Analiza Calitatii Aerului în Comuna Poiana Campina

ANALIZA CALITAȚII AERULUI ÎN COMUNA

POIANA CÂMPINA

INTRODUCERE

Aerul, împreunǎ cu apa, are cea mai mare contribuție la întreținerea vieții pe Pǎmânt. Dupǎ cunoștințele actuale, fǎrǎ aceste douǎ elemente viața nu ar fi posibilǎ. Dintre componenții aerului,oxigenul este indispensabil respirației vegetale și animale, fenomenulde oxidare reprezentând principala sursǎ de energie în procesele vitale.Dioxidul de carbon din aer intervine în asimilația clorofiliană, iarazotul atmosferic reprezintă una din verigile circuitului azotului înnatură.

În evoluția lui, omul a acționat fǎrǎ sǎ își dea seama cǎ deregleazǎ pânǎ la distrugereechilibrul dintre producția de oxigen și consumul acestuia, atât de necesar vieții. Rezerva de oxigendin atmosferǎ este reînoitǎ de vegetație, aceastǎ reînoire nefiind însǎ suficientǎ pentru a compensa pierderea de oxigen datoratǎ consumului. Aici intervine oceanul care produce mai mult de 70% din oxigenul care trece anual prin atmosferǎ cu ajutorul fitoplanctonului. Existǎ deci un echilibru între aer și ocean datoritǎ cǎruia oxigenul din atmosferǎ se pǎstreazǎ în cantitǎți suficiente.

Tot de circulația oxigenului este legatǎ și cea a dioxidului de carbon, pentru cǎ acesta este absorbit de vegetație care îl descompune în carbonul pe care îl asimileazǎ la creștere și în oxigen pe care îl redǎ atmosferei. Acest ciclu ar trebui sǎ ducǎ teoretic la existența unui echilibru stabil a atmosferei. Existǎ de asemenea descompuneri de materii vegetale și animale, incendii, erupții vulcanice și alți factori naturali care emit în atmosferǎ particule solide și gaze care nu au lăsat niciodatǎ atmosfera sǎ fie complet purǎ, dar toate aceste dezechilibre naturale nu au periclitat niciodatǎ existența vieții, deoarece într-un timp relativ scurt, ele s-au reintegrat stării de echilibru.[1]

Actiunile pentru reducerea poluarii sunt esentiale daca vrem ca viata pe Pamant sa continue. Ele pot fi intreprinse numai de guverne si sunt costisitoare. Dar ar trebui sa fim dispusi sa platim scump supravietuirea omenirii.

Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elemente importante. Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate.

Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase- asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte: pe uscat, in rauri si mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.

Sursele de poluare reprezintǎ locul de producere și de evacuare în mediul înconjurǎtor aunor emisii poluante. Dupǎ natura poluanților, emisiile poluante acestea pot fi sub formă depulberi și gaze, emisii radioactive și emisii sonore; în funcție de proveniența poluanților surse depoluare sunt naturale și artificiale

Sursele naturaleproduc o poluare accidentalǎ care se integreazǎ repede în ciclul ecologicși adesea sunt situate la distanțe mari de centrele populate.Vulcaniipot polua atmosfera cu pulberi solide, gaze și vapori, substanțe toxice datoritǎconținutul lor mare de compuși ai sulfului, ce rezultǎ în urma erupției și a pulverizǎrii laveivulcanice în aer. Vulcanii activi polueazǎ continuu prin produse gazoase emise prin crater șicrǎpǎturi, numite fumarole. Dintre marile erupții vulcanice o amintim pe cea a vulcanului Krakatoa(Indonezia, 1883), când a fost proiectatǎ o cantitate de 50×106 tone de material vulcanic. Aceastǎerupție a provocat o scădere cu 10% a transparenței atmosferei timp de mai multe luni și a produspeste 100 000 de victime umane. O altǎ erupție importantǎ o constituie cea a vulcanului [NUME_REDACTAT]-Helens, din mai 1980 în SUA, care a fostînsoțitǎ de o emisie de 3×106 tone, dintrecare 1,4×106 au ajuns în stratosferǎ. Unexemplu mai recent de erupție vulcanicǎeste cel din 1991 când vulcanul Pinatubo din Filipine, a produs un dezastru asupramediul înconjurǎtor și a fǎcut 700 devictime. [2]

În țara noastrǎ majoritateavulcanilor sunt stinși și nu mai auactivitate specificǎ. Un exemplu este șiCiomatu Mare, în al cǎrui crater s-auacumulat apele singurului lac volcanic din România, [NUME_REDACTAT].

Furtunile de prafprovocate de uragane, cicloane etc. asociate cu eroziunea solului producpoluare atmosferică pe mari întinderi, ce pot cuprinde mai multe țǎri sau pot chiar trece de pe uncontinent pe altul. Pulberea poate fi ridicatǎ pânǎ la mare înǎlțime și odatǎ ajunsǎ într-o zonǎanticiclonicǎ, începe sǎ se depunǎ. Se estimeazǎ cǎ în fiecare an atmosfera poartǎ peste 30 demilioane de tone de praf, ceea ce a produs ingroparea în timp a multor vestigii ale antichitǎții. Lascarǎ globalǎ a fost sesizat faptul cǎ, în absența unor mǎsuri împotriva erodǎrii solului, acesta vapierde 20% din suprafața terenurilor cultivabile din lume pânǎ în 2010.

Circulația prafului în atmosferǎ poate dura zeci de zile, cum a fost cazul unei furtuni din

Kansas din 1903, al cǎrei praf a circulat 68 de zile. [NUME_REDACTAT] cea mai puternicǎ furtunǎ de acest

fel a fost cea din 6-7 aprilie 1960, cu sursa în sudul Rusiei; aceasta a redus radiația solarǎ vizibilǎ și

UV cu 50%. Cantitǎți mici de pulberi meteoricepǎtrund în mod constant în atmosferǎ, acesteaestimându-se cam la 10 000 tone/zi. Pulberile se depun cu o vitezǎ extrem de micǎ deoarece audimensiuni coloidale și se considerǎ cǎ de la 10 km în sus, aerosolul de origine extraterestrǎ este preponderent.

Trǎsnetul și temperaturile ridicate din timpul sezoanelor calde sunt cauzele declanșǎriiincendiilor din pǎduri, care se întind uneori pe suprafețe de sute de hectare, formând nori de fum.Cele mai periculoase sunt incendiile pǎdurilor de conifere din regiunile temperate, care, datoritǎ

rǎșinii și terebentinei, accelereazǎ propagarea focului.

Descompunerea reziduurilor organice. Poluarea atmosferei cu NH3, H2S, CO2 poate fi produsǎ și de o serie de gaze rezultate din descompunerea anaerobǎ sau aerobǎ, enzimaticǎ sau bacterianǎ a reziduurilor precum: deșeuri organice industriale sau alimentare, cadavre, dejecții umane și animale, frunze. Putrefacția sau descopunerea anaerobǎ, elibereazǎ în aer substanțe toxice, rǎu mirositoare și inflamabile.

Fermentația nǎmolului în bazine, în stații de epurare, rampe de gunoi, canale, ape stǎtǎtoare, gropi septice poate dura chiar și zeci de ani, reacția fiind urmatǎ de creșterea presiunii gazelor, ce poate produce explozii și incendii, uneori la o distanțǎ mare de sursǎ.

