferent de profilul său de activitate și de dimensiunile sale trebuie să-și probeze în fața spațiului economico- social în care acționează viabilitatea, capacitatea sa de concurență, performanțele pe care le realizează.
În conceptul modern al societății, resurselor umane sau capitalului uman li se atribuie un rol deosebit în asigurarea preformanțelor economico –financiare ale acestora ca atare, în analiza diagnostic a activității societății, gestiunea resurselor umane reprezintă un segment de esență.
2.1.1 Caracterizarea generală a potențialului uman
În dinamică, efectivul de salariați pe total și pe categorii are rolul de a evidenția o dimensiune a potențialului tehnico – economic al unei întreprinderi în corelație cu un factor de bază al producției – munca.
S.C. Comcereal S.A. face parte din categoria întreprinderilor mijlocii, la nivelul anului 2001 aceasta având un efectiv de 41 de salariați.
Din punct de vedere cantitativ, evoluția efectivului de personal pe total în perioada 1997-2001 se prezintă conform tabelului următor, tabelul 2.1:
Evoluția efectivului de personal pe total
în perioada 1997 – 2001
Tabel .2.1.
Sursa: Evidența contabilă a S.C. Comcereal S.A.
Fig. 7. Evoluția numărului de salariați ai
S.C. Comcereal S.A. în perioada 1997-2001
Analiza cantitativă a forței de muncă se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:
Ns= număr de salariați angajați de întreprindere în cursul exercițiului financiar.
ΔNs = modificarea absolută a Ns; ΔNs= Ns1-Ns0
unde Ns1 – număr salariați din anul curent
Ns0 – număr salariați din anul precedent
ΔNs % = modificarea relativă a Ns; ΔNs= Ns1-Nsa
unde Nsa reprezintă numărul de salariați admisibili și se calculează după relația :
unde CA1 – reprezintă cifra de afaceri realizată în anul curent
W0 – productivitatea muncii din anul precedent (ales ca bază de raportare). Productivitatea muncii se calculează cu ajutorul relației :
unde CA0 reprezintă cifra de afaceri realizată în anul precedent
Dinamica numărului de salariați în perioada 1997-2001
Tabelul 2.2
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Indicatorul număr salariați (Ns) înregistrează în perioada analizată o evoluție oscilantă, el începând să scadă de la 53 salariați în anul 1998 ajungând la 41 salariați în anul 2001, înregistrând o singură creștere de la 49 salariați în anul 1997 la 53 salariați în anul 1998.
Analiza structurală a forței de muncă presupune descompunerea acesteia după mai multe criterii :
în raport cu gradul de participare al salariaților la realizarea obiectivului de activitate al întreprinderii, adică a sarcinilor de producție și a celor privind circulația mărfurilor. Astfel deosebim:
salariați operativi – care participă direct la realizarea producției sau desfacerii de mărfuri (Nop)
salariați cu funcții de conducere și administrație – care nu participă direct la realizarea producției sau desfacerii de mărfuri (Nca)
pe profesii, pe sexe.
Structura salariaților S.C. Comcereal S.A.
Tabelul 2.3
Sursa: Statistici întocmite de serviciul Normare – Salarizare al S.C. Comcereal S.A.
Fig. 8. Structura salariaților S.C. Comcereal S.A. în raport cu gradul de participare al salariaților la realizarea obiectului de activitate al întreprinderii.
Din datele prezentate în tabelul nr. 2.3 se observă că ponderea salariaților operativi în totalul salariaților S.C. Comcereal S.A. este într-o continuă creștere ajungând de la 75,5% în anul 1997 la 80% în anul 2000 pentru ca în anul 2001 să înregistreze o ușoară scădere de până la 78, 4%.
Ponderea salariaților cu funcții de conducere și administrare a înregistrat o ușoară scădere de la 24,4% în anul 1977 la 20% în anul 2000, iar în anul următor înregistrând o ușoară cerștere de până la 22%.
Structura personalului S.C. Comcereal S.A. pe sexe
Tabelul 2.4 – pers.
Sursa: Statistici întocmite de serviciul Normare – Salarizare al S.C. Comceral S.A.
Analizând datele prezentate în tabelul nr. 2.4 se observă o pondere redusă a femeilor în totalul efectivului de salariați. Ponderea femeilor în totalul salariaților este într-o continuă scădere de-a lungul perioadei analizate de la 32,65 % în anul 1997 la 29,27 în anul 2001.
Scăderea numărului de salariați din cadrul societății este rezultatul unei politici de restructurare și retehnologizare în condițile economiei de piață și ca urmare a privatizării.
Analiza calitativă a forței de muncă
Analiza economică are ca obiectiv, pe lângă dimensiunea cantitativă a potențialului uman, și pe cea calitativă desemnată prin gradul de calificare al salariaților.
Astfel, se poate calcula un indicator de apreciere calitativă a forței de muncă numit coeficient mediu de calificare.
Acesta se calculează cu ajutorul relației:
unde: ni reprezintă numărul de salariați care are o anumită categorie de calificare iar ki- este un rang alocat ficărei categorii de calificare.
Evoluția personalului S.C. Comcereal S.A. în funcție de nivelul studiilor în perioada 1997-2001
Tabelul 2.5
Sursa: Statistici întocmite de serviciul Normare – Salarizare al S.C. Comcereal S.A.
Pentru a calcula coeficientul mediu de calificare se va aloca câte un rang pentru fiecare categorie de calificare după cum urmează:
pentru studii superioare k= 2
pentru studii medii k = 1
Coeficientul mediu de calificare () a fost calculat folosind datele prezentate în tabelul anterior nr 1.5.
Privită prin prisma coeficientului mediu de calificare se poate spune că situația societății S.C. Comcereal S.A. este favorabilă, ținând seama de faptul că în această societate salariații sunt împărțiți doar în două categorii și anume, salariații cu studii superioare și salariații cu studii medii, coeficientul mediu de calificare ia valori peste rangul alocat categoriei minime de calificare, respectiv rangului alocat pentru studiile medii. Astfel ponderea salariaților cu studii medii crește de la 87% în anul 1997 la 89% în anul 1998, în anul 1999 înregistrând 91% și ajungând la 90% în anul 2001.
Un alt criteriu de analiză calitativă a potențialului uman existent în cadrul întreprinderii este cel al vârstei personalului.
Structura pe grupe de vârstă a personalului în perioada 1997-2001
Tabelul 2.6
Sursa: Tabelul a fost construit pe baza datelor existente la Serviciul Normare – Salarizare.
Din datele prezentate în tabelul 2.6 se observă că structura presonalului societății S.C. Comcereal S.A. pe categorii de vârstă este destul de echilibrată, neexistând variații mari de la un an la altul.
De asemenea se observă că ponderea salariaților de vârstă înaintată este mică și în continuă scădere în perioada analizată de la 12,25 % în anul 1997 la 7,3 %în anul 2001.
Se poate spune, deci, că această situație este favorabilă întreprinderii, deoarece dispune de forță de muncă care are capacitatea de a se adapta la schimbările ce pot intervenii în mediul intern și extern al intreprinderii, aspect ce poate determina sporirea rezultatelor firmei.
Nivelul de calificare al personalului reprezintă un aspect important, deoarece dimensionarea producției și evoluția productivității muncii depind nemijlocit de nivelul calificării forței de muncă.
În prezent calificarea, polificarea și perfecționarea personalului se face în strânsă concordanță cu performantele firmei, performanțe cere sunt reflectate în principalii indicatori economico- financiari și anume: productivitatea muncii, volumul producției, cifra de afaceri, calitatea produselor, costurile de producție, profitul și rata rentabilității, toate acestea având ca efect sporirea competivității firmei și consolidarea poziției acesteia pe piață.
Analiza eficienței utilizării potențialului uman
Analiza eficienței resurselor umane s-a realizat cu ajutorul indicatorilor: productivitatea muncii și profitul pe un salariat.
Analiza productivității muncii
Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizării intensive a potențialului uman și exprimă eficiența cu care este utilizat personalul angajat de către întreprindere.
Productivitatea muncii este o categorie economică complexă și dinamică și reprezintă însușirea muncii de a crea o anumită cantitate de valori de întrebuințare într-o unitate de timp, reflectând în ultimă instanță eficiența cu care este cheltuită o cantitate de muncă.
Caracterizarea generală a situației productivității muncii se face pe baza nivelurilor vânzărilor medii (anuale și zilnice), calculate pe un salariat și pe un salariat operativ și a corelaților ce se formează între ritmurile de creștere ale acestora. Pentru aceasta se poate calcula următorii indicatori:
Productivitatea anuală pe un salariat:
unde CA – reprezintă cifra de afaceri
Ns – reprezintă număr de salariați
Productivitatea anuală pe un salariat operativ:
unde Nop – reprezintă număr de salariați operativi.
Productivitatea zilnică pe un salariat .
unde Z reprezintă numărul de zile lucrate în medie de un salariat în cursul anului.
Productivitatea zilnică pe un salariat opreativ
Productivitatea muncii calculată cu ajutorul indicatorilor de mai sus semnifică desfacerea medie realizată în cursul anului, respectiv desfacerea medie zilnică pe un salariat și pe un salariat opreativ și este exprimată în unități valorice.
Pentru caracterizarea generală a productivității muncii la S.C. Comcereal S.A. în perioada 1997-2001 se folosesc datele cuprinse în tabelul următor:
Tabel 2.7
Sursa : Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanțurile S.C. Comcereal S.A. din perioada 1997-2001 și din statistici întocmite de Serviciul Normare –Salarizare al S.C. Comcereal S.A.
Modalitatea de calcul a productivității anuale pe un salariat, în perioada 1997 – 2001.
Fig.9. Evoluția productivității anuale pe un salariat in perioada 1997-2001
Se observă că în perioada 1997-2001, productivitatea anuală pe un salariat are o evoluție oscilantă, astfel înregistrând o scădere în anul 1998 față de anul 1997 (1998 în valoare de 93,49 mil lei, 1997 în valoare de 266,87 mil lei ) deoarece nu s-au acordat credite cu dobândă subvenționată.
În anul 1999 a crescut cantitatea de cereale achiziționate datorită preocupării mai intense a conducerii prin stimulare din profilul propriu.
O creștere mai substanțială s-a înregistrat în anul 2000 (360,84 mil lei) deoarece începând din toamna anului 1999 s-a acordat producătorilor agricoli îngrășăminte și sămânță pentru producția de grâu a anului 2000, astfel recepționându-se o cantitate mai mare de grâu.
Productivitatea pe un salariat în anul 2001 a înregistrat o scădere ușoară (281,82 mil lei), datorită secetei producția la hectar a fost scăzută recepționându-se cantități mai mici de cereale.
Modalitatea de calcul a productivității anuale pe un salariat operativ în perioada 1997 – 2001.
Aa
Fig. 10. Evoluția productivității anuale pe un salariat operativ
in perioada 1997-2001
De-a lungul întregii perioade analizate se observă că și productivitatea anuală pe salariatul operativ calculată pe baza cifrei de afaceri înregistrează o evoluție oscilantă, în anul 1997 productivitatea anuală pe salariatul operativ este de 353,43 mil. lei pentru ca în anul 1998 să înregistreze o scădere ajungând la 120,85 mil. lei.
Pe toată perioada analizată 1997-2001, în anul 2000 se înregistrează o creștere substanțială a productivității anuale pe salariatul operativ, adică 451,05 mil. lei ca efect al acordării producătorilor agricoli de îngrășăminte și semințe pentru producția de grâu a anului 2000, ca apoi în anul 2001 productivitatea anuală pe salariatul operativ să scadă cu 89,96 mil. lei.
