Analiza Cardului Bancar Ca Instrument de Plata In B.c. Mobias Banca Groupe Societe Generale S.a

Economie

Analiza Cardului Bancar Ca Instrument de Plata In B.c. Mobias Banca Groupe Societe Generale S.a

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANALIZA CARDULUI BANCAR CA INSTRUMENT DE PLATĂ ÎN B.C. ”MOBIASBANCĂ – GROUPE SOCIETE GENERALE” S.A.

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CARDUL BANCAR – INOVAȚIE REVOLUȚIONARĂ

1.1.Cardul bancar ca instrument de plată

1.2.Tipologia cardurilor emise în Republica Moldova

CAPITOLUL 2.ANALIZA CARDULUI BANCAR CA INSTRUMENT DE PLATĂ ÎN B.C. ”MOBIASBANCĂ – GROUPE SOCIETE GENERALE” S.A

2.1.Lansarea cardului bancar de către B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A

2.2. Tipologia cardurilor bancare și a serviciilor cu carduri oferite către B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A

2.3. Strategii inovative de îmbunătățire a domeniului cardului bancar în cadrul B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

LISTA ABREVIERILOR

A.T.M.– Automated Teller Machine, automate bancare, bancomat

B.C. – Bancă Comercială

B.N.M. – Banca Națională a Moldovei

EUR – moneda europeană

M.B.S.G. – B.C. ”Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A.

MAIB – Moldova Agroindbank

MDL – Leu moldovenesc

OP – Ordin de plată

PIN – Cod personal de identificare

POS –Point of sale, POS terminale

S.U.A. – Statele Unite ale Americii

SAPI – Sistem automatizat de plăți interbancare

USD – Dolarul american

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Tipurile de mijloace de plată în Republica Moldova……………………………………….15

Fig. 1.2.Carduri cu bandă magnetic………………………………………………………………….16

Fig. 1.3.Card cu microprocesor……………………………………………………………..………17

Fig. 1.4.Card hibrid…………………………………………………………………………………..17

Fig. 1.5. Cota tranzacțiilor de cumpărare din întreaga lume prin cardurile bancare…………….…..20

Fig. 1.6. Cota cardurilor ce se află în circulație în întreaga lume………………………..…………..20

Fig. 2.1. Numărul de carduri aflate în circulație pe teritoriu Republicii Moldova pe perioada anilor 2005- 2013…………………………………………………………………………………..……….21

Fig. 2.2. Numărul de carduri eliberate pe parcursul anilor 2005 – 2013…………………………….22

Fig. 2.3. Numărul de carduri retrase din circulație pe parcursul anilor 2005 – 2013…………….….22

Fig. 2.4. Numărul de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova efectuate în Republica Moldova pe parcursul anilor 2005 – 2013……………………………………………………..…….23

Fig. 2.5. Valoarea operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova efectuate în Republica Moldova pe parcursul anului 2013………………………………………………………..…………24

Fig. 2.6. Valoarea operațiunilor cu carduri emise în strainătate efectuate pe teritoriul Republicii Moldova………………………………………………………………………………………………24

Fig. 2.7. Dimensiunile cardului bancar…………………..…………………………………….……25

Fig. 2.8. Evoluția numărului de craduri active emise de către B.C. M.B.G.S. pe parcursul anilor 2005 – 2013………………………………………………………………………………………….28

Fig. 2.9. Evoluția numărului de bancomate ale B.C. M.B.G.S. amplasate pe teritoriul Republicii Moldova de-a lungul anilor 2005 – 2013……………………………………………………..……..29

Fig. 2.10. Ponderea numărului de bancomate deținute de B.C. M.B.G.S. pe teritoriul Republicii Moldova în totalul numărului de bancomate din țară la finele anului 2013………..…………….….29

Fig. 2.11. Cardul Cirrus Maestro…………………………………………………………………….30

Fig. 2.12. Cardul MasterCard Standard………………………………………………………..…….30

Fig. 2.13. Cardul NEOS….………………………..……………………………………….………..31

Fig. 2.14. Cardul ATU………………………………………………………………………….……31

Fig. 2.15. Cardul de debit Cherie Cherie……………………………………………………………..31

Fig. 2.16. Cardul de debit Cherie Cherie Gold………………………………………………………32

Fig. 2.17. Cardul de credit Cherie Cherie………………………………………………………..…..32

Fig. 2.18. MasterCard Business în EUR și MDL………………………………………………..…..33

Fig. 2.19. Generator de parole – token……………………………………………………….………37

Fig. 2.20. CardToken…………………………………………………………………………………37

Fig. 2.21. CardToken din sistemul de plăți Visa……………………………………………………..39

Fig. 2.22. MastreCard PayPass………………………………………………………………………40

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Numărul de carduri emise și A.T.M.-uri instalate de către B.C. M.B.G.S…………….27

Tabelul. 2.2. Analiza comisioanelor băncii din activitatea de emitere și deservire a cardului………35

Tabelul. 2.3. Numărul de carduri emise pe parcursul unui an de B.C. M.B.G.S…………………….36

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei.O condiție implicită a dezvoltării economice este fără îndoială nivelul de dezvoltare al sistemului bancar național, la fel cum dezvoltarea sectorului bancar este determinată la rândul ei de creșterea economică.În prezent, un produs esențial al băncilor, care contribuie în mod incontestabil la dezvoltarea societății este cardul bancar, care este utilizat în întreaga lume și reprezintă un instrument de decontare, care facilitează deținătorului achiziționarea de bunuri și servicii fără a fi nevoie de existența numerarului. Tendința generală a dezvoltării sistemului bancar în practica națională și internațională constituie universalizarea activității bancare, ce se exprimă în extinderea prezenței lor pe piața cardurilor bancare și diversificarea activității pe aceasta piață. În alegerea aceastei temes-a ținut cont de faptul că economia de piață nu poate funcționa fără un instrument de plată cum este cardul bancar, astfel banca urmărind să asigure prin intermediul acestuia, un echilibru economic general.

Scopul proiectului de licență. Scopul principal al acestei lucrări este studierea aprofundată a evoluției, emplimentarea și modul de dezvoltare a cardului bancar în Republica Moldova, precum și emplimetarea cu succes a acestei inovații revoluționare în cadrul M.B.G.S. Studierea tipologiei cardurilor și emiterea cardului pe teritoriul Republicii Moldova.Efectuarea cercetării științifice privind analiza cardului bancar ca instrument de plată în cadrul B.C. M.B.G.S. O altă latură importantă a efectuării studiului asupra cardului bancar, reprezintă identificarea și analiza mecanismului aplicării instrumentului de plată și sintetizarea unor concluzii privind modalități de îmbunătățire a mecanismului dat în cadrul M.B.G.S.

Obiectivele propuse:

Efectuarea studierii amănunțite a instrumentului de plată aplicat în sistemul bancar național și internațional și anume a cardului bancar.

Efectuarea analizei privind dezvoltarea cardului bancar în Republica Moldova din momentul emplimentării acestui produs inovațional pe teritoriul Republicii Moldova și până la etapa actuală.

Efectuarea cercetărilor privind mecanismul aplicării a cardului bancar ca instrument de plată în cadrul B.C. M.B.G.S.

Studierea tipurilor de servicii oferite cu carduri de către bancă deținătorilor de carduri bancare emise de B.C. M.B.G.S.

Elaborarea propunerilor de perfecționare a mecanismului aplicării cardului bancar ca instrument de plată în cadrul B.C. M.B.G.S.

Metodologia cercetării. Metodologia cercetării s-a bazat pe aplicarea a diferitor metode de cercetare pentru a determina modul de activitate și eficiența băncii în domeniul cardului bancar, cum sunt: metoda normativă, metoda grafică, metoda sistemică și dinamică. Pe parcursul efectuării lucrării au fost utilizate și alte metode calitative și cantitative de cercetareși anume: gruparea, divizarea, comparația, generalizarea și sinteza, inducția și deducția, analiza economică. Toate acestea aplicate în dialectica cunoașterii materiei și societății, precum și alte procedee și instrumente de cunoaștere științifică a proceselor economice.

Revista literaturii de specialitate.Elaborând proiectul dat s-a utilizat totalitatea normelor legislative, surselor științifice, a celor statistice și de date, care au ca temă de bază cardul banca. Drept bază teoretică și metodologică a investigațiilor efectuate a servit legislația Republicii Moldova care reglementează activitatea Băncilor Comerciale privind cardul bancar pe teritoriul țării, la fel și alte surse precum monografiile clasicilor în domeniul cardului bancar, investigațiile economiștilor americani și europeni, lucrările științifice ale economiștilor români și autohtoni. Ca sursăde bază în elaborarea lucrării date servește Regulamentul cu privire la cardurile de plată, precum și monografia lui Mihai Popescu “Tehnici și Operațiuni Bancare”.Cu multă atenție, curiozitate și interes au fost studiate publicațiile economistului autohton precum: Grigoriță C. Odată cu studierea lucrărilor specialiștilor în materie din Republica Moldova precum și din alte țări, au fost analizate și publicațiile periodice și datele statistice ale instituțiilor financiare, cum sunt Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova și datele publicate pe paginile web oficiale altor bănci comerciale din Republica Moldova. În elaborarea lucrării au fost folosite și o gamă largă de surse electronice, de pe care au fost colectate date statistice privind dezvoltarea cardul bancar.

