. Analiza Bonitatii Clientilor la Banca Comerciala Carpatica
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETǍRII
LISTA TABELELOR
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
În epoca contemporană, locul și rolul băncilor în economie sunt strâns legate de calitatea lor, de intermediar principal în relația economii-investiții, relație hotărâtoare în creșterea economică. Entitațile economice utilizează, pentru activitatea lor de producție, comercializare, investiții – importante active financiare. O parte dintre aceste active este asigurată din resurse proprii, alta din resurse împrumutate, recurgând la credite care le sunt acordate de bănci în procesul de reciclare și valorificare a capitalului monetar disponibil. Se creează condițiile unei ample redistribuiri a capitalurilor, vehiculate de o rețea largă de intermediari, reprezentați, în cea mai mare parte a lor, de băncile comerciale, în special de cele de depozit, precum și de băncile de investiții.
În economia de piață, sectorul bancar are un rol major, el acționând ca un promor al reformei, avand influente decisive asupra mecanismului autoreglării economice. În manifestarea lui permanentă, sectorul bancar este o componentă de bază a sistemului economico-financiar.Locul și rolul băncilor în economie, structura lor sunt determinate și de creația monetară, factor specific al funcționalității băncilor în economie.
Băncile s-au afirmat ca instituții creatoare de monedă, ca intermediari monetari, având rolul de a pune în circulație creanțe asupra lor, sporind volumul masei monetare, respectiv al mijloacelor de plată necesare economiei, în această calitate, băncile transformă activele nemonetare în monedă, emisiu nea de bancnote reprezentând forma principală a creației monetare. Inițial, emisiunea de bancnote era realizată de toate băncile, aceasta devenind cu timpul atributul unui singur tip de bancă, și anume banca centrală (de emisiune).
Rolul băncilor este important și în ceea ce privește calitatea de intermediari nemonetari. în, această calitate, băncile mobilizează economiile monetare disponibile și distribuie credite pe termen mediu și lung beneficiarilor (pentru investiții, ipotecă, comerț exterior, consum etc). Deși acești intermediari funcționează în mai multe cazuri sub denumirea de bănci, ei nu creează monedă (precum banca centrală), ci utilizează capitalurile pe care le mobilizează sau care le sunt puse la dispoziție.În evoluția băncilor s-a afirmat mult timp un singur tip de bancă, cea comercială (de depozit). Treptat, s-au creat condiții și s-a simțit nevoia de specializare a unor bănci pe anumite funcțiuni sau activități și, pe această bază, de structurare a comunității bancare; un sistem închegat este prezent astăzi în toate țările și, îndeosebi, în cele dezvoltate. O bună perioadă de timp, băncile de depozit făceau și operațiuni de emisiune. Multiplicarea centrelor de emisiune a creat premisele încălcării normelor de emisiune și punerea în circulație de bancnote emise cu sau fără justificare economică. Drept urmare, în toate țările s-a trecut la concentrarea funcției de emisiune a monedei la o singură bancă, banca centrală, care se desprinde din rândul băncilor comerciale, autonomizându-se.
O altă tendință a fost aceea de specializare. Băncile specializate desprinse din băncile comerciale includ o sferă largă de instituții de credit, cu o gamă largă de diferențieri de la o țară la alta (bănci cooperatiste sau mutuale, instituții de credit specializate, societăți financiare etc). Separarea și independența băncilor specializate reprezintă și momentul delimitării sferei de competență și activitate a băncilor de depozit (comerciale).Băncile comerciale constituie o verigă de bază a oricărui sistem bancar și efectuează toate tipurile de operațiuni bancare.Totuși, operațiunile de bază sunt reprezentate de constituirea de depozite și utilizarea lor în scopul acordării de credite entitaților economice. Băncile sunt organizate ca societăți comerciale (pe acțiuni) și urmăresc obținerea de profit..Între bancile specializete un loc important il ocupa institutiile de creditare,carora le-a fost incredintata o misiune de interes public:
-creditarea pe termen mediu si lung a unor ramuri;
-sprijinirea de credit imobiliar;
-creditarea activitatii colectivitatiilor locale;
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETǍRII
Pe parcursul studiilor universitare am fost atras în mod deosebit de materia “Analiza economico – financiară” pentru că în ziua de azi se pentru o eficiență, o cunoaștere și evaluare cât mai bună a entităților economice se folosește analiza financiară, care redă în detaliu starea de “sanatatea” a entității economice. Analiza financiară este utilizată mai ales de societățile bancare în acordarea creditelor pentru încadrarea clienților în anumite categorii de bonitate, astfel reușesc să își diminueze riscul de a acorda credite neperformante.
În primul capitol al lucrări am realizat o scurtă prezentare a bănci sub următoarele aspecte : istoricul băncii; situația, valoarea și poziția băncii pe piață; structura acționariatului; pricipalele produse oferite de bancă pentru IMM-uri.
În cel de-al doilea capitol am tratat problema conceptelor teoretico-metodologice în care am vorbit despre conceptul de credit, analiza financiară și metodologia analizei bonității în general și cu exepmlificare la Banca Carpatica.
În cel de-al treilea capitol am realizat un studiu comparativ de analiză a bonității la trei bănci, urmând metodologia fiecăreia și stabilind unde se încadrează Banca Carpatica din punc de vedere al permisivitatii de acordare a creditelor de investiții.
În ultimul capitol am concluzionat ceea ce înseamnă și ce importantă are analiza bonității în economia de azi, am dedus că fiecare bancă își are propria metodologie ce analiză a bonității, având dreptul de ași alege și tria clienții după scopul și politica fiecăreia.
LISTA TABELELOR
CAP. 1 PREZENTAREA SOCIETǍȚII BANCARE “BANCA COMERCIALA CARPATICA”
1.1 PREZENTAREA GENERALǍ
Prezentare
Banca Comerciala Carpatica a fost înființată la Sibiu în data de 15 iulie 2005. În urmă cu noua ani, la inițiativa unor oameni de afaceri și a unor reprezentanți ai mai multor societăți private românești și străine, pe piață bancară din România a luat naștere un nou concept al calității.
BCC promovează inteligența autohtonă, capitalul uman și financiar, dovedind transparență, operativitate și flexibilitate în rezolvarea problemelor partenerilor săi de afaceri.
Carpatica este o instituție financiară cu capital social majoritar românesc, ale cărei acțiuni sunt listate la categoria I a Bursei de Valori București. De asemenea, datorită bunelor performanțe înregistrate, Agenția de evaluare financiară "Moody's" a revizuit în sens pozitiv calificativele acordate BCC, fapt ce îmbunătățește ratingul care evaluează situația financiară a instituției și presupune sporirea încrederii investitorilor în soliditatea și siguranța financiară a Băncii Comerciale Carpatica.
Valori
BCC este o instituție financiară cu vocație națională care se impune printr-un spirit european. Clientul reprezintă pentru Banca Comerciala Carpatica partenerul său egal de afaceri.
Poziționarea acestuia în centrul atenției, situarea în permanență la înălțimea așteptărilor sale, bună comunicare între bancă și clienți, acțiunile inteligente susținute de strategii eficiente de marketing sunt câteva dintre valorile în care BCC crede și pe care le promovează.
Sub deviza "Forța si inteligența capitalului românesc", Carpatica este decisă să își mențină poziția trainică de bancă autohtonă care sprijină o dezvoltare economică durabilă.
Segment țintă
Segmentul de piață vizat de Banca Comerciala Carpatica îl constituie întreprinderile mici și mijlocii, precum și persoanele fizice, cărora BCC le oferă o gamă largă de produse și servicii. Banca pune la dispoziția firmelor împrumuturi provenite atât din surse proprii, cât și din finanțări externe, ca urmare a semnării unor acorduri de finanțare cu Agenția Națională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Cooperație, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Eximbank România, Fondul German Român, Banca Mondiala, Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe.
1.1.1 VIZIUNE – MISIUNE – VALORI
Viziunea BCC
Banca Comerciala Carpatica este o bancă autohtonă, rod și simbol al forței și inteligenței capitalului românesc, care își va întări permanent poziția pe piața financiar-bancară.
Misiunea BCC
Consolidarea imaginii de bancă românească cu vocație națională care se impune printr-un spirit european, oferind o gamă diversă de produse și servicii, în special întreprinderilor mici și mijlocii și populației, dovedind flexibilitate și operativitate, atentă în permanență la exigențele clientului – partenerul său egal de afaceri.
Valorile BCC
La baza succesului înregistrat de Banca Comerciala Carpatica pe parcursul activității sale, stau o serie de valori și principii asimilate prin cultură organizaționala. La loc de cinste se află filosofia noastră "Clientul este partener egal de afaceri al băncii". Carpatica și-a elaborat propriul set de valori, adoptate și împărtășite de toți angajații băncii, în vederea impunerii BCC pe piața bancară internă și a aderării la codurile etice ale aquis-ului comunitar.
1.1.2 GRUPUL FINANCIAR CARPATICA
În scopul asigurării unor servicii financiare complexe în condiții de maximă eficiență și operativitate, Carpatica și-a consolidat un grup financiar puternic. Banca Comerciala Carpatica reprezintă piesa centrală a Grupului Financiar Carpatica, alături de SSIF Carpatica Invest SA, societate de servicii de investiții financiare, SC Carpatica Asig SA, societate care dispune de un portofoliu complex de asigurări generale, SC RomTicket SA, furnizor de servicii în domeniul tichetelor de masă, Carpatica Life, broker de pensii private și SAI Carpatica Asset Management S.A. societate de administrare a investițiilor.
S.C CARPATICA INVEST SA
Societatea de servicii de investiții financiare CARPATICA INVEST SA, înființată în anul 1996 și aparținând grupului financiar Carpatica se află, la sfârșitul anului bursier 2007, în topul primelor 10 companii de brokeraj din țara, conform datelor Bursei de Valori București. Carpatica Invest a intermediat cu succes oferta de obligațiuni a Băncii Comerciale Carpatica, ceea ce a determinat nominalizarea brokerului la Gala Premiilor Pieței de Capital.
S.C. CARPATICA ASIG S.A.
Experiența CARPATICA ASIG s-a bazat întotdeauna pe profesionalism și calitatea cu care tratează fiecare client. Produsele sunt concepute astfel încât nevoile de siguranță ale acestora să fie îndeplinite, iar acest lucru ne garantează stabilitatea pe piață de mai bine de 10 ani. În toți acești ani, CARPATICA ASIG și-a păstrat o poziție de vârf în rândul societăților de asigurări generale, diversificandu-și și adaptandu-și permanent portofoliul
de produse noilor cerințe de pe piață de profil.
S.C. Romticket S.A.