În ceea ce privește indicii productivității muncii se constată că aceștia înregistrează ritmuri diferite de creștere de la un an la altul.
Între indicii de productivitate a muncii se pot stabili o serie de corelații.
O primă corelație se stabilește între indicele productivității anuale pe salariat (I WaS ) și indicele productivității anuale pe salariatul opreativ (I WaOP ).
O a doua corelație se poate stabili între indicele productivității anuale pe salariatul operativ (I WaOP) și indicele productivității zilnice pe salariatul operativ (I WzOP).
Analizând datele prezentate în tabelul nr. 2.7 rezultă că:
În anul 1999 față de anul 1998 I WaS > I WaOP , ceea ce ne arată că la nivelul intreprinderii au avut loc modificări în structura salariaților și anume că ponderea salariaților operativi a înregistrat o creștere în perioada analizată.
În anul 2001 față de 2000 I WaS < I WaOP ceea ce înseamnă că modificările de structură la nivelul forței de muncă au vizat creșterea ponderii salariaților din conducere și administrație și reducerea ponderii salariaților operativi.
În anul 1999 față de anul 1998 I WaOP < I WzOP, rezultă că modificările survenite în structura timpului de muncă a avut loc în sensul scăderii timpului efectiv lucrat de la 217 zile în anul 1998 la 215 zile în anul 1999.
În anul 2001 față de 2000 I WaOP < I WzOP , ne arată că modificările survenite în structura timpului de muncă au avut loc în sensul scăderii timpului efectiv lucrat de la 265 zile în anul 2000 la 250 zile în anul 2001.
Analiza factorială a productivității muncii
Productivitatea muncii, ca expresie de bază a eficienței cu care este utilizată forța de muncă, este un indicator calitativ complex a cărei mărime și evoluție variază în funcție de o mulțime de cauze ( timpul efectiv lucrat, structura salariaților, gradul de înzestrare tehnică a muncii) pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele de analiză factorială, modele care își propun să explice pe cauze modificarea productivității muncii.
Luăm ca exemplu un model de analiză factorială a productivității ce consideră că determinant în modificarea valorii acesteia, este timpul de muncă, măsurat prin intermediul indicatorului <numar de zile lucrate in medie de un salariat>.
WaS = Z x WzS unde
Z – reprezintă numărul de zile lucrate în medie de un salariat în cursul anului
WaS – reprezintă productivitatea anuală pe un salariat
WzS – reprezintă productivitatea zilnică pe un salariat
Z- factor cantitativ
WaS
WzS- factor calitativ
Din model se observă că productivitatea anuală se modifică direct proporțional cu numărul de zile lucrate în medie de un salariat și în funcție de desfacerea medie zilnică pe angajat.
Analiza factorială a productivității muncii
Tabelul 2.8
Sursă: Bilanțurile S.C. Comcereal S.A. din perioada 1999-2001
Analiza factorială a productivității anuale pe un salariat în perioada 1999 – 2000
A) Modificarea fenomenului analizat
ΔWAS= WAS2000 – WAS1999 = 360.844.444-123.428.571=237.415.873 lei / sal
B) Cuantificarea influenței factorilor
1. Influența modificării numărului de zile lucrate
ΔWAS(Z) =Z2000 x WZS 1999- Z1999 x WZS 1999 =265 x 574.086 – 215 x 576.086 = 152.132.790 – 123.428.490 = 28.704.300 lei / sal .
2. Influența modificării productivității zilnice pe salariat.
ΔWAS(wsz) = Z2000 x WZS2000 – Z2000 x WZS 1999 =265 x 1.361.677 – 265 x 574.086 = 360.844.405 – 152.132.790 = 208.711.615 lei / sal
ΔWAS ΔZ 28.704.300 lei / sal
237.415.873 lei /sal Δ WZS 208.711.615 lei / sal
Deci, din analiza factorială a productivității pe un salariat în perioada 1999 – 2000 rezultă că productivitatea a crescut cu 237.415.873 lei / sal, dar, această creștere a fost determinată de doi factori: numărul mediu de zile lucrate de un salariat și de productivitatea zilnică pe salariat.
Primul factor și anume numărul mediu de zile a influențat productivitatea printr-o creștere de 28.704.300 lei/sal, aceasta datorită creșterii numărului de zile pe salariat de la 215 la 265 zile.
Al doilea factor, productivitatea zilnică pe salariat a influențat printr-o creștere de 208.711.615 lei / sal, aceasta datorită creșterii productivității zilnice pe salariat. Astfel pe total productivitatea anuală pe salariat a crescut cu 237.415.873 lei / sal, ceea ce este favorabil pentru întreprindere.
Analiza factorială a productivității anuale pe salariat în perioada 2000-2001.
Modificarea fenomenului analizat
ΔWAS = WAS 2001 – WAS2000 = 281.829.268 – 360.844.444 = -79.015.176 lei / sal
Cuantificarea influenței factorilor
1. Influența modificării numărului de zile lucrate
ΔWAS(Z) =Z2001 x WZS 2000- Z2000 x WZS 2000 = 250 x 1.361.677 – 265 x 1.361.677 = 340.419.250 – 360.844.405 = – 20.425.155 lei/sal.
2. Influența modificării productivității zilnice pe salariat
ΔWAS(WZS) = Z2001 x WZS2001 – Z2001 x WZS 2000 = 250 x 1.127.317 – 250 x 1.361.677 = 281.829.250 – 340.419.250 = -58.590.000 lei /sal.
ΔWAS ΔZ – 20.425.155 lei/ sal
-79.015.176 lei /sal WZS –58.590.000 lei /sal
Observăm o scădere în perioada 2000 – 2001 a productivității anuale pe salariat de 79.015.176 lei/ sal, scădere ce a fost influențată de doi factori: numărul mediu de zile lucrate de un salariat care a scăzut de la 265 la 250 zile, ceea ce a determinat o scădere a productivității anuale pe salariat cu 20.425.155 lei / sal; productivitatea zilnică pe salariat, care a scăzut și ea la rândul ei de la 1.361.677 lei /sal în 2000 la 1.127.317 lei / sal în 2001, ceea ce a determinat o scădere a productivității muncii anuale pe salariat cu 58.590.000 lei / sal. Acest lucru pe ansamblu a avut ca rezultat scăderea productivității muncii cu 79.015.176 lei /sal., ceea ce este o situație nefavorabilă pentru întreprindere.
2.1.2.2 Analiza profilului pe salariat
Un indicator mai complex de analiză a eficienței utilizării potențialului uman și implicit a productivității muncii este profitul anual pe salariat. Este mai complex întrucât el ia în considerare pe lângă productivitatea muncii și o serie de influențe ale politicii comerciale și de prețuri promovată de firmă.
Din datele prezentate în tabelul 5 cap 1 se constată că profit regăsim de-a lungul întregii perioade analizate cu 977.155 mii lei în 1997; 348.680 mii lei în anul 1998; 682.233 mii lei în anul 1999; 136.898 mii lei în anul 2000; 182.370 mii lei în anul 2001, ceea ce înseamnă că profitul pe un salariat este de 19.942 mii lei în anul 1997; 6.579 mii lei în anul 1998; 13.923 mii lei în anul 1999; 3.042mii lei în anul 2000; 4.448 mii lei în anul 2001.
Modalitatea de calcul a profitului pe un salariat în perioada 1997 – 2001 :
unde : Psa – reprezintă profitul anual pe un salariat
R – reprezintă rezultatul (profitul)
;
;
Din datele prezentate mai sus se observă că în anul 1998 față de anul 1997 profitul anual pe salariat înregistrează o scădere cu 13.363 mii lei, aceasta în condițiile scăderii profitului de la 977.155 mii lei în anul 1997 la 348.680 mii lei în anul 1998 și creșterii numărului de salariați cu 4 persoane față de 1997.
Psa = WAS x RRC , unde
unde :
R- rezultat (profit) și RRC – rata rentabilității comerciale (cât profit obține firma la 1 leu cifră de afaceri).
Profit la 1 leu cifră de afaceri – lei
Tabelul 2.9
Sursa: rezultatele obținute pe baza calculelor
Știm că societatea S.C. Comcereal S.A. pe baza datelor bilanțiere a obținut profit în toți anii analizați din anul 1997 până în anul 2001, atunci obligatoriu profitul la un leu CA se va calcula pentru toți anii.
Rezultatul calculelor ne dezvăluie niște sume deloc neglijabile, care la o analiză mai substanțială și de ansamblu ne pot furniza foarte multe informații esențiale în vaderea pronunțării unui verdict despre societatea comercială.
2.2Analiza potențialului material
2.2.1 Analiza stocurilor
Stocurile fac parte din activul circulant al unității patrimoniale și au drept caracteristică principală faptul că intră și ies în și din patrimoniul întreprinderii, ciclic, durata ciclului de exploatare fiind sub un an.
În cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind:
Mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea revânzării, precum și stocurile care își schimbă destinația.
Materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit, integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată.
Materialele consumabile, care patricipă la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă în produsul finit.
Materialale consumabile sunt urmărite de contabilitate pe următoarele categorii:
materiale auxiliare, cuprind materiale care nu constituie baza de obținere a produsului finit, ci ajută la obținerea lui.
combustibil, cuprinde energia electrică, apa, aburi,ulei.
materiale pentru ambalat care ajută la ambalarea produselor proprii cu ocazia vânzării acestora;
piese de schimb;
Semințe și materiale de plantat;
furaje;
alte materiale consumabile.
Produsele, sunt elemente de activ, stocabile, care se împart în:
a) Semifabricate, prin care se înțeleg produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților.
b) Produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității patrimoniale, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților.
c)Produse reziduale, ce cuprind rebuturile din demolări, demontări de imobilizări corporale sub formă de materiale recuperabile, deșeuri, cât și produse rezultate din procesul de fabricație, care nu corespund standardelor produsului finit.
Animalele și păsările, respectiv animalele achiziționate sau obținute, crescute sau folosite pentru producție, animalele, păsările puse la îngrășat, pentru producție pentru lână, lapte și blană.
Ambalajele, respectiv aceea categorie de stocuri destinate ambalării și transportului produselor finite și al mărfurilor și care fie sunt achiziționate de unitatea patrimonială fie sunt confecționate în unitate.
Există diferite tipuri de clasificare a stocurilor astfel: dacă se ia în considerare modul de procurare, în funcție de însușirile tehnice, după proveniența lor, din punct de vedere financiar, etc.
2.2.1.1Analiza stocurilor finale
Stocurile finale sunt acele stocuri pe care întreprinderea le înregistrează la sfârsitul unei perioade de timp (lună, trimestru, an).
Stocurile finale se stabilesc plecând de la ecuația generală a fluxurilor care au loc în intreprindere:
Si + I(A) = Sf + E(D) unde :
Si – stoc inițial; I(A) – intrări (aprovizionări)
Sf – stoc final; E(D) – ieșiri (desfaceri)
Din relația de mai sus rezultă că:
Sf = Si + I(A) – E(D)
Scopul analizei stocurilor finale îl constituie stabilirea operativă a cauzelor creșterii, respectiv scăderii acestora, în vederea fundamentării riguroase a programului vânzărilor în concordanță cu tendințele pieței.
Modificări ale stocurilor finale apar în toate cele trei faze ale procesului de activitate.
De exemplu:
în faza de aprovizionare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:
neritmicitatea aprovizionării;
contractarea eronată a cantităților de aprovizionat
aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte
aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi suplimentare
stocuri rămase nevândute după schimbarea sortimentelor sau tehnologiilor;
desortarea, desperecherea produselor etc.