În nod natural descompunerea cadavrelor este un foarte bun îngrǎșǎmânt pentru noiforme de viațǎ, cum este aceastǎbrândușǎ din imagine.

Particulele vegetaleprecum polenurile, sporii, mucegaiurile, algele, ciupercile și fermențiipot polua atmosfera, deși sunt produse de arbori și ierburi care ajutǎ la combaterea poluǎrii aerului.Polenurile au diametre de 10-50 μm (micrometri) și au fost identificate chiar și la altitudini de 12000 m, iar sporii și ciupercile pânǎ la 1600 m. Spre deosebire de praf, acestea sunt mai periculoasedeoarece o singurǎ particulǎ poate provoca îmbolnǎvirea unui organism viu. Aceste particulevegetale alǎturi de bacterii, microbi și viruși reprezintǎ principalii poluanți patogeni ai aerului.

Ceațaeste frecventǎ în zonele situate în vecinǎtatea oceanelor și a mǎrilor, care aduc înatmosfera continentalǎ cristale de sare ce constituie nuclee de condensare a vaporilor de apǎ. Ceațadin zona londonezǎ este principala cauzǎ a formǎrii smogului reducǎtor acid, deosebit de gravsǎnǎtǎții.Ionizarea atmosfereieste cauzatǎ în straturile înalte de intensificarea activitǎții solare, înanumite perioade de timp, iar în straturile inferioare de micșorarea sau perforarea stratului de ozon,lǎsând astfel cale liberǎ radiațiilor ultraviolete, cu acțiune ionizantǎ.[1]

Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezarii urbane, sub influenta factorului antropic.Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului(bacterii si ciuperci).

Pe masura dezvoltarii industriei, a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii, poluarea s-a extins, poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu detergentii, pesticidele de sinteza, deseurile radioactive.Cand cantitatea de poluanti depaseste capacitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele sufera un proces de alterare si distrugere a lor, rezultand zone lipsite total de viata.

Poluarea atmosfericǎ este o problemǎ social-economicǎ gravǎ care în unele pǎrți ale lumii,în special în țǎrile puternic industrializate, a luat proporții masive care au impus adoptarea unor metode de limitare a poluǎrii. Despre problemele pe care le ridicǎ aceastǎ poluare și despre principalele surse de poluare vom vorbi în continuare.

Poluarea atmosferică dăunează sănătății umane și mediului. [NUME_REDACTAT], emisiile multor poluanți atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii, determinând o îmbunătățire a calității aerului în regiune. Cu toate acestea, concentrațiile poluanților atmosferici continuă să fie foarte mari, iar problemele legate de calitatea aerului persistă. O proporție semnificativă a populației Europei locuiește în zone, în special orașe, unde apar depășiri ale standardelor de calitate a aerului: poluarea cu ozon, dioxid de azot și pulberi în suspensie (PM) induce riscuri grave pentru sănătate. Mai multe țări au depășit în 2010 una sau mai multe limite de emisie la patru poluanți atmosferici importanți. Reducerea poluării atmosferice rămâne așadar importantă. [2]

Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe străine decompoziția normală a acestuia, care în funcție de concentrație și timpul de acțiune provoacătulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea și comfortul omului sau mediul de viațǎ al florei șifaunei. De aici rezultǎ că – pentru a fi considerate poluante – substanțele prezente în atmosferătrebuie să exercite un efect nociv asupra mediului de viațǎ de pe Pǎmânt.Principalele substanțe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf și azot, clorofluoro-carbonii, dioxidul și monoxidul de carbon; aceștia fiind doar o parte din miliardele de tone demateriale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, și care afecteazǎecosistemele acvatice și terestre în momentul în care poluanții se dizolvǎ în apǎ sau precipitǎ subformǎ de poaie acidǎ.[1]

Obiectivul UE pe termen lung este de a atinge niveluri ale calității aerului care să nu afecteze sau să inducă riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și mediu. UE acționează pe mai multe niveluri pentru a reduce expunerea la poluarea aerului: prin legislație;prin cooperarea cu sectoarele responsabile cu poluarea aerului, precum și cu autoritățile internaționale, naționale și regionale, cu organizațiile neguvernamentale și prin cercetare. Politicile UE au scopul de a reduce expunerea la poluarea aerului prin reducerea emisiilor și prin stabilirea limitelor și a valorilor țintă pentru calitatea aerului. La sfârșitul anului 2013, [NUME_REDACTAT] a adoptat Pachetul pentru calitatea aerului, care cuprinde noi măsuri de reducere a poluării aerului.[3]

Conform documentului, 50% din impactul daunator al poluarii aerului reprezinta 1% din producatorii industriali din Europa, in acest caz pagubele ajungand la 165 miliarde de euro, anual.

Cea mai paguboasa industrie este cea energetica, aceasta fiind responsabila de 67% din totalul daunelor provocate. In cazul Romaniei, desi exista peste 900 de arii nationale protejate si mai mult de 500 de situri Natura 2000, un sfert dintre speciile de animale (25%) sunt considerate amenintate, restul fiind supuse unei presiuni crescande din cauza unor habitate corespunzatoare in afara ariilor protejate.

La capitolul emisiilor cu gaz de efect de sera, datele arata ca, in Romania, cele de dioxid de sulf au scazut cu 48,8% intre anii 2005 si 2011. Cu toate acestea, tara noastra este, in continuare, afectata de schimbarile climatice, media anuala a temperaturilor crescand cu 0,5 grade Celsius, in perioada 1988-2010.

Scopul acesteilucrari servește personalului consiliului local dar și consiliului judetean, să cunoască și să implementeze măsurile necesare și specifice pentru protecția sănătății umane și a mediului, în scopul asigurării conform cu legislația de mediu și actele de reglementare astfel incat să genereze efectepozitive asupra sănătății, siguranței și confortului populației.

CAPITOLUL 1

Aspecte generale de prezentare a comunei [NUME_REDACTAT] din județul Prahova

1.1. Date generale de dezvoltare si așezare a județulului [NUME_REDACTAT] Prahova este situat pe pantele sudice ale [NUME_REDACTAT], avand o suprafata de 4716 Kmp si forma unui dreptunghi ce include in el toate formele de relief (munti, dealuri si campii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paleta larga a activitatilor economice.

Limita nordică desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est Buzau, la vest Dambovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita. Judetul este strabatut in lung de meridianul 26º care trece prin Ploiesti si comuna Maneciu si paralela 45º, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.

Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi. Daca in ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se claseaza in grupa judetelor mici ale tarii, numarul mare de locuitori a condus la o densitate dubla fata de media pe tara, respectiv 186 de locuitori pe kilometru patrat.

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 104 de unitati administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.

Dispunand de o mare varietate a reliefului, cu un cadru natural de exceptie, teritoriul judetului asigura conditii favorabile culturii cerealelor, pomiculturii, zootehniei si silviculturii. Subsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni. [4]

Datorita evolutiei economice din ultimii 20 de ani, au aparut problem legate de poluare.

