Analiza Capacitatii Intreprinderii de Adoptare a Proiectului de Investitii (s.c. Xyz S.r.l.)

1.Analiza capacitatii intreprinderii de adoptare a proiectului de investitii

1.1 Prezentare Coca Cola Hellenic Bottling Company

Coca-Cola este cel mai mare producator, distribuitor si comerciant de bauturi concentrate non-alcoolice si siropuri din lume.Bauturi gata preparate care poarta marca Coca-Cola si care erau vandute in SUA inca din 1886 sunt acum vandute in peste 200 de tari si includ produsele de bauturi racoritoare de top in majoritatea acestor tari.

Intreprinderea se bazeaza pe bauturi racoritoare carbogazoase, dar si pe o larga paleta de bauturi necarbogazoase.Se produc concentrate si siropuri dar si bauturi gata preparate ce se vand catre operatori de imbuteliere, distribuitori, mari lanturi de restaurante si magazine care folosesc dozatoare.Coca Cola produce, vinde si distribuie si sucuri si anumite tipuri de ape plate si ape minerale.In plus, se detin participatii in numeroase firme de imbuteliere.

Firma a fost inregistrata in septembrie 1919 sub legile statului Delaware si a urmat unei afaceri din Georgia infiintata in 1892.

Coca Cola este unul din numerosii concurenti de pe piata bauturilor.Din aproximativ 50 miliarde de portii de bauturi consumate peste tot in lume zilnic, peste 1.2 miliarde sunt inregistrate sub marca Coca-Cola.

Structura operationala a companiei include urmatoarele segmente operationale, primele cinci fiind considerate segmente strategice:

America de Nord;

Africa;

Asia;

Europa,Eurasia si Orientul mijlociu;

America Latina;

Corporatii

Aceasta structura este baza pentru raportele financiare interne ale companiei.

Compania vinde concentratele si siropurile pentru bauturi imbuteliate catre firmele speciale de imbuteliere.In plus, se vand si produse de ape purificate cum este Dasani catre firmele autorizate de imbuteliere.Acestia din urma fie combina siropul cu apa carbogazoasa sau combina concentratul cu indulcitori, apa si apa carbogazoasa pentru a produce bauturile racoritoare.Bauturile racoritoare gata preparate sunt imbuteliate in ambalaje speciale ce poarta marca Coca Cola si apoi vandute catre intermediari en-detail si en-gros.

Cererea consumatorilor determina productia optima a companiei analizate.Aceasta cerere poate varia de la o zona la alta sau se poate schimba de-a lungul timpului.Utilizand strategia specifica acestei companii si cu un accent puternic pe Coca-Cola, intreprinderea incearca sa consolideze marcile existente si in acelasi timp sa largeasca aria de marci si produse pentru a satisface intr-o masura cat mai mare cerintele consumatorilor din fiecare arie geografica.

In cursul anului 2003 s-au achizitionat mai multe marci si licente pentru branduri.Printre acestea putem mentiona:Cosmos in Filipine, Multivita –apa de izvor in Polonia, Dorna Apemin in Romania, Neverfail Springwater in Australia, Chaudfontaine in Belgia si Valpre in Africa de Sud.

In 2003 aproximativ 60% din productia companiei a fost distribuita catre 80 de firme autorizate de imbuteliere in aproximativ 394 de locatii.

In afara de derularea propriilor activitati independente de marketing si publicitate, firma poate furniza servicii de marketing si/sau fonduri si consultanta firmelor cu care colaboreaza.

Profitabilitatea companiei in ariile externe Statelor Unite este influentata de numerosi factori cum ar fi: legislatia specifica, politici regulatorii sau monetare, conditii politice, economice, concurentiale specifice tarilor analizate, riscul schimbarilor in cursul de schimb.

In privinta stabilirii pretului sau ai celorlalti termeni ai distributiei, Coca-Cola ofera flexibilitate deplina.Pot insa sa apara anumite conditii legate de pret impuse firmelor de imbuteliere si stabilite pe baza cercetarilor de piata efectuate de companie.Totusi, in acest caz, Coca-Cola poate interveni cu fonduri pentru a sprijini cheltuielile de publicitate si marketing ale firmelor de imbuteliere.

La 31 Decembrie 2003, Coca Cola detinea aproximativ 24% din Coca Cola Hellenic Bottling Company (Coca Cola HBC).CCHBC are drepturi de imbuteliere si distributie prin preluari sau joint-ventures in Armenia, Austria, Belarus, Bosnia-Hertegovina,Bulgaria,Croatia,Cehia,Estonia,Iugoslavia,Macedonia,Grecia,Ungaria,Italia,Lituania,Letonia,Moldova,Nigeria,Irlanda de Nord,Polonia,Irlanda,Romania,Rusia,Serbia si Muntenegru,Slovacia,Slovenia,Elvetia si Ucraina.CCHBC estimeaza ca teritoriile in care distribuie produsele contin aproximativ 67% din populatia Italiei si 100% din populatia celorlalte tari in care are drepturi de imbuteliere si distributie.

Vanzarile au un caracter sezonier, cele mai mari volume inregistrandu-se in al doilea si al treilea trimestru.Volumul vanzarilor poate fi afectat de conditiile meteorologice.