Scopul declarat al societății Romticket S.A. este satisfacerea clienților prin oferirea de produse și servicii de înaltă calitate. Tichetele de masă și tichetele cadou emise de Romticket sunt acceptate în peste 14.000 de magazine afiliate din România: Real, Domo, Diverta, Germanos, House of Art, Moda Aliss, Sensiblue, Billa, Carrefour, Adidas, City Grill, Gmarket, Interex, Kaufland, KFC, McDonald's, Pizza Hut, Plus, Tip Top, Trident. La numai un an de activitate, compania Romticket S.A. are peste 1000 clienți – firme care achiziționează lunar tichete de masă. În anul 2008 firma are în vedere dezvoltarea rețelei de colaboratori, dublarea cifrei de afaceri, precum și extinderea companiei, în vederea eficientizarii activității.
SA Carpatica Life SRL
Este o societate de brokeraj pe piața pensiilor private fondată în anul 2007. Beneficiind de o forță de vânzare deosebită, societatea este autorizata pentru toate tipurile de fonduri private de pensii.
SAI Carpatica Asset Management S.A.
Socizare deosebită, societatea este autorizata pentru toate tipurile de fonduri private de pensii.
SAI Carpatica Asset Management S.A.
Societatea de Administrare a Investițiilor Carpatica Asset Management S.A., cea mai tânără membră a Grupului, a fost înființată în luna august 2007,în vederea dezvoltării gamei de produse integrate oferite de Grupul Financiar Carpatica. Societatea are ca obiect de activitate administrarea investițiilor și a portofoliilor individuale, dorind să ofere clienților servicii de o calitate deosebită.
1.1.3 FORMA, STRUCTURA CAPITALULUI ȘI A ACȚIONARIATULUI
Structura capitalului social se prezintă astfel:
Persoane fizice: 80,42% (130.839.249,40 lei)
Persoane juridice: 19,58% (31.849.068,20 lei)
Participație străină: 33,98% (55.284.142,10 lei) din care:
Persoane fizice: 27,96% (45.484.082,10 lei)
Persoane juridice: 6,02% (9.800.060,00 lei)
Participație romană: 66,02% (107.404.175,50 lei) din care:
Persoane fizice: 52,47% (85.355.167,30 lei)
Persoane juridice: 13,55% (22.049.008,20 lei)
Total: 100% (162.688.317,60 lei)
Administrarea și conducerea băncii sunt încredințate Consiliului de administrație (administratori), compus din 9 membri.
Banca și salariații săi sunt obligați să păstreze secretul conturilor deschise clienților săi, precum și secretul tuturor operațiunilor efectuate. Relații asupra operațiunilor și conturilor se dau numai titularilor de conturi, organelor judecătorești și de urmărire penală, potrivit condițiilor stabilite de lege;
Capitalul social al emitentului are o valoare de 162.688.317,60 lei și este împărțit în 1.626.883.176 acțiuni cu o valoarea nominală de 0,1 lei/acțiune.
Grafic 1. Structura detaliata a actionarilor
(Sursa: www.carpatica.ro)
1.2 PRODUSELE OFERITE DE BANCA CARPATICA
Clienții Băncii Carpatica se împart în 3 categorii:
persoane fizice
întreprinderi mici și mijlocii (IMM)
corporații
Produsele oferite de către Banca Carpatica IMM-urilor sunt următoarele:
Depozite.
Credite.
Carduri.
Internet Banking.
Banca Carpatica lanseaza periodic produse noi, nebirocratice, concepute împreuna cu clienții săi, care vor respecta trei reguli de bază: vor fi simple, rapide și inovatoare.
1.2.1 CREDITE PENTRU PERSOANE JURIDICE OFERITE DE BANCA CARPATICA
Creditele bancare pentru IMM-uri sunt structurate în două tipuri: cele pentru capital de lucru, care se acordă pe termen scurt, de maxim un an, și cele pentru investiții, a căror durată poate ajunge până la cinci ani. Banca Carpatica oferă ambele tipuri de credite în același timp aceleiași companii. Totuși, în acest caz, cele două credite nu trebuie să depășească contravaloarea a 250.000 de euro.
Banca Carpatica propune soluții de finanțare, menite să vină în întâmpinarea firmelor care doresc acces rapid și simplificat la suport financiar, răspunzând, totodată, nevoilor de capital de lucru, acoperirii vârfurilor de plăți pe termen scurt, demarării unei noi afaceri și programelor investiționale avute în vedere de acestea. Până în prezent, peste 25.000 de Întreprinderi Mici și Mijlocii au accesat una din posibilitățile de finanțare sau un credit IMM oferit de Banca Carpatica.Dorința băncii este de a sprijini activ spiritul antreprenorial local.
Portofoliul de credite oferit de Banca Carpatica clienților săi se compune din următoarele:
Credit pentru investiții în agricultură;
Credit Prima Afacere;
Facilitate de credit;
Credit Prestigiu;
Credit din surse EFSE;
Credit Instant IMM;
Credit agricol;
Credit Buget;
Credit pentru investiții imobiliare;
Credit 1001 oportunități;
Credit pe documente financiare.
CREDIT PENTRU INVESTIȚII ÎN AGRICULTURǍ
Clienți eligibili:
Creditul se adresează persoanelor juridice, care se încadrează în una din categoriile de mai jos:
– producători agricoli individuali evidentiati în Registrul fermelor
– asociații agricole familiale, asociații de producători agricoli, grupuri de producători și cooperative agricole
– societăți agricole private, respectiv asociații agricole cu personalitate juridică
– societăți comerciale cu capital privat
cu condiția să fie organizați conform legii și să facă dovada existenței unui proiect de investiții eligibil pentru finanțare în cadrul PNDR
Modalitate de finanțare:
– creditul are ca obiectiv sprijinirea investițiilor în agricultură, prin punerea la dispoziția producatorilor agricoli a fondurilor necesare susținerii proiectelor de investiții finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR)
– creditul este destinat finanțării proiectelor de investiții sau cofinantarea, alături de APDRP, a proiectelor de investiții; în cadrul creditului se pot finanța TVA-ul și cheltuielile neeligibile.
– valoarea creditului se stabilește în funcție de necesitățile clientului, precum și pe baza analizei economico-financiare a clientului și capacității de rambursare
– banca poate finanța valoarea integrală proiectului de investiții (inclusiv TVA și cheltuieli neeligibile pentru APDRP) sau poate finanța doar o parte din proiectul de investiții, în completarea ajutorului nerambursabil de la APDRP
– perioada de creditare este de maxim 120 de luni
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
– flexibilitate în garantarea creditului
Dobânzile și comisioanele se negociază în funcție de bonitatea și performanța financiară a clientului.
CREDIT PRIMA AFACERE
Clienți eligibili:
– agenți economice (inclusiv AF, PFA, profesii liberale) organizați conform legii, care nu beneficiază de credit bancar și se încadrează într-una din următoarele categorii:
– sunt nou înființate sau
– nu au înregistrat venituri din activitate, de la înființare, mai mult de 3 luni calendaristice
– agenți economice organizați conform legii, care au activitate, dar care doresc să demareze afaceri noi.
Creditarea acestui tip de clienți se face pe baza unui plan de afaceri și/sau studiu de fezabilitate bine fundamentat, din care să rezulte viabilitatea afacerii, și crearea condițiilor de rambursare a creditului și în care să se analizeze:
– cunoștintele administratorilor în domeniul de activitate al societății
– capacitatea de a angajă personal cu experiență
– capacitate de organizare / management
– cunoașterea afacerii de către administratori
– potențialii clienți ai entității economice
Modalitate de finanțare:
– credit pentru susținerea derulării activității curente și pentru finanțarea proiectelor de investiții
– valoarea creditului se stabilește în concordanță cu necesarul de fonduri al beneficiarului pentru derularea activității curente și cu capacitatea de rambursare a beneficiarului în cazul creditelor pentru activitate curentă și este corelată cu valoarea necesară derulării proiectului de investiții și cu capacitatea de rambursare a beneficiarului în cazul creditelor de investiții.
– perioada de creditare:
– maxim 36 de luni pentru finanțarea activității curente (perioadă de grație de 6 luni pentru plata principalului)
– maxim 60 de luni pentru finanțarea investițiilor (perioadă de grație de maxim 12 luni)
– aport propriu: min. 5% din valoarea investiției/ proiectului de investiții (fără TVA) în cazul creditelor de investiții
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei și valută (EUR și USD)
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
– flexibilitate în garantarea creditului
Dobânzile și comisioanele se negociază în funcție de bonitatea și performanța financiară a clientului.
FACILITATE DE CREDIT
Acest tip de credit reprezintă o modalitate de finanțare a activității curente a entitaților economice, pentru a face față unor plăți imediate în cazul în care volumul acestora depășește disponibilitățile existente în contul curent.
Împrumutul se poate acorda sub forma CREDITULUI OVERDRAFT sau CREDITUL OVERNIGHT
Clienți eligibili:
Sunt eligibili pentru finanțare entitațile economice care:
– derulează activitatea prin conturile deschise la BCC de cel puțin 3 luni,
– au în derulare credite la BCC (doar pentru solicitanții de credit OVERNIGHT), altele decît facilitățile de credit și creditele pe documente comerciale
Modalitate de finanțare:
– credit pentru finanțarea activității curente. Tragerile efectuate din facilitatea de credit se vor face prin virament, pe bază de documente justificative, ridicările de numerar fiind permise numai în cazul în care destinația este plata drepturilor salariale (dovedită prin documente).
– pentru creditul OVERDRAFT
– valoarea creditului ce se acordă, nu poate să depășească nivelul capitalurilor proprii (determinate la ultima balanța de verificare contabilă);
– valoarea creditului ce se acordă să nu depășească 20% din încasările medii lunare, prin BCC, pe ultimele 3 luni calendaristice încheiate (fără creditele acordate și rambursările de credite din această perioadă);
– pentru clienții IMM valoarea maxima a creditului nu va depăși 200.000 lei.