în faza de producție , cauzele modificării stocurilor finale sunt:
lipsa de materii prime sau materiale în vederea obținerii produselor;
modificări de tehnologie de fabricație;
depășirea duratei procesului de fabricație;
neritmicitatea producției;
creșterea (scăderea) volumului de producție;
schimbarea sortimentației etc.
în faza de comercializare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:
creșterea (scăderea ) producției;
schimbarea sortimentelor;
creșterea (scăderea )prețurilor produselor;
existența unui ritm mai lent la vânzare, decât la fabricație;
produse necumpărate datorită calității necorespunzătoare;
neaprovizionarea ritmică a magazinelor;
lipsa mijloacelor de transport, etc.
După cum se observă, cauzele enumerate pot avea motivație obiectivă, dar și subiectivă. În ambele situații se impun măsuri energice și rapide, care să suplinească lipsa de lichidități. Dintre măsuri, enumerăm: ritmicitatea aprovizionărilor, aceasta în legătură cu calcule de necesar întocmite în timp și corect, cunoașterea și respectarea obligațiilor contractuale, producția să se desfășoare cantitativ și calitativ corespunzător cu cererea pieței, cu anotimpurile și sezoanele etc.
Analiza stocurilor finale se face din punct de vedere al dinamicii cu următorii indicatori:
modificarea absolută a stocurilor finale (Sf)
ΔSf = Sf1-Sf0
modificarea relativă a stocurilor finale
Analiza dinamică a stocurilor finale avute de
S.C. Comcereal S.A. în perioada 1997-2001
Tabelul 2.10
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Din datele prezentate în tabel se observă că indicatorul stoc final are o evoluție oscilantă.
În anii 1998, 1999 firma înregistrează o scădere a stocului final cu 400.763 mii lei în anul 1998 și 255.938 mii lei în anul 1999.
Această scădere reprezintă o situație favorabilă pentru întreprindere, ceea ce înseamnă o creștere a cererii pentru produsele comercializate de aceasta necesitând o cantitate sporită de marfuri.
În anul 2000 indicatorul stoc final înregistrează o scădere semnificativă până la 1.609.350 mii lei în valoare absolută reprezentând 97,85%.
Scăderea stocului final în anul 2000 reprezintă o situație favorabilă pentru întreprindere din punct de vedere financiar deoarece stocul reprezintă o investiție de exploatare adică o alocare de resurse bănești ceea ce înseamnă că dacă stocul final se reduce atunci se reduc și cheltuielile. Din punct de vedere comercial reprezintă o situație favorabilă dacă scăderea stocurilor finale este determinată de creșterea desfacerilor.
În anul 2001 indicatorul stoc final înregistrează o creștere semnificativă (1.255.654 mii lei) față de anul 2000, creștere determinantă și de o scădere a cifrei de afaceri reprezentând o situație nefavorabilă pentru întreprindere.
Fig.11. Evoluția stocului final în perioada 1997-2001
Analiza factorială a stocurilor finale se poate realiza pornind de la relația9:
Sf = Si+I-E unde : Si – stoc inițial
I – intrări
E – ieșiri
Pe această relație se poate aplica analiza factorială astfel:
ΔSf = Sf1-Sf0 unde ΔSf depinde de evoluția componentelor din relație:
ΔSf ΔSi = Si1-Si0
ΔI = I1 –I0
ΔE = -(E1 – E0)
Balanța circulației mărfurilor
Tabelul 2.11
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din balanțele comerciale ale S.C. Comcereal S.A. Vâlcea.
Analiza modificării soldului final în anul 2001 față de anul 2000.
Pentru simplificare anul 2001 se va nota cu ,,1,, iar anul 2000 (baza de comparație)cu ,,0,,.
a)Modificarea fenomenului analizat
ΔSf = Sf1 –Sf0 = 1290924-35270 = 1255654 mii lei
b) Cuantificarea influenței factorilor.
influența modificării soldului inițial
ΔSf(Si) = S1 – S0 = 35.270 – 1.644.620 = -1.609.350 mii lei
influența modificării intrărilor
ΔSf(I) = I1 – I0 = 9.675.620 – 8.688.742 = 986.886 mii lei
influența modificării ieșirilor
Δ Sf(E) = – ( E1 – E0) = -(8419974-1010298092)= 1878118 mii lei
Δ Sf = 1255654 mii lei ΔSi = -1609350 mii lei
ΔI = 986886 mii lei
ΔE = 1878118 mii lei
Fenomenul analizat Δ Sf înregistrează o creștere cu 1.255.654 mii lei situația este nefavorabilă pentru întreprindere ceea ce înseamnă că cererea pentru produsele vândute de întreprindere este în scădere. Această creștere este determinată de ΔI și de ΔE cu o pondere mai mare ΔE.
ΔI înregistrează o creștere de 986.886 mii lei determinată de creșterea intrărilor de la 8.688.742 mii lei în anul 2000 (0) la 9.675.628 mii lei în anul 2001 (1).
ΔE determină o creștere cu 1.878.118 mii lei datorită faptului că dacă în anul 2000 (0) avem ieșiri în valoare de 10.298.092 mii lei în anul 2001 (1) înregistrează o scădere până la 8.419.974 mii lei.
ΔSi determină o scădere cu 1.609.350 mii lei datorită faptului că dacă în 2000(0) avem un stoc inițial de 1.644.620 mii lei acesta a scăzut la 35.270 mii lei în anul 2001 (1).
Analiza modificării soldului final în anul 2000 față de anul 1999.
Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu ,,1,, iar anul 1999 ( baza de comparație ) cu ,,0,,
Modificarea fenomenului analizat
ΔSf = Sf1 – Sf0 = 35.270 – 1.644.620 = -1.609.350 mii lei
b)Cuantificarea influenței factorilor
influența modificării soldului inițial
ΔSf (Si) = Si1 – Si0 = 1.644.620 – 1.870.558 = -225.938 mii lei
influența modificării intrărilor
ΔSf (I) = I1 –I0 = 8.688.742 – 2.969.867 = 5.718.875 mii lei
3) influența modificării ieșirilor
ΔSf (E) = -( E1-E0) = -( 10.298.092 – 3.195.805) = – 7.102.287 mii lei
ΔSf = -1.609.350 mii lei ΔSi = – 225.938 mii lei
ΔI = 5.718.875 mii lei
Δ E = -7.102.287 mii lei
Fenomenul analizat ΔSf a înregistrat o scădere cu 1.609.350 mii lei, situația este favorabilă pentru întreprindere ceea ce înseamnă că cererea pentru produsele vândute de întreprindere este în creștere și pentru a fructifica această situație adică pentru a majora cifra de afaceri este bine ca întreprinderea să se aprovizioneze cu o cantitate sporită de mărfuri.
Scăderea ΔSf este determinată de ΔSi si ΔE.
ΔSi determină o scădere cu 225.938 mii lei determinată de faptul că dacă în 1999 (0) aveam un stoc inițial de 1.870.558 mii lei acesta a scăzut în 2000 (1) la 1.644.620 mii lei.
ΔE determină o scădere de 7.102.287 mii lei cauzată de diferența foarte mare a ieșirilor astfel în 1999 (0) avem ieșiri de 3.195.805 mii lei, ele cresc în 2000 (1) la 10.298.092 mii lei.
ΔI determină o creștere de 5.718.875 mii lei care este însă insuficientă pentru a determina o creștere a stocului final.
Scăderea stocului final în perioada 1999-2000 a fost determinată în primul rând de necorelările dintre fluxurile de intrare și cele de ieșire în sensul că desfacerea (ΔE = -7.102.287 mii lei) este mai mare decât aprovzionarea (ΔI = 5.718.875) și în al doilea rând de începerea perioadei analizate cu un stoc inițial mai mic decât cel programat.
2.2.1.2Analiza stocurilor medii.
Stocul mediu caracterizează o anumită perioadă de timp din prima zi și până în ultima zi.
Caracterizarea sintetică a situației stocurilor10 fie în expresie fizică fie în expresie valorică, se realizează prin stocul mediu calculat în funcție de datele disponibile astfel:
când se cunosc doar Si și Sf ale perioadei cercetate se face media aritmetică simplă a acestor stocuri
pe baza datelor din evidența analitică pot fi preluate stocurile existente la perioade regulate de timp ( de ex. la începutul fiecărei luni), ceea ce permite aflarea stocului scriptic sub forma unei medii cronologice simple și a nivelelor extrase din evidență
stocurile de inventar observate de-a lungul perioadei ( astfel de operațiuni făcându-se la intervale neregulate de timp) conduc la aflarea stocului mediu faptic sub forma unor medii cronologice ponderate a rezultatelor inventarierilor efectuate în perioada cercetată.
Pentru aceeași perioadă cele trei procedee conduc, de regulă, la rezultate diferite.
Analiza dinamică a stocurilor medii avute de S.C. Comcereal S.A.
Vâlcea în perioada 1997-2001
Tabelul 2.12
Sursă : Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Analizând dinamica stocului mediu pe baza datelor din tabelul 2.12 putem aprecia că din punct de vedere comercial S.C. Comcereal S.A. Vâlcea este interesată de asigurarea unor stocuri sporite care să permită continuitatea desfacerilor (să nu apară fenomenul de ruptură de stoc ), fenomen înregistrat în anul 2000 când stocul mediu a crescut cu 46,67% față de 1999 și în anul 2001 când stocul mediu a crescut cu 12,7 față de 2000. În ceilalți ani ai perioadei analizate stocul mediu înregistrează scăderi, ceea mai mare înregistrându-se în 1999 de 52,22%, acest fapt reprezintă din punct de vedere comercial o situație nefavorabilă pentru întreprindere însemnând o scădere a cererii pentru mărfurile vândute ceea ce înseamnă o scădere a vânzărilor sau deficiențe în procesul de aprovizionare ceea ce ar putea genera apariția fenomenului de ruptură de stoc.
Din punct de vedere financiar (pentru că stocul reprezintă o investiție de exploatare adică o alocare de resurse bănești), scăderea stocurilor medii în 1998 și 1999 repezintă o situație favorabilă pentru întreprindere deoarece se reduc cheltuielile cu întreținerea mărfurilor în stoc, cheltuieli cu munca vie pentru personalul angajat la depozite etc.
Prin prisma celor relatate teoria consideră că va fi favorabilă întreprinderii doar aceea creștere a stocurilor care să permită o creștere de dimensiuni mai mari a vânzărilor firmei (altfel spus creșterea de stoc să aibă loc în condițiile creșterii eficienței utilizării stocurilor).
Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu 1 și anul 1999 se va nota cu 0. Datele utilizate sunt exprimate în mil. lei.
Sunt favorabile acele situații în care: IS < ICA și nS1> nS0
Is = indicele de creștere a stocurilor
ICA = indicele de creștere a cifrei de afaceri
nS – numărul de rotații al stocului
nS1- numărul de rotații al stocului din ,,1,,
nS0- numărul de rotații al stocului din ,,0,,
IS<ICA => situație favorabilă pentru întreprindere,
unde rezultă nS1 > nS0 situație favorabilă pentru intreprindere
Așa cum reiese din datele de mai sus, creșterea stocurilor medii reprezintă o situație favorabilă pentru întreprindere deoarece această creștere are loc pe fondul unei dinamici mai accelerate a încasărilor, aspect care echivalează cu o eficiență superioară a utilizării stocurilor.