Coca-Cola concureaza pe piata bauturilor non-alcoolice.Din statisticile companiei cu privire la anumite sectoare industriale, se estimeaza ca firma detine aproximativ 10% din vanzarile la nivel mondial de bauturi non-alcoolice.Acest segment este caracterizat de o concurenta foarte puternica, marcat de existenta a numeroase companii multinationale.Principalul concurent este PepsiCo.Inc.Alti concurenti importanti sunt Nestle S.A., Cadburi Schweppes plc, Grupul Danone si Kraft Foods Inc alaturi de multi altii.

Factorii competitionali care sunt considerati in dezvoltarea afaceii sunt: pretul, publicitatea, programele de vanzari promotionale, inovatiile de produse, cresterea eficientei in tehnicile de productie, introducerea unor noi ambalaje, echipamente noi de distributie, dezvoltarea si protejarea marcilor existente.

Aspectele pozitive ale pozitiei competitionale se refera la marcile puternice caracterizate printr-un nivel inalt de acceptare la nivel mondial, capacitati sofisticate de marketing, implicare puternica din partea angajatilor.Aspectele slabe se refera la concurenta puternica de pe toate pietele unde Coca Cola isi desfasoara activitatea si existenta in anumite piete a unui sector de retail foarte concentrat cu puternici cumparatori care pot alege liber dintr-o serie foarte larga de produse si companii.

In cele ce urmeaza voi analiza capacitatea de adoptare a unui proiect de investitii de catre o subsidiara a Coca-Cola, Coca-Cola Hellenic Bottling Company (CCHBC), analiza realizata pe baza rapoartelor financiare publicate la sfarsitul anului 2003: bilantul contabil, contul de profit si pierderi si situatia fluxurilor de trezorerie.

Documentele financiare sunt intocmite sub criteriile costului istoric, modificat prin reevaluarile periodice ale unor terenuri si afaceri, instrumente financiare detinute in portofoliu si ale anumitor documente financiare din tari caracterizate prin hiperinflatie, care sunt exprimate si recalculate in termenii unitatii monetare de la data intocmirii acestora.

Preluarile de subsidiare sunt acele companii in care grupul are, direct sau indirect, interese care depasesc jumatate din drepturile de vot sau care detin puterea de control asupra activitatii acestora.Acestea sunt luate in calcul in intocmirea documentelor contabile de la data in care se poate exercita efectiv control asupra lor din partea Grupului.

In cazul achizitiei subsidiarelor se foloseste metoda contabila a achizitiei.Costul achizitiei este masurat la valoarea reala a activelor dobandite, actiunilor emise sau pasivelor preluate la data achizitiei plus costurile direct atribuite achizitiei.Diferenta dintre costul de achizitie si valoarea reala este cunoscuta sub denumirea de fond comercial (goodwill).

La inceputul aului 2003 CCHBC a achizitionat majoritatea actiunilor ale companiei de apa minerala romaneasca Dorna Apemin SA.Achizitia a cuprins toate brandurile si produsele Dorna, inclusive White Spring, Poiana Negri si apelor minerale Dorna.

Interesele grupului in achizitie au reprezentat 98.6% din actiunile Dorna.CCHBC detine controlul entitatii si activele dobandite au fost integral incluse in evidentele CCHBC.Preluarea a fost inregistrata conform metodei contabile de achizitie.

1.2 Analiza indicatorilor financiari

Inainte de a evalua impactul acestei achizitii asupra CCHBC trebuie intocmita analiza capacitatii CCHBC de a adopta un proiect de investitii.In acest sens, vom analiza profitabilitatea, riscul si valoarea companiei.

Analiza profitabilitatii va avea in vedere in primul rand rentabilitatea.

Tinand cont ca achizitia a avut loc la inceputul anului 2003, este important de evaluat activitatea companiei in anul 2002.

Rata rentabilitatii comerciale=Rez expl/CA

Rata rentabilitatii comerciale 2002=185.8/3880.8=4.79%

Rata rentabilitatii comerciale 2003=257.6/4063.7=6.34%

Se observa o imbunatatire a rentabilitatii comerciale.In cursul anului 2003, cel al adoptarii investitiei, se inregistreaza atat o crestere a cifrei de afaceri cat si a cheltuielilor, in schimb variatia cheltuilelilor este mai mica decat cea a cifrei de afcaeri, ceea ce se resimte la nivelul rezultatului exploatarii printr-o crestere de 38.6%

Rata rentabilitatii resurselor consummate=Profit/Cheltuieli

Rata rentabilitatii res consumate 2002=35.3/1304.2=2.71%

Rata rentabilitatii res consumate 2003=115/1336.8=8.60%

Tendinta de crestere a cheltuielilor intr-un ritm mai lent decat cel al cresterii profitului este observata si prin intermediul ratei rentabilitatii resurselor consumate.In cursul anului 2002 profitul net este de 35.3 mil EUR.Aceasta diferenta mare dintre rezultatul exploatarii este rezultatul unor cresteri de finantare de 60.2 mil EUR, precum si a nivelului destul de ridicat al impozitului datorat.In cursul anului 2003 reducerea cheltuielilor de finantare isi pune amprenta asupra profitului net, acesta inregistrand un nivel de 115 mil EUR.In timp ce variatia profitului net este de 225.78%, cheltuielile cresc cu numai 2.5%.