CAPITOLUL 1. CARDUL BANCAR – INOVAȚIE REVOLUȚIONARĂ

1.1. Cardul bancar ca instrument de plată

Societatea umană esteîntr-o permanență dezvoltare și cu cât mai mult acest proces se intensifică cu atât mai mult cresc nevoile oamenilor. Procesul de circulație a mijloacelor bănești a devenit tot mai esențial și inevitabil în dezvoltarea omenirii și astfel, au început să se dezvolte sistemele automatizate de plăți interbancare al căror instrument principal de plată servește cardul, care este un mijloc foarte convenabil în ceea ce privește relațiile de onorare a obligațiunilor sale față de creditori.

O condiție implicită a dezvoltării economice este fără îndoială nivelul de dezvoltare al sistemului bancar internațional și național, la fel cum dezvoltarea sectorului bancar este determinată la rândul ei de creșterea economică. Prin activitatea sa productivă orientată spre satisfacerea intereselor clienților, băncile contribuie esențial la dezvoltarea economică a societății, oferind o diversitate largă de produse bancare printre care și posibilitatea de a achita contravaloarea bunurilor și a serviciilor procurate de la comercianți fără utilizarea numerarului.

Numerarul este un instrument monetar de plată a cărui valoare este dată de o convenție, de prestabilire a faptului că o bancnotă de hârtie nu reprezintă doar o bucată de hârtie ci este purtătoarea unor beneficii. Bancnota oferă deținătorului său capacitatea de a achita contravaloarea unui bun sau serviciu, de a stinge o datorie sau de a constitui rezerve proprii prin economisirea acestora. Societatea umană ce se află într-un proces continuu de dezvoltare a făcut posibilă apariția instrumentelor de plată ce permit realizarea funcțiilor monedei fără prezența ei efectivă și anume a condus la apariție și dezvoltarea monedei electronice.

Prima formă de manifestare în concret a monedei electronice este cardul, care este emis de diverse instituții finaciare inclusiv și băncile comerciale.În opinia autorului instrumentul de plată, numit card bancar este o invenție revoluționară a marelor descoperiri omenești. Acest instrument de plată reprezintă o mare și importantă realizare a civilizației umane, un rezultat a evoluției științei și practicii economice, un vârf de munte ce are ca bază zeci de ani de practică și teorie în domeniul tranzacțiilor monetare.

Cardul reprezintă un instrument de plată fără numerar, care este utilizat pentru a efectua plata unui produs sau serviciu, ce are la bază un sistem bine organizat pe bază contractuală între emitent, deținător și comerciant sau prestator de servicii [1]. Deținătorul de card are posibilitatea de a dispune sau retrage numerar în și din contul său personal. Altfel spus, cardul nu este alt ceva decât un instrument de plată fără numerar prin care un deținător autorizat poate plăti contravaloarea unor bunuri sau servicii procurate de la comercianții abilitați de a accepta această modalitate de plată sau prin utilizarea căruia există posibilitatea de a obține lichidități de lumentelor de plată ce permit realizarea funcțiilor monedei fără prezența ei efectivă și anume a condus la apariție și dezvoltarea monedei electronice.

Prima formă de manifestare în concret a monedei electronice este cardul, care este emis de diverse instituții finaciare inclusiv și băncile comerciale.În opinia autorului instrumentul de plată, numit card bancar este o invenție revoluționară a marelor descoperiri omenești. Acest instrument de plată reprezintă o mare și importantă realizare a civilizației umane, un rezultat a evoluției științei și practicii economice, un vârf de munte ce are ca bază zeci de ani de practică și teorie în domeniul tranzacțiilor monetare.

Cardul reprezintă un instrument de plată fără numerar, care este utilizat pentru a efectua plata unui produs sau serviciu, ce are la bază un sistem bine organizat pe bază contractuală între emitent, deținător și comerciant sau prestator de servicii [1]. Deținătorul de card are posibilitatea de a dispune sau retrage numerar în și din contul său personal. Altfel spus, cardul nu este alt ceva decât un instrument de plată fără numerar prin care un deținător autorizat poate plăti contravaloarea unor bunuri sau servicii procurate de la comercianții abilitați de a accepta această modalitate de plată sau prin utilizarea căruia există posibilitatea de a obține lichidități de la banca emitentă.

Cardul este un instrument ce facilitează schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor. Această inovație revoluționară a intrat complet în familia instrumentelor de plată atunci când aplicarea tuturor inovațiilor component s-a dovedit a fi eficiente, adică prețurile echipamentelor și rețelei au devenit accesibile băncilor comerciale și populației, care este principalul beneficiar ce putea efectua plăți fără a mai utiliza numerarul [1].

Potrivit istoricului, apariția cardului își are începutul în anul 1946 la New York, când o bancă specializată în creditul de consum lansează pe piață pentru prima dată un nou produs numit “Charge it” și consta în emiterea unui bon valoric denumit “scrip”, pe baza căruia clienții puteau efectua cumparaturi de la comercianții care acceptau acest nou sistem de decontare. Comercianții depuneau bonurile la banca emitentă și încasau contravaloarea bunurilor vândute, banca făcând transferul banilor din conturile clienților în conturile comercianților. În 1950 apare, tot în America, cardul de plastic pentru consum și călătorii emis de o firmă Diners Club și preluat apoi de bănci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc în 1960 prin Bank of America, care lansează produsul BANK AMERICARD, ulterior VISA International, care în numai 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori [3].

În 1966 un număr de 17 bănci americane formează asociația Interbank Card Association, și scot pe piață pricipalul competitor și rival al Visa, cardul MasterCard. Cele doua sisteme de plăți electronice prin carduri dețin în prezent circa 90% din piață [13].

În Europa prima lansare a unui card European are loc după 1967, în Franța, prin “Carte Bleu”, un card care necesită semnătura clientului pe factură, după care facturile se remiteau la bancă pentru încasare. Cardurile s-au răspândit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD și MAESTRO. În România, primele carduri (VISA) au fost lansate în 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronice pe teritoriul țării au fost stabilite de Banca Națională a României, mai tîrziu prin Regulamentul nr.4/2002 [3].

Cardurile de plastic s-au extins rapid, s-au diversificat într-o gamă largă și s-au perfecționat, atât tehnilogic cât și ca proceduri de lucru, devenind, din ce în ce mai mult instrumentul de plată preferat pentru populație. Cu toate acestea, potrivit statisticilor internaționale ale Grupului celor zece țări cele mai dezvoltate, pe anul 2003, cardurile dețineau până la 60% din volumul numeric al tranzacțiilor fără numerar și numai până la 2% din valoarea acestor tranzacții. Această ponderecalorică redusă esteca urmare a faptului că plățile prin carduri se fac, de regulă, de personae fizice care operează cu valori mici în comparație cu plățile comerciale care sunt de valori mari și se folosesc alte instrumente de plată [3].

O nouă etapă în dezvoltarea sistemului de plată prin intermediul cardului bancar este marcată de introducerea automatelor bancare, în două variante: distribuitoare automate de bancnote (cash dispenser) și ghișee automate (A.T.M.). Acestea din urmă, pe lângă distribuirea de bilete mai oferă și posibilitatea cunoașterii soldului contului personal, depunerea de bancnote în cont, efectuarea unui virament, comandarea unui carnet de cecuri, transmiterea de ordine de bursă etc. Magazinele pot fi dotate cu terminale aflate în legătură directă cu banca (on-line) sau fără legătură directă cu banca (off-line). Pentru a fi compatibil cu efectuarea automatizată a acestor operațiuni, cardului i-a fost încorporată o bandă magnetic sau un microchip, având următoarele funcții: identificarea contului deținătorului și a soldului acestui cont și descurajarea eventualei tendințe de abuz din partea clientului. Dacă un anumit plafon al retragerii a fost atins, clientul nu mai poate utiliza cardul în aceeași zi pentru a efectua o nouă retragere.

Această invenție i-a încântat pe comercianți să-și instaleze terminale, racordate la ordinatorul băncii, pentru a evita manipularea numerarului ca și a facturilor pe hârtie. În locul semnării clasicii facturi, clientul tastează pe terminal codul său secret.