– pentru creditul OVERNIGHT
– valoarea maximă a creditului este de 20.000 lei
– perioada de creditare este de maxim 20 zile calendaristice pentru creditul OVERDRAFT si maxim 10 zile calendaristice pentru creditul
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei și valută (EUR, USD)
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
Dobanzile si comisioanele se negociaza in functie de bonitatea si performanta financiara a clientului
CREDIT PRESTIGIU
Clienți eligibili:
Sunt considerați eligibili pentru a beneficia de aceasta finanțare societățile comerciale care:
– sunt constituite ca si entități juridice de cel puțin 3ani
– nu sunt înregistrate in CIP cu BO cu incidente majore in ultimele 12 luni, de la data solicitării de credit
– nu sunt in interdicție de a emite cecuri bancare
– figurează in evidențele CRB cu serviciul datoriei A (dacă a indeplinit cerințele de raportare) în ultimele 12 luni de la data solicitării de credit
– a obținut o cifra de afaceri mai mare de 10 mil. Lei, în ultimul an încheiat
– dețin active imobilizate și financiare în valoare de peste 5 mil. lei (la ultima balanță contabilă)
– dețin capitaluri proprii mai mari de 5 mil. lei (la ultima balanță contabilă)
– nu au gradul de îndatorare ajustat* mai mare de 70%, la ultima balanță de verificare
– se afla în categoria A de performanță financiara
Modalitate de finanțare:
– credit pentru finanțarea activității curente
– valoarea creditului va fi calculata în funcție de necesitățile clientului, precum și pe baza analizei economico-financiare a clientului și capacității de rambursare, dar nu mai mult de 2 x Cifra de Afaceri medie lunara obținuta in ultimele 12 luni calendaristice.
– perioada de creditare este de maxim 12 luni
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei și valută (EUR, USD)
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
Dobanzile si comisioanele se negociaza in functie de bonitatea si performanta financiara a clientului.
CREDIT DIN SURSE EFSE
Clienți eligibili:
întreprinzători, întreprinderi micro și mici cu capital privat (inclusiv entități nou înființate care se încadrează într-una din categoriile menționate), cu reședința/sediul în România, definiți în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Modalitate de finanțare:
– credit pentru stimularea dezvoltării economice și a prosperității în România prin acordarea de finanțări destinate dezvoltării, prin intermediul instituțiilor financiare/de credit.
– credit pentru finanțarea activității curente și pentru finanțarea investițiilor
– valoarea creditului este de maxim 100.000 EUR sau echivalentul în LEI
– perioada de creditare:
– maxim 36 de luni pentru finanțarea activității curente
– maxim 120 de luni pentru finanțarea investițiilor
Beneficii
– finanțarea se acordă în RON și EUR
– perioadă de grație de până la 12 luni pentru creditul de investiții
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
– flexibilitate în garantarea creditului
Dobânzile și comisioanele se negociază în funcție de bonitatea și performanța financiară a clientului.
CREDIT INSTANT IMM
Clienți eligibili:
Persoane juridice (inclusiv PFA, AF, profesii liberale) care îndeplinesc, printre altele, următoarele condiții:
– au cont deschis la Banca Comercială Carpatica
– perioada de funcționare a companiei este de min. 3 luni la data depunerii cererii de credit.
Modalitate de finanțare:
– împrumut pentru creditarea entitaților economice care derulează afaceri viabile, in condiții flexibile privind destinația finanțării oferite si garantarea împrumuturilor.
– pentru nevoi nenominalizate
– valoarea creditului este de maxim 50.000 lei
– perioada de creditare este de maxim 36 de luni
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei
– rapiditate îndoptarea deciziei de creditare
Dobanzile si comisioanele se negociaza in functie de bonitatea si performanta financiara a clientului.
CREDIT AGRICOL
Clienți eligibili:
Creditul se adresează persoanelor juridice (inclusiv AF, PFA), care
– exploatează terenuri agricole sau efective de animale, în scopul obținerii producției agricole destinate comercializării
– dețin tehnica și specializarea în executarea de servicii pentru obținerea producției agricole
– derulează activități legate de piscicultură, acvacultură sau apicultură
Modalitate de finanțare:
– credit pentru finanțarea activității curente
– credit pentru sprijinirea sectorului agricol, prin punerea la dispoziția producătorilor agricoli a fondurilor necesare susținerii activității proprii desfășurate.
– valoarea creditului va fi calculata în funcție de necesitățile clientului, precum și pe baza analizei economico-financiare a clientului și capacității de rambursare
– perioada de creditare este de maxim 12 luni
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei și valută (EUR, USD)
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
Dobânzile si comisioanele se negociaza în funcție de bonitatea și performanța financiara a clientului.
CREDIT BUGET
Clienți eligibili:
Creditul se adreseaza clienților care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
– sunt persoane juridice (societăți comerciale) organizate conform legii,
– nu se afla in procedură de insolvență
– înregistrează profit din exploatare
– se afla in categoria A sau B de performanta financiară
– nu a fost înregistrat in CIP cu BO cu incidente majore in ultimele 3 luni si cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni
– nu este in interdicție de a emite cecuri bancare
– în ultimele 12 luni, de la data solicitării de credit, figureaza in CRB cu serviciul datoriei A (dacă a îndeplinit cerințele de raportare)
Modalitate de finanțare:
– creditul este destinat entitaților economice viabili, cu garanții solide, care înregistrează obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale sau alte obligații de natura impozitelor sau taxelor.
– credit pentru finanțarea activității curente, respectiv plata obligațiilor bugetare curente și/ sau restanțe
– creditul are ca scop evitarea blocării activității curente care poate sa apară/ a apărut prin instituirea unor popriri pe conturile bancare ale clientului sau altor forme de executare instituite de organele de urmărire fiscală.
– valoarea creditului va fi stabilită în funcție de valoarea obligațiilor bugetare (curente și/sau restante) de plata, precum și pe baza analizei economico-financiare a clientului și capacității de rambursare.
– perioada de creditare este de maxim 12 de luni
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
Dobânzile si comisioanele se negociaza în funcție de bonitatea și performanța financiara a clientului.
CREDIT PENTRU INVESTIȚII IMOBILIARE
Clienți eligibili:
– creditul se adreseaza persoanelor juridice (inclusiv AF, PFA) care dețin proiecte autorizate sau au demarat acțiunile pentru obținerea autorizațiilor necesare
Modalitate de finanțare:
– destinatia creditului este:
– achiziționarea de terenuri destinate construcțiilor noi, banca furnizînd fonduri si pentru ridicarea construcției
– achiziția, amenajarea, reabilitarea, extinderea unor imobile
– efectuarea lucrărilor de construcții noi (imobile cu destinație locativă, birouri, spatii comerciale, hale industriale, spatii de producție)
– finanțarea altor cheltuieli care apar în procesul de derulare a investiției
– rambursarea unui credit ipotecar de investiții imobiliare contractat anterior
– credit pentru dezvoltarea diverselor proiecte de investiții imobiliare.
– valoarea creditului se va calcula in funcție de valoarea necesară derulării proiectului de investiții si de capacitatea de rambursare a beneficiarului
– perioada de creditare este de
– maxim 48 de luni, pentru clienții care intenționează, la finalizarea proiectului, să înstrăineze activul care face obiectul creditării
– maxim 180 luni, pentru celelalte situații
Pentru cazurile in care se construiește pe un teren concesionat, scadenta creditului nu va depăși data pana la care este valabil contractul de concesiune
– aportul propriu este de minim 10% din valoarea fără TVA a proiectului
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei și valută (EUR și USD)
– perioada de gratie este de maxim 12 luni pentru plata principalului și a dobînzii. Dobânda înregistrată pe perioada de grație se poate achita integral la expirarea perioadei de grație sau eșalonat, în tranșe lunare egale, în următoarele maxim 12 luni după expirarea perioadei de grație.
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
– flexibilitate în garantarea creditului
Dobânzile si comisioanele se negociaza în funcție de bonitatea și performanța financiara a clientului.
CREDIT 1001 OPORTUNITǍȚI
Clienți eligibili:
Persoane juridice (exclus PFA, AF) care îndeplinesc următoarele condiții:
– perioada de funcționare a companiei este de min. 12 luni la data depunerii cererii de credit
– înregistrează profit conform ultimului bilanț contabil (semestrial sau anual), în cazul în care la data respectivă derula activitate continuă de mai mult de 12 luni
– grad de îndatorare ajustat să fie maxim 80%, conform ultimei balanțe de verificare
– evoluția cifrei de afaceri să fie pozitivă pe baza ultimelor situații financiare anuale sau semestriale, în cazul în care activitatea societății nu este sezonieră.
– categoria de performanta financiara este A
– are conduita financiara bună, respectiv:
– nu înregistrează incidente majore in CIP cu BO in ultimele 6 luni,
– nu se afla in interdicție de a emite cecuri,
– in ultimele 6 luni nu a înregistrat sume restante conform CRB, cu un serviciu al datoriei mai mare de 7 zile
nu înregistrează datorii restante la bugetul de stat la data depunerii cererii de credit, conform certificatului fiscal sau declarației pe propria răspundere.
Modalitate de finanțare:
– creditul se adreseaza entitaților economice care derulează afaceri viabile, in condiții flexibile privind destinația finanțării oferite și garanțiile solicitate
– credit pentru nevoi nenomonalizate
– valoarea creditului este de:
– maxim 500.000 lei sau echivalentul in moneda de acordare, pentru clienții IMM
– maxim 1.000.000 lei sau echivalentul in moneda de acordare, pentru clienții non IMM
– perioada de creditare este de
– 60 luni pentru creditele garantate cu Contract de Asigurare încheiat cu o societate de asigurări agreată de Bancă.
– 120 luni pentru creditele acordate în celelalte variante de garanții se stabilește în funcție de termenul de încasare al documentelor comerciale:
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei și valută (EUR și USD)
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
– flexibilitate în garantarea creditului
Dobânzile si comisioanele se negociaza în funcție de bonitatea și performanța financiara a clientului.
CREDIT PE DOCUMENTE FINANCIARE
Este un credit de trezorerie care substituie creditul comercial acordat între partenerii de afaceri, finanțarea oferită de Bancă fiind acordată cu luarea în garanție a documentelor ce probează derularea tranzacțiilor comerciale și care urmează a se deconta/încasa pe perioada pentru care au fost alocate fondurile.
Documentele comerciale sunt considerate de Banca instrumentele de plată în curs de încasare (cec, bilet la ordin – BO, ordin de plată – OP) și facturile emise.
Pentru a fi acceptate spre creditare, documentele comerciale:
– trebuie să aibă la bază o relație comercială dovedită prin emiterea unei facturi și materializată prin livrarea mărfii, prestarea serviciului sau executarea lucrării (cu excepția creditelor acordate pe baza de OP).
– nu figurează ca fiind declarate pierdute/furate/distruse, in urma consultării CIP
Clienți eligibili:
– credit pentru entitațile economice, care au conturi deschise la Bancă și își derulează activitatea prin aceste conturi .