ROA= (PN+Dob)/ (Kpr+Dat financiare)

ROA2002= (35.3+10.9)/ (2532.6+531.4)=1.5%

ROA2003= (115+12.1)/ (1989.3+397.3)=5.33%

Rata rentabilitatii economice exprima eficienta activitatii de exploatare a intreprinderii.Situatia ideala este data de un nivel al ROA mai mare decat rata medie a dobanzii.In acest caz intreprinderea reuseste sa acopere dobanzile dar si remunerarea investitorilor pentru capitalul investit.

Principala metoda de finantarea a CCHBC o reprezinta creditul sindicalizat.In cursul anului 2002 CCHBC a inlocuit facilitatea de credit sindicalizat de 750 mil EUR contractat la nivelul EURIBOR pe 6 luni (aprox 3.35%) cu o facilitate de 900 mil EUR intermediata de diverse institutii financiare.Aceasta facilitate permite companiei sa retraga, cu o notificare de 1-5 zile inainte, diverse sume, in transe iar rambursarea se poate face intr-o perioada de la 1 la 6 luni, sau orice alta perioada stabilita intre CCHBC si institutiile financiare.

In cursul anului 2003 media ratei dobanzii perceputa pentru creditele sindicalizate a fost de aproximativ 2,31%.

Daca in 2003 CCHBC are o rentabilitate superioara ratei dobanzii, reusind astfel sa acopere atat dobanzile cat si remunerarea investitorilor, in 2002, ROA este mult inferioara ratei dobanzii, ceea ce se traduce in faptul ca firma are profit net, dar nu suficient..Pe de alta parte, prin oferirea de dividende catre actionari in 2002 ,in valoare superioara profitului net inregistrat se observa politica stabilizata de remunerare a actionarilor.In 2003, chiar daca profitul net a crescut in mod considerabil, nivelul dividendelor acordate creste foarte putin , de la 42.6 mil EUR la 45 mil EUR.

ROE=PN/Kpr

ROE2002=35.3/2532.6=1.39%

ROE2003=115/1989.3=5.78%

Rata rentabilitatii financiare exprima eficienta intregii activitati a intreprinderii.Se observa o ameliorare a nivelului acestui indicator in cursul anului 2003, datorata cresterii profitului pe de o parte si reducerii capitalului propriu, datorata scaderii deficitului acumulat si reducerii rezervelor.

Rata profitului=Pr/CA

Rata profitului2002=35.3/3880.8=0.91%

Rata profitului2003=115/4063.7=2.83%

Rata profitului este unul dintre cei mai importanti indicatori ai eficientei activitatii unei intreprinderi.Calculul ratei profitului a ini intreprinderi.Calculul ratei profitului a intarit concluziile de pana acum: in 2002 CCHBC a inregistrat profit net dar nu suficient, observandu-se o crestere usoara in cursul anului 2003.

Analiza riscului pune accent pe capacitatea intreprinderii de a stinge la scadenta obligatiile fata de creditorii sai.

Solvabilitatea=Kpr/Total Pasiv

Solvabilitatea 2002=2532.6/5065.4=49.9%

Solvabilitatea 2003=1989.3/4868.3=40.86%

Solvabilitatea patrimoniala are o valoare optima daca depaseste pragul limita de 30%.Atat in cursul anului 2002 cat si in 2003, valoarea solvabilitatii patrimoniale a fost superioara, chiar daca se observa o reducere de 18%.

Rs=Active totale/Datorii curente

Rs2002=5065.4/1345.2=3.76

Rs2003=4868.3/1237.5=3.93

Rata de solvabilitate generala cuantifica riscul de incapacitate de plata a datoriilor.Se presupune ca firma va aloca pentru acoperirea acestor datorii intregul volum al activelor.In cazul unei firme cu activitate corespunzatoare nivelul indicatorului trebuie sa fie supraunitar, lucru valabil pentru CCHBC atat pentru anul 2002 cat si pentru 2003.

Indicatorul lichiditatii curente=Active curente/Datorii curente

Lichiditatea curenta2002=1097.9/1345.2=0.82

Lichiditatea curenta2003=1033.4/1237.5=0.84

Lichiditatea curenta arata ponderea in care datoriile curente pot fi acoperite prin intermediul activelor curente.Majoritatea autorilor se opresc asupra unei valoare optime de 2 a acestui indicator.Alti autori considera ca un nivel de 0.8 este suficient.In cazul CCHBC datoriile curente nu pot fi acoperite integral de catre activele curente, nivelul indicatorului lichiditatii curente fiind aproape de limita de 0.8.

Lichiditatea imediata (testul acid)=(Active curente-Stocuri)/Datorii curente

Test acid 2002= (1097.9-316.9)/1345.2=0.58

Test acid 2003= (1033.4-298.9)/1237.5=0.59

Ca valoare recomandata a acestui indicator putem retine nivelul de 0.8.Se poate observa ca CCHBC nu reuseste sa atinga acest nivel standard in nici unul din cei doi ani analizati.In cadrul activelor curente stocurile detin o pondere importanta (28.86% in 2002 si 28.92% in 2003), acest lucru influentand considerabil nivelul lichiditatii imediate.