In primul rand datorita asigurarii parțiale și necorespunzătoare a sistemelor de canalizare si epurare ape uzate in aglomerari urbane, poluarea apei raurilor Prahova si Teleajen generată de epurarea incompletă a apelor uzate menajere si funcționării necorespunzătoare a stațiilor de epurare industrial, poluarea atmosferei datorită compușilor organici volatili proveniti atat de la agenti economici din industria petroliera , cat si de agenti economomici ce desfasoara activitati de fabricare a detergentilor.Poluarea mediului generată de materialele greu biodegradabile necolectate selectiv în vederea reciclării, poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deșeurilor menajere în județul Prahova, poluarea solului si apelor subterane datorită activităților din industria de extracție a țițeiului, poluarea remanentă a solului și a apelor subterane în urma închiderii depozitelor de deșeuri urbane și rurale si nu in ultimul rand lipsa sistemului de monitorizare și de evaluare a evoluției sănătății umane în raport cu calitatea mediului. [2]

1.2. Date generale de dezvoltare si așezare a comunei [NUME_REDACTAT]

1.2.1. Date istorice

Istoricul așezării se pierde undeva în legendă, împletindu-se cu istoricul mănăstirii din localitate. Legenda spune că, până aproape de sfârșitul veacului al XVII-lea, locurile acestea erau acoperite cu păduri seculare.

Pe vremea negocierilor (1687-1688) pe care [NUME_REDACTAT] (1678-1688) le ducea cu imperialii în vederea încheierii unui tratat de alianță, pașii tânărului boier [NUME_REDACTAT] (nepotul lui Șerban) s-au abătut pe aceste meleaguri care l-au cucerit de la început. Așa se face că, spre sfârșitul acelui secol Toma începe construcția [NUME_REDACTAT], pe care însă, se pare că nu a reușit să o desăvârșească până în 2 iunie 1711, când, ajuns mare spătar, în vremea lui [NUME_REDACTAT], trece cu întreaga cavalerie a [NUME_REDACTAT] de partea rușilor și, după înfrângerea acestora de către turci, în lupta de la Stănilești (18-22 iulie 1711), este nevoit să ia calea pribegiei pe meleagurile Rusiei, unde s-a și stins din viață după un deceniu.

Tot istoria spune că finalizarea complexului arhitectural ar fi fost opera lui [NUME_REDACTAT], cel ucis de turci în iunie 1716. Astfel după încheierea construcției, [NUME_REDACTAT] fost legată de [NUME_REDACTAT], drept schit al acesteia. Apoi, în jurul mănăstirii, înzestrate de Toma cu cinci moșii, a început să se înfiripeze o așezare propriu-zisă. Se pare că, inițial, ea era situată cam pe unde este astăzi stația CFR. După un timp, din cauza inundațiilor provocate de râul Prahova, locuitorii s-au îndreptat spre dealuri. În anul 1864 au fost împroprietăriți 107 clăcași din Poiana.. Localitatea este menționată, pentru prima dată, sub numele de [NUME_REDACTAT], într-un hrisov din 27 mai 1510, semnat de domnitorul [NUME_REDACTAT]. A fost numită apoi Poiana de Prahova și, din 1930, Poiana de Câmpina.

Din anul 1930 și până în anul 1989 a fost comună suburbană a orașului Câmpina. Din aprilie 1989, cartier al aceluiași oraș, până în august 1991, când, la cererea cetățenilor și în baza Decretului-Lege nr. 38/1990, a redevenit comună de sine stătătoare.[5]

1.2.2. Date geografice Imagine 1. Harta comunei [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Campina este situată în zona colinară a [NUME_REDACTAT], pe valea râului Prahova, în apropiere de municipiul Câmpina, la jumatatea distanței dintre Ploiești și Sinaia și la 94 kilometri de capitala București. Se învecinează la est – cu municipiul Câmpina, la sud-est – cu comuna Bănești, la sud – cu comuna Măgureni, la vest – cu comuna Provița de Jos, la nord – cu orașul Breaza, iar la nord-est – cu comuna Cornu.
Sate componente: [NUME_REDACTAT], Răgman, Pietriș și Bobolia.[5]

1.2.3. Date economice

. Figura 1. http://apmph.anpm.ro/

Ocupațiile de bază ale locuitorilor Poienii de altădată erau îndeosebi creșterea animalelor și pomicultura, dar cu cât ne-am apropiat de vremurile noastre, mulți au ales să muncească în industrie, îndeosebi în cea petrolieră, foarte dezvoltată în această zonă.
În anul 1897 s-a început exploatarea țițeiului în satul Vrăjitoarea (Pietrișul de astăzi) prin săparea manuală a puțurilor de petrol, sub formă pătrată. Această activitate s-a dezvoltat treptat și a adus după sine înființarea unei hale pentru repararea sculelor ușoare, care mai târziu s-a transformat în atelierul de reparat motoare termice. În anul 1908, în cadrul unui congres al petroliștilor, se inaugurează noile construcții, care, împreună cu hala existentă încă din 1899, au constituit începutul [NUME_REDACTAT] Poiana: – în anul 1948 – „Uzina de reparat și întreținere a utilajului petrolier, tractoare și motoare grele pentru industria petrolieră, construcții, agricultură și CFR” – 28 noiembrie 1990 – societate pe acțiuni: „S.C. Petroutilaj S.A.” [5]

Transportul feroviar ia ființa încă din anul 1876, cînd în [NUME_REDACTAT] a apărut prima locomotivă cu aburi. Prin stația CFR [NUME_REDACTAT], un punct esențial pe traseul București-Brașov, la 16 februarie 1969 trece primul tren cu tracțiune electrică.
Exploatarea apelor minerale începe în anul 1900, când s-a construit și prima instalație de captare a apei sărate. Apele minerale sunt floruro-sodice concentrate, bicarbonatate, sulfatate, hipertone, atermale, cu o mineralizare de 194 gr/litru. Aceste băi au funcționat în fostul local al Primăriei, până în anul 1908. Apoi, locuitorul [NUME_REDACTAT] le amenajează la proprietatea sa. Sunt dotate cu un bazin special, din beton, cabine, un punct sanitar pentru administrarea băilor calde și o clădire de locuit cu restaurant. În anul 1948, băile au trecut în administrarea [NUME_REDACTAT], care le-a adus îmbunătățiri majore, însă mai târziu le-a abandonat. Astăzi mai există doar izvorul natural de apă sărată. [5]

1.2.4.Relieful și geomorfologia

Din punct de vedere fizico-geografic, comuna [NUME_REDACTAT] se încadreaza în districtul depresiunilor si culmilor subcarpatice.

Zona se caracterizeaza prin varietatea formelor morfologice rezultata din caracterul complex alstructurii geologice si de varietatea factorilor de modelare a reliefului.Succesiunea treptelor de relief poarta atât amprenta factorilor geologici, cât si a celor fizico-geografici,care au participat activ la formarea si evolutia lor.

Relieful s-a format treptat de la nord la sud ca urmare a ciclurilor de sedimentare si fazelor orogenice de la sfârsitul levantinului si începutul cuaternarului, ducând la o fragmentare în zona de dealuri.Vaile s-au adâncit, au format anumite terase, dupa care au urmat procesele de eroziune torentiala ale apelor, alunecarile si spalarea solului.Coama de dealuri situate in interfluviul Provita – Prahova a Subcarpatilor, Ragman, Slobozia si Magura din care fac parte [NUME_REDACTAT] ( 616,81 m ) si Bobolia ( 621,2 m ) constituie limita estica a teritoriului comunei.