În Republica Moldova cardurile încep să apară către anul 1994, când unele bănci au început să accepte cardurile internaționale [13]. Din acest moment, tot mai mulți cumpărători au început să folosească această modalitate de plată pentru achiziționarea produselor.În anul 1997, în urma negocierilor cu VISA International, în luna iunie Victoriabank a lansat, în premieră pentru țara noastră, cardul bancar, începând o nouă etapă în dezvoltarea sectorului bancar. Primul card, care a fost unul de debit a fost de tip Visa Electron Classic și emiterea lui a avut loc la 5 iunie 1997 [19]. Pe parcursul primului an, Victoriabank a emis 234 de carduri de tip Visa, o parte din ele fiind utilizate și în prezent. În același an a fost montat și primul bancomat din țară de către Victoriabankdestinat autoservirii deținătorilor de carduri bancare, ce permite acestora retragerea mijloacelor bănești în numerar din conturile bancare, transferuri de mijloace bănești [19].

Primul card de credit lansat pe piața locală a Republicii Moldova a fost cardul NEOS, emis de către B.C. M.B.G.S. în anul 2005, care este un instrument de plată ce asigură accesul exclusiv la fondurile băncii, oferite sub forma uneii linii de credit, care poate fi utilizată pentru orice cheltuială curentă sau neprevăzută [20].Aprobarea primului act legislativ pe teritoriul Republicii Moldova privind organizarea plăților prin intermediul cardului bancar, a avut loc la 22.05.1997 și acesta fiind Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăților cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova [8]. Iar Regulamentul cu privire la carduri bancare se datează din 24.02.2005 aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei.care a intrat în vigoare la 30 iunie 2005 [4]. Seobservă o diferență de 8 ani, timp în care nu a avut loc implimentarea unor noi acte normative ce ar contribui la dezvoltarea domeniului cardului bancar și abia în 2005 a avut loc intensificarea acestui proces.

Potrivit Hotărârii Guvernului, cu privire la implementarea masivă a instrumentelor de plată fără numerar [10], autoritățile publice, inclusiv cele locale urmau să introducă gradual în aplicare cardurile bancare ca mijloc de plată în toate domeniile economiei naționale până în 2002. În present, domeniul cardului bancar este reglementat de către B.N.M. prin intermediul a mai multor Regulamente, Legi, Hotărâri, care reglementează activitatea prestatorilor de servicii de plată și a clienților acestora în cadrul sistemelor de plăți cu carduri de plată.

Făcând o revizuire în timp, putem afirma că cardurile bancare cu timpul s-au transformat de la un mijloc de lux de plată la unul din cele mai populare și utile obiecte, care ușurează viața fiecărui om, care îl utilizează. Deși această bucată de plastic nu creează la prima vedere o impresie de a fi sigură, ea totuși reprezintă una din cele mai sigure mijloace prin intermediul căreia se pot efectua plăți și tranzacții bancare. În present,cardul bancar este considerat de utilizatorii acestuia cafiind preferata modalitate de plată și de aceea B.C. implementează mereu noi tehnologii pentru sporirea securității și îmbunătațirea acestui mecanism.La moment, cea mai mare rată de utilizare a cardurilor bancare este în S.U.A., unde au fost emise 609.8 milioane de carduri bancare. Pe plan mondial au fost emise circa 8.000.000.000 de carduri bancare.Dacă unim toate cardurile bancare, acestea vor acoperi o suprafață de 37 km pătrați sau de 84 de ori suprafața totală a Vaticanului. În medie cardurile bancare sunt responsabile pentru circa 2.5 trilioane de tranzacții în cele 24 milioane de locații în peste 200 de țări ale lumii [11].

1.2.Tipologia cardurilor emise în Republica Moldova

În cadrul Republicii Moldova se disting următoarele tipuri de mijloace de plată (fig. 1.1.):

Fig. 1.1.Tipurile de mijloace de plată în Republica Moldova

[elaborat de autor, adaptat după 1]

După cum observăm din fig. 1.1., cardul bancar este un mijloc de plată sub forma unor înscrisuri de cărți de plată. Deci, cardul bancar reprezintă nu alt ceva decât uninstrument de plată prin intermediul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu având la bază un sistem relațional electronic, bine organizat pe baze contractuale între emitent, deținător și comerciantul sau prestatorul de servicii.

Prin Regulamentului cu privire la cardurile bancare [9],cardul este definit ca un suport de informație standartizat și personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său și/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distanță la contul bancar în vederea efectuării anumitor operațiuni prevazute de banca emitentă.

În practică exista o diversitate largă de carduri care răspund cerințelor tot mai sofisticate ale clienților. Cardurile bancare pot fi clasificate pe diverse categorii în funcție de următoarele criterii:

In funcție de caracteristicile tehnologice sunt următoarele tipuri de carduri:

Carduri cu bandă magnetică sau carduri magnetice -sunt confecționate din plastic și au aceleași dimensiuni tipizate și standartizate, prezentând pe partea din față denumirea și simbolul emitentului, numărul cardului, numele posesorului și data expirării. Pe verso are o bandă magnetică de pe care se citește informația generală despre posesor și operațiunile efectuate.

Fig. 1.2.Carduri cu bandă magnetică [15]

Cardurile cu microprocesor, care mai sunt numite și Smart Card – sunt acele carduri, care sunt dotate cu o memorie incorporată într-o capsulă de dimensiuni mici,în care sunt poziționate dispozitivele electronice. În memoria cardului respectiv sunt structurate cele patru zone de stocare a informațiilor: nonconfidețiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.); confidențiale (soldul disponibil); inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare, respectiv de decodificare); înregistrările care capteaza detalii unice, specifice fiecărei tranzacții, care sunt sintetizate într-o „agenda".

Fig. 1.3. Card cu microprocesor [17]

Carduri hibride – sunt în același timp cu bandă magnetică și cu cip sau cu contacte și cu antenă.

Fig. 1.4.Card hibrid [17]

În raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc există:

Cardul de credit – care este un instrument de plată ce confirmă faptul că posesorului i-a fost deschisă o linie de credit pentru o anumită perioadă de timp, pe baza căreia acesta poate face plați sau retrage numerar până la un plafon prestabilit. Creditul se stabilește pe un termen relativ scurt (câteva săptămâni) și poate fi gratuit sau pe un termen mai lung (până la câțiva ani), caz în care este însoțit de o dobândă al cărei nivel este apropiat de cel practicat pentru orice credit de consum.

Cardul de debit –reprezintă un instrument de plată ce permite posesorului să dobândească bunuri sau servicii prin debitarea directă a contului său personal.Și are funcția de retragere de numerar și de reglare a tranzacțiilor derulate de comercianții afiliați la rețea.

Cardul de debit cu facilitate de overdraft – e un instrument care permite posesorului să dobândească bunuri sau servicii prin debitarea directă a mijloacelor bănești din contul său personal, iar în caz de insuficiență a acestora, de mijloacele bănești oferite de bancă sub formă de overdraft (descoperire de cont).

Cardul pentru retrageri de numerar – este un instrument cu ajutorul căruia posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete (cash dispenser), operațiunea reflectându-se, dupa caz, în creditul, respectiv debitul contului său personal, deschis la o instituție bancară.

Cardurile multifuțtionale – sunt cardurile care au funcții mixte și facilități sporite și derivă din celelalte tipuri. Exemplu sunt cardurile de călătorie, care îndeplinesc funcțiile unui card de credit, al cărui plafon nu poate fi depășit, și cardurile private emise de comercianți pentru a fi folosite în propriile magazine.

Clasificarea cardurilor în funcție de emitenți:

Cardurile universale – sunt emise de către bănci și instituții financiare și au o arie foarte largă de utilizare.

Cardurile private – sunt emise de comercianți și servesc pentru plata unor anumite servicii, de exemplu, carduri care permit achitarea serviciilor în restaurante, carduri pentru plata serviciilor telefonice, a benzinei, carduri utilizate de anumite magazine aparținând aceleiași companii etc.

În funcție de posesor sunt:

Card personal

Card de afaceri

Conform monedei din cont:

Carduri în lei moldovenești

Carduri în valută străină

Clasificarea cardurilor realizată de VISA INTERNATIONAL. Organizația internațională VISA emite sub sigla sa următoarele tipuri de carduri:

Classic Card – este destinat persoanelor fizice și se poate utiliza atât ca un card de debit, cât și ca un card de credit. Organizația oferă, prin membrii săi, unele servicii suplimentare privind înlocuirea cardurilor în situații excepționale (furt, pierdere), precum și eliberarea de numerar cu operativitate maximă.

Business Card – este un card destinat persoanelor juridice, prin utilizatorii autorizați, fiind folosit de persoanele care călătoresc și care derulează afaceri în mod regulat și au un potențial financiar ridicat. Utilizarea acestui card se aseamănă cu cea a cardului clasic, dar serviciile pe care le oferă sunt mai diversificate: asistență medicală și juridică în situații fortuite; înlocuirea unor carduri în cazuri excepționale; asigurări pentru evitarea pierderilor datorate unor întârzieri din timpul transportului; servicii de rezervare.

