Analiza Capacitatii de Cazare In Parcul National Retezat Perioada 2010 2014

Analiza capacității de cazare în Parcul Național Retezat perioada 2010-2014

În ansamblul unei economii naționale, turismul este văzut și acționează ca un element ce dinaminează întreg sistemul economic, lucru care presupune o cerere specifică de bunuri și servicii și contribuie la creșterea producției acestora. În general cererea turistică determină adaptarea ofertei, care se concretizează și materializează în dezvoltarea structurilor turistice și în mod indirect stimulează producția ramurilor participante la conceperea de noi mijloace de transport, de instalații de agreement pentru sporturile de iarnă. Astfel, dezvoltarea turismului, duce la un semnificativ spor de producție.

Parcul Național Retezat a fost creat în 1932, fiind primul parc din țară și având o suprafață de 20.000 ha. din care 2000 de ha fiind destinate rezervarii științifice. În perimetrul acestui parc, o importantă deosebită o are ocrotirea circurilor, văilor și a lacurilor glaciare, a masivelor forestiere,a grohotișurilor, a pajistilor alpine precum și a numeroase specii de plante și animale

Interesul vizitatorilor pentru zona se află în continuă creștere, lucru demonstrate de datele de circulație turistică, însă actualmente oferta structurilor de primire este foarte slab reprezentată și unor necompetitivă.

2.1 Numărul unităților de cazare

Structura de cazare se definește că fiind orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării și servirii mesei pentru turiști ,împreună și cu alte servicii specific.

În ceea ce privește numărul unităților turistice din Parcul Național Retezat dar și din zona în perioada 2010-2014 putem observă cum numărul acestora crește datorită creșterii cererii turistice și a interesului turiștilor atât români cât și străini pentru această zona. În anul 2010 erau 35 de structuri de cazare recunoscute official, în 2011 numărul crește la 38, scade la 37 în 2012 după care urmează o creștere de respective de 40 până la 42 de unități de cazare.

Grafic nr.1 – Numărul unităților de cazare 2010-2014

2.2. Structuri de cazare după tip

Structurile de cazare la nivelul Parcului sunt slab diversificate și conform tabelului putem observă că numărul de cabane, moteluri și hoteluri rămâne același pe toate perioada celor patru ani, doar numărul pensiunilor modificându-se. Acest lucru arată interesul autorităților locale destul de scăzut pentru dezvoltarea turismului din această zona. În Retezat, în prezent se mai găsesc și 7 refugii turistice, dar din cauza confortului minim pe care îl asigura un refugiu, acestea nu se clasifică.

Pe lângă acestea mai există și spațiile de campare în curțile gospodărești cu diverse utlitati, însă numărul lor nu poate fi clar stabilite.Tabel nr1 : Structura unitatilor de cazare din cadrul

Parcului National Retezat si zonele apropiate parcului

2.3 Fluctuația numărului de cazare

De-a lungul anilor turiștii au dezvoltat un interes deosebit pentru zona Retezat și de aici și creșterea numărului de unități de cazare., însă cu toate acestea, în mijlocul sezonului toate unitățile de cazare devin neîncăpătoare. Cele mai multe dintre pensiuni se află la baza muntelui, în imediată apropiere a punctelor de intrare ori pe văile de acces. Aceste structuri de cazare au cunoscut atât o creștere cât și o scădere în numărul total. Foarte puține din pensiuni respectă și întrunesc toate condițiile unui turism civilizat, la nivelul exigențelor de pe piață turistică internațională. Cele mai apropiate zone sunt:

Tabel nr. 2 – Numarul de pensiuni din zonele apropiate Parcului

Structurile din interiorul Parcului sunt foarte puține , iar condițiile de cazare diferă de la una la altă. În perioada 2010-2014 nu s-au construit alte cabane, eventual cele existente au cunoscut o serie de modernizări.