Analiza valorii ia in calcul trei indicatori: PER, randamentul dividendului si rata de crestere

Earnings per share 2002=0.15EUR

Earnings per share 2003=0.49EUR

Rata de distribuire a dividendelor=Dividende/Profit net

b2002=17.2/35.3=0.49

b2003=45/115=0.39

In marime relativa nivelul dividendelor in cei doi ani analizati nu difera foarte mult, ceea ce exprima politica stabilizata de remunerare a investitorilor.Chiar daca in cursul anului 2003 se inregistreaza profituri de aproape 3 ori mai mari, nivelul dividendelor acordate variaza doar cu 61%

Rata de crestere sustenabila=b*ROE

Rata de crestere sustenabila 2002=0.51*1.39%=0.007089

Rata de crestere sustenabila2003=0.71*5.78%=0.041

In ambii ani rata de crestere sustenabila inregistreaza valori foarte mici, inferioare ratei de crestere curente.Acest lucru inseamna ca firma nu poate sustine activitatea fara “finantarea” acestei cresteri.Fie este necesar sa se investeasca mai mult profit, ceea ce s-ar traduce intr-o modificare esentiala a politicii de dividend practicata de CCHBC, sa creasca cifra de afaceri, lucru ce poate fi realizat prin investitii viabile, sau sa se finanteze din surse cu risc, cum ar fi cresterea datoriilor.Si aceasta ultima varianta este viabila, tinand cont de renumele companiei si pozitia ei pe piata , ceea ce ii faciliteaza accesul la surse de finantare in conditii foarte avantajoase.

Indicatorii financiari ai unei intreprinderi ce dezvolta o activitate eficienta si care poate sustine un proiect de investitie indeplinesc urmatoarea conditie:

ROE>ROA>k>Rata dobanzii>Rata inflatiei

Pentru anul 2002, CCHBC inregistreaza urmatoarele valori:

ROE=1.39%

ROA=1.5%

K=5.25%

Rata dobanzii=2.30%

Se poate constata ca in cursul anului anterior adoptarii proiectului de investitii CCHBC nu respecta formula As.Putem astfel concluziona ca se obtinea profit dar nu suficient.Anul urmator, 2003, produce o schimbare benefica, inregistrandu-se urmatoarele valori:

ROE=5.78%

ROA=5.33%

K=4%

Rata dobanzii=2.3%

Este vizibila o imbunatatire a performantelor companiei, profitul inregistrand o crestere semnificativa, CCHBC avand astfel posibilitatea remunerarii atat a investitorilor cat si a creditorilor.

Un aspect foarte important in adoptarea acestui proiect de investitii l-a considerat faptul ca firma CCHBC cuprinde multe subsidiare in toata Europa.Cum in cursul anului 2002 segmentul pietelor emergente, din care face parte Romania a contribuit in mod semnificativ la rezultatele financiare ale CCHBC, si tinand cont de faptul ca acest proiect se adresa cu precadere acestui tip de piete s-a considerat a fi momentul oportun pentru investitia in Dorna Apemin.

1.3.Prezentare Dorna Apemin

Piata romaneasca a apelor minerale este una consolidata prin investitii de ordinal a sute de milioane de euro in care concurenta este acerba.Exista 22 de imbuteliatori atestati, din care cel putin 4 isi atesta primele locuri in ceea ce priveste cota de piata.Productia este in crestere constanta, iar consumul aflat inca cu mult sub media tarilor europene dezvoltate, sporeste de la an la an.S-au intamplat si lucruri ciudate:cel mai mare imbuteliator din lume
(cu aproximativ 17% din productia mondiala de ape minerale)-Grupul Nestle, prin Perrier-Vitell, a facut o investitie de 20 milioane de dolari intr-o fabrica ultramoderna langa Miercurea Ciuc, care in 2000 a fost inchisa.Avem de-a face cu o piata atipica, in care preferintele romanilor se indreapta, in principal, spre apa minerala naturala carbogazoasa si mai putin spre cea plata, preferata in tarile dezvoltate.S-au inregistrat mutatii in ceea ce priveste tipul de ambalaj:daca in 1990 ambalajele de sticla erau in proportie de 100%, in 1996 ajunsesera la 68% (iar restul reprezentau pet-uri) pentru ca in 2001 sa scada la 32%.unele fabrici dispun de un circuit integrat, de la producerea pet-ului pana la comercializare, respectiv distributia apei minerale.

Conform statisticilor Societatii Nationale a Apelor Minerale, cota de piata a celor mai vandute marci in Romania (in 2003-momentul adoptarii proiectului de investitii) este:17.1% -Borsec, 15.2%-Izvorul Minunilor (Stana de Vale), 11.6%-Izvorul minunilor (Rieni), 11%-Perla Harghitei, 6.4%-Biborteni, 5.4% Dorna, 5.2%-Harghita, 3.4% Poiana Negri.Doua pana la trei procente din piata detin Carpatina, Buzias, Lipova,Baile Lipova si Tusnad.

Principalii concurenti pentru CCHBC pe piata romaneasca sunt European Drinks si Quadrant Amroq Beverages (PepsiCo)

Cea mai mare parte a productiei de ape minerale este absorbita de piata interna.Exporturile nu detin o pozitie de luat in seama si sunt de cele mai multe cazuri, accidentale

Dorna Apemin face un export regulat in Grecia, reprezentand intre 5-10% din productia fabricii.Borsec exporta in tari precum Israel, Germania, Canada.Exporturi accidentale inregistreaza si European Drinks in tari din zona.