Gold Card sau Premier Card – reprezintă un card destinat clienților cu un potențial financiar foarte ridicat. Modul de utilizare și serviciile aferente oferite sunt asemănătoare cu cele asigurate de business card.

Electron Card – este un card oferit clienților care prezintă un grad ridicat de risc în utilizare, în general persoanelor cu venituri mici (elevi, studenți).

Affinity card – este un produs care a apărut ca rezultat al unui aranjament între VISA și alte organizații sau grupuri care nu pot avea calitatea de membru: organizații de caritate, organizații profesionale, firme de închirieri auto.

Clasificarea cardurilor realizată de EUROPAY INTERNATIONAL. Organizația internațională EUROPAY grupează cardurile emise sub sigla sa în cinci categorii, într-o manieră diferită față de clasificarea VISA, adăugând criteriul geografic și delimitarea operațiunilor în: comerciale și extrageri de numerar, acestea fiind:

Eurocard/MasterCardeste un card de debit sau credit destinat tuturor utilizatorilor care prezintă un anumit grad de siguranță. El poate fi folosit în întreaga lume, atât pentru tranzacțiile comerciale, cât și pentru obținerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice sau cu preluarea manuală a datelor operaționale.

Cirruseste un card de debit care se adresează utilizatorilor cu un grad de risc ridicat. Se poate folosi în întreaga lume pentru retrageri de numerar prin intermediul echipamentelor electronice.

Ec–ATMeste un card de debit destinat acelorași categorii de utilizatori, care se poate folosi pentru retrageri de numerar de la terminalele electronice, dar numai pe teritoriul Europei.

EDCeste un card similar Ec–ATM, cu deosebirea că poate fi utilizat doar în tranzacțiile comerciale prin intermediul echipamentelor POS.

Maestro se aseamănă cardului EDC, dar aria sa de utilizare se extinde în întreaga lume.

Cele mai utilizate carduri în Republica Moldova sunt cele ale sistemelor de plăți Visa și MasterCard.Mulți oameni confundă aceste două companii ca fiind drept una singură, însă ele sunt diferite și ambele își fac profitul prin procesarea tranzacțiilor prin intermediulproduselor sale. Există și alte companii precum UnionPay, JCB, Discover, Diners și American Express, însă popularitatea și utilizarea produselor lor este inferioară celor de la Visa și Mastercard.Tranzacțiile ce au loc cu ajutorul Visa și Mastercard ajuge la 90.24% din cota totală pe piață, iar numărul cardurilor ajung la 52.14% din numărul global al cardurilor bancare ce se află în circulație [11]. Prin fig. 1.5.se reprezentă datele privind cotele de piață a cardurilor și tranzacțiilor bancare a celor mai mari întreprinderi de procesare a tranzacțiilor pentru anul 2011.

Fig. 1.5. Cota tranzacțiilor de cumpărare din întreaga lume prin cardurile bancare

[elaborat de autor, adaptat după 11]

Fig. 1.6. Cota cardurilor ce se află în circulație în întreaga lume [elaborat de autor, adaptat după 11]

După analizarea tipologiei cardurilor în funcție de diferite criterii, se poate menționa faptul că de la apariția lor și până în prezent, piața națională a cardurilor s-a dezvoltat necontenit, a evoluat din toate punctele de vedere și, astfel, cardurile, prin numeroasele lor avantaje, și-au asigurat statutul binemeritat de instrumente moderne de plată.

CAPITOLUL 2. ANALIZA CARDULUI BANCAR CA INSTRUMENT DE PLATĂ ÎN B.C. ”MOBIASBANCĂ – GROUPE SOCIETE GENERALE” S.A.

2.1. Lansarea cardului bancar de către B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A.

În cadrul sistemului de plăți cu carduri bancare organizat pe teritoriul Republicii Moldova sunt implicate 14 B.C.,ce activează pe teritoriul țării conform legislației în vigoare. Activitatea acestor bănci de-a lungul anilor a evoluat spre o etapa mai înaltă de dezvoltare astfel, numărul de carduri emise de fiecare bancă crescând de la an la an și acest fapt fiind reprezentat prin intermediul figurii 2.1., ce ilustrează o imagine clară privind situația numărului de carduri aflate în circulație pe teritoriul Republicii Moldova începând cu anul 2005 până la finele anului precedent 2013.

Fig. 2.1. Numărul de carduri aflate în circulație pe teritoriu Republicii Moldova pe perioada anilor 2005- 2013 [elaborat de autor, adaptat după 18]

Din imaginea acestui grafic se observă o creștere continuă a numărului de carduri ce se află în circulație pe teritoriu Republicii Moldova până în anul 2007 și din 2009 reluându-se această tendință de creștere continuă. În perioada anilor 2007 – 2009, se depistează o scădere a numărului de carduri aflate în circulație, fapt ce a fost influențat de anumiți factori, printre care ar putea fi și instabilitatea economică din acea perioadă, care a avut o influență considerabilă asupra veniturilor populației precum și asupra tuturor proceselor de dezvoltare economică. Iar pentru a fi demonstratăevoluția cardului, aceasta se va prezenta prin fig. 2.2. și 2.3., care reprezintă fluxul numărului de carduri emise și retrase din circulație pe teritoriul Republicii Moldova.

Fig. 2.2. Numărul de carduri eliberate pe parcursul anilor 2005 – 2013

[elaborat de autor, adaptat după 18]

Fig. 2.3. Numărul de carduri retrase din circulație pe parcursul anilor 2005 – 2013

[elaborat de autor, adaptat după 18]

În urma analizei acestor 2 diagrame se observă că asupra scăderii considerabile a numărului de carduri aflate în circulație pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada anilor 2007 – 2009, a avut influență numărul de carduri retrase din circulație pe parcursul acestor ani, acest fapt fiind influențatde anumiți factori economici, sociali și politici. Din analiza dinamicii cardurilor emise în Republica Moldova în perioada 2005-2013, se observă că în anii 2007 și 2013 au fost emise cele mai multe carduri, în 2013 ajungând până la 403.710 unități. Valoarea operațiunilor cu cardurile emise în Republica Moldova crește în fiecare an, în 2013 atingând suma de 22,7 mlrd lei pe teritoriul țării și 1,7 mlrd în străinătate (Anexa nr.5) [18].

După cum numărul de carduri aflate în circulație pe teritoriul țării noastre se află într-o creștere ascendentă, la fel și numărul de operațiuni efectuate prin intermediul cardului bancar se află într-o continuă creștere, fapt ce demonstrează dezvoltarea continuă a acestui domeniu în cadrul Republicii Moldova.

Fig. 2.4. Numărul de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova efectuate în Republica Moldova pe parcursul anilor 2005 – 2013 [elaborat de autor, adaptat după 18]

În present, în Republica Moldova se află în circulație peste un milion de carduri bancare și numărul acestora tinde să crească cu fiecare an tot mai mult. Deși numărul cardurilor bancare crește considerabil în fiecare an, majoritatea cetățenilor preferă să utilizeze cardul doar pentru retragerea numerarului fie de la bancomate, fie de la reprezentanțele băncilor comerciale și mai puțin pentru efectuarea plăților prin intermediul cardului bancar, care este un instrument foarte comod pentru această operațiune.

Prin intermediul figurilor 2.5.și 2.6. este ilustrată ponderea volumului operațiunilor realizate pe teritoriulRepublicii Moldova, efectuate cu cardurile bancare emise atât în Republica Moldova cât și peste hotarele ei.

Fig. 2.5. Valoarea operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova efectuate în Republica Moldova pe parcursul anului 2013 [elaborat de autor, adaptat după 18]

Fig. 2.6. Valoarea operațiunilor cu carduri emise în strainătate efectuate pe teritoriul Republicii Moldova [elaborat de autor, adaptat după 18]

În urma analizei fig. 2.5.și 2.6. cu indicii de activitate în cadrul sistemului de plăți cu carduri bancare din Republica Moldova pentru anii 2005-2013, se observă că chiar dacă după anul avut loc o scădere a numărului de emitere a cardurilor bancare și o creștere semnificativă a numărului de carduri retrase din circulație, numărul de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova, comparativ cu ceilalți indicatori a cunoscut o creștere continuă. Ceea ce demonstrează că operațiunile cu carduri în Republica Moldova cunosc o dezvoltare foarte bună chiar și în momente de criză și aceasta ne conduce la ideea de continuare a dezvoltării în continuu de implimentare a proceselor inovative cu cardurile bancare la noi în țară.