La intrarea in Subcarpati, [NUME_REDACTAT] se largeste, iar pe versanti incep sa apara umeri si fragmente din terasele fluviatile, etajate la diferite inaltimi.Astfel, in zona se pot delimita unitati geomorfologice majore, care scad pe intervale hipsometrice de la vest la est, spre lunca vaii Prahova, ce constituie limita administrativa naturala estica a teritoriului.Localitatile componente ale comunei [NUME_REDACTAT] sunt asezate in zona de terasa inalta la o altitudine medie de cca 400 – 450 m.

[NUME_REDACTAT] se desfasoara intre cele doua subunitati ale Subcarpatilor, respectiv cei ai Teleajenului si cei ai Ialomitei si are caracteristici morfometrice in functie de formatiunile pe care le strabate.Pana la confluenta cu Doftana se impune culoarul larg la nivelul teresei de 40 – 60 m.

Zona, din punct de vedere geologic, este una destul de dificila. In subsolul comunei sunt prezente sedimente miocene în structuri sinclinale faliate si de regula extrem de complicate. Depozitele ce alcatuiesc rocile parentale în cadrul perimetrului comunal, sunt formate, în general, din luturi argiloase, marne, argile marmaroase, în zona colinara si nisipuri luto-nisipoase si prundisuri în zona de lunca. Principala problema asociata geologiei o reprezinta digitatea de sare care ajunge la suprafata în zonacelor doua poduri peste Prahova spre Câmpina si respectiv zona. Din cercetarile geologice întreprinse, rezulta ca localitatea [NUME_REDACTAT] se afla pe un munte de sare, pe care-l întâlnim în întreaga zona: Provitele, Draganeasa, Câmpina, Teleaga, Bustenari, Baicoi, Filipestii de Padure, Moreni etc. La nivelul teraselor de suprafata sunt prezente.

1.2.5. Starea actuala a arealelor

In localitatea [NUME_REDACTAT] exista o suprafata agricola utilizatacu un total de 1083 ha, din care teren arabil -270 ha, gradini familiale – 239 ha, pasuni si fanete – 856 ha, culturi permanente – 90 ha, suprafața agricolă neutilizată – 39 ha, împădurită- 16 ha, ocupate cu clădiri, curți, drumuri, cariere – 1025 ha, heleștee, iazuri, bălți – 1ha

1.2.6. [NUME_REDACTAT] subcarpatic în care este situata localitatea, se extinde în zona centrala a judetului si este unclimat temperat –continental.

Asezarea geografica a localitatii si relieful sunt principalele elemente care influenteaza în mod directrepartitia si evolutia factorilor radiativi si climatici.

De distributia cantitativa si calitativa a acestora depinde sensul de evolutie al tuturor elementelorclimatice, care la rândul lor se afla într-o strânsa interdependenta cu ceilalti factori fizico-geografici aimediului local.

In zona, temperatura aerului primeste influenta unor factori locali cum sunt; altitudinea, dispunerea formelor de relief, expozitia fata de soare, înclinarea versantilor, gradul de acoperire cu vegetatie, existenta culoarului vaii Prahova;acumularea aerului rece pe sesul depresiunilor (inversiunile de temperatura).

[NUME_REDACTAT] Câmpina se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici :

temperatura medie anuala a aerului, + 9,3°C;

precipitatii medii anuale – 700 – 800 mm;

adâncimea maxima de înghet h = 1.00 m (STAS Nr. 6054/77 );

vânturile dominante din zona au directia N si NV, canalizata preponderent pe directiavaii Prahova.

Temperatura medie anuala este de 9,3°C, iar maxima, înregistrata, poate ajunge pâna la 36,1°C.

Localitatea are o clima cu caracter continental atenuat, cu veri si ierni destul de temperate, cuprimaveri lungi si toamnea scurte, cu precipitatii de 784 l/m2 – media anuala.

1.2.7. Calitatea aerului

Principalele surse de emisii atmosferice identificate în teritoriul analizat sunt reprezentate de: activitatile industriale desfasurate in cadrul comunei; exploatarea masiva a zonelor impadurite; surse mobile reprezentate de traversarea localitatii de magistrala CF Bucuresti – Brasov si deDJ 101A.

Calitatea aerului este monitorizată printr-o rețea de supraveghere (10 stații de monitorizare numai în municipiul Ploiești) stabilită în funcție de impactul marilor poluatori asupra mediului înconjurător. La amplasarea stațiilor de monitorizare s-a ținut cont de o serie de factori: sursa de poluare, zona poluată, natura poluanților, scopul urmărit prin determinare, nivelul de poluare din zonă, aria de răspândire a poluanților, concentrațiile de scurtă durată, concentrațiile medii zilnice. [6]

CAPITOLUL 2

Analiza starii aerului in [NUME_REDACTAT]

2.1. Calitatea aerului

În municipiul Ploiești calitatea aerului este monitorizată cu ajutorul a 6 stații automate și 6 stații manuale.

Stațiile automate sunt:

* Stațiile PH-1 (APM sediu) și PH-5 (B-dul București) sunt stații care monitorizează impactul traficului asupra mediului. Poluanții monitorizați sunt cei specifici activității de transport și anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale (dinPM10), PM10, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.

* Stațiile PH- 4 ([NUME_REDACTAT]) și PH – 6 (M. Bravu) sunt stații care evidențiază influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare.

Poluanți monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Benzen, Toluen, Oxilen, Etilbenzen, m, p – xilen (PH-4), respectiv SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale (din PM10), PM10 (PH-6).

* Stația PH -2 ([NUME_REDACTAT]) stație de fond urban, a fost amplasată în zonărezidențială, la distanță de surse de emisii locale. Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen,m, p – xilen.

* Stația PH – 3 ([NUME_REDACTAT]) stație de fond suburban, evalueaza influenta "asezarilor urmane" asupra calitatii aerului. Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2,

NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –xilen.

Inventarierea emisiilor sa facut in conformitate cu metodologia EMEP/EEA. Aceasta furnizeazainformatii privind categoriile de surse de emisii in atmosfera precum si procesele carele genereaza.Au fost inventariate următoarele emisii:

– acidifianți (NH3, NOx, SOx);

– precursori ai ozonului ;

– metale grele ( As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn );

-poluanți organici persistenți.[7]

Calitatea aerului în zonă este influențată de o serie de factori, incluzând direcția predominantă a vântului și temperatura, ora, topografia, activitățile industriale învecinate, activitatea umană și emisiile vehiculelor.

Din nefericire elementele poluante nu rǎmân la locurile unde sunt produse, ci, datoritǎ unorfactori influenți, ele se depǎrteazǎ mult de acestea. Aflate în concentrație mare la sursa emitentǎ, pemǎsurǎ ce se depǎrteazǎ se împrǎștie și datoritǎ unor fenomene fizice sau chimice, în anumite zonesau regiuni ele cad pe pǎmânt, sau se descompun realizând o autopurificare a atmosferei.