Pe fondul acestor realitati specifice pietei romanesti CCHBC ia in calcul investitia in Dorna Apemin.

Costurile totale ale investitiei se regasesc in tabelul de mai jos.Alaturi de active in valoare de 11.1 milioane de EUR, CCHBC a preluat si datorii de aproximativ 9.4 milioane EUR.Costul achizitiei a fost de 0.6 milioane EUR.

Interesant de remarcat este faptul ca din punct de vedere contabil acest proiect nu a fost considerat drept o fuziune, ci a fost tratat conform metodelor contabile de achizitie.Costul achizitiei este considerat pretul de vanzare la care se adauga costuile generate direct de achizitie.Diferentele dintre valoarea reala si costul achizitiei sunt inregistrate drept fond comercial (goodwill).

2.Evaluarea si selectarea proiectului de investitii in mediu cert

2.1 Cash-flow disponibil, valoarea actualizata neta, rata interna de rentabilitate

Primul pas in evaluarea proiectului de investitii in mediu cert il constituie calculul cash-flow-ului disponibil.Cash flow-ul disponibil aferent proiectului de investitie se poate calcula ca diferenta intre cash-flow-ul disponibil cu investitie si cash-flow-ul disponibil fara investitie.

CFD=PN+Dob+Amo-ΔAcr Nete-ΔImo

In cursul anului 2002 proiectul Dorna Apemin a fost singurul adoptat in tot ansamblul ce constituie pietele emergente, de aceea am putut folosi rezultatele financiare inregistrate de toate aceste tari, pentru studierea impactului investitiei.

Acest mod de calcul al cash-flow-ului disponibil poate fi folosit numai pentru primul an.De aceea, pe baza estimarilor referitoare la marimea pietei, a cotei de piata pe care CCHBC o va detine in urmatorii 5 ani, a evolutiei pretului si cheltuielilor s-a calculat cash-flow-ul disponibil specific proiectului Dorna Apemin.

Am considerat proiectul de investitii cu o durata de 5 ani, dupa care se va vinde la un pret de vanzare de 16.000.000 EUR.Pe parcursul celor 5 ani se observa o scadere a volumului pietei apei minerale.Acest lucru este generat in special de schimbarile din obiceiurile romanilor-creste preferinta pentru apa plata, in defavoarea apei minerale.Pe de alta parte se asteapta o crestere a cotei de piata detinute de CCHBC dobandita in special prin scaderile de pret.Un impact semnificativ il are si modificarea cotei de impozit de la 25% la 16% la jumatatea perioadei de analiza.

Un alt element foarte important pentru calculul valorii adaugate nete il reprezinta valoarea reziduala.Se considera ca dupa cei 5 ani de folosinta proiectul se vinde la un pret de 16.000.000 EUR.Politica de amortizare folosita de CCHBC stabileste ca utilajele de acest gen sa aiba o durata normala de functionare de 10 ani, ceea ce inseamna ca cei 5 ani pe care utilajele le mai au pana la amortizarea completa se vor adauga valorii reziduale.CCHBC foloseste metoda amortizarii liniare.

VR= (Pret vanzare-Val neamortizata)*(1-cota impozit)+Amortizare+ACR nete ultimul an

VR=(16.000.000 -4.550.000)*(1-0.16)+4.550.000 +(-4.500.000)=14.618.000 EUR

Costul de oportunitate pe care CCHBC l-a folosit in analiza proiectelor de investitii in cursul anului 2002-2003 a fost de 4%.

Putem astfel calcula valoarea actualizata neta specifica acestui proiect de investitii dupa formula.

VAN=ΣCFD/(1+k)n + VR/(1+k)5-I0

VAN=5.838.000/(1.04)+3.773.450/(1.04)2+6.004.720/(1.04)3+7.940.881/(1.04)4+ +(5.511.160+14.618.000)/(1.04)5-20.100.000=11.919.513,46EUR

Conditia pentru selectarea unui proiect de investitii folosind criteriul valorii actualizate nete este ca VAN>0, conditie indeplinita de proiectul Dorna Apemin.

Al doilea criteriu important in selectarea proiectelor de investitii in mediu cert este cel al ratei interne de rentabilitate, adica rezultatul ecuatiei V0=I0.Cum este vorba de ecuatie de grad superior, s-a folosit tabelul de calcul din Excel.Rata interna de rentabilitate specifica proiectului Dorna Apemin este de 13%, net superioara costului capitalului (k=4%). Se indeplineste astfel si a doua conditie importanta pentru selectarea proiectelor de investitii, si anume RIR>k.

2.2. Alti indicatori folositi in evaluarea proiectelor de investitii

Se pot calcula si alti indicatori in vederea evaluarii si selectarii proiectelor de investitii.

Rata medie de rentabilitate contabila foloseste formula:

RRC= [( Σ PNt /n)/(I0/2+VRn/2)

RRC=( 9.607.500+4.413.450+5.544.720+7.680.881+5.501.160)/5/(20.100.000/2+

+14.618.000/2)= 47,26%

Termenul de recuperare stabileste in ce perioada de timp investitia finantata se recupereaza pe baza profitului net obtinut pe durata de viata economica a mijloacelor obtinute din investitia respectiva.