În cadrul sistemului de plăți cu carduri bancare din Republica Moldova pe anul 2013 erau puse în circulație deja în total carduri locale și internaționale conform indicilor de activitate afișate de B.N.M. 1.150.969, carduri eliberate pe parcursul anului 403.710, carduri retrase din circulație pe perioada dată 264.661. Astfel, numărul de operațiuni cu carduri naționale și internaționale emise în Republica Moldova pentru anul 2013 este de 21 mil ce au avut o valoare în suma de 22.708.979 lei. În total pe teritoriul Republicii Moldova sunt instalate și lucrează 1.005 de bancomate, 90 de imprintere și 10.468 de terminale POS (Anexa nr.5) [18].

„Odată cu depășirea barierei primului milion de carduri, băncile din Republica Moldova au încheiat cu succes primele și cele mai importante etape. Ca și în privința multor altor piețe din Europa Centrală, începem să vedem și în Moldova semne reale de maturitate a pieței de carduri”, spune dl. Radu Obreja, vicepreședinte VISA International CEMEA.

Pe teritoriul Republicii Moldova activează 14 bănci comerciale,ce emit carduri bancare printre care și B.C. M.B.G.S.

B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A.,face parte din cadrul sistemului de plăți efectuate prin intermediul cardului bancar pe teritoriul Republicii Moldova.B.C. M.B.G.S. oferă clienților săi carduri de debit si de credit atașate conturilor curente în lei sau valută: USD sau EURO. Acestea pot fi utilizate pentru tranzacții comerciale, inclusiv plata diferitor servicii și utilități sau eliberare de numerar, atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și în străinătate, îmbinând siguranța operațiunilor și confortul renunțării la manipularea de numerar.

Cardurile emise de M.B.G.S. au dimensiuni standard la fel ca și toate cardurile bancare și anume, 86mm*54mm*056mm, fiind asemănător unei cărți de vizită.

Fig. 2.7. Dimensiunile cardului bancar [elaborat de autor, adaptat după 15]

Cardurile bancare emise de M.B.G.S. sunt bine structurate și au următoarele date principale de identificare prezente pe card:

pe fața cardului sunt imprimate, cu metode tehnice speciale (laser, embosare etc.):

numele și prenumele posesorului;

numărul de card format din 16 cifre;

data expirării (în format lună-an (LL/AA), cardul fiind valid pînă în ultima zi calendaristică a lunii trecute);

numele emitentului, sigla băncii;

elementele holografice de securitate;

logo-ul organizației de carduri;

organizația internațională de carduri sub a cărei siglă a fost emis cardul (MasterCard).

pe spatele cardului:

panelul cu semnătura deținătorului de card sau cea a utilizatorului autorizat (cardul va fi semnat în momentul predării de către unitatea teritorială clientului);

pe spatele cardului este aplicată o bandă magnetică(ce permite citirea numărului de cont, numărul de cod confidențial, fondurile disponibile, nulitatea titlului);

adresa băncii, informații pentru deținătorul cardului.

La solicitarea clientului, M.B.G.S. prin completarea formularelor standard ale băncii și aprobarea acestora de către persoanele autorizate, banca eliberează cardul și PIN-ul aferent. M.B.G.S. oferă facilități suplimentare posesorilor de card, în funcție de tipul de card deținut.

Procedura de emitere și ridicare a caredului în cadrul B.C. M.B.G.S. presupune următoarele etape:

Pentru emiterea cardului, clientul trebuie să prezinte actele necesare emiterii tipului de card solicitat și să facă cunoștință cu condițile contractului, o formă a acestui contract este prezentată în anexa nr. 6, și tarifele aferente cardului solicitat, anexele nr. 7, 8, 9, 10, 11. De asemenea, clientul trebuie să completeze și să semneze cererea aferentă emiterii cardului în 2 exemplare, exemple de cerere sunt prezentate în anexa nr. 12, 13, și să le prezinte lucrătorului bancar împreună cu buletinul de identitate, după care să achite comisioanele legate de deschiderea și deservirea cardului.

Dacă cardul solicitat de client este de credit, atunci după examinarea actelor clientului, banca decide privind acordarea liniei de credit și mărimea acestuia. În cazul în care clientului i se refuză acordarea liniei de credit, banca nu este obligată să explice motivul refuzului.

M.B.G.S. deschide conturile necesare și perfectează contractual aferent tipului de card solicitat.

Contractual perfectat se semnează de către client în două exemplare.

Cardul și PIN – codul emise se eliberează clientului numai în baza buletinului de identitate.

În momentul primirii cardului și a PIN – codului, clientul este obligat să verifice corectitudinea imprimării pe card și pe plicul cu PIN – cod a numelui și prenumelui său, să verifice integritatea plicului cu PIN – codul, să semneze cardul și actul de primire a cardului, care reprezintă confirmarea din partea clientului a lipsei reclamațiilor privind integritatea plicului cu PIN – codul și a corectitudinii datelor imprimate pe card.

Un punct forte în activitatea B.C. M.B.G.S. este implimentarea, dezvoltarea și valorificarea cu succesa cardului bancar. Până în prezent banca a pus în circulație un număr considerabil de carduri, oferind siguranța mijloacelor bănești ale clientului.

Tabelul 2.1. Numărul de carduri emise și A.T.M.-uri instalate de către B.C. M.B.G.S.

[elaborat de autor, adaptat după 20]

În baza tabelului 2.1. a fost elaborastă fig. 2.8., care ilustrează creșterea continuă a numărului de carduri active emise de B.C. M.B.G.S. aflate în circulație pe parcursul anilor 2005 – 2013.

Fig. 2.8. Evoluția numărului de craduri active emise de către B.C. M.B.G.S. pe parcursul anilor 2005 – 2013 [elaborat de autor, adaptat după20]

Din fig. 2.8., unde este reprezentată evoluția numărului de carduri active emise de către B.C. M.B.G.S. pe parcursul anilor 2005 – 2013, se observă o continuă creștere a acestuia indiferent de criza economică, care și-a lăsat amprenta asupra dezvoltării economiei. Aceasta demonstrează ca domeniul cardului bancar din cadrul B.C. M.B.G.S. se află într-o permanentă dezvoltare, și politica aplicată privind cardul bancar este una concretă ce conduce la prosperarea acestui domeniu de activitate. B.C. M.B.G.S. ar putea ajunge lider pe piața cardurilor din Republica Moldova dacă își va menține tendințele de creștere continuă și va continua să aplice strategiile de dezvoltare aplicate până în prezent ce au condus la prosperarea acestui domeniu.

În anul 2002, BC Mobiasbancă – Groupe Société Générale S.A. devine membru asociat al sistemului internațional de plăți Europay International, iar în anul 2005 este prima bancă care a lansat un card de credit pe piața locală – NEOS. Prin intermediul cardului de credit NEOS, se face un acces la o linie de credit oferită de către bancă, disponibilă 24h din 24, atât în țară cât și în străinătate. În present, cu cardul de credit NEOS de la B.C. M.B.G.S., poate fi accesată o linie de credit oferită de către bancă cu un termen de utilizare de până la 24 luni și cu posibilitatea unei limite de creditare de până la 30 000 MDL fără a fi necesar de gaj [12].

Pentru efectuarea retragerilor de numerar prin intermediul cardului bancar este necesară amplasarea de bancomate ce aparțin băncii.Bancomatul (A.T.M.) reprezintă un aparat electronic sau un electromecanic, care permite clienților să efectueze diferite tranzacții bancare prin autoservire.

B.C. M.B.G.S. dispune de o rețea largă de bancomate amplasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova, aceasta crescând pe parcursul anilor, fapt ce este demonstrat prin fig. 2.9., ce a fost elaborată în baza tabelului 2.1.

Fig. 2.9. Evoluția numărului de bancomate ale B.C. M.B.G.S. amplasate pe teritoriul Republicii Moldova de-a lungul anilor 2005 – 2013 [elaborat de autor, adaptat după 20].

Fig. 2.10. Ponderea numărului de A.T.M. deținute de M.B.G.S. pe teritoriul Republicii Moldova în totalul numărului de A.T.M. din țară la finele anului 2013 [elaborat de autor, adaptat după 18; 20]

Analizând figurile de mai sus se observă că numărul de bancomate deținute de către B.C. M.B.G.S., ce sunt amplasate pe teritoriul Republicii Moldova se află într-o permanentă creștere, astfel, fiind demonstrat procesul de dezvoltare a rețelei de bancomate de pe teritoriul țării. Acestea dețin o pondere de 9% din totalul bancomatelor din Republica Moldova, fiind în număr de 104 la finele anului 2013.

2.2.Tipologia cardurilor bancare și a serviciilor cu carduri oferite către B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A.

În cadrulB.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A.operațiunile cu carduri ocupă un loc important și înregistrează eficiență maximă. B.C. M.B.G.S. emite carduri personale în calitate de mijloc practic, cu utilizare atât națională cât și internațională, care permite de a efectua operațiuni zilnice de:retragere de numerar de la orice ATM sau POS terminal, a efectua plata pentru cumpărături la comercianți și prin internet, care este absolut gratuită și fără comisioane suplimentare, a avea acces la mijloacele bănești din contul bancar 24h din 24 și 7 zile din 7, a efectua verificarea și gestionarea cheltuielilor.