De foarte multe ori aceastǎ autopurificare nu este posibilǎ și datoritǎ unor cauze naturale elesunt purtate la mare distanțǎ, aglomerate sau concentrate, dând naștere unor adevǎrate calamitǎți,atât asupra oamenilor și animalelor, cât și asupra mediului înconjurǎtor.

Procesele care influențeazǎ actiunea agenților poluanți din atmosferǎ se pot încadra în douǎmari categorii: procese fizice și procese chimice. Distanța la care proprietǎțile naturale aleatmosferei se pot restabili prin autopurificare este dependentǎ de concentrația de elemente poluanteși de factorii meteorologici și topografici.

Principalii factori meteorologici care contribuie la mișcarea poluanților în atmosferǎ sunt:temperatura, umiditatea, vântul, turbulența și fenomenele macrometeorologice.

Temperatura aerului nu este o mǎrime constantǎ, ea prezentând douǎ feluri de variații:periodice și accidentale. Variația aerului în funcție de presiune și de înǎlțime este un factorimportant care intervine în deplasarea maselor de aer și implicit în rǎspândirea în atmosferǎ aimpurifianților. Stǎrile atmosferice care prezintǎ cea mai mare importanțǎ pentru dispersiapoluanților sunt: instabilitatea și inversiunea termică. În primul caz se realizeazǎ o dispersie rapidǎ,iar în al doilea caz dispersia este împiedicatǎ aproape total.

Aerul atmosferic conține în permanențǎ o cantitate oarecare de apǎ sub formǎ de vapori, care îi dau o stare de umiditate. Aceasta se opune difuziei poluanților și respectiv micșorǎrii concentrației lor, împiedicând particulele sǎ se deplaseze. Umiditatea crescutǎ duce la formarea ceții, care produce concentrarea impuritǎților. În zone poluate ceața se formeazǎ frecvent, dând naștere smogului. În general, cu cât este mai mare proporția de vapori de apǎ în atmosferǎ, cu atât se agraveazǎ și poluarea. La apariția precipitaților se produce spǎlarea de impuritǎți a atmosferei; ploaia realizeazǎ spǎlarea atmosferei în principal de gaze, iar zǎpada de particule solide.

Vântul nu este altceva decât mișcarea orizontalǎ a aerului, iar datoritǎ acestui fapt el este considerat cel mai important factor ce contribuie la împrǎștierea poluanților. Acesta reprezintǎ procesul prin care impuritǎțile se deplaseazǎ și creeazǎ fenomenul prin care acestea se difuzeazǎ în bazinul aerian. Difuzia este direct proporționalǎ cu viteza vântului. Dacǎ acesta este uniform și de vitezǎ micǎ menține concentrații ridicate de poluanți în stratul de aer în care au ajuns. Cu cat viteza este mai mare, cu atât înǎlțimea la care ajung poluanții eliminați prin sursǎ este mai micǎ. Calmul atmosferic este cea mai nefavorabilǎ condiție meteorologicǎ pentru poluarea aerului, deoarece pe mǎsura producerii de poluanți aceștia se acumuleazǎ în vecinǎtatea sursei și concentrația lor crește progresiv. [8]

Poluarea aerului cu aerosoli are ca efect o acțiune iritantǎ, toxicǎ, cancerigenǎ, alergicǎ,infectantǎ și de scǎdere generalǎ a rezistenței organismului. Aerosolii eliminați în atmosferǎ pot fi netoxici (aceștia devin nocivi numai când particulele aerosolice au dimensiuni mari) și toxici (sunt mai puțin rǎspândiți, dar sunt mult mai agresivi). Aceștia din urmǎ reprezintǎ categoria care are cele mai nocive efecte, dar din fericire numai unele din aceste particule sunt întâlnite în mediul ambient și anume: plumbul, fluorul, arsenul, beriliul, manganul etc.

Gazele și vaporii care au un efect dǎunǎtor asupra organismului se împart în: toxicerespiratorii, sanguine, hepatice și neuroleptice. Dintre diferitele gaze care polueazǎ atmosfera, unele produc efecte nocive atât prin concentrațiile mai mari, cât și prin frecvența mai ridicatǎ cu care sunt întâlnite. Cele mai importante în acest sens sunt: oxidul de carbon (foarte întâlnit atât în mediul industrial cât și în mediul de locuit), dioxidul de carbon, amestecul de oxizi de azot (în cea mai mare concentrație fiind dioxidul de azot), clorul, hidrogenul sulfurat și ozonul.

Efectele nocive asupra plantelor. Plantele sesizeazǎ timpuriu și masiv influența nocivǎ apoluanților aerului, constituind prin leziunile ce le suferǎ, indicatori importanți asupra gradului de poluare. Pagubele generate de poluarea plantelor pot duce la pierderi economice importante (alimente, furaje, arbori). Prin spǎlarea atmosferei de cǎtre precipitații și prin sedimentarea particulelor și gazelor toxice se poate produce o modificare a compoziției apei și solului și o creștere a substanțelor toxice din acestea, lucru ce produce tulburǎri de dezvoltare a plantelor.

Efectele nocive asupra animalelor. Studiul acestor efecte are o importanțǎ directǎ princonsecințele de ordin economic din cauza pierderilor suferite printre animale și o importanțǎindirectǎ, prin concluziile utile patologiei umane. Cei mai importanți poluanți atmosferici în ceea ce privește efectele asupra animalelor sunt aceia care persistǎ și se concentreazǎ pe plante. Asupra animalelor pot acționa și acei compuși care dǎuneazǎ sǎnǎtǎții omului.

Un alt efect nociv al poluanților este modificarea factorilor meteorologici naturali. Acest lucru este posibil prin prezența în atmosferǎ a poluanților sub formǎ de pulberi și gaze ce pot crea un mediu atmosferic diferit de cel natural, prin modificǎrile ansamblului microclimatic. Cele mai importante modificǎri meteorologice sunt legate de creșterea în localitǎțile poluate a numǎrului zilelor cu ceațǎ.

Poluanții din aer pot determinadegradarea și deteriorarea ulterioarǎ a unorobiecte, materiale și substanțe cu care vin încontact prin fenomene fizico-chimice complexe,diferite dupǎ natura poluanților și a stratuluimaterial afectat. Cele mai importante suntfenomenele de coroziune, decolorare și spǎlare aunor materiale, reducerea elasticitǎții și rezistenței unor compuși organici. [9]

2.2.Institutii poluatoare si impactul lor asupra mediului

Principalele functiuni economice ale comunei sunt:

centru de productie al industriei prelucratoare, în cadrul ramurei de industrie de masini siechipamente, constructii transporturi, extractie petrol;

sectorul serviciilor mai putin dezvoltat: domenii de activitate, gospodarie comunala, serviciipublice, comert cu amanuntul si en gross;

sectorul agricol, datorita suprafetei agricole relatic retrase este dezvoltat în gospodariilepopulatiei.