Fig. 12. Evoluția stocului mediu în perioada 1997-2001
Analiza factorială a stocurilor medii la nivelul intreprinderii se face pornind de la relația 11
unde – desfacerea medie zinică totală
– viteza medie de circulație pe întreprindere
gi – structura desfacerilor pe categoriile i implicate în calcul.
Vi – viteza de circulație pentru fiecare categorie i implicată în calcul.
Situația realizării stocului mediu în perioada 2000/2001
Tabelul 2.13
Sursă: Tabelul a fost intocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Pentru simplificare anul 2001 se va nota cu 1 iar anul 2000 (baza de comparație ) cu 0. Tabelul 2.13 a fost realizat cu ajutorul următoarelor formule:
unde di – desfacerea medie zilnică pe produs
Modificarea fenomenului analizat:
ΔS= S1-S0= 1382+1232= 150mil lei
Cuantificarea influenței factorilor
Influența modificării desfacerilor medii zilnice:
Δ S (D) = D1 x V0 – D0 x V0 = 32,41 x 27,2 – 45,3 x27,2 = 872 – 1229 = – 357 mil lei.
Influența modificării vitezelor medii:
Δ S (V) = D1 x V1 –D1 x V0 = 32,1 x 43 –32,1 x 27,2 = 1380 – 837 = 507 mil lei.
2.1) Influența modificării structurii desfacerilor:
2.2) Influența modificării vitezelor de circulație pe produse:
ΔS= 150 mil lei Δ D = -357 mil lei
Δ V = 507 mil lei Δgi = 42 mil lei
Δvi = 465 mil lei
Evoluția fenomenului analizat, modificarea stocului mediu (Δ) a înregistrat o creștere de 150 mil lei, situația este apreciată ca fiind nefavorabilă.
Creșterea fenomenului analizat a fost detreminată doar de creșterea , celălalt factor determinând o scădere cu 357 mil lei ( ).
Scăderea desfacerii medii cu 357 mil lei este determinată de faptul că la produsul grâu de exemplu, în anul 2000 (0) desfacerea medie era de 40 mil lei, iar în anul 2001(1) aceasta este de 26,8 mil lei.
Factorul calitativ (viteza de rotație) a avut o evoluție pozitivă detrminând o creștere a stocului mediu cu 507 mil lei.
Această creștere a fost determinată de accelerarea vitezei de rotație pe produse, această creștere este nefavorabilă în sensul că dacă în 2000 (0) se obțineau 40 mil lei la grâu în 23 zile în 2001 (1) se obțineau 26,8 mil lei desfacere în 36 zile.
Modificarea structurii desfacerilor a determinat o creștere a stocului mediu cu 42 mil lei.
Viteza de circulație a produselor a determinat o creștere a stocului mediu cu 465 mi lei.
Situația relizării stocului mediu în perioada 1999-2000
Tabelul 2.14
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic.
Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu “1” iar anul 1999 se va nota cu “0”
Modificarea fenomenului analizat.
Δ = 1 – 0 = 1232-840= 392 mil lei.
Cuantificarea influenței factorilor.
Influența modificării desfacerilor medii zilnice:
Δ (D) = 1 x 0 – 0 x 0 = 45,3 x 50 – 16,8 x 50 = 2265 – 840
Δ (D) = 1425 mil lei.
Influența modificării vitezelor medii:
Δ (V) = 1 x 1 – 1 x 0 = 45,3 x 27,2 – 45,3 x 50 = 1232 – 2265
= – 1.033mil lei
2.1.Influența modificării desfacerilor.
2.2. Înfluența modificării vitezelor de circilație pe produse.
ΔS = 392 mil lei Δ= 1425 mil lei Δgi = 9mil lei
Δ = -1033mil lei Δvi=-1042mil lei
Evoluția fenomenului analizat, modificarea stocului mediu a înregistrat o creștere de 392 mil lei. Deși a avut loc o creștere a stocului mediu, situația se apreciază ca fiind favorabilă, deoarece sa realizat pe baza creșterii principalului indicator de rezultate al întreprinderii, adică desfacerea medie cu 1425 mil lei.
Creșterea fenomenului analizat a fost determinată doar de creșterea , celălalt factor determinând o scădere cu 1.033 mil lei, scădere ce nu a putut devansa creștera cu 1.425 mil lei a .
Sporirea desfacerii medii cu 1.425 mil lei a realizat o creștere justificată a , determinată de faptul că la produsul grâu de exemplu în 1999(0) desfacerea medie era de 14,2 mil lei iar în anul 2000(1) de 40 mil lei.
Factorul calitativ (viteza de rotație) a avut o evoluție negativă determinând o scădere a stocului mediu cu 1033 mil lei.Această scădere a fost determinată de reducerea vitezei de rotație pe produse, această scădere este favorabilă, în sensul că dacă în 1999 (0) se obțineau 14,2 mil lei la grâu în 41 zile în 2000(1) se obțineau 40 mil lei desfacere în 23 zile.
Modificarea structurii desfacerilor în sensul creșterii cu 9 mil lei a fost determinată de creșterea desfacerii la produsul grâu care deține 88,2 % din totalul acestora ca urmare a reducerii vitezei de circulație de la 41 zile la 23 zile, ceea ce a condus la reducerea vitezei medii de crculație și a determinat pe ansamblu creșterea stocului mediu.
2.2.2 Analiza mijloacelor fixe
Se cunoaște faptul că în cadrul analizei potențialului material la nivelul unei întreprinderi un loc central îl ocupă analiza mijloacelor fixe, alături de cea a stocurilor. Această analiză a mijloacelor fixe la nivelul firmei se poate realiza atât din punct de vedere al asigurării întreprinderii cu astfel de active, cât și din punct de vedere al eficienței utilizării mijloacelor fixe12.
Mijloacele fixe cuprind bunuri constând într-un obiect sau complex de obiecte formând un ansamblu integrat, care îndeplinesc simultan următoarele condiții :
au valoare mai mare decât limita stabiltă de lege (limita actuală este de 8 milioane lei )
durata normată de utilizare mai mare de un an.
Mijloacele fixe nu își modifică forma fizică în timpul utilizării, participând la mai multe procese de producție și își transmit valoarea treptat asupra produselor fabricate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate, sub formă de amortizare13.
Mijloacele fixe active sunt mijloacele fixe care au o contribuție directă la realizarea obiectivului de activitate al firmei.
2.2.2.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe
Analiza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori:
1.Modificarea absolută a mijloacelor fixe :
ΔF = F1 – F0 , unde :
F – reprezintă valoarea mijloacelor fixe totale sau valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumită categorie
2.Modificarea relativă a mijloacelor fixe :
Evoluția mijloacelor fixe și a mijloacelor fixe active
în perioada 1997 – 2001
Tabel. 2.15
Sursa : Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic
Dacă modificarea absolută a mijloacelor fixe exprimă creșterea sau descreșterea volumului de mijloace fixe din întreprindere, modificarea relativă a lor exprimă valoarea relativă a creșterii sau descreșterii.
Teoretic, orice creștere de mijloace fixe poate fi apreciată ca favorabilă pentru firmă, aceasta pentru că se consideră că întreprinderea dispune de capacități suplimentare pentru a realiza noi sporuri de producție și, pe această bază creșteri ale încasărilor(cifrei de afaceri).
Mijloacele fixe precum și mijloacele fixe active înregistrează pe parcursul întregii perioade analizate scăderi.
Mijloacele fixe înregistrează o scădere mai ușoară față de mijloacele fixe active reprezentând procentual o scădere cuprinsă între 4,01% și 5,14%, iar în valoare absolută 270.501 mii lei și 306.109 mii lei.
Mijloacele fixe active înrgistrează cea mai mare scădere de 15,62 % în anul 2000, iar în restul perioadei o scădere cuprinsă între 9,26%și 14,67 %.
În general scăderea mijloacelor fixe și în special a mijloacelor fixe active (productive) reprezintă o situație nefavorabilă pentru întreprindere, considerându-se că întreprinderea nu dispune de capacități suplimentare pentru a realiza noi sporuri de producție, în cazul nostru cu toate că acestea scad cifra de afaceri înregistrează creșteri ceea ce înseamnă că firma dispune totuși de posibilități superioare pentru a realiza noi sporuri de producție.
2.2.2.2. Analiza structurii mijloacelor fixe.
Din punct de vedere al caracterului productiv avem14:
mijloace fixe productive (active) care contribuie direct la realizarea cifrei de afaceri (producției).
mijloace fixe neproductive care deși asigură condiții pentru o derulare normală a procesului de producție nu au o contribuție directă, evidentă la realizarea producției.
În funcție de această clasificare putem calcula un coeficient de structură “structura mijloacelor fixe active”.
unde: Fa- mijloacele fixe active
Structura mijloacelor fixe active
Tabel 2.16
Sursa: Tabelul a fost realizat pe baza datelor din evidența contabilă a S.C Comcereal S.A Vîlcea.
Favorabilă pentru întreprindere este situația în care acest coeficient de structură are o dinamică crescătoare ,aceasta pentru că se consideră că firma dispune de posibilități superioare pentru a realiza noi sporuri de producție, dar în cazul nostru coeficientul de structură scade de la un an la altul, considerându-se că întreprinderea nu dispune de capacități suplimentare pentru a realiza noi sporuri de producție.
2.2.2.3. Analiza stării mijloacelor fixe.
Unul din indicatorii cu care se poate analiza starea mijloacelor fixe este coeficientul amortizărilor care se calculează cu ajutorul relației :
unde :
reprezintă amortizarea totală calculată a mijloacelor fixe în folosință
Analiza stării mijloacelor fixe
– mii lei- Tabel 2.17
Sursa: Tabelul a fost realizat pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic
Este privit ca nefavorabil un coeficient crescător în dinamică, acesta indicându-ne că mijloacele fixe din întreprindere suferă un proces de îmbătrânire, iar politica de investiții este deficitară. Acest fapt de îmbătrânire îl întâlnim în anii 2000 și 2001. Cu toate că acest lucru ar însemna o uzură a mijloacelor fixe atât fizică cât și morală cu aspecte negative țin să amintesc că societatea în acești ani a înregistrat profit, ceea ce mă îndeamnă să afirm că această uzură se datorează tocmai creșterii productivității, folosirii mai îndelungate a mijloacelor fixe, ceea ce a determinat o amortizare mai mare a lor, care a fost recuperabilă prin veniturile avute.
2.2.2.4. Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe
Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe presupune măsurarea rezultatelor obținute de firmă cu ajutorul mijloacelor fixe pe care le are în patrimoniu.
Eficiența se va măsura cu ajutorul a doi indicatori:
– Cifra de afaceri la 1000 lei mijloce fixe:
– Profitul la 1000 lei mijloace fixe:
Dacă acești indicatori sunt crescători în dinamică situația firmei va fi una favorabilă, semnificația fiind aceea că întreprinderea obține sporuri de încasare sau profit la 1000 lei mijloce fixe. Ambii indicatori se pretează la analiza factorială.
Cifra de afaceri la 1.000 lei mijloace fixe (CA F 1000 ) se va analiza având în vedere faptul că nu toate mijloacele fixe din întreprindere contribuie la realizarea ei, ci numai cele active (Fa).
Pentru analiza eficienței mijloacelor fixe vom folosi următorii indicatori din tabelul 2.18 .