Emitenti eligibili:
– entitațile economice care nu sunt înregistrați în CIP cu interdicție de a folosi cecul ca și instrument de plată;
– entitațile economice care nu înregistrează în CIP incidente la plata BO în ultimele 6 luni de la data solicitării de credit;
– entitațile economice care nu au beneficiat, in ultimele 12 luni, de credite de la unitatea BCC in baza unor documente comerciale emise de solicitantul de credite
Modalitate de finanțare:
– creditele pe documente comerciale pot fi utilizate pentru:
– plăți furnizori (exclus pentru efectuarea de investiții)
– plăți salarii;
– achitare obligații bugetare;
– achitarea altor obligații aferente activității curente (inclusiv leasing);
– constituirea depozitului colateral cu titlu de garantare (cf. prevederilor punctului 7 privind garanțiile)creditul se adreseaza entitaților economice care derulează afaceri viabile, in condiții flexibile privind destinația finanțării oferite și garanțiile solicitate
– valoarea creditului se va stabili la un nivel ce poate atinge maxim valoarea nominală a documentelor comerciale aduse în garanție.
– perioada de creditare se stabilește în funcție de termenul de încasare al documentelor comerciale, coroborat cu circuitele bancare de decontare și cu termenele legale de prezentare la plată a acestora și nu poate fi mai mare de:
– 15 zile calendaristice, in cazul creditelor pe cecuri
– 60 zile calendaristice, în cazul creditelor pe facturi sau BO
Beneficii:
– finanțarea se acordă în lei și valută (EUR și USD)
– rapiditate în adoptarea deciziei de creditare
– flexibilitate în garantarea creditului
Dobânzile si comisioanele se negociaza în funcție de bonitatea și performanța financiara a clientului.
1.2.2 PRINCIPALELE TIPURI DE ÎNTREPRINDERI CARE POT BENEFICIA DE CREDITE BANCARE
Clienții băncii care pot beneficia de produse tip credit pot fi persoane juridice române care au conturi deschise la bancă, respective :
a) regii autonome, companii și societăți naționale, multinaționale și filialele acestora;
b) societăți comerciale cu capital de stat și / sau privat, constituite potrivit Legii 31 / 1990, republicată și completată;
c) societăți comerciale cu capital integral străin sau mixt;
d) societăți agricole cu personalitate juridical;
e) societăți și instituții financiare, altele decât băncile;
f) societăți de leasing; Carpatica
g) unități ale administrației publice locale ( Consiliile Locale, Consiliile Județene, Consiliul General al Municipiului București, Primării și unități de interes local, organizate în conformitate cu Legea Administrației Publice Locale nr. 189 / 1998 și nr. 215 / 23 .04. 20070;
h) instituții publice constituite pe bază de Hotărâri de Guvern;
i) fundații și alte organizații nonprofit;
j) asociații de proprietari și alte forme de asociere prevăzute de lege;
k) instituții de cercetări, organizații sindicale.
1.3 POZIȚIONAREA BǍNCII CARPATICA ÎN TOPUL BǍNCILOR DUPǍ VALOAREA ACTIVELOR
Tabelul 1. Topul bancilor dupa valoarea activelor la 31.09.2007
Loc Banca Cota de piata Active (mil. euro)
1 BCR 26.20% 13330.06
2 BRD-GSG 16.30% 8288
3 Raiffeisen Bank 8.00% 4087
4 HVB Tiriac 5.10% 2610
5 Banca Transilvania 4.70% 2389.8
6 BancPost 4.50% 2277.4
7 ING Bank 4.20% 2139.4
8 Alpha Bank 4.20% 2113
9 CEC 4.10% 2083
10 ABN Amro Bank 3.10% 1558.3
11 Volksbank 2.70% 1379
12 Banca Romaneasca 2.10% 1052.4
13 Piraeus 1.70% 845.3
14 OTP 1.50% 781.4
15 Citibank 1.40% 719
16 Finansbank 1.40% 704
17 Eximbank 1.40% 695.5
18 Banca Carpatica 0.90% 483.7
19 Italo-Romena 0.80% 384.7
20 MKB Romexterra 0.80% 298.6
(Sursa: www.banking.ro)
Banca Carpatica ocupă locul 18 în clasamentul băncilor din România, după valoarea activelor, dintr-un număr de 38 de bănci, reușind să urce un loc față de anul trecut, lucru realizat prin majorarea capitalului, extinderea unităților de lucru marindu-și de asemenea și cota de piață. Pe plan local( județul Cluj) Banca Carpatica ocupă un loc 9 în top 10 bănci din Cluj.
CAP 2: ABORDǍRI TEORETICO-METODOLOGICE IN DOMENIUL ANALIZEI BONITAȚII CU EXEMPLIFICARE LA BANCA CARPATICA
2.1 PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI DE CREDITARE
2.1.1 CONȚINUTUL SI FUNCȚIILE CREDITULUI
Pentru definirea creditului, este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv:
creditul ca încredere;
creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire;
creditul ca formă a relațiilor de schimb.
Creditul ca încredere: este o concepție care plasează la baza relațiilor de credit ideea de încredere, de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca încredere se fundamentează pe definițiile date acestui concept. Termenul credit își are originea în cuvintele latine „creditum”, „de credere” care desemnează încrederea în ceva sau cineva. În practică, această încredere se concretizează în relațiile dintre creditor și debitor, în sensul că cel din urmă trebuie să prezinte o anumită bonitate, astfel încât să genereze încredere din partea creditorului.
Creditul ca expresie a relațiilor de schimb, reprezintă „un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare”( Thomas Fitch, 1993).
Creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire reprezintă o abordare care pornește de
la conținutul economic specific al creditului, respectiv transferul unei părți din produsul social de la unii din participanții la circuitul economic către alți participanți la acest circuit. Spre deosebire de alte forme ale relațiilor de redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele și taxele, care au caracter definitiv, creditul este o formă particulară a acestor relații, prin caracterul temporar al transferului din economie.
Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare și corelarea acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare:
Creditul reprezinta o categoric economica, ce exprima relații de repartiție a unei parți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizeaze și se distribuie disponibilitațile din economie și se creeaza noi mijloace de plata, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizarii unor obiective ale politicii economice.
În esență, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare viitoare.
Conținutul și semnificația acestui concept rezultă și din funcțiile care sunt atribuite creditului, și care în funcție de opiniile care s-au conturat, pot fi grupate astfel:
a) o primă grupă de opinii abordează funcțiile creditului în același mod ca și funcțiile finanțelor, respectiv funcțiile de repartiție și control. Potrivit acestei idei, relațiile de credit fac parte din relațiile financiare în sens larg;
b) o a doua grupă de opinii consideră trei funcții caracteristice ale creditului (cele două precedente) plus funcția de emisiune;
c) a treia grupă analizează funcțiile creditului ca: funcție de mobilizare și funcție de redistribuire;
d) a patra grupă de opinii apreciază creditul prin aceea că este însoțit permanent de dobândă, atribuindu-i-se funcția de purtător de dobândă.
Dintre toate aceste opinii exprimate cu privire la funcțiile creditului, rețin atenția cele care atribuie creditului următoarele funcții:
– de repartiție
– de control
– de emisiune.
2.1.2 ELEMENTELE SI TRASǍTURILE CREDITULUI
Pentru evidențierea funcțiilor și caracteristicilor creditului, este necesară prezentarea elementelor incluse în relațiile de credit, astfel:
– participanții la raportul de credit;
– promisiunea de rambursare;
– scadența;
– dobânda (prețul creditului).
Participanții la raportul de credit, creditorul și debitorul sunt denumiți în literatura de specialitate cu termenul „subiecte ale raportului de credit”( Cezar Basno & Dardac Nicolae: 126).
Analiza participanților la raportul de creditare evidențiază marea diversitate a acestora și dimensiunile ample ale creditării. Dacă se procedează la gruparea în trei categorii principale a creditorilor și debitorilor, se disting: populația; statul, entitațile economice.
Entitațile economice dețin o importantă poziție în rândul creditorilor, în cazul în care obțin rezultate financiare pozitive, pentru care caută cele mai eficiente modalități de plasare pe piața monetară sau de capital. Disponibilitățile monetare degajate de întreprinderi se constituie în resurse de creditare a activităților unităților deficitare, fie în mod direct, fie prin intermediul băncilor și al altor instituții financiare.
Potențialul de economisire, implicit de creditare al întreprinderilor poate fi evidențiat prin analiza disponibilităților în depozite la termen și ale portofoliilor de titluri deținute ca participații la capitalul social al altor entitați economice și ca subscriptori la titlurile emise de stat.
Populația participă la procesul de creditare în dublă calitate, de creditor și debitor, remarcându-se prin rolul important în asigurarea resurselor de creditare. O asemenea tendință este specifică și țărilor dezvoltate, unde aportul populației la formarea resurselor de creditare este aproximativ egal cu cel al întreprinderilor.
Participarea statului în calitate de creditor nu poate fi analizată decât în situația înregistrării de excedente bugetare și a disponibilizării în economie a unor importante sume, dirijate către sistemul asigurărilor și protecției sociale ori către alte destinații.
Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a rambursa, la scadență, valoarea capitalului împrumutat, plus dobânda, ca preț al creditului.
Datorită unei conjuncturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla în incapacitate de plată, sau poate întârzia plata sumelor ajunse la scadență. Din acest motiv, este necesar, ca la nivelul creditorului să se adopte măsurile necesare pentru prevenirea și eliminarea riscului de nerambursare, printr-o analiză temeinică a solicitantului de credite, din mai multe puncte de vedere: poziția pe piața internă și în cadrul ramurii, situația financiară, gradul de îndatorare, forma juridică și raportul cu ceilalți participanți pe piață.
Garantarea creditelor constituie o caracteristică legată de rambursabilitatea acestora.
În funcție de natura elementelor care constituie obiectul garanției, se poate face distincție între garanția reală și garanția personală.
Scadența sau termenul de rambursare stabilit în contract este diferit în funcție de particularitățile sectorului de activitate și de nivelul eficienței activității beneficiarilor de credite.
Dobânda reprezintă o caracteristică a creditului și constituie, după cum se desprinde din literatura de specialitate, prețul capitalului utilizat, sau „chiria”, pe care o plătește debitorul pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi capitalul împrumutat.
2.2 ASPECTE GENERALE PRIVIND RISCURILE BANCARE ÎN PROCESUL DE CREDITARE
Noțiunea de risc se poate defini ca un angajament care poartă o incertitudine datorită probabilității de câștig sau pierdere.
Pentru o societate bancară, riscul reprezintă probabilitatea ca într-o tranzacție să nu se obțină profitul preconizat sau chiar să apară o pierdere, posibilitatea ca evenimente potențiale, previzibile sau imprevizibile să aibă un impact negativ asupra capitalului sau veniturilor. Riscul bancar este un fenomen care apare în decursul derulării operațiunilor bancare, provocând efecte negative asupra activității băncilor, prin deteriorarea calității afacerilor, reducerea profitului sau producerea de pierderi. Deși riscul bancar poate fi provocat din cauza mediului concurențial extern, în principal însă, riscul e datorat clienților băncii care, contractând credite, nu le rambursează la termen și/sau nu sunt acoperite de garanții corespunzătoare, ceea ce provoacă pierderi societății bancare.