B.C. M.B.G.S. oferă clienților săi o varietate larga și diversificată de produse de carduri bancare. M.B.G.S. emite următoarele tipuri de carduri bancare pentru persoanele fizice:

Fig. 2.11. Cardul Cirrus Maestro [20]

Cirrus Maestro reprezintă un card de debit și este unul dintre cele mai accesibile carduri ce se acordă gratuit pe un termen de utilizare de 24 luni și se emite doar în MDL.

Fig. 2.12. Cardul MasterCard Standard [20]

MasterCard Standard este un card de debit și reprezintă unul dintre cele mai populare carduri bancare, ce posedă o gamă diversă de funcționalități, cu ajutorul căreia deținătorul poate beneficia de recunoaștere în întreaga lume. Acest card se emite gratuit de către bancă pe o perioadă de 24 luni, iar valuta în care poate fi emis este MDL, USD, EUR.

Fig. 2.13. Cardul NEOS [20]

NEOS este un card de credit ce reprezintă un instrument de plată, care asigură accesul exclusiv la fondurile băncii, oferite sub forma unei linii de credit, care poate fi utilizată pentru orice cheltuială curentă sau neprevăzută. Acesta se emite gratuit pe un termen de utilizare de 24 luni, în monedă națională.

Fig. 2.14. Cardul ATU [20]

ATU este un card de credit, dedicat în special studenților si este asemănător cardului obișnuit de credit NEOS, doar că acesta presupune o întreținere mai eftină și oferă anumite beneficii și reduceri pentru studenți.

Fig. 2.15. Cardul de debit Cherie Cherie [20]

Cardul de debit Cherie Cherie este un card lansat exclusiv pentru femei, pentru a oferi prestigiul și posibilitatea de a beneficia de anumite avantaje. Acest card se emite gratuit, în MDL, pe o perioadă de 24 luni.Deținătorul unui astfel de card beneficiază de comisioane reduse pentru cumpărăturile efectuate, comisioane reduse de deservire anuală a cardului precum și oferă posibilitatea de atașare de carduri suplimentare.

Fig. 2.16. Cardul de debit Cherie Cherie Gold [20]

Cardul de debit Cherie Cherie Gold are aceleași caracteristici ca și cardul Cherie Cherie simplu, doar că acesta oferă mai mult prestigiu, recunoaștere, acces la ofertele premium colection și reduceri la anumite magazine și saloane pentru femei ce se află în parteneriat cu M.B.G.S..Acest tip de card presupune o întreținere mai scumpă, spre exemplu dacă cel simplu în caz de pierdere costă 10 EUR pentru înlocuire, iar pentru acesta Gold costă 20 EUR.

Fig. 2.17. Cardul de credit Cherie Cherie [20]

Cardul de credit Cherie Cherie este un card destinat special pentru femei, care are aceleași caracteristici ca și cardul de credit NEOS, iar singura diferență fiind că acest card oferă anumite reduceri la magazinele și saloanele din parteneriat cu M.B.G.S.

B.C. M.B.G.S. oferă 2 tipuri de carduri pentru persoanele juridice: MasterCard Business în EUR și MasterCard Business în MDL. MasterCard Business în EUR și MDLreprezintă un mijloc de plată modern, adaptat necesităților și exigențelor persoanelor juridice, care asigură eficiență în controlul și administrarea cheltuielilor companiei sale. Acest mijloc de plată practic, comod și universal, care poate fi utilizat atât în țară, cât și în străinătate este o soluție modernă pentru companiile care doresc să ofere angajaților săi un card de cheltuieli profesionale în interes de serviciu, cu o gama largă de avantaje aferente.

Fig. 2.18. MasterCard Business în EUR și MDL [20]

B.C. M.B.G.S. emite carduri doar din cadrul sistemului de plăți MasterCard.Pe lângă tipurile de carduri pe care le oferă B.C. M.B.G.S. clienților săi, aceasta oferă și o gamă largă de servicii cu cardul bancar de care se pot bucura deținătorii de carduri emise de M.B.G.S.:

Serviciul Garant Card – oferă servicii de asigurare gratuită contra riscului asociat cu livrarea mărfii achiziționate pe internet, contra riscului de întârziere a zborului și a bagajului și contra riscului de deces în accidente în țara de reședință. Clienții Pot beneficia de aceste servicii doar în cazul când dețin un card de tip MasterCard sau MasterCard Gold.

Serviciul de Asigurare Card – acest serviciu acoperă: operațiunile frauduloase de plată sau retragere de numerar, ce au fost efectuate ca urmare a pierderii sau furtului cardului, precum sunt acoperite și cheltuielile de refacere a cardului, cheltuielile ocazionate de refacerea documentelor de identitate sau a cheilor de la locuință sau mașină pierdute sau furate concomitent cu cardul, compensarea valorii telefonului mobil pierdut sau furat împreună cu cardul bancar, doar în cazul când aceasta rezultă în urma unui jaf sau al unei tâlhării.

Proiectul Card Plus – este un program de reduceri, dedicat persoanelor fizice posesori de carduri bancare de debit sau de credit emise de B.C. M.B.G.S.. Astfel, la achitarea cu cardul în locațiile partenerilor băncii, clienții băncii beneficiază de anumite reduceri și astfel se pot bucura de cumpărături cu adevărat convinabile. Printre partenerii B.C. M.B.G.S. se numără Ottera, Lumea lăptopurilor, Neuron, BiComplex, etc.

MasterCard Secure Code – este un serviciu dedicat deținătorilor de carduri de tip MasterCard. Acest serviciu se bazează pe standardul internațional de securitate 3D – Secure, și a fost conceput pentru asigurarea protecției suplimentare a tranzacțiilor ce sunt realizate prin intermediul cardului prin internet, pe site – urile comercianților, magazinele electronice și virtuale, din țară și din străinătate, care afișează sigla MasterCard Secure Code. Acest serviciu poate fi activat gratuit și astfel contribuind la minimizarea șanselor de fraudare a cardului personal în momentul efectuării tranzacțiilor prin internet.

În cardul cercetării date a fost scos în evidență faptul că numărul de carduri ce se află în circulație pe teritoriul Republicii Moldova emise de către B.C. M.B.G.S., de la prima emitere și până în prezent este într-o permanentă creștere și aceasta se datorează în mare parte faptului de implimentare cu succes a unei politici de promovare a produselor sale bancare. M.B.G.S. promovează acest instrument modern de plată prin intermediul publicității difuzate la televizor, pentru a face cunoscute tuturor persoanelor produsele avantajoase ce le oferă banca. O altă modalitate utilizată de banca pentru promovarea cardului bancar și a serviciilor cu carduri este distribuirea de pliante, precum și amenajerea meselor cu pliante și broșuri informative în incinta fiecărei filial, exemple de astfel de pliante sunt prezentate în anexele nr. 14, 15, 16, 17, 18, 19.

Pentru a promova produsele sale bancare și anume cardul bancar, banca organizează diverse evenimente în cadrul cărora are loc promovarea acestor produse. Atunci când la Mold Expo au loc expoziții B.C. M.B.S.G. participă în cadrul acestor evenimente oferind servicii de consultare, prin intermediul consilierilor săi promovând produsele sale cum sunt creditele cele mai deseori, însă prin utilizarea tehnicii vânzărilor încrucișate, consilierii promovează și cardul, care este extrem de necesar și comod pentru orice persoană indiferent de activitatea ce o desfășoară.

O altă strategie de marketing utilizată de M.B.S.G., pentru a spori vânzările cardului este organizarea ziua ușilor deschise de către fiecare filială. În cadrul acestor evenimente se invită toți potențialii clienți, persoane juridice, unde are loc promovarea produselor. La eveniment participă vicepreședintele băncii și alți șefi de departamente, care țin un discurs promovând totalitatea produselor bancare, astfel clienții având un contac direct cu conducerea băncii putând oferi întrebări și primi răspunsuri. În cadrul evenimentului consilierii băncii completează formulare cu informații despre clienți, iar în consecință participanții la eveniment pot beneficia de reduceri dacă în decurs de 3 luni s-au adresat la bancă pentru produsele sale.

B.C. M.B.S.G. participă la diverse evenimente organizate de alte entități economice,ce se află în parteneriat cu banca, unde de obicei sunt promovate cardurile de toate tipurile. La aceste evenimente sunt organizate tombole, care permite extragerea a câtorva câștigători, care beneficiază de reduceri până la 100% la comisionele de gestiune anuală a cardului bancar.Prin organizarea acestor evenimente M.B.S.G. atrage noi clienți oferind reduceri și diverse promoții la produsele sale promovate.Principalele elemente ale strategiei de marketing utilizate de către M.B.S.G. pentru promovarea cardului sunt comunicarea comercială, promoțiile, publicitatea, reclama, amplasarea afișelor și a panourilor publicitare. În filialele băncii de către Consilieri sunt promovate produsele băncii, prin vânzările încrucișate folosind un limbaj amabil prin modul de adresare clientului, ținând cont de elemnete ca vestimentația, publicitatea, panouri informative, pliante.