TR nominal=3,43 ani

TR actualizat= 3,83 ani

Indicele de profitabilitate exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare prin raportarea valorii actualizate nete la costurile investitiei sau a valorii prezente la costurile investitiei.

IP1=VAN/I0 =11.919.513,46 /20.100.000 = 0.59

IP2=V0/I0 =32019513,46 / 20.100.000 = 1.59

3.Evaluarea si selectarea proiectelor de investitii in mediu incert

3.1. Analiza sensitivitatii

In cadrul analizei sensitivitatii putem calcula coeficientul de elasticitate a profitului in raport cu variatia marimii factorilor care influenteaza in mod semnificativ proiectul de investitii.

Am considerat drept cei mai importanti pentru analiza elasticitatii factorii: piata, cota de piata si pret.Piata si cota de piata sunt factori exogeni , sensibilitatea profitului fata de acestia fiind foarte importanta.

Pentru calculul elasticitatii s-a folosit formula:

e=(ΔPN/PN0)/(ΔF/F0)=x%

Din tabelele cu calculele elasticitatii se observa ca profitul net este cel mai sensibil la modificarile volumului pietei.Trebuie astfel urmarita evolutia acestui factor, a schimbarilor din preferintele consumatorilor, a strategiilor urmate de firmele concurente pentru a preintampina posibilele tendinte adverse.

Tot analiza sensitivitatii poate sublinia factorii cu impactul cel mai mare asupra profitului net, respectiv a cash-flow-ului disponibil.Asa cum reiese si din tabelul de mai jos, impactul cel mai mic il au cheltuielile fixe totale, in conditiile in care ceilalti factori raman constanti.

3.2 Analiza scenariilor

Diferenta dintre analiza sensitivitatii si analiza scenariilor consta in aceea ca in primul caz variaza un singur factor, ceilalti ramanand constanti, in timp ce in cazul analizei scenariilor toti factorii variaza cu acelasi procent.Se observa din tabelul de mai jos ca in situatia in care toti factorii variaza nefavorabil cu 20%, cash flow-ul disponibil scade cu 84.4%.In cazul variatiei favorabile cu acelasi procent, cash-flow-ul disponibil variaza numai cu 12.41%.

3.3 Analiza pragului de rentabilitate

Tot in cadrul evaluarii proiectelor de investitii in mediu incert se poate recurge si la analiza pragului de rentabilitate.Aceasta analiza poate avea in vedere atat pragul de rentabilitate contabil cat si pe cel financiar.Pentru a afla cifra de afaceri ce permite acoperirea cheltuielilor, in conditiile unui profit nul se recurge la formula:

CApr=ChF/(1-v)

CApr=2.500.000/(1-0.11)=2.808.988,76 EUR

Tot in cadrul analizei pragului de rentabilitate contabil putem afla si productia ce asigura acoperirea integrala a cheltuielilor:

Qpr=ChF/(pu-cvu)

Qpr=2.500.000/(0.5-0.11)=6.410.256,41 litri

Totusi ce este important in analiza pragului de rentabilitate, este aflarea volumului vanzarilor pentru care valoarea actualizata neta este nula.Se poate afla astfel pragul de rentabilitate financiar.Voi considera cash flow-uri disponibile anuale constante de 19.170.000 si o valoare reziduala nula.

Relatia folosita este:

Qpr=[F+I0/n*a)*(n-a*cota impozit)/(1-cota impozit)]/(p-v)

a=[1-1/(1+k)n]/k

a=[1-1/(1+0.04)5]/0.04=4.451822331

Qpr=[2.500.000+20.100.000/5*4.4518)*(5-4.4518*0.25)/(1-0.25)]/(0.5–0.11)=18.410.273 litri

3.4 Analiza Monte Carlo

Evaluarea proiectelor de investitii in mediu incert presupune luarea in calcul a diversilor factori de risc si cuantificarea influentei lor asupra rezultatelor intreprinderii.Ele presupun in primul rand estimarea distributiei de probabilitate pentru fiecare factor de risc ce are impact asupra variabilitatii valorii actualizate nete a proiectului de investitii.Urmeaza simularea combinatiilor posibile ale valorilor pe care fiecare factor de risc le poate lua, in vederea estimarii intervalului de valori probabile ale cash-flow-ului disponibil.

Pas I-Modelarea proiectului:

CF=(Venituri-Costuri-Amortizare)*(1-t)+Amortizare

Venituri=Piata*Cota piata*Pret unitar

Pentru anul n: Pretul unitar(n)=Pretul unitar asteptat (n)*(1+eroare de anticipare a pretului (n))*(1+ eroare de anticipare a inflatiei (n))

Costuri=(Piata*Cota de piata*Costuri variabile unitare)+Costuri fixe

VAN=CF(1)/(1+k)+…+CF(n)/(1+k)n-I0

Pas II-Legea de distributie

Piata*Cota de piata =P*S(1)*[1+σ(εp*s)]*(RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()-6))

Pretul unitar (n) = p(1-6)*[1+σ(ε(p)]* *(RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()-6))*[1+σε(p infl)]* *(RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()+RAND()-6))

Pasul III-Simularea CFD si E(VAN)

3.5 Arbori de decizie

Deciziile de investitie actuale depind de evolutia starii economiei, dar si de posibilitatile viitoare de noi investitii (extindere, dezvoltare), daca lucrurile evolueaza de o maniera favorabila sau, dimpotriva, de dezinvestitii (abandon) daca rezultatele sunt contrare celor asteptate.