Gestiunea riscurilor bancare reprezintă „necesitatea de a conduce o anumită politică, o orientare în acțiune și comportament, determinată de o evaluare a perspectivelor de viitor printr-o previziune întemeiată pe premizele științifice, ceea ce înseamnă activitatea de prevenire pe multiple planuri, care trebuie afirmată permanent în scopul înlăturării oricăror efecte negative ale evoluțiilor din sfera de activitate și ale acțiunii riscurilor specifice”( Basno C.& Dardac N., 2005).
Gestiunea riscurilor bancare presupune folosirea unei metodologii care include trei etape:
– identificarea riscurilor
asumarea riscului
finațarea și transferul riscului
Un rol important în monitorizarea riscurilor îl reprezintă existența unor structuri adecvate în ansamblul activității bancare. Prin legea bancară(Legea nr. 58 din 5 martie 1998), structurile reglementate în adiministrarea riscurilor sunt: Comitetul de risc, Comitetul de credit, Comitetul de administrare a activelor și pasivelor.
Clasificarea riscurilor bancare în funcție de caracteristica bancară (cauza și forma lor):
Riscuri financiare:
riscul de credit;
riscul de lichiditate;
riscul ratei dobânzii;
riscul de solvabilitate;
riscul de schimb valutar;
riscul de țară.
Riscuri comerciale (de prestare):
riscul de piață;
riscul operațional;
riscul de produs/serviciu;
riscul de imagine comercială.
Primele trei riscuri sunt cunoscute ca riscuri de parteneriat sau de contrapartidă deoarece sunt expresia aceluiași risc – de partener.
2.2.1 PREVENIRE, EVALUARE ȘI GESTIONAREA RISCULUI DE CREDIT
Riscul de credit, cel mai important dintre riscurile bancare, este specific creditării, reprezentând posibilitatea ca împrumutul și/sau dobânda datorate de debitor să nu fie rambursate la scadență sau să fie rambursate doar parțial.
În situația persoanelor fizice sau juridice, incapacitatea de rambursare se poate datora fie neseriozității debitorului, fie situației financiare nefavorabile a acestuia.
În vederea stabilirii unei opinii prudente, vizând posibilitatea de rambursare a creditului, banca trebuie să evalueze toate componentele față de client.
Activitatea de creditare implică evaluarea bonității clienților, evaluare care nu se dovedește întotdeauna a fi corectă sau bonitatea clienților se poate deteriora cu timpul, datorită influenței diferiților factori. Drept urmare, riscul de credit reprezintă riscul ca debitorul creditului să nu-și îndeplinească obligațiile contractuale.
Analiza creditului reprezintă procesul de evaluare a riscului de credit. Riscul de creditare trebuie apreciat în funcție de ceea ce banca se așteaptă să realizeze de pe urma creditării. Procesul de creditare este potențial purtător de câștiguri( Roxin L.,1997 : 47). Analiza creditului este un proces care trebuie să se deruleze periodic: înainte de acordarea creditului în vederea fundamentării deciziei de creditare și apoi, în funcție de scadența creditului, la intervale de timp determinate, de regulă atunci când rapoartele financiare ale clientului sunt puse la dispoziție.
În vederea micșorării la maximum a riscului de creditare este necesară utilizarea unui sistem de investigare a tuturor componentelor de risc, respectiv:
– riscul tranzacției, care are în vedere diferite aspecte funcționale și operaționale ale riscului afacerilor;
– riscul propriu-zis, care se referă la profitabilitatea afacerilor.
Riscul afacerii acoperă atât valoarea, natura, structura și perioada de risc, cât și implicațiile de natură juridică și economică față de împrumut. Riscul propriu-zis presupune asumarea de către bancă a riscului, în sensul că debitorul își va onora obligațiile la scadență. De aceea, instituția de credit va trebui să evalueze toate componentele riscului împrumutului.
În cuantificarea riscului, banca este obligată să utilizeze instrumente, metode și tehnici cunoscute pe plan mondial, având în vedere următoarele elemente:
– structura tranzacției;
– performanțele financiare ale clientului;
– elemente ale surselor de rambursare a creditului;
– structura și calitatea garanțiilor creditului.
Riscul cu privire la situația financiară viitoare a unui debitor este greu de anticipat, mai ales pentru persoane juridice, incapacitatea de rambursare a creditului fiind cauzată de mediul înconjurător, acesta fiind definit ca totalitatea factorilor exogeni societății comerciale, de natură economică, socială, politică.
Banca trebuie să cunoască bine evoluția mediului inconjurător, în acest sens, normele interne de creditare trebuind să fie continuu adaptate.
Gestionarea preventivă a riscului de creditare presupune organizarea procesului de creditare, începând cu definirea politicii de creditare și terminând cu monitorizarea și controlul creditelor acordate, având la bază anticiparea riscurilor în scopul diminuării sau eliminării efectelor nedorite ale acestora. Gestiunea riscului de creditare privește deopotrivă gestiunea riscului global de creditare și a celui individual, fiecare componentă având rolul său specific în cadrul activității de creditare și de management general( Hoanță N.,2007 :126).
Prevenirea riscului de credit trebuie să vizeze două aspecte:
– divizarea riscului și
– constituirea garanțiilor.
Divizarea riscului are drept scop disiparea riscurilor, în vederea reducerii posibilității înregistrării de pierderi mari din partea societății bancare.
Dacă pentru persoane fizice, băncile acordă credite cu preferință persoanelor cu venituri, pentru persoane juridice banca își va orienta repartizarea riscurilor prin acordarea de credite atât companiilor cât și firmelor mici, în domenii diferite de activitate și cu o repartiție teritorială cât mai întinsă.
În vederea minimizării riscului de creditare, băncile trebuie să se asigure că întreprinderile prezintă garanții suficiente în cazul în care nu pot rambursa creditele contractate. Garanția desemnează „ orice metodă, instrument sau angajament accesoriu contractului de credit, pus la dispoziție sau emis în favoarea băncii, care să asigure banca de recuperarea sumelor împrumutate, inclusiv dobânzile, în cazul nerambursării acestora de către debitor”( Beju, D.,2004 :114).
Există două tipuri principale de garanții:
un drept constituit legal, în favoarea creditorului, privind un activ sau mai multe, în posesia sau sub controlul debitorului;
garanție din partea unui terț, în favoarea debitorului, echivalentă cu obligația legală din partea garantului de a achita sumele cuvenite creditorului, dacă debitorul nu reușește să onoreze datoria.
Astfel, analistul bancar trebuie să țină cont, ca prim pas al prudenței financiare, de modul în care se expune banca vis-a-vis de garanțiile aduse de debitorul creditat, apoi alte elemente importante ar fi sectorul de activitate economică în care el operează și calitatea managementului.
Garanțiile constituie în România condiția de bază a acordării unui credit, în situația nerambursării împrumutului și/sau dobânzilor, banca asumându-și responsabilitatea recuperării creditului prin executarea garanției. Garanțiile reprezintă sursa de rambursare a creditului numai în situația în care debitorul nu mai are alte posibilități de rambursare.
În funcție de nivelul înregistrat, există patru tipuri de riscuri bancare:
risc excesiv (RE)
risc înalt (RI)
risc mediu (RM)
risc scăzut (RS)
Evaluarea riscului de credit se realizează în două etape:
– calcularea raportului de solvabilitate, care se determină ca raport între nivelul fondurilor proprii și totalul activelor și elementelor în afara bilanțului, ponderate în funcție de gradul lor de risc;
– măsurarea riscurilor la care banca este expusă, prin evaluarea periodică a portofoliului de credite.
În acest sens, Banca Națională a României impune băncilor comerciale să-și clasifice portofoliul de credite și să-și constituie provizioane de risc lunar, pe baza bilanțurilor contabile ale debitorilor.
În vederea previzionării viabilității unui client, principalul obiectiv al analizei de cuantificare a riscului de credit îl reprezintă cunoașterea evoluției financiare a acestuia din perioadele anterioare, precum și prognozarea performanțelor viitoare.
În situația unui debitor cu probleme financiare, până la recuperarea datoriei din garanții, soluția preferată pentru societatea bancară este renegocierea contractului de credit, pentru a salva atât creditorul cât și debitorul de pierderile posibile. Această renegociere reprezintă de fapt o reeșalonare a creditului și dobânzilor, precum și extinderea autorității băncii prin participarea acesteia la luarea deciziilor de către conducerea entitatii economice.
Gestionarea riscului de credit se realizează de către bancă prin:
– decizii echilibrate de creditare, printr-o evaluare corectă a riscului;
– o creditare dispersată a clienților, pentru ca pierderile să nu fie concentrate în timp;
– cumpărarea de garanții pentru asigurarea creditelor.
În funcție de istoricul și experiența lor în afaceri, instituțiile de credit își stabilesc indicatori de analiză a riscurilor proprii, chiar și modul de calcul pentru același indicator fiind diferit.
Indicatorii riscului de creditare, regăsiți în analiza unor bănci recunocute ar fi:
Volumul creditelor restante / Total credite x 100;
Volumul creditelor neperformante / Total credite x100.
– acești doi indicatori trebuie să aibă valori minimale, primul tinzând spre 0, al doilea în jur de 1%
Datorită importanței pe care o are administrarea riscului de credit, BNR elaborează norme privind limitarea riscului de credit al băncilor, privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și pentru constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit( Regulamentul nr. 3 din 12 martie 2007), Regulamentul nr. 4 din 12 martie 2007care modifică și completează Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2002 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările și completările ulterioare (M.O.nr.189/19.03.2007).
Banca poate să intervină în vederea diminuării riscului de creditare, fie prin stabilirea unor plafoane de credite pe sectoare și categorii de clienți, fie nemaiacordând credite sectoarelor care aduc pierderi băncii(Stoica M, 2005).
2.2.2 ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CREDITE SI CONSTITUIREA PROVIZIOANELOR DE RISC DE CREDIT
În conformitate cu prevederile legii privind constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit( Regulamentul BNR nr.5/2002 privind clasificarea creditelor și plasamentelor), băncile sunt obligate în vederea protejării capitalului propriu, a depozitelor persoanelor fizice și juridice, precum și a acoperirii unor eventuale credite care prezintă incertitudini în recuperare, să constituie provizioane specifice de risc de credit și dobândă.
Pentru aceasta se determină expunerea netă, diminuând volumul creditelor angajate și al dobânzilor aferente cu valoarea reală a garanțiilor, stabilită în funcție de posibilitatea de valorificare a acestora pe piață. Dacă valoarea de piață a garanțiilor constituite este acoperitoare, expunerea netă va fi zero și în consecință, nu vor fi constituite provizioane.