Analiza eficienței mijlocelor fixe în perioda 1997-2001
– mii lei – Tabelul. 2.18
Sursa : Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din evidența contabilă a agentului economic
Modalitatea de calcul a indicatorilor :
;
unde :
R – rezultat sau profit
RRC – rata rentabilității comerciale
CAF1000 – cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe
CAFa1000 – cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active
Pe baza formulelor de mai sus și a modului de calcul putem afirma că:
Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CAF1000) depinde de doi factori direcți :
Structura mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe (gFa)
Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active (CAFa1000)
Profitul la 1000 lei mijloace fixe se va analiza factorial avându-se în vedere fluxul care generează profitul întreprinderii, deci depinde și el de doi factori direcți :
Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CAF1000)
Rata rentabilității comerciale, care indică eficiența politicii de preț promovată de firmă (RRC)
Pe baza datelor și a calcului indicatorilor din tabelul nr. 2.18 analizăm factorial CAF1000 pentru anii 1997 și 2001(unde 1997 – t0 ; 2001 – t1)
Modificarea fenomenului analizat :
Cuantificarea influenței factorilor :
1.
2.
Creșterea cu 11.052 mii.lei a fenomenului analizat a fost determinată doar de creșterea CAF1000 (72.582,54 mii lei), celălalt factor determinând o scădere cu 61.530,59 mii lei. Rezultatul specifică o situație favorabilă pentru firmă, adică o creștere a eficienței cu care sunt utilizate mijloacele fixe de către firmă.
Scăderea factorului gF se explică prin micșorarea ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe în perioada curentă față de cea luată ca bază de raportare (de la 8,03% la 5,48%) ; acest lucru se datorează faptului că mijloacele fixe active scad de la o perioadă la alta, în 1997 și 2001 de la 541.950 mii.lei la 309.180 mii.lei adică de cca. 1,8 ori față de mijloacele fixe neproductive care scad de 1,2 ori de la 6.745.402 mii.lei la 5.639.147 mii.lei.
Creșterea CAF1000 se explică printr-o creștere a volumului desfacerilor la 1000 lei mijloace fixe, de la o perioadă la alta (de la 24.129,64 mii.lei în 1997 la 37.374,61 mii.lei în 2001).
Profitul la 1000 lei mijloace fixe se va analiza factorial ținând cont de următorii indicatori :
RRC – rata rentabilității comerciale
PF1000- profit la 1000 lei mijloace fixe, unde :
PF1000 = și RRC =
Eficiența măsurată cu ajutorul PF1000, o voi face analizând anii 1997 (t0) și 2001 (t1), datele fiind preluate din tabelul 2.18.
Modificarea fenomenului analizat :
Cuantificarea influenței factorilor :
1.
2.
În acest caz profitul se diminuează cu 11.266,12 lei la 1000 lei mijloce fixe, semnificând o scădere a eficienței utilizării mijloacelor fixe, această influență negativă datorându-se factorului RRC. Dacă în perioada de bază (1997) obțineam la 1000 lei mijloace fixe 14.338,31 lei profit, în perioada curentă (2001) la 1000 lei mijloace fixe nu se obțin decât 3.072,19 lei. Aceasta se explică prin diminuarea ratei rentabilității ( de la 0,074 în anul 1997 la 0,015 în anul 2001 adică de la 7,4% la 1,5% ), reflectându-se în urma calculelor, în micșorarea profitului la 1000 lei mijloace fixe cu 12.083,96 lei.
CAPITOLUL III
ANALIZA VENITURILOR, ANALIZA CHELTUIELILOR
ȘI ANALIZA REZULTATULUI
3.1 Analiza cheltuielilor
Planificarea cheltuielilor sau elaborarea bugetelor ( în cazul conducerilor prin bugete) previzionarea costurilor în vederea stabilirii prețurilor de vânzare ale produselor, precum și o paletă foarte amplă de decizii depind de estimarea corectă a costurilor corespunzătoare diferitelor niveluri de activitate. Anticiparea evoluției costurilor nu este ușor de realizat atâta timp cât comportamentul lor se modifică datorită unor circumstanțe diferite. Este poate elocvent să subliniem faptul că se înregistrează, bunăoară un comportament diferit al costurilor în cazul unui control riguros al acestora în comparație cu situația în care se realizează un control mai puțin riguros ori deplasat spre factori decizionali fără puterea de a influența direct nivelul acestora.
În anumite situații, cheltuielile recunoscute ca prezentând indiscutabil caracter variabil dovedesc o evoluție contrară. Spre exemplu, cheltuielile privind manopera directă în condițiile redistribuirii în regie a personalului direct productiv( cum se întâmplă în cazul întreprinderilor) dobândesc un caracter fix.
Determinarea variației costurilor în funcție de nivelul activității prezintă o importanță deosebită pentru activitatea decizională, dar în aceeași măsură pentru activitățile de planificare și control.
Sfera cheltuielilor unei firme cuprinde o arie largă de fenomene economice legate, în esență de consumul și utilizarea factorilor producției:
natură , capital ,muncă.
Analiza acestora se constituie intr- o componentă foarte importantă a managementului intern al firmei și este premisa de bază a obținerii performanțelor economico-financiare.
Sunt folosite permanent două opțiuni: cheltuieli și costuri . Ambele exprimă în fond același lucru, și anume: repartizarea, dirijarea unor sume de bani ale firmei pentru buna funcționare, desfășurare a activității.A cheltui reprezintă o acțiune concretă de repartizare a banilor pe diverse canale, iar costurile sunt definite ca expresie bănească a cheltuielilor suportate de agentul economic.
Ca indicator economic, costul măsoară efortul firmei pentru consumul de materii prime, materiale, combustibil, energie , mașini,utilaje, instalații, plata salariaților, dobînzi ,penalități, chirii, impozite și taxe, contribuția pentru asigurările sociale, ajutorul de șomaj, cheltuieli pentru prevenirea și înlăturarea poluării mediului etc.
Costul reprezintă o parte a prețului de vânzare, pe care agenții economici o recuperează la vânzarea bunurilor pentru a-și acoperi cheltuielile efectuate.
Sursele de informații în materie de costuri sunt: bugetul de venituri și cheltuieli, contul de profit și pierderi, dări de seamă statistice pentru cheltuielile și rezultatele firmei , bilanțul contabil și anexele la bilanț, alte informații externe privind piața muncii, piața capitalurilor etc.
Problematica analizei costurilor cuprinde : tipologia cheltuielilor – tendințe și semnificații; metode de analiză a cheltuielilor;limitele metodelor actuale de analiză și evoluția actuală a metodologiei în analiza costurilor; reflectarea costului unitar în performanțele economico- financiare.
În economia de piață se operează cu un număr însemnat de categorii de costuri. Astfel clasificarea acestora se face după mai multe criterii foarte importante.
Analizând cheltuielile după natura lor avem:
cheltuieli de exploatare necesare realizării obiectivului de activitate și sunt formate din :
cheltuieli privind consumurile de aprovizionare, achiziție și costul mărfurilor vândute;
cheltuieli pentru servicii efectuate de terți;
cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
cheltuieli cu personalul.
cheltuieli financiare formate din: pierderi din creanțe legate de participații, pierderi din vânzarea titlurilor de plasament, diferențe nefavorabile de curs valutar, dobânzi curente, cheltuieli privind amortizările și provizioanele și pierderi din creanțe de natură financiară;
cheltuieli excepționale: cheltuieli ocazionate de evenimente cu frecvența redusă (cheltuieli determinate de operațiunile de gestiune și cheltuielile determinate de operațiunile de capital).
Analizând cheltuielile după conținutul lor avem:
cheltuieli cu munca vie – sunt cele legate de plata activității și drepturilor cuvenite personalului;
cheltuieli materiale – sunt aferente procurării tuturor mijloacelor materiale ( materii prime, energie ) necesare bunei desfășurări a activității.
3.1.1 Analiza structurală a cheltuielilor
Întreprinderea își propune să obțină pe lângă satisfacerea unor nevoi umane, eficiență și profit cât mai ridicat, dar eficiența depinde foarte mult de categoriile de cheltuieli aferente categoriilor de activități desfășurate, de cheltuielile dominante, precum și modul cum sunt acestea optimizate.
Structura cheltuielilor și ponderea cheltuielilor în total cheltuieli.
Tabelul 3.1
Sursa: Bilanțurile contabile pe anii 1997,1998,1999,2000,2001
Structura cheltuielilor este dominată de cheltuielile de exploatere cu ponderile cele mai mari de peste 87%, urmată de cele financiare cu ponderi de 12,5% în anul 1997 apoi înregistrând o scădere ajungînd la 2,1% în anul 1998 pentru ca în anul următor să nu se înregistreze cheltuieli financiare.
În anul 2000 cheltuielile financiare au înregistrat ponderea cea mai mare față de ceilalți ani analizați datorită dobânzilor mari la creditele pe termen scurt acordate societății.
În anul 2001 societatea nu a înregistrat cheltuieli financiare deoarece nu a mai beneficiat de credite.
Datorită dominării costurilor de exploatare se va urmări diminuarea costurilor din cadrul acestora cu ponderile cele mai mari. Astfel se urmărește o mai bună activitate managerială, se va urmării existența contractelor ferme la cele mai bune prețuri.
Cheltuieli în cadrul cheltuielilor de exploatare
– mil. lei – Tabelul 3.2
Sursa: Bilanțurile contabile pe anii 1997,1998,1999,2000,2001
Din datele prezentate în tabelul nr. 3.2 cheltuielile privind mărfurile au valoarea cea mai mare din totalul cheltuielilor de exploatare datorită costurilor de cumpărare. Întreprinderea ar trebui să urmărească contractele ferme de aprovizionare la cele mai bune prețuri, dacă este posibil chiar contracte la prețuri fixe, clauze de negociere a prețului cu furnizorii.
Cheltuielile materiale în perioada analizată înregistrează o evoluție oscilantă. Valoarea cea mai mică s-a înregistrat în anul 1999 în valoare de 357 mil lei, iar în anul 2000 s-a înregistrat valoarea cea mai mare din totalul anilor analizați adică 1.776 mil lei.
Pe parcursul perioadei analizate 1997 – 2001 , cheltuielile cu personalul înregistrează o creștere continuă de la 660 mil lei în anul 1997 la 1.189 mil lei în anul 2000, pentru ca în anul 2001 cheltuielile cu personalul să scadă ușor ajungând la 1.160 mil lei, aceasta datorită reducerii numărului de salariați.
Fig. 13. Structura cheltuielilor de exploatare
3.1.2 Analiza factorială a cheltuielilor
Scopul analizei factoriale este de a stabili modificările și abaterile față de baza de comparație, determinarea cauzelor care au generat aceste abateri și identificarea rezervelor de optimizare a consumului de resurse.
La nivelul întreprinderii orice profil de activitate ar avea aceasta, se impun calculul și explicarea modificărilor nivelului mediu al cheltuielilor, care sintetizează eficiența consumului de resurse.
Scopul este acela de a releva tendința și de a preveni evoluții necorespunzătoare.
Notăm cu :
Nch = nivelul mediu al cheltuielilor pe întreprindere.
CHt = cheltuieli totale
Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm factorial cheltuielile
-mil.lei- Tabelul 3.3
Sursa: Bilanțurile contabile pe anii 1997,1998,1999,2000,2001
Nivelul mediu al cheltuielilor pe intreprindere este influențat de doi factori direcți și anume de cheltuielile totale (CH t) și de cifra de afaceri (CA).
Analizăm factorial perioada 2000-2001
Pentru simplificarea calculelor anul 2000 îl vom nota cu 0, iar anul 2001 cu 1.
Modificarea fenomenului analizat
ΔNt = Nt 2001 – Nt 2000 = 1002-1036 = -34 mil lei
Cuantificarea influenței factorilor.