CCHBC are urmatorele posibilitati: investeste intr-un mijloc de productie nou in valoare de 17.500.000 EUR sau modernizeaza utilajele existente, proces care ar costa 9.500.000 EUR.Este de asteptat un raspuns din partea concurentei, aceasta avand o probabilitate de a se intensifica de 0.3 dupa primul an si de 0.6 dupa al doilea an.Castigurile asteptate la sfarsitul primului an sunt:

In cazul investitiei de modernizare, daca dupa primul an se manifesta o concurenta slaba, CCHBC poate lansa si alte categorii de produse, achizitionand tehnologie noua in valoare de 10.000.000 EUR.care ii genereaza venituri de 22.000.000 EUR in cazul concurentei puternice si de 24.000.000 EUR daca este slaba concurenta.A doua varianta este renuntarea la produsele obisnuite (vanzand vechea tehnologie cu 11.000.000 EUR) si achizitionarea unei tehnologii noi in valoare de 12.000.000 EUR.Castigurile obtinute in acest caz sunt de:15.000.000 EUR (in cazul concurentei puternice) si de 14.500.000 EUR (in cazul concurentei slabe).In cazul concurentei puternice, dupa primul an se vor obtine 22.000.000EUR (concurenta puternica) si 24.000.000 EUR (concurenta slaba).In cazul achizitionarii tehnologiei noi, CCHBC nu mai are, dupa primul an, alternative in a investi sau a dezinvesti.Cash-flow-urile asteptate, la sfarsitul celui de-al doilea an, fiind:

Se considera ratele de actualizare a fi k=5% in primul an si k=8% in al doilea an.

VAN(3) = (17.000.000*0,6+15.000.000*0,4)/1,08+20.000.000=35.000.000 EUR

VAN (4) = (19.700.000*0,6+14.750.000*0,4)/1,08+25.000.000 = 41.407.407,41 EUR

VAN (1) = (35.000.000*0,3+41.407.407*0,7)/1,05-17.500.000=20.104.938,00 EUR

In cazul unei investitii in tehnologie noua, luand in considerare variantele privind evolutia ulterioara a concurentei VAN (1)=20.104.938 EUR

VAN (5) = (12.500.000*0,6+13.250.000*0,4)/1,08+21.000.000=32.851.852EUR

VAN (6A) = (22.000.000*0,6+24.000.000*0,4)/1,05+23.000.000=44.714.286EUR

VAN (6B )= (15.000.000*0,6+14.500.000*0,4)/1,08+11.000.000-12.000.000=12.703.704 EUR

VAN (2A)= (32.851.852*0,3+44.714.286*0,7)/1,05-9.500.000=29.695.767,43EUR

VAN(2B)= (32.851.852*0,3+0,7*12.703.704)/1,05-9.500.000=8.355.379,43EUR

In cazul unei investitii initiale in modernizarea vechii tehnologii si achizitionarea unei tehnologii noi dupa primul an, la un pret mai redus, VAN (2A)= 29.695.767,43 EUR.Aceasta varianta are valoarea actuala cea mai mare si reprezinta decizia de investitii pe care o va adopta firma.

Ultima varianta posibila (modernizarea la inceput, iar dupa primul an vanzarea tehnologiei vechi si achizitionarea uneia noi), are cea mai mica valoare actuala, VAN(2B) = 8.355.379.43 EUR

3.6 Optiuni reale

Abordarea optiunilor reale aplica teoria optiunilor financiare investitiilor reale, cum ar fi intreprinderi, extinderi de linii de productie, cercetare si dezvoltare.O optiune financiara ofera detinatorului dreptul, dar nu obligatia de a vinde sau cumpara un titlu de valoare la un anumit pret.In mod analog, companiile care investesc strategic dreptul dar nu obligatia de a exploata aceste oportunitati in viitor.

Deciziile ulterioare de extindere, de continuare, de asteptare sau de abandon a investitiei (numite optiuni reale) pot fi evaluate prin intererdiul arborilor de decizie, pe “ramurile” carora apar atat puncte decise de “soarta”, cat si “noduri” de decizie ale firmei.In fiecare nod al arborelui (punct de decizie) se calculeaza VAN in functie de probabilitatile de aparitie atasate si se ia decizia cu privire la “ramura” pe care se va merge in continuare (o noua decizie de investire sau de dezinvestire).Se va alege “traseul” care genereaza cea mai mare valoare actuala pozitiva.