Astfel, pe de o parte, banca își crează condiții pentru eliminarea efectului riscului de credit, prin obținerea de venituri suplimentare rezultate din majorarea dobânzilor, funcție de categoria de risc. Pe de altă parte, în momentul în care riscul devine certitudine, prin sistemul provizioanelor, pierderile aferente sunt înregistrate și acoperite în cadrul unui sistem de referință rațional din punct de vedere contabil și economic(Regulamentul BNR nr.5/2002 privind clasificarea creditelor și plasamentelor).
Determinarea necesarului de provizioane de risc de credit sau plasament se face parcurgând următoarele etape:
încadrarea creditului sau plasamentului în categoriile de risc de credit a elementelor de active din bilanț, precum și a celor din afara bilanțului;
determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit;
aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul obținute, corespondența între categoriile de clasificare și coeficienții de provizionare fiind următoarea:
Tabelul 2. Corespondența între categoriile de clasificare și coeficienții de provizionare
(sursa: B.N.R. )
În urma acestei analize se determină creditele neperformante care generează pentru bănci cele mai mari cheltuieli de gestiune a riscului. Nivelul maxim al costurilor se regăsește în cazul creditelor trecute la pierdere, din care nu se mai poate recupera nici o sumă și care se acoperă din provizioanele constituite.
Constituirea provizioanelor specifice de risc de credit se realizează lunar, prin includerea pe cheltuielile lunii pentru care se face provizionarea, a sumei reprezentând nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit. Fac obiectul constituirii provizioanelor specifice de risc de credit și plasamentele, precum și dobânzile neîncasate aferente, evidențiate în bilanțul contabil.
Regularizarea provizioanelor specifice riscului de credit se face lunar prin modificarea nivelului acestora, pentru a se restabili egalitatea între nivelul existent și cel al necesarului, prin includerea pe cheltuieli sau venituri a sumei reprezentând diferența dintre nivelul existent în sold al provizioanelor specifice riscului de credit și nivelul necesarului.
Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se referă la anularea lor în cazul realizării riscului de credit și se efectuează prin reluarea pe venituri a sumei care reprezintă nivelul existent în sold a provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor și plasamentelor care se scot în afara bilanțului.
La un interval de timp (lunar), fiecare bancă este obligată să raporteze la BNR –Direcția Supraveghere, provizioanele specifice de risc de credit.
Pe parcurs sau la sfârșitul exercițiului, se recomandă a se utiliza indicatori specifici de expresie și apreciere a procesului de previzionare( Basno C.& Dardac N., 2006 : 117), cum sunt:
Rata creanțelor neperformante = (Creanțe neperformante/ Total creanțe) x 100
Rata de previzionare = (Provizioane constituite/Credite neperformante) x 100
a creanțelor neperformante
Rata efortului net = (Efortul net de previzionare/Total credite acordate) x 100
2.3 APRECIEREA CAPACITAȚII DE RAMBURSARE A SOLITANTILOR DE CREDIT
2.3.1 VERIFICAREA DOCUMENTAȚIEI ÎN VEDEREA CREDITǍRII
A. PRIMUL CONTACT CU SOLICITANTUL ȘI CEREREA DE CREDIT
Această fază implică culegerea informațiilor primare despre solicitant, determinarea, în urma discuției cu acesta, a eligibilității pentru acordarea unui imprumut și completarea cererii de credit.
Se consideră a fi cerere de credit orice document scris din care pot fi determinate:
datele de identificare ale Imprumutatului;
tipul imprumutului;
scopul imprumutului;
suma solicitată;
termenul pe care se solicită imprumutul;
garantia propusa pentru imprumutul solicitat.
Formularul va fi semnat de o persoană autorizată a societătii respective, conform Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor (in cazul SRL) sau conform Hotararii Consiliului de Administratie publicata in Monitorul Oficial (in cazul societatilor pe actiuni), persoana imputernicita expres, in conditiile legii.
Semnătura este un instrument formal de exprimare a intenției de a contracta un credit.
Datele de identificare ale Imprumutatului trebuie să cuprindă numele entitatii economice, adresa acesteia, adresa punctelor de lucru, daca este cazul (în cazul întreprinzătorilor particulari: adresa de domiciliu), codul fiscal , iar în cazul societăților comerciale, pe lângă acestea, numărul de înregistrare în registrul comerțului.
După preluarea cererilor de credit de catre ofiterul de credite IMM din sucursala trebuie efectuată filtrarea preliminară a acestora de catre sucursala, cu scopul de a elimina cererile de credit provenite de la clienți inacceptabili pentru banca .
B. ANALIZA SI EVALUAREA ÎMPRUMUTULUI
In acesata faza are loc culegerea tuturor datelor și informațiilor care urmează a fi procesate și pregătirea propunerii ce urmează a fi prezentată pentru aprobare în Comitetul de Credite.
Directorul de sucursala / Ofiterul de vanzari/Ofiterul de credite IMM din sucursala va efectua, dupa caz, una sau mai multe vizite la sediul solicitantului și va realiza verificarea faptica a garanțiilor propuse.
Directorul de sucursala / Ofiterul de vanzari/Ofiterul de credite IMM vor avea in vedere urmatoarele:
discutie generala despre modul in care functioneaza si se dezvolta afacerea;
inspectarea sediului/punctelor de lucru ale clientului pe formarea unei impresii calitative – ex. Este solicitantul o persoana responsabila, care sunt abilitatile sale manageriale etc. – si de asemenea sa colecteze si sa verifice datele in vederea analizei financiare si economice (stocuri, active fixe, creante, datorii, cash, conturi bancare, contracte, etc).
Inspectarea garantiilor ce pot fi constituite si sint acceptabile pentru banca;
Estimarea caracterului viitorului client (referinte);
Informatii despre alte afaceri detinute de client.
Directorul de sucursala / Ofiterul de vanzari/Ofiterul de credite IMM in cursul vizitelor efectuate la sediul solicitantului colecteaza toate informatiile necesare pentru a finaliza analiza, si pentru a determina tipul si valoarea garantiei adecvate si acceptabile pentru banca.
În cursul întocmirii referatului de credit de catre Ofiterul de credite IMM din sucursala ,se vor respecta următoarele:
Ca toate informațiile relevante să poată fi cunoscute, interpretate și evaluate de factorii decizionali.
Este inacceptabilă o abordare și o soluție de formulare unilaterală, tendențioasă, care pune în prim plan doar elementele pozitive, respectiv cele negative.
Se vor evita repetițiile și elementele neesențiale care doar măresc volumul referatului.
Referatul de credit trebuie să conțină toate informațiile relevante, necesare pentru luarea unei decizii bine fundamentate, inclusiv efectuarea verificării în bazele de date CIP, CRB.
a) Prezentarea generală a clientului
Scurtă prezentare și caracterizare a trecutului, a activității, a produselor/serviciilor clientului, a experiențelor Băncii cu clientul, a disponibilității de plată a clientului. Informații privind principalii clienți și furnizori (de ex. volum, acorduri de plată, distribuție după scadență etc.).
Prezentarea informațiilor referitoare la acționari cu participație semnificativă, a trecutului în afaceri, a planurilor de viitor; a participațiilor în cadrul altor societății;
Prezentarea informațiilor privind experiența, calificarea, pregatirea profesională a managementului, succesiunea, eficiența, strategia conducerii.
b) Prezentarea scopului cererii
Trebuie prezentată și explicată destinația/scopul imprumutului.
c) Evaluarea posibilităților reale de îndeplinire a obiectivelor, analiza situației viitoare a Imprumutatului
concluziile care pot fi trase din evaluarea debitorului;
analiza activității economice a Imprumutatului;
(trebuie evaluată evoluția activitatii economice a imprumutatului pe baza datelor din trecut, prezent și viitor, prezentarea motivelor concrete ale modificărilor mai importante)
efectul factorilor de risc mai importanți asupra activității Imprumutatului pe durata imprumutului;
d) Efectul scontat al relației cu Imprumutatul asupra rezultatelor Băncii
Calculul profitabilității trecute și prognozate a clientului
2.3.2 METODOLOGIA ANALIZEI BONITAȚII DE CATRE BǍNCI
A. ANALIZA BONITAȚII SOLICITANTULUI DE CREDIT
Banca realizează investigații pentru a defini potențialul clientului ce urmează a fi creditat, analizând aspecte ce dau conținut regulilor de creditare bancară. Se au în vedere:
caracterul clientului – descris prin integritate, onestitate, educație și reputație socială, modul de respectare a promisiunilor în afaceri;
competența clientului – accentul fiind pus pe legalitatea și profitabilitatea afacerilor derulate, inclusiv a celei ce urmează a se credita, prudența în afaceri, strategiile de piață, politicile privind solvabilitatea, lichiditatea și trezoreria entitatii economice, situația financiară prezentă și viitoare, garanția unui management competent al afacerii;
capitalul clientului – vizându-se a se stabili proporția de participare a clientului cu capital propriu la finanțarea afacerii și, implicit gradul de creditare a acesteia;
calitatea relațiilor cu mediul de afaceri – urmărindu-se implicit relația cu băncile, modul de onorare a obligațiilor față de acestea, serviciul datoriei;
calitatea garanției creditului – prin care se stabilește dacă există capacitatea rambursării creditului din afacere fără a recurge la giranți, dacă sunt oferite garanții adecvate și suficient de substanțiale pentru a se asigura soliditatea creditului(Trenca I, 2006 : 158-159).
În cazul acordării de credite, banca este obligată să ia în considerare și posibilitatea ca acestea să nu mai poată fi rambursate. Pentru a minimiza acest risc, bancherii trebuie să dea dovada unui înalt profesionalism și a unui maximum de responsabilitate atunci când fundamentează și adoptă o decizie de creditare. Acest lucru e posibil doar atunci când se studiază cu multă atenție fiecare aspect pe care îl reclamă un caz de solicitare și acordare de credit. În cazul în care nu se răspunde unui astfel de deziderat, este posibil ca banca să înregistreze pierderi, care ulterior trebuie acoperite fie din profit, fie din capitalurile proprii. Pentru a se evita astfel de neplăceri, în cazul acordării unui credit, o bancă trebuie să urmărească cu consecvență derularea unor etape.
Etapele procesului de creditare:
informarea, documentarea asupra solicitantului de credit;
documentarea creditului, documentele necesare analizei creditului;
analiza bonității solicitantului de credit;
negocierea creditelor;
aprobarea și acordarea creditului;
angajarea creditului și monitorizarea utilizării acestuia;
rambursarea creditului, controlul existenței si conservării garanțiilor.