Una dintre cele mai mari probleme cu privire la structurile de cazare, o reprezintă lipsa unităților de tip hotelier, cu un grad ridicat de confort , de 3, 4 stele și cu o capacitate medie de 150-200 de locuri, precum și diverse servicii de alimentative, agreement și alte servicii conexe. În prezent numeroase grupuri de turiști sutn cazate în Deva, Petroșani sau în județele limitrofe, acest lucru scurtând durata stationarii în zona și se elimina șansă prelungirii unei vacanțe în care turiștii ar beneficia de o prezentare complete a atracțiilor și obiectivelor de inters turistic. Deși există o cerere foarte parte din partea turiștilor, lipsa spațiilor de cazare reprezintă un impediment în materializarea acesteia.

Fluctuația numărului de unități sau constanța lui este cauzată dar mai ales caracterizată în primul rând de lipsa de interes, de implicare atât a autorităților de la nivel local, cât mai ales al celor de la nivel național în vederea dezvoltării unor programe, a unor strategii de promovare și dezvoltare durabilă a zonei de interes turistic, Parcul Național Retezat, pe care să le pună și în practică nu doar pe hârtie.

2.4 Structuri de cazare pe grupe de confort

În ceea ce privește gradul de confort din cadrul structurilor de cazare existente în Parcul Național Retezat, dar și în zonele limitrofe acestuia, este unul minim, foarte puține unități de cazare întrunesc toate cerințele europene cu privire la calitatea dotărilor și a serviciilor prestate.

Tabel nr. 3 – Structuri de cazare pe grupe de confort

În apropierea Parcului Naționale Retezat se află 4 moteluri, care dispun de 168 de locuri.Acestea se încadrează la 2 și respective 3 stele. Clădirile au un aspect bun, sistem de încălzire, apă curentă, parcare. Camerele dispun de grupuri sanitare proprii, iar personalul este unul amabil și oferă toate informațiile necesare turiștilor.

Există un singur han, Hanul Bucură din orașul Hațeg, proaspăt renovat, oferă condiții decente pentru toți turiștii care vin și se cazează aici. Hanul dispune de parcare și de acces gratuit la internet.

Pensiunile turistice sunt cele mai numeroase și oferă servicii diversificate. Acestea se încadrează de la 4 până o singură margareta, în funcție de preferințele și necesitățile turiștilor. Unele oferă servicii de cazare, alimentație și agreement, altele doar cazare. Singurul dezavantaj este că se află la o distanță considerabilă de Parc, cele mai multe fiind construite la poalele munților. Marea lor majoritate beneficiază de current electric, apă curentă și încălzire pe central sau lemne.

Cabanele sunt însă cele mai căutate de către turiști, deși unele oferă un grad minim de condiții, cum ar fi doar cazare, în sensul de adăpost. Foarte puține cabane pot fi clasificate, în general doar cele aflate la altitudini mai mici și care beneficiază de o serie de condiții cum este Cabana Rotunda.

Tabel nr. 4 – Cabane in Retezat

Însă sunt și foarte mulți turiști care vin în munții Retezat nu pentru condițiile ce li se pun la dispoziție, ci pentru practicarea diferințelor forme de turism, aceștia fiind puțin mai interesați de locurile de cazare, mai ales pe timpul verii. Pentru ei , prin regulamentul ce face parte integrantă din Planul de Managementul al PNR, s-au stabilit câteva locuri de campare dispuse astfel:

 Amenajări pe Valea Răului Mare și a Lapusnicului Mare;

 În Poiana Pelegii lângă refugiul salvamont;

 Lacul Bucură lângă refugiu;

 Lacul Zănoaga lângă refugiu;

 Gură Slatla lângă Cantonul Silvic;

 Belaia lângă refugiu;

 Cabană Pietrele;

 Cabană Buta;

 Campusel peste drum de Ocolul Silvic;

Cele mai multe zile de campare sau cort, se petrec la Lacul Bucură, Poiana Pelegii, Cabană Pietrele și Lacul Zănoaga.