În comuna [NUME_REDACTAT] îsi desfasoara activitatea urmatoarele unitati economice din domeniulindustrial, constructii, transporturi etc. care au sediul în comuna si sectii ale unor societatiînmatriculate în alte localitatii:

SC Petroutilaj SA – reparatii utilaje grele motoare diesel

SC [NUME_REDACTAT] Company SRL

SC Cirex SRL

Schela productie petroliera (Baicoi – sectia compresoare pompare)

SNCFR – complexul [NUME_REDACTAT] si triaj

RENEL – sectia exploatare si întretinere microelectrocentrale

SC [NUME_REDACTAT] SA – sectia de barita

SC [NUME_REDACTAT] SRL

SC A.V. Construct SA

Toate aceste societati asigura pentru locuitorii din comuna aproximativ 2000 locuri de munca, dar in acelasi timp provoaca si o serie de poluari mediului implicit si aerului.

Principalele substanțe poluante:

-poluanți sulfurici, poluanți carbonici, hidrocarburile, compușii azotului, poluanții minerali, substanțele radioactive, praful bacterian, compuși organici volatili, metale grele, oxidanți fotochimici.

– dioxidul de carbon este cel mai răspândit- 60% de la autovehiculele ce folosesc drept combustibil benzină sau motorină

– dioxidul de sulf -cea mai dăunătoare substanță din aer

– deșeurile greu biodegradabile- detergenții, pesticidele

– gazele industriale poluează atmosfera cu diferite substanțe toxice

– arderea frunzelor duce la poluarea aerului, probleme de sănătate si incendii dezastroase

– aproximativ 80% din gospodării dețin sobe, majoritatea oamenilor nefiind conștienți de pericolul pe care fumul și cenușa pot sa il cauzeze

2.3. Poluarea cu dioxid de carbon

Dioxidul de carbon – produsul arderii complete a combustibililor fosili;-nu reprezintă un pericol direct asupra organismului uman datorită nivelului ridicat alconcentrației minime toxice (3-4%).-acumularea dioxidului de carbon în atmosferă împreună cu alți compuși are drept urmaremodificarea regimului de transfer al căldurii de la nivelul solului în atmosferă și favorizeazăefectul de seră.

Imagine 2.

Imagine 2.https://www.google.ro/search?q=rafinaria+campina+poza.

[NUME_REDACTAT] Romana este situata in orasul Campina, la circa 100 km. nord de Bucuresti. Ocupa o suprafata de 49,6 ha. A fost infiintata in anul 1895 si are o bogata istorie.In urma celor peste 100 de ani de functionare a rezultat insa, datorita tehnologiilor vremurilor respective, o poluare istorica localizata in cele trei depozite din patrimoniul societatii:

batalurile de gudroane acide “Turnatorie”, cu o suprafata ocupata de 3,3 hectare si un volum 70.000 m3 ;

batalurile de gudroane acide “Bucea”, cu o suprafata ocupata de 6 hectare si un volum 80.000 m3 ;

lacul Pestelui, cu batalul de mal petrolier, folosit pana in prezent ca a treia treapta de epurare a apei, care are o suprafata ocupata de 8 hectare si volum de mal existent de 70.000 m3,

Dioxidul de carbon, vaporii de apă, clorofluorocarburile, metanul și alte gaze sunt "transparente" pentru radiațiile din domeniul vizibil și infraroșu de lungimi de undă mici, dar absorb și reflectă o parte mare din radiațiile infraroșii de lungimi de undă mari.

2.4. Poluarea aerului cu deseuri

După proveniență, pot fi deosebite următoarele tipuri de deșeuri:

Deșeuri municipale și asimilabile, care sunt deșeuri generate în mediul urban și rural. Ele sunt grupate în:

Deșeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine, hoteluri, restaurante, instituții publice.

Deșeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii, mase plastice, frunze, praf).

Deșeuri din construcții și demolări, provenite din activitatea de construcții și modernizarea și întreținerea străzilor.

Nămol orășenesc, rezultat din stațiile de tratare a apelor uzate și menajere.

Deșeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare și cabinete medicale.

Deșeuri de producție, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.

Imagine 3.

Imagine 3. https://www.google.ro/search?q=poluare+cu+deseuri.

Actual, depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârșit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare) și este o practică curentă în multe țări. Astfel de rampe se organizează în cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. O rampă de gunoi realizată și exploatată corect este o metodă relativ ieftină și care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deșeurilor. Vechile rampe, necorespunzătoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi împrăștierea de gunoaie, atragerea dăunătorilor (insecte, rozătoare) și poluarea aerului, a apelor și a solului. Poluarea aerului se produce prin miasme și prin degajarea unor gaze rezultate în urma fermentării, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care produc efect de seră și contribuie la încălzirea globală.

O altă coordonată pe care [NUME_REDACTAT] Prahova a desfășurat acțiuni de protecție a calității mediului a fost articulată pe implementarea programului de management al deșeurilor. În județul Prahova există 4 rampe ecologice:

[NUME_REDACTAT], Bănești,

Vălenii de Munte,

[NUME_REDACTAT].

Acestea deservesc întreg teritoriul județului, având ca scop depozitarea controlată a deșeurilor, acoperind necesarul pentru populația județului

Este de remarcat faptul că ritmul de depozitare în rampele ecologice, cantitățile de deșeuri și volumul acestora au depășit cu mult valorile prognozate în documentațiile de execuție, conducând la diminuareasensibilă a duratei de exploatare. Astfel, în rampa Băicoi a fost sistată depozitarea, la [NUME_REDACTAT] seexecută a treia alveolă, iar la Bănești se impune execuția în termen foarte scurt a unei noi alveole de mare capacitate. Principalul motiv al situației existente îl reprezintă lipsa selectării deșeurilor la sursă ori în incintarampelor, acest proces fiind demarat destul de timid abia în ultima periadă.

Rampele pentru deșeuri organice au instalații de recuperare a gazului de depozit. Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul și dioxidul de carbon la care se adaugă mici cantități de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri și alți compuși organici. El poate fi valorificat prin ardere. Dacă nu există posibilitatea de valorificare locală, se recomandă să fie totuși ars la instalația de faclă deoarece dioxidul de carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de seră mai mic decât al metanului inițial.

Imagine 4.

Imagine 4. http://www.ziarulprahova.ro/stiri/administratia-locala/

Pentru a împiedica levigatul să se infiltreze în sol rampele moderne sunt prevăzute cu straturi izolante, care pot fi din argilă (lut) sau din folii groase de material plastic (geomembrane) sau textil (geotextile). Grosimea stratului de argilă trebuie să fie mai mare de 1 m pentru deșeuri inerte sau nepericuloase și mai mare de 5 m pentru deșeuri periculoase.

2.5. Deseuri periculoase

La combinatul de ingr igatul să se infiltreze în sol rampele moforma de pulberisi slamuri, au fost depozitate in halde si bataluri. Din procesul de fabricare alacidului sulfuric, prin arderea piritei, au rezultat cantitati foarte mari de materialmineral (cenusa piritica). Acesta a fost depozitat in halde neacoperite, astfelincat cenusa a fost antrenata eolian si imprastiata pe terenurile invecinate.

Dinprocedeul de fabricare a acidului fosforic, prin contactarea rocii fosfatice cu acidsulfuric, a rezultat ca reziduu fosfogipsul. Acesta a fost depozitat sub forma deslam in bataluri deschise, de unde apa, dupa limpezire, se evacua prin canaldeschis in raul Teleajen. Exista un batal de fosfogips vechi (28,1 ha) si unul nou(24 ha). Peretii batalului nou au fost suprainaltati de trei ori. In batalul nou aumai fost depozitate si alte slamuri si ape reziduale din procesele tehnologice sinamolurile de la statia de epurare. Deoarece in ultimele decenii materia primautilizata a fost importata din Maroc, rocile fosfatice au continut elemente radioactive ce s-au regasit in slamul de fosfogips.