Influența modificării cifrei de afaceri
Influența modificării cheltuielilor totale
ΔNt = – 34 mil. lei ΔCA = 419 mil. lei ΔCht = – 453 mil lei
Nivelul cheltuielilor totale a scăzut în perioada 2000-2001 de la 1036 mil. lei la 1002 mil. lei, adică cu 34 mil. lei. Această scădere este determinată de reducerea cheltuielilor totale cu 453 mil lei. Nivelul mediu al cheltuielilor pe societate a scăzut în anul 2001 față de 2000 ceea ce este favorabil.
Totuși pentru identificarea posibilităților concrete de optimizare de resurse împărțim pe categorii de cheltuieli:
cheltuieli privind mărfurile;
cheltuieli materiale;
cheltuieli cu munca vie;
alte cheltuieli.
Cheltuielile privind mărfurile dețin majoritatea în cadrul cheltuielilor de exploatare și reprezintă costul mărfurilor.
Notăm : m = nivelul mediu al cheltuielilor privind mărfurile;
Chm = cheltuieli privind mărfurile
Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm factorial
cheltuielile privind mărfurile
-mil.lei- Tabelul 3.4
Sursa: Bilanțurile contabile pe anii 1997,1998 ,1999, 2000 ,2001
Analizăm anul 2001 față de situația din 1997, rezultă că:
Δm=m2001 – m1997 = 727- 681 = 46 mil lei,
ceea ce înseamnă că nivelul cheltuielilor privind mărfurile au crescut cu 46 mil lei, ceea ce este nefavorabil pentru societate.Această modificare se datorează factorilor de care depinde direct nivelul cheltuielilor privind mărfurile, factori care au suferit și ei modificări.
Cheltuielile privind materialele – în funcție de profilul intreprinderii, ponderea lor este mai mare sau mai mică. Sunt formate din: cheltuieli cu materile prime, cheltuieli cu materiale consumabile, cheltuieli cu energia și apa și cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe.
Notă: m = nivelul mediu al cheltuielilor materiale
Chm = cheltuieli privind materialele
Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm factorial
cheltuielile materiale
– mil. lei- Tabelul 3.5
Sursă: Bilanțurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001
Analizăm anul 2001 față de situația din 1997, rezultă că:
Δm = m2001 – m1997 = 79 – 42 = 37 mil lei,
ceea ce înseamnă că nivelul cheltuielilor materiale a crescut cu 37 mil lei ceea ce este nefavorabil pentru sociatate. Această modificare se datorează celor doi factori de care depinde direct nivelul cheltuielilor materiale ,factori care au suferit și ei modificări, în sensul scăderii cifrei de afaceri și al creșterii cheltuielilor materiale.
Cheltuielile cu munca vie – reprezintă acele cheltuieli realizate de întreprindere în scopul de a remunera munca – factorul principal pentru contribuția la asigurări și protecție socială.
Modelul general al cheltuielilor cu munca vie este :
Notăm cu :
mv – nivelul mediu al cheltuielilor cu munca vie
Chmv – cheltuielile cu munca vie
Indicatorii cu ajutorul cărora anlizăm
cheltuielile cu munca vie
– mil. lei – Tabelul 3.6
Sursă : Bilanțurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001
Cunoscând ce modificări au avut în sensul creșterii sau descreșterii la salarii putem adopta măsuri ce țin în special de o mai bună organizare a muncii, de valorificarea timpului de muncă aferent, de eliminarea sau reducerea la maxim a timpului nevalorificat și eliminarea timpului pierdut, nejustificate ( absența nemotivată, întârzieri la program), respectarea normelor de lucru, încadrarea salariaților conform pregătirii lor profesionale și alocarea de atribuții în acord cu calificarea. Astfel acestea sunt câteva din măsurile pe care societatea trebuie să le ia în vederea reducerii nivelului de cheltuieli cu salarile; măsuri pe care în decursul anilor 1997-2001 societatea le-a luat printr-o serie de măsuri care au fost luate atât din inițiativa conducerii cât și impuse de stat în vederea redresării economiei cum ar fi: restructurările, eliminarea unor locuri de muncă fiindcă erau fără un scop lucrativ și profitabil, pregătirea personalului către o specializare etc; aceste măsuri ducând parțial la situația anului 2001 când cheltuielile au înregistrat o scădere de la 1.189 mil lei în 2000 la 1.160 mil lei în 2001.
Analiza cheltuielilor financiare
În această grupă se includ: pierderi din creanțe legate de participații, cheltuieli privind titluri de participare, cheltuieli rezultate din diferențele de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile.
Vom calcula nivelul mediu al cheltuielilor financiare după formula:
Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm
cheltuielile financiare
– mil. lei – Tabel 3.7
Sursă: Bilanțurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001
Cheltuielile financiare s-au înregistrat în anul 1997 în valoare de 1.526 mil lei, în anul 1998 scad la 96 mil lei si se mai înregistreză în anul 2000 în valoare de 1.424 mil lei ca urmare a creditelor ce reprezintă o sursă importantă a finanțării, iar cheltuielile cu dobânzile au o pondere însemnată în cadrul acestora.
3.2 Analiza veniturilor
Indicatorii de rezultate în economia de piață formează un sistem complex, apărând, formându-se pe trepte. Principalul document din care rezultă acest indicator este tabloul soldurilor intermediare de gestiune.
Veniturile se grupează în funcție de activitatea care le-a ocazionat în:
venituri din exploatare;
venituri financiare;
venituri excepționale.
Veniturile din exploatare se compun din următoarele elemente: vânzările de mărfuri și produse realizate, producție stocată, producția de imobilizări pentru nevoi proprii, subvențile de exploatare primite de intreprindere, veniturile din provizioanele pentru exploatare.
Veniturile financiare se structurează în venituri ca urmare a deținerii de titluri și creanțe imobilizante, veniturile din titlurile de plasament cedate, veniturile din diferențe de curs valutar, veniturile din dobânzi, veniturile din provizioanele constituite pentru activitatea financiară.
Veniturile excepționale provin din operațiuni de gestiune (bunuri primite gratuit sau ca donație, drepturi de personal neridicate și prescrise, lipsuri constatate la inventariere și imputate), operațiuni de capital (încasările din vânzarea activului imobilizat ) și venituri din reluarea provizioanelor pentru riscuri privind deprecierea imobilizărilor sau debitorii diverși.
Structura și ponderea veniturilor în total venituri
– mil.lei- Tabelul 3.8
Sursă : Bilanțurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001
La S.C. Comcereal S.A. ponderea cea mai mare din totalul veniturilor din exploatare o deține veniturile din vânzarea mărfurilor, urmată de veniturile din prestări servicii.
Din rezultatele din tabelul nr. 3.8 rezultă că veniturile din exploatare au cunoscut o scădere de la 13.703 mil lei în anul 1997 la 4.955 mil lei în anul 1998, scădere datorată valorificării unei cantități mai mici de grâu deoarece producția la nivel de județ a fost redusă, din anul următor se observă o creștere, apoi ajungând în anul 2000 la 16.266 mil lei datorită recepționării și valorificării unei cantități mai mari de produse agricole ( grâu, porumb), iar in anul 2001 se observă o ușoară scădere.
Veniturile financiare pe parcursul perioadei analizate au crescut continu de la 17mil lei în anul 1997 la 578 mil lei în anul 2000, an în care societatea a constituit un depozit bancar pentru garantarea restituirii grâului împrumutat de la rezerva de stat, suma reprezentând dobânda acordată de bancă.
Veniturile excepționale în anul 2000 au înregistrat o ceștere de 153 mil lei datorită înregistrării de venituri din cedarea activelor (vânzări de mijloace fixe ) crescând apoi la 190 mil lei în anul 2001.
3.3 Analiza rentabilității. Analiza diagnostic a rezultatului
În teoria și practica evaluării, diagnosticul rentabilității prezintă o deosebită importanță întrucât oferă informații asupra situației trecute și prezente, realizând premise utile pentru prefigurarea viitorului afacerii care formează obiectul evaluării.
Intr-o definiție sintetică, rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit necesar atât reproducției și dezvoltării, cât și remunerării capitalurilor.
Integrată în sistemul de prelevare a potențialului economco- financiar al firmei, rentabilitatea reprezintă o informație indispensabilă băncilor ,creditorilor, unor parteneri de afaceri.De aceea este socotită ca un modul semnificativ în analiza financiară.
Prin rentabilitate se înțelege în general capacitatea întreprinderii de a putea produce profit (beneficii). Altfel spus, rentabilitatea măsoară eficiența cu care firma utilizează resursele umane, materiale, financiare.
Principala sursă de informare în realizarea diagnosticului rentabilității o reprezintă,,Contul de Profit și pierderi,, care arată modul în care s-a atins o anumită stare,un anumit rezultat, care au fost fluxurile de venituri și cheltuieli.
,,Contul de profit și pierdere,, – componentă prncipală a bilanțului contabil este principala sursă de informații pentru analiza financiară, aceasta pentru că regrupând veniturile și cheltuielile firmei dă posibilitatea emiterii de judecăți asupra gestionării activității acesteia.
În principiu contul de rezultate (cum mai este numit contul de profit și pierdere) cuprinde veniturile, cheltuielile și diferența dintre acestea numită rezultat. Rezultatul poate lua în practică forma profitului( atunci când veniturile depășesc cheltuielile) sau forma pierderii( atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile).
Din punct de vedere contabil atât veniturile cât și cheltuielile se grupează în funcție de activitatea care le-a ocazionat în: venituri și cheltuiei de exploatare ; venituri și cheltuieli financiare ; venituri și cheltuiei excepționale.
În contul de profit și pierdere apare fără a fi considerat cheltuială și impozitul pe profit plătit de întreprindere.
Orice firmă caută să realizeze un profit suficient pentru a remunera convenabil capitalurile de care dispune, de a menține potențialul său tehnic și economic, de a asigura o expansiune rațională ținând seama de evoluția pieței și tendințele conjuncturale.
În concordanță cu structura veniturilor și cheltuielilor din contul de profit și pierdere în analiza rentabilității întreprinderii se operează cu următorii indicatori:
Rezultatul exploatării ( Rexpl), care poate fi scris ca diferență între veniturile exploatării(Vexpl) și cheltuielile exploatării ( CHexpl).
Rexpl= Vexpl-CHexpl
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului din exploatare realizat în perioada 1999-2001, conform situației contului de profit și pierdere încheiat la sfârșitul fiecarui an, este următorul:
Rexpl(99)= Vexpl (99) – CH expl (99) = 6046-4957=1107 mil lei
Rexpl (00)= Vexpl(00) – CH expl (00) = 16266-15358=908 mil lei
Rexpl (01) = Vexpl (01) – CH expl(01) = 11606 – 11549 =57 mil lei
2.Rezultatul curent al exercițiului (Rc) care echivalează cu diferența dintre veniturile curente (din exploatare plus cele financiare) și cheltuielile curente de exploatare și cele financiare.