Tabelul. 2.2. Analiza comisioanelor băncii din activitatea de emitere și deservire a cardului [11]

Sporirea vânzărilor contribui nu în ultimul rând și la creșterea veniturilor bancare, aceste venituri se materializează sub formă de diverse comisioane percepute de la clienți. Iar prin intermediul tabelului 2.2. s-a efectuat analiza mărimea tarifelor și a comisioanelor băncii M.B.G.S. privind emiterea și deservirea cardului de debit în comparație cu alte instituții bancare ce activează pe teritoriul Republicii Moldova. Efectând analiza tabelului 2.2. se constată că M.B.G.S. obține venituri satisfăcătoare în urma desfășurării activității cu carduri bancare, dar comparativ cu celelalte 2 bănci M.B.G.S. aplică unele comisioane mai ridicate lucru ce dezavantajază clienții, însă deoarece, unele comisioane sunt un pic mai reduse se formează un echilibru, fapt ce poate fi apreciat pozitiv.

Pentru a menține ritmul de creștere a numărului de carduri aflate în circulație emise de către B.C. M.B.G.S., care contribuie la creșterea și dezvoltarea băncii și la rândul său creșterea profitului obținut, este necesar ca fiecare consilier ce activează în acest domeniu să își îndeplinească obligațiunea de a promova produsele băncii, adică totalitatea tipurilor de carduri, aplicând diverse metode de marketing și de a elibera un anumit număr de carduri lunar. Aceasta fiint o strategie de dezvoltare aplicată de către bancă, care a contribuit la succesul acesteia. Astfel, pentru anul 2013 un consilier bancar trebuia să elibereze numărul de carduri bancare stipulate în tabelul 2.3.

Tabelul. 2.3. Numărul de carduri emise pe parcursul unui an de B.C. M.B.G.S.

[elaborat de autor, adaptat după 20]

Pentru promovarea vânzării produselor sunt utilizate metode ca contactarea telefonică, discuții personale cu clienții și propunerea produselor bancare. Activitatea de marketing a M.B.S.G ce prevede promovarea cardului este organizată în mod prielnic și întreg personalul are un rol important, care lucrează împreună pentru atingerea acelorași scopuri și obiective.

În urma efectuării cercetărilor în domeniul cardului bancar în cadrul B.C. M.B.G.S., s-a ajuns la concluzia că deținând un card emis de această bancă, beneficiezi de anumite avantaje, și anume:siguranța mijloacelor bănești, în caz de pierdere a cardului nu se pierd și banii, lipsa soldului minim obligatoriu pe contul de card,beneficiezi de o rețea vastă de puncte de acceptare a cardului, beneficiezi de o reînnoire automată a cardului de expirarea perioadei de valabilitate.

2.3. Strategii inovative de îmbunătățire a domeniului cardului bancar în cadrul B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A.

Este evident faptul ca internetul capăta tot mai multă popularitate în rândul populației, fiind un mijloc comod de a efectua plățile prin intermediul acestuia astfel, economisind timpul, care devine din ce în ce tot mai valoros. În acest scop în cadrul B.C. M.B.G.S. a fost emplimentat serviciul aMobias.md, care este un serviciu de internet banking, care permite de a avea acces zi de zi la serviciile bancare și de a avea acces la conturile personale pentru a efectua diverse operațiuni curente de pe orice dispozitiv conectat la internet. Aceste serviciu presupune folosirea unui dispozitiv special denumit „Token”, care este un generator de parole unice, de o singură folosință ce sunt utilizate pentru autentificarea în cadrul serviciului eMobias pe internet și validarea tranzacțiilor efectuate.

Fig. 2.19. Generator de parole – token [elaborat de autor, adaptat după 20]

Pentru a îmbunătăți și a dezvolta domeniul cardului bancar autorul propune de a implementa în cadrul băncii o inovație recent apărută și anume CradToken – ul. Care la rândul său va fi mult mai practic și mai comod decât tokenul simplu utilizat în prezent. Această inovație revoluționară,care este recomandată ar arăta în felul următor.

Fig. 2.20. CardToken[14]

Acesta ar presupune unirea a două servicii în unul singur, adică utilizarea CardToken-ului ca card bancar, având caracteristicile unui card bancar și utlizarea CardToken-ului ca generator de parole pentru a avea acces pe internet la conturile sale bancare și de a efectua diverse tranzacții. Autorul propune de a introduce această invenție fiindcă, ar fi un produs nou pe piață și ar avea succes pe piața cardurilor Republicii Moldova. Și deoarece, în cadrul B.C. M.B.G.S. se emit carduri doar cu bandă magnetică, în primul rând această tehnologie poate fi implimentată în cadrul uni card cu microprocesor, care ar fi o soluție pentru o securitate mai înaltă împotriva fraudelor ce au loc cu cardul și înlocuirea cardurilor cu bandă magnetică ce se eliberează în prezent. CardToken-ul ar spori securitatea efectuării operațiunilor pe internet, iar cu ajutorul acestei tehnologii a fost introdus un proces de autentificare mai sofisticat numit Semnarea Tranzacțiilor, pentru a oferi o protecție sporită împotriva fraudelor pe internet și a amenințărilor.

Această tehnologie poate fi aplicată în cadrul unei bănci on-line deoarece,este un dispozitiv sigur și cu un grad maxim de securitate. De aici reese o altă idee de dezvoltare a sistemului bancar în Republica Moldova prin deschiderea unei filiale on-line a B.C. M.B.G.S.. Banca on-line presupune un șir de avantaje și anume oferă posibilitatea de a efectua orice operațiune bancară fără a părăsi comfortul de acasă, astfel economisind timpul și utilizândul în alte scopuri importante. De asemenea, banca on-line oferă posibilitatea de a avea acces oricând la conturile bancare personale cât și la depozitele sale. Dacă vom continua să demonstră beneficacitatea acestui tip de bancă cu siguranță vom găsi o mulțime de avantaje de care se pot bucura clienții, de aceea acesta este unproiect propus ce poate ridica la o treaptă mai înaltă de dezvoltare a sistemului național bancar odată cu implimentarea sa.

Un alt aspect sesizat este faptul că B.C. M.B.G.S. emite doar carduri ce fac parte din sistemul de plăți MasterCard, de aceea, autorul recomandă ca odată cu implimentarea CardToken-ului să fie diversificată gama de sisteme de plăți prin implimentarea CardTeken-ului ce face parte din sistemul de plăți Visa deoarece, acest sistem se bucură de mai multă popularitate și este recunoscut în întreaga lume. Acesta ar arăta în felul următor:

Fig. 2.21. CardToken din sistemul de plăți Visa [14]

Unalt produs modernă de plată nou apărută, pe care îl propune autorul spre emplimentare în cadrul B.C. M.B.G.S., este tehnologia plăților fără contact și anume cardul PayPass. În present, această tehnologie este utilizată doar de o singură bancă din Republica Moldova și presupune permiterea deținătorilor procurarea bunurilor și a serviciilor de la comercianți cu un singur gest, doar prin apropierea cardului de tip MasterCard PayPass de dispozitivul special, care citește informația pentru câteva secunde. Tehnologia dată asigură o creștere considerabilă a vitezei efectuării plăților datorită reducerii timpului necesar pentru procesarea tranzacției cu card până la 1-2 secunde, ceea ce permite majorarea capacității și nivelului de deservire a clienților în centrele comerciale și rețelele de magazine cu un număr mare de cumpărători. La achitarea sumei de până la 200 lei nu este necesară introducerea codului PIN, iar cecul este tipărit doar la solicitarea clientului, și acest fapt desigur va avea un impact pozitiv asupra calității deservirii clienților în punctele comerciale unde este importantă operativitatea.

Implementarea cu success a tehnologiei PayPass ar putea devein e in deosebi de eficientă la utilizarea în transportul public pe teritoriul țării noastre, în restaurantele fast-food, supermarkete, cinematografe, cluburi de noapte, cantinele școlare și studențești, aparatele de autodeservire, fiind un mijloc extreme eficient în ceea ce privește gestiunea cheltuielilor și a veniturilor și ar presupune eliminarea cozilor ce se formează la casele de procurare a biletelor sau a altor produse. În țările europene tehnologia PayPass prezintă un nou standard pentru achitarea călătoriilor în transportul public și taxi, ceea cear putea devein în scurt timp o modalitate de achitare a serviciilor publice și în țara noastră dacă va crește dezvoltarea acestei tehnologii pe teritoriul Republicii Moldova.