2.6. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

În regiunile cu densitate mare de populasferși o industrie dezvoltattrie densitate mare de populasfericen ultimele deceniiiei de oxizi de azot, oxizi de sulf (instabili, care nstată crța umidității din atmosferă dau naau oxizi de sulf (instabili, care nstată crța umidității din atmosferăprima siaudexistenxizi de sulf (instabili, care nstată crța umidității dinrii atmosferice. Astfel, putem aminti zona [NUME_REDACTAT] (industrie petrochimica, metalurgica, materiale de constructii), zona [NUME_REDACTAT] (industrie petrochimica). Pot fi considerate critice, sub aspectul poluarii atmosferei, zona invecinata SC LUKOIL PETROTEL SA Ploiesti, SC RafinariaSTEAUA ROMANA SA Campina, S.C.FLACARA S.A. Ploiesti, Comarnic (industria cimentului) Comarnic UKOIL PETROTELduselor refractare -S.C. SINTER REF S.A).

2.7. Alimentarea cu apă potabilă și canalizare

[NUME_REDACTAT] dispunea in anul 2004 de 625,8 km retea de canalizare in14 localitati urbane si 24 rurale la care sunt arondati 310 000 locuitori, reprezentand 49% din populatia acestor localitati. De statii de epurare beneficiaza 11 orase (Ploiesti, Campina, Baicoi, Boldesti-Scaieni, Breaza, Mizil,

Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte) si 10 localitati rurale ([NUME_REDACTAT], Cornu, Floresti, Filipestii de Padure, Maneciu, Barcanesti, [NUME_REDACTAT], Gorgota, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]). Reteaua de canalizare a [NUME_REDACTAT] are o lungime de 293 km, fata de lungimea retelei de apa potabila, de 604 km. [NUME_REDACTAT] de Munte dispune de o retea de alimentare cu apa cu lungimea de 50 km, in timp ce lungimea retelelor de canalizare insumeaza 10 km [NUME_REDACTAT] dispune de o retea de canalizare, cu deversare in Statia de epurare a orasului.

[NUME_REDACTAT] este canalizat in sistem divizor. Lungimea retelelor de canalizare este de 45 km, iar a retelelor de apa meteorica de 25 km. Se poate remarca, de asemenea, si inexistenta canalizarii menajere si pluviale in unele cartiere din [NUME_REDACTAT]. [10], [11], [12].

CAPITOLUL 3

Studiu de caz asupra efectelor factorilor poluanti ai aerului in comuna [NUME_REDACTAT]

În urma caracterizarii starii actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de mediu si

probleme de mediu ce sunt relevante pentru spatiul analizat.

Emisii de oxizi de azot

În gazele reziduale, funcție de proveniență, compoziție și mai ales detemperatură, pot exista oxizi de azot de tip NO, NO2, N2O și mai rar alți oxizi.Formarea oxizilor de azot este asociată cu procesele de oxidare sau deardere care au loc la temperaturi ridicate. Sub aspectul poluării un rol important este atribuit NO – gaz stabil la temperaturi ridicate și NO2 – mult mai reactiv și mai instabildecât NO.Sursele antropogene de emisie a gazelor reziduale cu conținit de oxizi deazot pot fi surse mobile și surse staționare.

Sursele staționare sunt: ardereacombustibililor (solizi, lichizi, gazosi) in centralele termice si cazanele industriale.

Tabel nr 1: Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani,2006-2014

Figura 5. Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani 2006-2014

Figura 5. http://apmph.anpm.ro/

Figura 6. Variația emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activități, anul 2014

Figura 6.http://apmph.anpm.ro/

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energieelectrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții (surse stationare sisurse mobile);

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale/ comerciale sirezidentiale);

Grupa 1.B.2.a.iv. –Petrol (Rafinare / Stocare)

Din reprezentarea grafica, Fig. 6 – Variația emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activități in anul 2014, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energieelectrica și termica; 1.A.1.b. -Rafinarea țițeiului) si 1.A.3. – Transport rutier.

Dioxidul de azot, la temperatura mediului ambiental are culoarea brun roșcat și un miros puternic, înecăcios.

Dioxidul de azot pot proveni atât din surse naturale cât și din surse antropice. Principala sursă naturală este acțiunea bacteriilor la nivelul solului, iar sursele antropice sunt: încălzirea rezidențială și evacuările de gaze de eșapament de la motoarele vehiculelor în etapa de accelerație sau la viteze mari.

Figura 7.Variația emisiilor de oxizi de azot pe tipuri de surse de poluare, anul 2014

Figura 7.http://apmph.anpm.ro/

Din reprezentarea grafica, Fig.7.- Variația emisiilor de oxizi de azot pe tipuri

de surse de poluare in anul 2014, se constata ca sursele punctuale reprezinta

principala sursă a emisiilor de oxizi de azot.

Emisii de compuși organici nemetanici

Emisiile de compuși organici volatili cuprind vapori de hidrocarburi: alcani,

alchene, aldehide, acizi carboxilici, benzen și substituenții lui (toluen, xileni,

etilbenzen).

Compușii organici intervin în majoritatea proceselor de producție sub formă

de chimicale, solvenți, agenți de acoperire, produse de descompunere, pigmenți, etc.funcție de caracteristicile lor fizico-chimice și de condițiile de utilizare, o parte din acești compuși sunt eliminați în mediul înconjurător constituind emisii poluante.

Sursele principale de emisii de compuși organici volatili sunt: uzinele chimice,

rafinăriile, fabricile de medicamente, industria de automobile, industria alimentară, industria textilă, fabricarea lacurilor și vopselelor, etc. Compoziția COV este determinată de sursa de emisie și poate include hidrocarburi, cetone, aldehide, a cizi,derivați clorurați și compuși organici cu masă moleculară mare eliminați sub formă devapori sau aerosoli.

Sursele mobile de emisii poluante sunt mijloacele de transport: auto, feroviar,

aerian.

Tabel 2: Variația emisiilor de compuși organici volatili pe ani,2006-2014

Figura 8. Variația emisiilor de compuși organici volatili pe ani 2006-2014

Figura 8.. http://apmph.anpm.ro/

Figura 9. Variația emisiilor de compusi organici volatile pe grupe de activități, 2014

Figura 9. . http://apmph.anpm.ro/

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii (1.A.1.a.- Producerea de energie electrica și

termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi in industrii de fabricare si constructii (surse stationare si

mobile);

Grupa 1.A.4.– Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale / comerciale si

rezidentiale);

Grupa 1.A.3. – Transport rutier;

Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale

Grupa 2.D.2. – Fabricarea produselor alimentare si a bauturilor

Grupa 4.B. – Cresterea animalelor

Din reprezentarea grafica, Fig. 9 – Variația emisiilor de compusi organici

volatili,pe grupe de activități in anul 2014, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze natural

Figura 10. Variația emisiilor de compusi organici volatili,pe tipuri de surse de poluare

Figura 10.http://apmph.anpm.ro/

Din reprezentarea grafica, Fig. 10 – Variația emisiilor de compusi organici volatili

pe tipuri de surse de poluare in anul 2014, se constata ca sursele punctuale

reprezinta principala sursă a emisiilor de compusi organici volatili.