Rc =(Vexpl+Vfin) – (CHexpl + CHfin)
Rc =(Vexpl- CHexpl)+ (Vfin-CHfin)
Rc = Rexpl + Rfin
Rfin = Vfin – CHfin
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului curent cât și a celui financiar realizat în perioada 1999-2001, conform situației contului de profit și pierdere încheiat la sfârșitul fiecărui an, este următorul:
Rfin (99) = Vfin (99) – CHfin (99) = 49 – 0=49 mil lei
Rfin (00) = Vfin(00) – CHfin (00) =578 – 1424 = – 846 mil lei
Rfin (01) = Vfin(01) – CHfin (01) =20-0 =20 mil lei
Rc (99) =Rexpl (99) + Rfin(99)= 1107+49 =1.156 mil lei
Rc (00) = Rexpl(00)+Rfin(00) =908-846=62mil lei
Rc(01) =Rexpl(01)+Rfin (01) =57 +20 =77 mil lei
Rexcepț , adică rezultatul excepțional poate fi scris ca diferență dintre veniturile excepționale (Vexcepț) și cheltuielile excepționale (CHexcepț):
Rexcepț = Vexcepț- CH excepț
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului excepțional realizat în perioada 1999 –2001, conform situației contului de profit și pierdere încheiat la sfârșitul fecarui an, este următorul:
Recepț(99) = Vexcepț(99) – CH excepț(99) = 1-63 =-62 mil lei
Recepț(00) = Vexcepț(00) – CH excepț(00) = 153-33 = 120 mil lei
Recepț(01) = Vexcepț(01) – CH excepț(01) = 190-24 =166 mil lei
Având în vedere cele trei categorii de activități care ocazionează cheltuieli respectiv venituri corespunzătoare rezultatului ( profitul sau pierderea) rezultatul exercițiului stabilit înaintea impozitării poate fi considerat o sumă a rezultatului exploatării, rezultatului financiar și respectiv a celui excepțional.
Rex= Rexpl+ Rfin+Rexcept
Rexpl+Rfin = RcRex= Rc+Rexcept.
Rex(99) = Rc(99) +Rexcepț (99) = 1156-62 = 1094 mil lei
Rex(00) = Rc(00) +Rexcepț (00) = 62+120 = 182 mil lei
Rex(01) = Rc(01) +Rexcepț (01) = 77+166 = 243 mil lei unde:
Rexpl, rezultatul exploatării poate fi scris ca diferență dintre veniturile exploatării(Vexpl) și cheltuielile exploatării (CH expl).
Rexpl = Vexpl – CHexpl
Rc, rezultatul curent al exercițiului care echivalează cu diferența dintre veniturile curente (din exploatare plus cele finaniare) și cheltuielile curente (de exploatare și cele financiare).
Rfin, adică rezultatul financiar poate fi scris ca diferență dintre veniturile financiare (Vfin) și cheltuielile finaniare (CHfin):
Rfin = Vfin-CHfin
Rexcept, adică rezultatul excepțional poate fi scris ca diferență dintre veniturile excepționale (Vexcept) și cheltuielile excepționale(CHexcept):
Rexcept = Vexcept-CHexcept
Astfel având în vedere modul de formare al celor trei rezultate, rezultatul exercițiului se mai poate scrie și astfel:
Rex = Rexpl + Rfin+Rexcept = (Vexpl-CHexpl)+(Vfin-CHfin)+(Vexcept – CHexcept) = (Vexpl+Vfin+Vexcept)-(CHexpl + CHfin +Chexcept)=Vtot-CHtot
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului exercițiului realizat în perioada 1999-2001, conform situației contului de profit si pierdere încheiat la sfârșitul fecărui an este următorul:
Rex(99) = Vtot(99) – CHtot (99) = 6114-5021= 1093 mil lei
Rex(00) = Vtot(00) – CHtot (00) = 16997-16815= 182 mil lei
Rex(01) = Vtot(01) – CHtot (01) = 11816-11573= 243 mil lei
Rezultatul net al exercițiului (Rn), stabilit prin aplicarea cotei de impozit pe profit rezultatului brut al exercițiului (rezultatului exercițiului înaintea impozittării).
Rn = Rex – Ip
Această relație s-ar putea scrie având în vedere cota impozitului pe profit astfel:
Rn = Rex – Rex x c = Rex x (1- c) unde :
Ip – impozitul pe profit
c – cota impozitului pe profit
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului net realizat în perioada 1999-2001, conform situației contului de profit și pierdere încheiat la sfărșitul fiecărui an, este următorul:
Rn(99) = Rex (99) –Ip(99)=1094-412 =682 mil lei
Rn(00) = Rex (00) –Ip(00)=182-45 =137 mil lei
Rn(01) = Rex (01) –Ip(01)=243-61=182 mil lei
În tabelul numărul 3.8 sunt prezentate toate datele folosite si rezultatele la toate iterațile de la punctele de mai sus.
Situația rezultatelor în perioada 1999-2001 la S.C .Comcereal S.A.
– mil.lei- Tabel 3.8
Sursa : Bilanțurile contabile și dările de seamă de la sfărșitul anului ale S.C. Comcereal S.A. pe anii 1999,2000,2001.
În tabelul numărul 3.9 sunt prezentate evoluțiile în dinamică a principalelor categori de venituri, cheltuieli și rezultate înregistrate de S.C. Comcereal S.A :
Evoluțiile în dinamică a principalelor categorii de venituri, cheltuieli și rezultate în perioada 1997-2001 la S.C. Comcereal S.A.
– mil. lei – Tabel 3.9
Sursa : Bilanțurile contabile și dările de seamă de la sfărșitul anului ale S.C. Comcereal S.A. pe anii 1999,2000,2001.
Analizând datele din tabelul 3.9 putem concluziona că toate categoriile de venituri au crescut în dinamică în perioada 1999-2000 însă nu putem spune același lucru despre perioada 2000-2001, deoarece în acest interval veniturile din exploatare și veniturile financiare scad, iar cele excepționale cresc.
Veniturile din exploatare au cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 10202 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creștere cu 168,23%, iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere de 4.660 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 40,15 % deoarece volumul mărfurilor vândute a fost mai mic.
Veniturile financiare au cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 529 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creștere cu1079,59%, iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere de 558 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 2790% deoarece au scăzut disponibilitățile din cont și implicit dobânda fiind principalul venit financiar al societății.
Veniturile curente reprezentând suma dintre veniturile din exploatare și cele financiare au cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 10731 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creștere cu 175,54% iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere de 5218 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 44,88%.
Veniturile excepționale au cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 152 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creștere cu 15200% iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o creștere cu 37 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creștere cu 19,47%.
Situația analizei în dinamică a principalelor categorii de cheltuieli înregistrate de societate poate fi concluzionată astfel: cheltuielile de exploatare au cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 10.401 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creștere cu 209,82%, iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere de 3809 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 32,98%; cheltuielile financiare au cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 1424 mil lei în cifre absolute , iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere cu 1424 mil lei în cifre absolute; cheltuielile curente reprezentând suma dintre cheltuielile de exploatare și cele financiare au cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 11825mil lei în cifre absolute reprezentând în cifre relative o creștere cu 238,55%, iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere cu 5233 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 45,31% ; cheltuielile excepționale au cunoscut o scădere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 30 mil lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 47,61% iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere cu 9 mil lei, în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 37,5%.
Situația analizei în dinamică a principalelor categorii de rezultate înregistrate de societate în perioada 1999-2001 poate fi concluzionată astfel: rezultatul din exploatare a cunoscut o scădere în dinamică în perioada 1999-2000 de 199 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 17,97%, iar în perioada 2000-2001 a înregistrat o scădere de 851 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 1492,98% ; rezultatul financiar a cunoscut o scădere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 797 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 1626,53%, iar în perioada 2000-2001 a înregistrat o scădere cu 826 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 4130%; rezultatul curent, reprezentând suma dintre rezultatul din exploatare și cel financiar a cunoscut o scădere în dinamica în perioada 1999-2000 cu 1094 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 94,63% iar în perioada 2000-2001 a înregistrat o creștere cu 15 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o creștere cu 19,48%; rezultatul excepțional a cunoscut o creștere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 58 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o creștere cu 93,54% iar în perioada 2000-2001 a înregistrat o creștere de 46 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o creștere cu 27,71%; rezultatul brut al exercițiului a cunoscut în perioada 1999-2000 o evoluție negativă în dinamică (-912 mil.lei ) în timp ce în perioada 2000-2001 evoluția a fost în sens pozitiv (61 mil.lei ); rezultatul net a cunoscut în perioada 1999-2000 o evoluție negativă în dinamică (-545 mil.lei ) în timp ce în perioada 2000-2001 evoluția a fost în sens pozitiv (45 mil.lei ).
Analiza factorială a rezultatului din exploatare
la S.C. Comcereal S.A.
Un model care poate fi aplicat în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii, indiferent de profilul de activitate al acestora este următorul:
unde RE = rezultatul exploatării
V = venituri din exploatare
Ch = cheltuieli aferente veniturilor din exploatare.
Analiza rezultatului exploatării va scoate în evidență aspecte legate de eficiența economică a activității de exploatare în particular, efecte favorabile ale activității financiare sau excepționale asupra rezultatului exercițiului nefiind comensurate în urma acestui tip de analiză.
Analiza factorială a rezultatului exploatării are drept scop principal explicarea influenței celor doi factori (venituri din exploatare și cheltuieli la un leu venituri) asupra variației rezultatului din exploatare față de o perioadă de referință aleasă.
Pentru efectuarea analizei factoriale vom utiliza metoda substituțiilor în lanț, metodă specifică analizei cantitative.
Utilizarea corectă a acestei metode presupune respectarea următoarelor principii: substituirea factorilor se face obligatoriu în ordine ( întâi factorii cu rol cantitativ, apoi factorii cu rol structural și în final factorii cu rol calitativ); substituțiile se fac succesiv și nu simultan; un factor substituit se menține ca atare și în operațiile ulterioare.
În continuare voi proceda la determinarea influenței celor doi factori asupra variației rezultatului din exploatare într-o perioadă de referință aleasă:
Luând ca perioadă de referință exercițiul financiar 1999 avem:
Modificarea fenomenului analizat:
RE= RE2000-RE1999=908-1107=-199 mil lei
Cuantificarea influenței factorilor:
Influența modificării veniturilor din exploatare:
2.2 Influența modificării cheltuielilor pentru exploatare la 1 leu venituri din exploatare:
Verificarea relațiilor:
V=1866 mil lei
-199 mil lei 1-(Ch/V)=-2065 mil lei
Concluziile analizei factoriale a rezultatului exploatării pot fi sintetizate astfel:
Rezultatul exploatării în perioada de timp analizată a cunoscut o scădere în valori absolute de 199 mil lei.
Factorul cantitativ (venituri din exploatare) a contribuit în sens pozitiv la obținerea rezultatului (1866 mil lei). Această situație atestă faptul că firma si-a intensificat preocupările pentru o mai bună mobilizare a resurselor aferente activității de exploatare.
Contribuția decisivă la obținerea acestei pierderi revine în aceeași perioadă de timp cheltuielilor pentru exploatare la 1 leu venituri din exploatare (factor calitativ) care a contribuit în sens negativ la obținerea rezultatului înregistrând o pierdere de 2065 mil lei, atestând faptul că există destule dificultăți în asigurarea rezervelor interne pe linia maximizării rezultatului din exploatare, pe baza neutilizării cât mai raționale a resurselor materiale și umane aferente activității de exploatare.
Putem spune că această scădere este defavorabilă pentru intreprindere, iar contribuția majoră la scăderea amintită se datorează în cea mai mare măsură factorului calitativ(-2065 mil lei) în timp ce factorul cantitativ a avut o contribuție pozitivă (1866 mil lei). Acest lucru demonstrează faptul că intreprinderea a avut de a face cu o situație neprevăzută care a generat costuri foarte mari.