Pentru proiectul analizat se va calcula VAN astfel:

VAN=VAN (CFD separate) + V0 (CALL) +V0 (PUT)

V0 (CALL) =VAN (Extindere+Nonabandon)-VAN (Nonextindere+Nonabandon)

V0 (PUT) = VAN (Nonextindere+Abandon)-VAN (Nonextindere+Nonabandon)

VAN (Extindere +Nonabandon)= -20.100.000+(19.171.000*0,7+0,3*12.000.000)/1,04+((22.000.000-10.000.000)*0,7+0,3*17.000.000)/(1,04*1,04)+(17.000.000*0,7+17.000.000*0,3)/(1,04*1,04*1,04) =23.859.543

VAN (Nonextindere+Nonabandon)= -20.100.000+(19.171.000*0,7+0,3*12.000.000)/1,04+(17.000.000*0,7+17.000.000*0,3)/(1,04*1,04)+(17.000.000*0,7+17.000.000*0,3)/(1,04*1,04*1,04)= 27.095.490

VAN (Nonextindere +Abandon)= =-20.100.000+(0,7*19.171.000+0,3*12.000.000)/1,04+(17.000.000*0,7+14.180.000*0,3)/(1,04*1,04)+17.000.000*0,7/(1,04*1,04*1,04)= 21.779.434

V0 (CALL)=23.859.543-27.095.490=-3.235.947

V0 (PUT)= 21.779.434 – 27.095.490 = -5.316.056

In urma calculelor rezulta ca VAN (CFD separate)= 44.641.266,5 *0.7+25.053.624,3*0.3=4.029.046,77

Se observa ca VAN este pozitiv ceea ce indreptateste firma sa adopre respectivul proiect de investitii

Conform formulei de mai sus, daca tinem cont de optiunile reale pe care firma le are, VAN proiect devine:

VAN=4.029.046,77+(-3.235.947)+( -5.316.056)= -4.522.956

Optiunile reale analizate au o valoare prezenta negativa, ceea ce face ca valoarea proiectului de investitii analizat sa scada, ducand la renuntarea la decizia de adoptare a sa.

Toate calculele si analizele de mai sus au considerat ca investitita este integral autofinantata.CCHBC recurge rareori la aceasta modalitate de sustinere a proiectelor sale de investitii, de cele mai multe ori apeland la credite bancare.Cum beneficiaza de dobanzi foarte avantajoase si de termeni contractuali favorabili, impactul finantarii este relativ redus.

3.7. Impactul finantarii asupra proiectului de investitii

Pentru proiectul Dorna Apemin s-au folosit 9.700.000EUR din surse proprii interne (profit net reinvestit, rezerve), 4.400.000 EUR din surse proprii externe (atragere de capital de la actionari) care genereaza comisioane de brokeraj de 5%, restul de 6.000.000 EUR provenind din credite pe o perioada de 4 ani rambursabile “in fine” la o rata a dobanzii de 2.31%.Costul capitalului este de 4%, cota de impozit la momentul adoptarii proiectului=25%

Impactul finantarii este reliefat cu ajutorul valorii actualizate nete ajustate (VANA)

VANA=VAN inv+VAN fin

VAN fin = (-5%*4.400.000/0.95)*(1-0.25)+2.31%*6.000.000*0.25*3,629895 = -173.684,21+125.775,86=-47.908,348 EUR

VANA=76308361,15-47.908.34876.260.452 EUR

Chiar luand in calcul si sursele de finantare valoarea actualizata neta a proiectului ramane pozitiva, ceea ce demonstreaza inca o data ca Dorna Apemin este o investitie avantajoasa pentru CCHBC.

Bibliografie

Barbulescu, C. Gavrila, T., Economia si gestiunea intreprinderii, Editura Economica, 2001

Bran, P Finantele intreprinderii, Editura Economica, 1997

Brealey,R;Myers,S, Principles of Corporate Finance, McGraw-Hill, 2000

Dobrota, N. Dictionar de economie, Editura Economica, 1999

Dragota, V. Management financiar, Editura Economica 2003

Gogoneata, C Microeconomie, Editura Economica, 1999

Halpern,P;Weston F, Brigham,E Finante manageriale, Editura Economica, 1994

Jaba, E Statistica, Editura economica, 2002

Margulescu, D. Analiza economico-financiara a intreprinderii:metode si tehnici, Editura Tribuna Economica, 1994

Niculescu, M Diagnostic global strategic, Editura Economica, 1997

Ristea, M Contabilitate financiara, Editura Margaritar 2002

Ross, S;Westerfield, R, Jaffe,J Corporate Finance, McGraw-Hill, 1996

Stancu, I Investitii directe si finantarea lor, Editura Economica, 2003

Vernimmen,P Finance d’Entreprise,Analyse et Gestion

*** Ordinul al ministrului finantelor publice nr 94 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial nr 85 /2001

*** www.investopedia.com

*** www.prenhall.com

*** www.valuebasedmanagement.net

*** www.fact-index.com

*** www.economist.com

*** www.real-options.com

*** www.realoptions.org

*** www.studyfinance.com

*** www.moneymax.com

*** www.harvardbusinessonline.hbsp.harvard.edu

*** www.bundesbank.de

*** www.ifs.org.uk

*** www.bnb.be

*** www.business.otago.ac.nz

*** www.finance.econm.unimelb.edu.au

*** www.public.asu.edu

***www.foodanddrinkeurope.com

***www.cocacola.com

***Adevarul economic, Nr 26 (534) 3-9 iulie 2002-“Apele minerale, racoritoare si foarte eficiente”

***Coca Cola HBC Raport Anual Financiar