2.5 Ponderea unitatilor de cazare dupa gradul de confort

După cum am menționat și mai sus unitățile de cazare din Parc și împrejurimi se caracterizează printr-un grad de confort mediu, spre redus sau chiar deloc. Deși sunt cel mai puțin amenajate și oferă condiții de subzistență, cabanele sunt însă cele mai căutate de către turiști probabil datorită poziționării lor la altitudini considerabile, în inima munților, unde peisagistică este cotată cu 10, și datorită faptului că le permite turiștilor să-și continue traseele, fără să fie nevoiți să se întoarcă la poalele munților, și pentru că raportul dintre ce oferă natură și ce oferă cabanele că și grad de confort, este invers proporțional cu nevoile turiștilor.

Pensiunile sunt în general căutate de cei care vin în zona doar pentru recreere, fără să realizeze și trasee pe munte, sau fac trasee de scurtă durata care să le permită întoarcerea la pensiuni. Gradul de confort oferit de acestea în raport cu cel oferit de cabane este net superior, mai ales că “mici întreprinzători” de pensiuni trăiesc din veniturile pe care pensiunea le aduce. Așadar ,cu cât condițiile corespund cu nevoile unora dintre turiști, și veniturile sunt mai mari.

Hanurile și motelurile sunt în general pentru zona Retezat, spații de cazare pentru turiștii aflați în tranzit, și mai puțin pentru cei care vin să practice diverse forme de turism în interiorul Parcului. Grafic nr 2 – Ponderea unităților de cazare după gradul de confort

Hotelurile lipsesc în această zona, lucru care face puțin dificilă situația, deoarece turiștii care prefer astfel de structure de cazare , trebuie să fie duși în orașele apropiate care beneficiază și de hotelur.

Capitolul III Indicatori de circulație turistică în Parcul Național Retezat

Măsurarea fenomenului touristic se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:

 Numărul de turiști (Nț) -indicator cantitativ cu ajutorul căruia se calculează numărul persoanelor care realizează activități turistice.

 Nr mediu zilnic al turiștilor – indicator care exprimă intensitatea activității turistice în anumite perioade

 Durata medie a sejurului – indicator calitativ care analizează disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioada într-o anumită zona

 Densitatea circulației turistice – raportul între numărul de turiști și numărul populației rezidențe sau între numărul de zile de turist și numărul populației rezidențe. Exprimă fluxul turistic.

 Preferință relative a turiștilor -oferă informații cu privire la orientarea geografică a fluxurilor turistice.

3.1 Numărul turiștilor care au vizitat Parcul Național Retezat în anii 2010-20114

Grafic nr.3 – Număr total turiști veniți în perioada 2010-2014

Conform graficului putem observă cum numărul de turiști crește de la an la an, numărul mediu de turiști fiind de 17 300 pe an. Categoriile de turiști din Parcul Național Retezat sunt următoarele: turiști montani care vin în principal pentru traseele cu diferite grade de dificultate din Retezat; turiștii alpini; cercetătorii care vin în principal pentru Rezervația Științifică Gemenele, zona de protecție integral; pescari sau vizitatorii cu autoturisme, care vin în principal pentru recreere.

Accesul în parc se face în baza unui bilet care costă 10 lei de persoană și este valabil timp de o săptămâna, indifferent de numărul de intrări. Biletele se pot achiziționa de la Centru de Vizitare Nucșoară, Gură Apei, Cârnic, Cabană Pietrele dar și alte intrări.

Din anul 2013 alte patru noi trasee îi ajută pe turiști să descopeere cele mai frumoase zone din Retezat. Aceastea au un grad de dificultate relativ scăzut și pot fi parcurse în câteva ore, ele fiind marcate de către salvamontiștii din Hunedoara.