Emisii de metale grele

Substanțele chimice aeropurtate (mercur, plumb, cadmiu, zinc, fier, cupru,

etc.) sunt antrenate ușor de vânt, ele pot fi găsite, uneori, la distanțe mari de locul emisiei în atmosferă.

Acești poluanți au ca sursă diferite procese industriale, pentru plumb

adăugându-se și poluarea produsă de gazele de eșapament provenite de la motoare cu ardere internă. Fără a fi foarte răspândiți, cu excepția plumbului, emisiile de metale grele se caracterizează printr-o toxicitate ridicată.

Cantitatea de metale emisă depinde de:

– compoziția combustibilului (concentrația de metale din combustibil);

– temperatura de combustie;

– proprietăți fizice și chimice ale elementului.

Variația emisiilor de metale grele in anul 2014

Tabelul 3.

Figura 11. Variația emisiilor de plumb pe grupe de activități, anul 2014

Figura 11.http://apmph.anpm.ro/

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții;

Grupa 1.A.3. – Transport rutier;

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;

Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;

Grupa 2.C. – Industria metalelor;

Grupa 6.C. – Deseuri (incinerare);

Din reprezentarea grafica, Fig.11. – Variația emisiilor de plumb pe grupe

de activități in anul 2014 se observa ca principala sursa a emisiilor de plumb o

constituie Grupa 2.C.1. – fabricare fonta si otel si Grupa 1.B.2. Petrol (Rafinare /

Stocare / Distributie) si Gaze naturale.

Figura 12. Variația emisiilor de plumb in anul 2013 pe tipuri de surse de poluare

Figura 12. . http://apmph.anpm.ro/

Din reprezentarea grafica, Fig. 12. – Variația emisiilor de plumb in anul 2014 pe

tipuri de surse de poluare, sursele punctuale reprezinta principala sursă a emisiilor de plumb.

Emisii de poluanți organici persistenți (POPs)

Poluantii organici persistenti sunt substanțe chimice foarte stabile, care se

pot acumula în lanțurile trofice, cu un grad mare de risc asupra sănătății omului și

mediului înconjurator.

Principalele tipuri de POPs sunt :

– pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen,

mirex, toxafen, DDT, etc. ;

– substanțe chimice industriale: bifenili policlorurati, hexaclorbenzen

(aprox.129 compusi) ;

– produse secundare: dioxine si furani.

Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de

periculoase și efectele lor asupra organismelor vii, sunt :

– persistența – sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică și

biologică având următorii timpi de înjumătațire:

– în apă : > 2 luni ;

– în sol : > 6 luni ;

– în aer : > 2 zile.

– sunt transportabili în mediu pe distanțe lungi de la sursă;

– bioacumularea – se depun în țesuturile grase ale organismelor vii, prin intermediul apei, hranei și a aerului inspirat;

– toxicitatea – sunt toxici pentru oameni și animale producând dezechilibre

ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere și au efecte cancerigene și

genotoxice.

Figura 13. Variația emisiilor de POPs pe grupe de activități, anul 2014

Figura 13.. http://apmph.anpm.ro/

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții;

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;

Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;

Grupa 2.C. – Industria metalelor;

Grupa 6.C. – Deseuri (incinerare).

Figura 14. Variația emisiilor de POP pe tipuri de surse de poluare, anul 2014

Figura 14.. http://apmph.anpm.ro/

Din reprezentarea grafica, Fig14.. Variația emisiilor de POP pe tipuri de

surse de poluare in anul 2013 se constata ca sursele de suprafata reprezinta

principala sursă a emisiilor de POP.

Monitorizarea dioxidului de sulf:

Dioxidul de sulf este un gaz încolor, amărui, neinflamabil cu miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii. Provine din surse naturale (erupții vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) sau surse antropice (sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale – siderurgie, rafinărie, industria celulozei și hârtiei, motoarele Diesel).

Monitorizarea acestui indicator s-a realizat începând cu luna noiembrie 2010. Datele medii lunare pentru parametrul SO2 (µg/m3), înregistrate la stațiile de monitorizare din orașul Ploiești și împrejurimi, sunt reprezentate în:

Figura 15.Date medii lunare pentru parametrul SO2 (µg/m3), înregistrate la stațiile

de monitorizare din orașul Ploiești și împrejurimi

Figura 15.http://apmph.anpm.ro/

CAPITOLUL 4

[NUME_REDACTAT] a presupus analizarea modului în care este afectat principalul component de mediu, aerul, contribuie la atingerea acestor obiective relevante. Au fost notate contributiile pozitive si negative la atingerea acestor obiective.

Nu au fost identificate potentiale efecte negative semnificative ce ar putea modifica calitatea aerului, totusi trebuie efectuata o cercetare ampla asupra poluarii aerului si ar trebui propus un set de recomandari care sa vizeze toate aspectele de mediu analizate sicare sa contribuie la îmbunatatirea calitatii mediului.

Rezultatele măsurătorilor au pus în evidență depășiri ale valorilor limită pentru indicatorii PM10, NO2 și SO2.Analizând împrejurările în care s-au produs depășirile concentratiilor anumitor poluanți, s-au identificat cauzele care au putut determina prezența noxelor respective în atmosferă: motoarele vehiculelor și sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termice, rafinăriile din apropierea localitatii si deseurile menajere.

Ca si o concluzie finala, in localitatea [NUME_REDACTAT] este necesara o dezvoltare durabila a comunei si o minimalizare a efectelor negative asupra mediului, implicit a calitatii aerului.

BIBLIOGRAFIE

1.Veneția SANDU Dan DINU, POLUAREA AERULUI, Editura ECO Plus, 2005, Brasov

2.Bogoescu C-tin, [NUME_REDACTAT]., Sanielevici E. Atlas zoologic, 1980, Ed.did. DabijaBucure, Ed.did.

3.http://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/intro

4.http://www.cjph.ro/

5.http://primariapoiana-campina.ro/

6.[NUME_REDACTAT], Enciclopedia generală a României. Edituraenciclopedic generală a Români

7.Ungureanu, Corneliu (2006). Gestionarea integrată a deșeurilor municipale. Timișoara: [NUME_REDACTAT]

8.Răuță C.; Cîrstea S. Prevenirea și combaterea poluării solului, [NUME_REDACTAT], Bucureerea pol2.

9.Tumanov, S. Calitatea aerului, [NUME_REDACTAT], București,1989

10.[NUME_REDACTAT], Raport de mediu, REACTUALIZARE PUG – PRIMARIA COMUNA POIANA CAMPINA NOIEMBRIE 2011

11.AgenMBR de Protec2011ort de mePrahova, Raportul privind starea factorilor de mediu în

județul Prahova în anul 2005

12.Agenhov de Protecn anul 2005ul 2005oriRaportul privind starea factorilor de mediu în

județul Prahova în anul 2006

13.http://apmph.anpm.ro/