Necesitatea analizei situației economico-financiare a clientului decurge din nevoia băncii de a cunoaște toate elementele necesare fundamentării deciziei de creditare.
Dintre etapele enumerate mai sus, un loc deosebit de important îl deține stabilirea bonității solicitantului de credit.
Băncile, în general trebuie să se asigure de bonitatea clientului, prin care se definește „capacitatea acestuia de a-și susține serviciul datoriei, respectiv, de a rambursa creditul la scadență și de a-și plăti dobănzile aferente, precum și de a face dovada existenței si menținerii la parametrii corespunzători a garanțiilor asiguratorii”( Trenca, I., 2005 :277).
Bonitatea financiară se determină prin calcularea unor indicatori financiari pe baza datelor din formularele contabile, în funcție de perioada în care se determină, astfel:
anual- bilanțul contabil și contul de profit și pierdere;
semestrial- rezulatate financiare și situația patrimoniului;
lunar- balanța de verificare( Radut R. C, 2003 :122).
Formularele anuale și semestriale din care se extrag datele pentru determinarea bonității trebuie să fie avizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice și controlului financiar de stat, județene, respectiv a municipiului București.
Aprecierea bonității clienților se realizează în momentul solicitării unui credit, dar și ulterior pentru creditele aflate în portofoliul băncii, prin analizarea unor aspecte cantitative (analiza economico-financiară) și calitative (analiza aspectelor nefinanciare) ale activității acestuia( Beju, D, 2004 :107).
Analiza economico-financiară a unui client constă în:
Examinarea bilanțului contabil, care presupune:
– analizarea acestuia pe ultimii doi ani încheiați și ultima balanță de verificare;
– analizarea imobilizărilor corporale și necorporale, precum și a surselor de acoperire a acestora;
– analizarea costurilor, pentru dimensionarea corectă a volumului de credite;
– analizarea datoriilor și obligațiilor față de terți;
Analizarea contului de profit și pierderi, care presupune:
– analizarea profitului obținut;
– analizarea repartizării profitului net;
– analizarea pierderilor și recuperarea lor;
Analizarea fluxului de lichidități pentru perioada următoare, având la bază planificarea producției, contractele de aprovizionare și desfacere, variația stocurilor.
Capacitatea de a achita băncii, la termenele stabilite, a ratelor de credit și a dobânzilor aferente, potrivit recentelor reglementări din domeniu, este apreciată ca fiind:
bună – dacă ratele și dobânzile sunt plătite la scadență sau cu o întârziere de maximum 7 zile;
slabă – dacă ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere de 8 – 30 zile;
îndoielnică – dacă ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 de zile(Trenca, I., 2006 :192).
În practică, deseori se susține ca dependența prea mare pe care o manifestă băncile, în vederea creditării, față de indicatorii de bonitate rezultați din activități anterioare, face ca nu întotdeauna decizia cu privire la acordarea sau respingerea viitoarelor credite sa fie una corectă. Din acest punct de vedere, în aprecierea credibilității clienților prin prisma bonității trecute (istorice), ar trebui să se acorde o mai mică importanță analizei afacerii post-factum și să se insiste pe cea a activităților viitoare, previzionate, care, constituie obiectul creditului solicitat, cu scopul de a se obține un maximum de certitudine în formularea concluziilor.
Determinarea posibilităților solicitantului de a restitui creditul este în mare parte o problemă de analiză economică. Analiza financiară vizează atât trecutul entitatii economice, cât și perspectivele ei sau a afacerii care face obiectul creditului solicitat.
Analiza financiară post-factum a trecutului entitatii economice constă în interpretarea indicatorilor de bonitate pe baza cărora se pun în evidență punctele tari și punctele slabe înregistrate în evoluția entitatii economice ce solicită creditul(Trenca, I.,2005 :278).
Analiza viitoare financiară prospectivă trebuie să demonstreze nevoile de fonduri ale entitatii economice, în dinamica lor, să permită verificarea realității cererii de credit și să evidențieze posibilitățile reale de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor și comisioanelor aferente.
Practica a demonstrat că interpretarea separată pe bază de punctaj a indicatorilor de bonitate, fără a lua în considerare interdependențele și influențele reciproce dintre elementele care le determină nivelul înregistrat, poate conduce la concluzii eronate, întrucât, în acest caz, se atribuie o importanță majoră în formularea judecăților valorii indicatorilor de bonitate, aceasta devenind hotărâtoare în fundamentarea și adoptarea deciziei de creditare.
Totalitatea creditelor acordate de o bancă formează portofoliul său de credite. Periodic, banca își reconsideră calitatea portofoliului ținând cont de categoriile de bonitate (A, B, C, D, E) și de serviciul datoriei(Dedu V. & Enciu A., 2007 :68).
B. INDICATORI FINANCIARI SI NONFINANCIARI UTILIZAȚI IN ANALIZA BONITAȚII
Pentru conturarea unei imagini cât mai complete despre situația economico-financiară a entitaților economice creditați și pentru diagnosticarea stării lor de bonitate, este necesar a se defini și utiliza un set de indicatori financiari. Nivelul și tendința manifestată în timp a acestor indicatori trebuie să exprime nevoia de resurse pentru activitatea pe care o desfășoară, dar și capacitatea agentului economic de a-și onora obligațiile legate de creditul solicitat. În același timp, indicatorii aleși, trebuie să sprijine luarea deciziilor în activitatea de creditare, să permită monitorizarea individuală a fiecărui credit acordat.
Sistemului de indicatori folosiți pentu aprecierea bonității financiare a firmelor trebuie să i se acorde o importanță aparte, atât în analiza financiară, cât și în procesul de fundamentare propriu-zisă a deciziei de creditare. Rămâne la latitudinea fiecărei bănci, ca prin normele sale interne de lucru, să definească și să utilizeze un astfel de set de indicatori care să servească, în ultimă instanță, politicilor promovate în domeniul creditării.
Practica bancară demonstrează că majoritatea băncilor comerciale, pentru a simplifica munca de analiză și a obține maximum de operativitate în relația cu clientul, recurg la un set restrâns de indicatori, relativ ușor de construit și de utilizat, a căror determinare se face pe baza datelor din raportările periodice pe care entitațile economice sunt obligați să le întocmească și să le depună la administrația financiară din raza teritorială a cărora fac parte, respectiv: bilanț contabil, cont de profit și pierderi, situația patrimoniului, balanța de verificare. Atunci când, din diverse motive, indicatorii de bonitate se determină pe baza balanței de verificare, în prealabil, soldurile conturilor vor fi grupate potrivit modelului formularelor de raportare impuse de Ministerul Finanțelor.
Cel mai adesea, sunt calculați și utilizați frecvent următorii indicatori considerați mai relevanți:
Rata curentă a lichidității = _____Active curente___ x 100
Pasive (obligații) curente
Marja de exploatare = Profit din exploatare x 100
Cifra de afaceri
Marja netă = ___Profit net___ x 100
Cifra de afaceri
Grad de îndatorare = Capitaluri împrumutate (atrase) x 100
Active total
Rotația activelor curente = ______Cifra de afaceri_____
Active curente (solduri medii)
Rotația stocurilor = Costuri de exploatare aferente cifrei de afaceri
Stocuri medii
În contextul analizei financiare, fiecărui indicator i se asociază un coeficient de importanță care va corespunde unui anumit procent al dobânzii de bază practicat de bancă, aferent creditului ce se presupune că urmează a fi acordat.
În practica bancară se mai poate întâlni un alt algoritm, abordat de unele bănci, după care se poate face calculul pentru verificarea bonității clientului, în baza datelor din balanța de verificare a exercițiului din luna precedentă solicitării creditului. Acest algoritm necesită aflarea valorilor pentru următorii indicatori:
Lichiditate patrimonială = Active circulante
Datorii curente
Solvabilitate patrimonială = Capital propriu x 100
Total pasiv
Rata profitului brut = __Profit brut__ x 100
Cifra de afaceri
Rata rentabilității financiare = __Profit net__ x 100
Capital propriu
Gradul de îndatorare = Datorii curente
Total activ
În baza acestui calcul, se realizează apoi un punctaj conform tabelului de mai jos, încadrarea pe intervale făcându-se în funcție de nivelul înregistrat al indicatorilor de performanță enumerați:
Tabelul 3: Punctajul indicatorilor de performanță
(Sursa: Trenca I, 2005 : 281 )
Ca urmare a însumării punctelor atribuite, în funcție de punctajul total obținut și de intervalele valorice prestabilite prin norme, clientul băncii, și implicit creditul, este apoi încadrat în una din următoarele categorii de performanță:
Grupa Punctajul obținut Caracterizare
A 85-100 Standard
B 70-84 În observație
C 50-69 Sub standard
D 25-49 Îndoielnic
E <25 Pierdere
(Trenca, I, 2005 :281,282)
Creditele standard sunt acele credite care nu implică deficiențe și riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit, la acordarea împrumutului clientului, clientul fiind solvabil. Pentru aceste categorii de credite, banca nu-și poate constitui provizioane.
Creditele în observație sunt acordate unor clienți cu rezultate economico-financiare foarte bune și care, în anumite intervale scurte de timp au dificultăți în rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă +dobânda). Provizioanele specifice pot fi constituite de bănci în limita a 5% din valoarea acestor credite și pot fi incluse în cheltuieli( Norme BNR nr.3/24.02.1994).
Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficiențe și riscuri care pot periclita lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului și/sau capacității de plată a beneficiarului de credit. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%.
Creditele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condițiilor, valorilor și garanțiilor existente este incertă. Nivelul provizionului este în acest caz de 50% din valoarea creditelor acordate.
Creditele pierdere sunt considerate acele împrumuturi care nu pot fi restituite băncii. Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%
( Ilieși, S., 2006 :219,220).
Încadrarea entitaților economice într-o categorie se face pe baza analizei performanțelor economico-financiare ale acestora, în funcție de punctajul obținut la criteriile cuantificabile (financiare) și la criteriile necuantificabile (nefinanciare).
Analiza nefinanciară se face în funcție de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate al entitatii economice, poziția entitatii economice în ramură, strategia de dezvoltare și perspectiva unității.
Aceste metode bancare de evaluare a riscurilor de faliment urmăresc detectarea primilor indicatori de pericol care se referă la depășirea limitelor de creditare fără explicații convingătoare, nerespectarea raportului între datorie și capitalul propriu, modificări dese în aparatul de conducere, mutarea contului la altă bancă sau operarea prin contul mai multor bănci ale aceleași afaceri, nelivrarea oportună și de calitate a informațiilor cu caracter financiar etc.