Luând ca perioadă de referință exercițiul financiar 2000 avem:
Modificarea fenomenului analizat:
ΔRE = RE01-RE00=57-908=-851 mil lei
Cuantificarea influenței factorilor:
Influența modificării veniturilor din exploatare:
2.2. Influența modificării cheltuielilor pentru exploatare la 1 leu venituri din exploatare:
Verificarea relațiilor:
ΔRE -851 mil lei ΔV=-261 mil lei
Δ 1-(Ch/V) =-590 mil lei
Concluziile analizei factoriale a rezultatului exploatării pot fi sintetizate astfel:
Rezultatul exploatării în perioada de timp analizată a cunoscut o scădere în valori absolute de 851 mil lei.
Factorul cantitativ (venituri din exploatare) a contribuit în sens negativ la obținerea rezultatului (-261 mil lei). Această situație atestă faptul că firma trebuie să-și intensifice preocupările pentru o mai bună mobilizare a resurselor aferente activității de exploatare.
Contribuția decisivă la obținerea acestei scăderi revine în aceași perioadă de timp cheltuielilor pentru exploatare la un leu venituri din exploatare (factor calitativ), care a contribuit în sens negativ la obținerea rezultatului înregistrând o pierdere de 590 mil lei, atestând faptul că există dificultăți în asigurarea rezervelor interne pe linia maximizării rezultatului din exploatare, pe baza neutilizării cât mai raționale a resurselor materiale și umane aferente activității de exploatare.
Putem spune că această scădere este defavorabilă pentru intreprindere, iar contribuția majoră la scăderea amintită se datorează în cea mai mare măsură factorului calitativ (-590 mil lei).
CAPITOLUL IV
MĂSURI PENTRU CONSOLIDAREA POZIȚIEI PE PIAȚĂ
Pentru România, agricultura a reprezentat întotdeauna o ramură a economiei naționale, cu o pondere însemnată la producerea venitului național și a produsului intern brut.
Agricultura este o importantă sursă de materii prime pentru industria prelucrătoare determinând gradul de dezvoltare al acesteia care este condiționată de volumul de materii prime din agricultură. Este de asemenea o importantă piață de desfacere, pentru produsele industriale contribuind la dezvoltarea întregii industrii naționale.
Se constată că începând cu 1990 a început un proces de degradare a activității agricole,atât din punct de vedere al suprafeței totale în exploatare, aflată în proces de scădere, cât mai ales din punct de vedere al calității, cu reflectarea imediată în producțiile obținute, tot mai reduse și departe de parametrii calitativi normali.
Aceste efecte sunt determinate de fărâmițarea suprafețelor agricole, dispariția posibilităților de utilizare a asolamentelor, reducerea până la desființare a AGROMEC – urilor, distrugerea bazei tehnico-materiale necesare mecanizării, irigării și chimizării agriculturii pe scară largă,concomitent cu practicarea unor prețuri deosebit de ridicate la mijloacele de producție agricolă, material semincer, îngrășăminte inaccesibile practic marii majorități a proprietarilor agricoli individuali.
În anul 2000, comparativ cu 1999, producția vegetală la cereale boabe a scăzut dramatic, la celelalte culturi vegetale nu s-a obținut nici măcar nivelul înregistrat în anul 1999.
Situația prezentată anterior, care reflectă situația agriculturii pe ansamblul țării ne ajută să putem înțelege mediul în care S.C. Comcereal S.A Vâlcea își desfășoară activitatea și să observăm cum acest lucru deși se reflectă asupra activității firmei, societatea reușește să obțină rezultate mulțumitoare printr-o politică eficientă de achiziționare, stocare și comercializare a produselor.
Concurenții S.C. Comcereal S.A. sunt : SEMROM S.A. , CEREALCOM S.A. și alte persoane fizice care desfășoară aceeași activitate. S.C. Comcereal S.A. nu deține o poziție de monopol situându-se pe locul II între firmele și persoanele care desfășoară aceeași activitate.
Pentru a rezista concurenței S.C. Comcereal S.A. trebuie să aibă o politică de costuri bine elaborată, astfel încât să obțină maximum de venituri cu minimum de cheltuieli. Aceasta se traduce prin: gestionarea cu mai multă eficiență a politicii cheltuielilor urmărind reducerea acestora prin eliminarea cheltuielilor inutile, o politică de salarizare justă care să motiveze angajații fără a risipi fonduri ce pot fi utilizate în alte scopuri, să acorde o atenție deosebită gestionării stocului optând pentru o politică de stocaj redusă, pentru creșterea desfacerii fie printr-o mai bună politică de marketing (o mai bună promovare a produselor), fie prin creșterea calității produselor.
Diagnosticarea pieței de desfacere reprezintă primul pas al unui diagnostic eficace, deoarece ea este cea care decide în cea mai mare măsură comportamentele firmei.
Este acea componentă a mediului ambiant extern unde are loc ,, recunoașterea,, activității firmei, prin vânzarea bunurilor economice produse. De altfel, așa cum se știe foarte bine, rațiunea de a exista a unei firme este aceea de a satisface o cerere, în funcție de potențialul de care dispune.
Prin piață ,în general, și piață de desfacere, în particular, se înțelege acea sferă economică, delimitată în spațiu și timp, în care producția de bunuri economice apare ca ofertă, iar nevoile clienților apar ca cerere, între cele două stabilindu-se anumite raporturi.
Cererea de produse cerealiere este determinată de consumul uman, necesitățile de furajare a animalelor și alte cereri, respectiv cantitățile destinate exportului, rezervă de stat, industrializare etc.
Principalii factori care determină oferta sunt considerați suprafețele cultivate și randamentele la hectar. Dar, specific produselor cerealiere se poate spune că oferta este legată de zona de producție care condiționează și circuitul de valorificare.
Fig. 14 Volumul desfacerii la produsul grâu în perioada 1997-2001
la S.C. Comcereal S.A.
De-a lungul întregii perioade analizate 1997-2001, desfacerea la produsul grâu a avut o evoluție oscilantă ,ca urmare a faptului că în anul 1997 volumul desfacerilor a fost de 11.549 mil. lei datorită acordării de credite cu dobândă redusă (subvenționată) pentru achizițonarea produsului grâu, în anul următor volumul desfacerii scade datorită lipsei de disponibilități la achiziționarea produsului înregistrând 3.257 mil. lei.
Un volum de desfacere mai mare s-a înregistrat în anul 2000 datorită valorificării produsului rămas pe stoc din anul precedent și al celui achiziționat în anul curent.
Din ce în ce mai mult managementul firmelor conștientizează că spiritul ,,economiei de piață ,, la nivel microeconomic nu mai înseamnă prioritate absolută acordată vânzărilor, ci și celorlalte piețe de pe care se asigură resursele necesare dezvoltării dintre care piața furnizorilor deține un rol hotărâtor.
Analiza strategică a pieței furnizorilor este esențială în eleborarea unei strategii de dezvoltare.
Piața firmei S.C. Comcereal S.A. reprezintă spațiul economico-geografic din județul nostru în care oferta sa o reprezintă produsele cerealiere (porumb și grâu).
Datorită faptului că 56,96% din acțiuni sunt deținute de firma Boromir Ind.SRL, întreaga cantitate de grâu achiziționată într-un ciclu agricol (exemplu 2001, 3.300 tone grâu) a fost comercializată prin firma S.C. Boromir Ind.SRL, firmă care este specializată în morărit și panificație.
Strategia societății S.C. Comcereal S.A. de a achiziționa cât mai mult grâu raportată la nivelul județului Vâlcea este să stimuleze producătorii agricoli (asociații, producătorii individuali, societăți agricole) prin acordarea de facilități și anume livrarea de îngrășăminte chimice, sămânță de grâu, ierbicide urmând ca acesti beneficiari ai acestor facilități la sfârșitul ciclului de producție să predea întreaga cantitate de grâu obținută.
Este de menționat faptul că an de an suprafețele însămânțate cu grâu au scăzut și de asemenea anii secetoși au determinat ca producția de grâu a județului Vâlcea să fie într-o continuă scădere.
O dată cu intrarea produsului în unitate aceasta ia măsuri pentru înbunătățirea calității produsului prin condiționare (eliminarea corpurilor străine din produs) iar în cazul când umiditatea produsului este mare, peste STAS (14%) se usucă produsul după care se depozitează în magazii speciale.
Activitățile incluse în funcțile tehnice și economice ale intermediarului se regăsesc atât în sfera de producție, cât și în circulația produselor.
Activitățile de condiționare din silozurile de cereale, transporturile etc, trebuie totdeauna corelate cu cheltuielile care se fac conform unor grafice de livrare. Trebuie ținut seama că nu întotdeauna se pot asigura pentru fiecare din circuitele filierei condiții logistice optime de condiționare, stocaj, distribuție etc.
Ignorarea acestor condiții pot conduce la situații nerentabile în fluxul de valorificare. La acestea se adaugă în mod obligatoriu funcțiile legate de încheierea contractelor, negocierea prețurilor, finanțarea pierderilor etc.
Numai in acest fel în valorificarea cerealelor se pot cunoaște limitele favorabile ale segmentului de piață.
B I B L I O G R A F I E
1.Anghelache Constantin “România 2001. După unsprezece ani de tranzitie”, Editura Economică, București,2001
2.Crecană Cornel “Rentabilitatea întreprinderilor mici și mijlocii”, Editura Economică, București,2000
3.Criveanu M.(coord) “Contabilitate financiară”, Editura Horion, Rm. Vâlcea,1998
4.Enache E “Analiză economico-financiară”, Editura Independența economică, Brăila,1998
Gust M.
Diaconu M.
5.Gheorghe Cârstea “Analiza strategică a mediului concurențial”, Editura economică, București 2002
Deac V.
Popa I.
Podgoreanu S
6.Mărgulescu D (coord) “Analiza economico-financiară a societăților comerciale – metode si tehnici”, Editura Economică, București, 1994.
7.Mărgulescu D “Diagnostic economico-financiar”, Editura Romcart, București, 1994
Niculescu E.
Robu V.
8.Mărgulescu D.(coord.) “Analiză economico – financiară”, Editura Oscar Print, București, 1999
9.Maniu A.I “Macroeconomie și analiză macroeconomică”, Universitatea Constantin Brâncoveanu, Brăila, 1998
Mitruț C.
Voineagu V.
10.Maniu.A.I. “Statistică”, Editura Independența Economică, Brăila, 1998
Mitruț.C
Mihai K.
Voineagu V.
11.Morega D.I “Economia firmei”, Editura Ager, 1994
12.Niculescu Maria “Analiză economico – financiară”, Universitatea Constantin Brâncoveanu, Brăila, 1993
13. Niculescu Maria “Diagnostic global strategic”, Editura Economica, Bucuresti, 1997
14.Purcaru Ion “Matematici generale și elemente de optimizare”, Editura Economică, București, 1997
15.Stănescu C. “Analiză economico financiară”, Editura Economică, București, 1999
Ișfănescu A.
Băicuș A .
16.Rașcă Lavinia “Succesul intreprinderilor mici și mijlocii”, Editura Expert, 1996
17.Rusu Corneliu “Managementul intreprinderilor mici și mijlocii”, Editura Tehnică, București, 1998
18.Letiția Zahiu “Managementul agricol”, Editura Economică, București, 1999
19.X X X Colecția Tribuna Economică, 1999 -2001
20.X X X “Statutul” S.C. Comcereal S.A. Vâlcea
21.X X X “Rapoartele de gestiune privind activitatea financiar – contabilă” a S.C. Comcereal S.A. Vâlcea pe anii 1997-2001
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Cheltuielilor, Analiza Veniturilor Si Analiza Rezultatului. Studiu Caz Sc (ID: 130910)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.