Fig. 2.22. MastreCard PayPass [16]

Având bandă magnetică cardul de tip MasterCard PayPass poate fi utilizat la terminalele și bancomatele obișnuite din țară, dar îmbinat cu POS terminalul contactless – devine un adevărat miracol tehnologic.

Realizând în practică, aceste recomandări propuse de autor vor contribui nu doar la creșterea și dezvoltarea B.C. M.B.G.S. sporindu-i considerabil profitul, ci și la asigurarea unui succes a activității bancare în economia moldovenească, ceea ce ar conduce la creșterea ritmului de dezvoltare a țării și a întregii societăți. Astfel, este cunoscut faptul că succesul lansării unui produs este direct dependent de calitatea și eficiența programelor publicitare inițiale. Banca trebuie să proiecteze și să pună în aplicare în scrut timp după lansarea produsului, un program de promovare publicitară a noului produs lansat pe piață. Ținând cont de faptul că costurile pentru activitatea publicitară sunt ridicate, se impune o direcționare eficientă a mesajului mass-media.Banca trebuie să-și definească produsul pe care intenționează de a-l lansa, precum și segmentul de populație cui i se adresează.

Trebuie menționat faptul că volumul tranzacțiilor, mai ales al celor de plată, este foarte scăzut pe teritoriul Republicii Moldova comparativ cu țările vecine, o pondere ridicată în totalul tranzacțiilor fiind deținută de cei care își ridica veniturile salariale din conturi de card prin extragerea de numerar cu ajutorul cardului. Se propune lărgirea bazei de utilizare a cardurilor prin creșterea gradului de acceptare a acestora la comercianți, cu atât mai mult cu cât piața are un potențial extraordinar : companiile Metro, Green Hills, Sun City, Megapolis, Mall Dova, Rompetrol, Petrom, LukOil, Fidesco, Fourchette, etc.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Din anul 1960, când Bank of America a lansat BankAmericard, băncile au sesizat avantajul acestui instrument modern de plată și au făcut demersuri din ce in ce mai novatoare pentru dezvoltarea și popularizarea plăților prin intermediul cardurilor. La început, băncile foloseau cardurile ca o modalitate simplă de a acorda credite si de a încuraja clienții de a se împrumute fără a se mai prezenta la bancă ori de câte ori doreau să obțină un împrumut astfel, sporind veniturile băncii din dobânda achitată de clienți. De asemenea, o altă sursă de venituri o constituiau comisioanele plătite de comercianți pentru prestarea serviciilor de prelucrare și decontare.

În Republica Moldova un rol decesiv în sistemul bancar îl ocupă B.C. ”Mobiasbanca-GSG” S.A., care are un nume bine cunoscut atât în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei, fiind printre primele bănci din țară, în cadrul căreia am efectuat cercetarea domeniului cardului bancar. În urma efectuării cercetării pot afirma cu certitudine că B.C. M.B.G.S. înregistrează succese considerabile din practicarea activității de emitere a diverselor tipuri de carduri bancare. Acest fapt demonstrează eficiența activității băncii precum și implementarea cu success a strategiei de dezvoltare a băncii, prin diversificarea produselor bancare și oferirea de noi servicii cu carduri.

În rezultatul efectuării cercetării prin intermediul diferitor metode analitice, autorul propune câteva recomandări inovaționale extrem de accesibile pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității băncii la o etapă mai înaltă ce ține de instrumentul de plată ce exprimă o necesitate esențială și anume cardul bancar, în acest sens propun de a deschide tuturor clienților băncii poște electronice, pentru a putea fi posibiăl vinderea mai ușor a produselor sub formă de carduri bancare și de a transmite prin email informații publicitare.

O altă idee ce ar putea fi implimentată este de a introduce în cadrul M.B.S.G. o sistemă nou de plată Visa, care este mult mai populară și mai accesibilă în întreaga lume deasemenea, și introducerea cardurilor cu microprocessor, care deține un șir de avantaje benefice și este mai avantajos atât pentru bancă cât și pentru clienți deoarece, gradul de securitatea pe care îl oferă este mai ridicat în sensul reducerii la minim a riscului falsificării și întăririi controlului în momentul folosirii și deține o capacitatea de a primi și stoca datele într-un volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice.

Un lucru benefic ar fi de a plasa la mese cataloguri cu toate produsele bancare și tipurile de carduri, pe care ar putea citi clienții așteptând în rând, informația să fie expusă într-un limbaj clar și accesibil și doar cea de bază fără mari detalieri, pentru a nu plictisi clientul și cu mai multe poze, care ar atrage atenția persoanelor și ar captiva clientul.

B.C. „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A. are un mare potențial de a deveni un lider puternic al pieței cardurilor bancare autohtone, iar în acest sens trebuie să deruleze un ansamblu de acțiuni privind eficientizarea activității acesteia. Astfel,în prezent, aproximativ 80% din tranzacțiile economice din Republica Moldova se efectuează în numerar. Extinderea utilizării cardurilor în mediul economic al țării ar putea fi generată de exemplu de obligativitatea tuturor societăților comerciale de a-și achita salariile direct prin conturi bancare, cardul fiind cel care face legătura directă și în timp real între contul bancar individual de salarii și comerciant. Pentru o banca, rezultatele unei astfel de inițiative legislative sunt uriașe, datorându-se atragerii de noi și importante surse financiare. B.C. M.B.G.S trebuie să îșî creeze și o rețea largă de comercianți acceptatori de carduri, toate cheltuielile efectuate de o persoana fizica direct prin carduri genereaza venit bancar datorită perceperii unui comision de procesare.

B.C. M.B.G.S. se deosebește prin calitatea produselor și serviciilor pe care le oferă, este o bancă sigură, orientată spre client, oferind o gamă largă de produse și servicii, astfel încât fiecare client poate găsi produsul de care are nevoie pentru îndeplinirea dorințelor și acoperirea necesităților sale. Politica dialogului activ cu societatea civică este în strânsă corelație cu cultura băncii corporativă și formează baza pentru valorile sale culturale. Société Générale a transformat responsabilitatea în parte integrantă a businessului, luând în considerare specificul geografic, cultural, social și economic caracteristice fiecărei țări în care activează

Cardul bancar face parte din familia marilor descoperiri o dovadă a valorii gândirii economice în ceea ce privește schimburile monetare a civilizației umane și acest instrument de plată posedă un șir larg de avantaje: simplitate, confidențialitate, siguranță, rapiditate, dispariția obstacolelor legate de spațiu, control etc. Aceste avantaje sunt accesibile pentru oricine care își dorește acest lucru. Clienții țintă al cardului bancar sunt reprezintați de publicul larg și întreaga populație a lumii.

La finalul acestui studiu asupra cardurilor bancare în cadrul B.C. M.B.G.S., poate fi evidențiat faptul că banca începe să pună accentul nu doar pe sporirea numărului de carduri, ci și pe o mai largă acceptare, o utilizare mai frecventă și strategii mai eficiente de emitere a cardurilor.

BIBLIOGRAFIE

Basno C., Dardac N. Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată. București: Editura Didactică și Pedagocică, R. A., 1995. 251 p.

Grigoriță C. Activitate bancară, ediția a III-a. Chișinău: Cartier, 2005. 423 p.

Hotărârea privind aprobarea Regulamentului cu privire la cardurile bancare, Nr. 62 din 24.02.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 04.03.2005, Nr. 36-87

Legea privind comerțul electronic, Nr. 284-XV din 22.07.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 13.08.2004, Nr. 138-146-741

Popescu M. Tehnici și operațiuni bancare. Suceava: Editura Universității “Ștefan cel Mare” 2011. 87 p.

Regulamentul cu privire la cardurile de plată, Nr. 936 din 30 august 2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 6 septembrie 2013, Nr. 191 – 197

Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăți interbancare, Nr. 53 din 02.03.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 10.03.2006, Nr.39-42

Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăților cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova, Nr. 58/11-02 din 1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 12.06.1997, Nr. 038

Regulamentului cu privire la cardurile bancare, Nr. 152 din 31.07.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 16.09.2008, Nr. 174 – 503a

Strategia de dezvoltare a sistemului național de plăți al Republicii Moldova. Hotărârea BNM, Nr. 328 din 19.12. 2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Modova, din 27.12.2002, Nr. 178-181, art. 415

www.bancamea.md/ (vizualizat 03.05.2014)

www.paypass.md/ (vizualizat 08.05.2014)

www.publika.md/afla-istoria-cardului-bancar_485891.html (vizualizat 02.05.2014)

www.google.md/search?q=carduri (vizualizat 03.05.2014)

www.google.md/search?q=pay+pass (vizualizat 07.05.2014)

www.bnm.md (vizualizat 04.05.2014)

www.statistica.md (vizualizat 05.05.2014)

www.totul.md (vizualizat 05.05.2014)

www.victoriabank.md(vizualizat 08.05.2014)

www.mobiasbanca.md (vizualizat 06.05.2014)