3.2 Ponderea turiștilor sosiți în Parcul Național Retezat în ponderea turiștilor sosiți la nivelul României în perioada 2010-2014

Pentru a putea află ponderea turiștilor sosiți în Parcul Național Retezat în numărul total al turiștilor din România în perioada 2010-2014, trebuie mai întâi să vedem care a fost numărul total de turiști și conform INS, în anul 2010 au fost peste 4,7 milioane de turiști, numărul lor crescând vizibil în 2011 cu peste 2,3 mil de turiști. Anul 2010, din punct de vedere touristic, nu a fost unul foarte bun, cauza principala fiind criză economică care a afectat toate sectoarele economice de la nivelul României , dar și al Europei, făcând că multe agenții de turism să aibă pierderi destul de uriașe.

Anii următori crizei sunt ani ai redresării economice, astfel că anul 2014 surprinde cu un număr de 8, 2 milioane de turiști care au ocupat unitățile de cazare destinate turismului.

În ceea ce privește procentul turiștilor veniți în Parcul Retezat în totalul turiștilor din România, acesta este unul foarte mic, sub 1%, însă rămâne constant în toată perioada 2010-2014.Nesemnificativ în procentajul total, însă cu o importantă deosebită pentru turismul local, generând o creștere a veniturilor locuitorilor din zona.

Grafic nr.4 – Total turiști România (date prelucrate de pe INS România)

Grafic nr. 5 – Ponderea turiștilor din PNB în totalul turiștilor de la nivelul României

3.3 Număr înnoptări în perioada 2010-2014

Grafic nr.6 – Înnoptări turiști în perioada 2010-2014 în Retezat

Numarul de innoptari a crescut de la un al la altul. Daca in anul 2010 innoptarile au fost in jur de 47 de mii, in anul 2014 au ajuns la valoarea de 56 mii, crescand in toata perioada cu aproape 10 mii de innoptari.

3.4 Numar sosiri in Parcul National Retezat

In anul 2010 la nivelul Parcului National Retezat s-au inregistrat 4734 de sosiri, in anul 2011, 5058 sosiri, in 2012 au venit 5250 de straini, in 2013, 5400 turisti si in 2014, 5625 turisti. Urmarind aceste date putem observa ca numarul de sosiri a crescut in acest interval cu 1000 turisti.

Grafic nr. 7 – Număr sosiri străini în Parcul Național Retezat

3.5 Raportul dintre înnoptările de la nivelul României și cele din Parcul Național Retezat

Analizând graficele 8 și 9, putem observă cum numărul de turiști care înnoptează în România crește de la an la an, un rol important jucandul litoralul unde da-a lungul timpului s-au înregistrat cele mai multe sosiri, înnoptări, zile de sejur.

În ceea ce privește raportul înnoptărilor din Parcul Național Retezat și înnoptările din România, valorile sunt pozitive, însă procentual valorile sunt foarte mici, în comparație cu alte zone turistice din România.

Grafic nr. 8 – Înnoptări România

Grafic nr. 9 – Procent înnoptări în Parcul Național Retezat în raport cu înnoptările din România

3.6 Numărul mediu de turiști pe an

Parcul Național Retezat este deschis turismului în perioada verii, începând din luna iunie și până în septembrie, atunci când temperaturile și vremea, în general, sunt favorabile turismului.

Grafic nr. 10 – Număr mediu de turiști pe an în Parcul Național Retezat

3.7 Durata medie a sejurului

În general turiștii care vin în Parcul Retezat petrec câte un weekend , foarte puțini sunt cei care vin și stau câte o săptămâna. În urmă calculului privind durata medie a sejurului, care se stabilește prin raportarea înnoptărilor la numărul total de turiști , a reieșit că în medie un turist petrece 3 zile în Parc.

3.8 Gradul de ocupare a unităților de cazare

Conform graficului cele mai căutate și cu un grad de ocupare de 100% în perioada 2010-2014 au fost cabanele turistice, chiar dacă acestea nu se prezintă în cele mai bune condiții. Sunt urmate de pensiunile turistice aflate în apropierea Parcului , gradul lor de ocupare crescând anual. În moteluri și hanuri se cazează în general turiștii aflați în transit, gradul lor de ocupare fiind unul destul de redus.

Grafic nr.11 – Gradul de ocupare a unităților de cazare