Astfel, ținând cont de toate acestea, băncile clasifică creditele și plasamentele în funcție de serviciul datoriei și inițierea de prevederi judiciare, în categoriile mai sus enumerate.
Prin serviciul datoriei se ințelege capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadență, exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenței.
Prin inițiere de proceduri judiciare se înțelege cel puțin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanțelor și anume:
1) față de debitori:
– acceptarea de către instanță a cererii introductive depusă de bancă, de un terț sau de debitorul însuși pentru declanșarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment;
– declanșarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice;
2) față de contract:
– investirea cu formulă executorie a contractului de credit și a contractelor de garanție, dacă este cazul;
– investirea cu formulă executorie a hotărârii judecătorești definitive ce dispune asupra contractului de credit, precum și contractelor de garanție, dacă este cazul, sau asupra contractului de plasament( Bătrâncea, M., 2003 :123)
Clienții care, prin punctajul calculat după relațiile matematice precizate mai sus, intră în primele 2 categorii, respectiv ’’standard’’ și ’’în observație’’ au avantajul unui acces mult mai facil la obținerea creditului, mai ales dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții cerute prin normele de creditare ale băncii comerciale în cauză.
Întrucât dobânda practicată de bănci cuprinde în ea și o măsură a riscului de creditare e recomandabil ca ea să fie diferențiată în raport de situația financiară a clientului-debitor și, respectiv, a categoriei de risc la care se încadrează creditul în discuție. În acest context, ar fi util să se opereze cu un instrument de lucru adecvat, care să permită corelarea dintre dobânda practicată și riscul la care se expune banca prin acordarea creditului. Se pleacă de la o dobândă considerată de bază, la care se adaugă o marjă de risc, exprimată în puncte procentuale, care crește pe măsură ce creditul devine mai riscant. Se apreciază că dobânda diferențiată, calculată și apoi negociată, mai ales în cazul creditelor riscante, trebuie să joace un rol inhibator, să diminueze apetitul de credit al întreprinzătorului mai puțin prudent, prin nivelul mai ridicat al prețului plătit pentru resursa împrumutată.
Un astfel de instrument de lucru ar putea fi conceput astfel:
Categoria de credit Provizion Dobânda percepută
A- Standard 0% dobânda normală
B- În observație 5% dobânda normală + 3 puncte procentuale
C- Substandard 20% dobânda normală + 5 puncte procentuale
D- Îndoielnic 50% dobânda normală + 10 puncte procentuale
E- Pierdere 100% nu se creditează
(Sursa: Trenca, I. ,2005 : 282)
În cazul în care punctajul unui client se apropie de minimul sau de maximul unei grupe de performanță, acesta se poate ajusta, fie în sensul diminuării, fie în cel al majorării, în funcție de unii indicatori nonfinanciari ce pot fi luați în considerare :
– calitatea echipei manageriale;
– calitatea activității desfășurate de întreprindere;
– relația financiară a subîmprumutatului cu statul.
Aspectele principale urmărite în privința calității echipei manageriale sunt următoarele:
► capacitatea echipei manageriale, din punctul de vedere al competenței și experienței, de a conduce activitatea, în așa fel încât aceasta sa genereze fluxurile de numerar necesare desfășurării eficiente a activității și în consecință, pentru crearea unei capacități adecvate de rambursare a împrumutului;
experiența dobândită de membrii echipei manageriale în cadrul activității desfășurate în unități economice cu același obiect de activitate cu entitatea economica în care își desfășoară în prezent activitatea;
existența obiectivelor bine definite pe termen scurt, precum și a unei strategii pe termen mediu și lung, dar și dacă acestea sunt întocmite și respectate în mod constant sau nu;
factorii de risc ce trebuie urmăriți în evaluarea echipei manageriale sunt:
– schimbări dese ale membrilor conducerii;
– previziuni nerealiste, numeroase și repetate;
– necunoașterea informațiilor financiare sau de activitate de actualitate;
– modificări importante ale situațiilor financiare;
– relații de afaceri cu societăți sau cu structuri de conducere implicate în scandaluri financiare și/sau falimente.
La nivelul calității activității desfășurate de agentul economic se vor urmări aspecte precum:
– continuitatea desfășurării activității și gradul de utilizare a capacităților de producție sunt apreciate prin portofoliul de contracte și durata pe care acesta asigură o activitate neîntrerupta. De asemenea, trebuie identificate situațiile în care entitatea economica depinde de ofertanți produsul sau serviciul având o cerere scăzută;
– activitatea entitatii economice se bazează pe perspectivele sectorului de activitate în care acționează agentul economic. Totodată, poziția acestuia în ramura respectivă constituie un aspect important pentru evaluarea succesului în afaceri a societății.Cota de piață deținută de societate arată poziția acesteia în raport cu concurența.Indiferent de cota de piață deținută, societatea trebuie să ia în calcul concurența și să-și asigure evoluția și dezvoltarea afacerii;
– evaluarea activității trebuie să țină cont de dotările și tehnologia de care dispune întreprinderea. Aceasta trebuie să fie adecvată produselor și serviciilor ce se dorește a fi realizate;
– pentru a determina dacă întreprinderea își dorește câștiguri imediate sau este preocupată de dezvoltarea viitoare, se va urmări care este cota de profit care va fi investită.
În relația agentului economic cu statul, trebuie să se aibă în vedere următoarele cerințe:
– în situația în care întreprinderea înregistrează obligații restante față de bugetul de stat, se va urmări dacă la data scadenței obligațiilor bugetare, disponibilitățile bănești ale debitorului acopereau în întregime nivelul obligațiilor;
– dacă în perioada pentru care au acumulat obligații bugetare restante se înregistrează clienți neîncasați și avansuri acordate furnizorilor cu care întreprinderea este în relații de dependență (relația de dependență este cea stabilită în situația în care o persoană fizică sau juridică este asociat sau acționar semnificativ în amabele societăți comerciale);
– dacă în perioada în care au acumulat obligații bugetare restante, întreprinderea a plătit dividende acționarilor sau asociaților, alții decât instituțiile publice în procesul de privatizare;
-se va ține cont de importanța economică și socială pe care o are întreprinderea la scară națională sau zonală, precum și de faptul că obligațiile restante au fost înregistrate în perioade de calamități naturale(Bătrâncea, I., 2006 :92,93).
Pe baza indicatorilor calculați cu aceste formule, se vor acorda calificative firmelor solicitatoare de credit. Această metodă se numește „credit scoring” și constă în evaluarea creditelor pe bază de punctaj. Utilizarea acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape:
identificarea caracteristicilor esențiale ale dosarului de creditare;
ponderea caracteristicilor selectate;
calcularea punctajului final al creditului prin însumarea punctelor atribuite;
stabilirea categoriei de performanță în care se clasifică creditul.
C. DETERMINAREA CATEGORIEI DE BONITATE
Categoria de bonitate a clientului se determină în urma coroborării performanțelor economico-financiare și a serviciului datoriei, conform tabelului următor:
Tabelul 4: Determinarea categoriei de bonitate
(Sursa: B.N.R)
Încadrarea în categorii de bonitate dupa serviciul datoriei pentru entitățile înființate conform legilor în vigoare, se va face astfel:
categoria „standard” – în cazul în care clientul nu are rate nerambursate și dobânzi neachitate;
categoria „în observație” – în cazul în care ratele scadente și dobânzile sunt achitate cu o întârziere de până la 7 zile;
categoria „substandard” – în cazul în care ratele scadente și dobânzile neachitate au o întârziere de până la 30 de zile;
categoria „îndoilenice” – în cazul în care ratele și dobânzile au o întârziere de 30-60 de zile și se constată un risc de neplată;
categoria „pierdere” – în cazul în care clientul are datorii restante mai vechi de 60 de zile și este în imposibilitatea de a-și onora obligațiile
După ce clientul este încadrat, după performanțele sale și serviciul datoriei în una din categoriile de bonitate de mai sus , în funcție de aceasta se stabilește un punctaj global care, în final permite să se determine nivelul dobânzii pentru noul credit solicitat(Trenca, I., 2005 :284).
2.3.3 SITEMUL DE RATING UTILIZAT DE SOCIETAȚILE BANCARE ROMANEȘTI
Sistemul de rating dupa care se ghideaza societatile bancare romanesti in evaluarea standingului financiar al clientilor care solicita credite:
Tabelul 5 : Criterii financiare și nonfinanciare de evaluare a standingului financiar al clientului creditat
(Sursa: Trenca I, 2007 )
După stabilirea punctajului entitatii economice creditate conform metodologiei prezentate, creditul solicitat este încadrat într-o anumită categorie de risc. Această încadrare se bazează pe punctajul final al entitatii economice, conform grilei:
Tabelul 6: Punctajul final al entitatii economice și încadrarea pe categorii de risc
(Sursa: Trenca I, 2007)
Modelul prezentat mai sus pune accentul pe „analiza dosarului de creditare prin utilizarea de indicatori relevanți ce surprind atât aspecte cuantificabile, cât și necuantificabile ale activității entitatii economice creditate, presupune colectarea și actualizarea continuă a tuturor informațiilor referitoare la responsabilitatea financiară a debitorului, determinarea scopului real contractării împrumutului, identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul și estimarea, pe această bază a seriozității și implicării debitorului în respectarea angajamentelor asumate față de bancă”( Trenca, I., 2005 :293-295).
După părerea mea, principalele slăbiciuni în gestiunea riscului de creditare ce se întâlnesc frecvent în prezent, provin tocmai dintr-o selecție defectuoasă a cererilor de creditare. Acest risc de selecție improprie a dosarelor poate fi minimizat prin: rigoare în ce privește conținutul dosarelor, apreciere internă profesională, pe baze unitare, a calității clienților (prin punctaj), o dubla avizare a deciziei de creditare, stabilirea unei marje corespunzătoare a dobânzii percepute funcție de riscul asumat.
Performanța economico-financiară finală a împrumutatului, în urma coroborării criteriilor cuantificabile, de punctaj, cu criteriile de analiză necuantificabile, se va evidenția pe cele cinci categorii de bonitate, stabilite prin normele BNR și anume:
categoria „A” – performanțele financiare sunt foarte bune și permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei. În același timp se prefigurează menținerea și în perspectivă a performanțelor financiare la un nivel ridicat;
categoria „B” – performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menține acest nivel într-o perspectivă mai îndelungată;
categoria „C” – performanțele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendință de înrăutățire;
categoria „D” – performanțele financiare sunt scăzute și cu o evidentă ciclicitate, la intervale scurte de timp;
categoria „E” – performanțele financiare arată pierderi și există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile.
Pentru clienții care se încadrează în primele două categorii de performanță și îndeplinesc și celelalte cerințe solicitate de bancă, accesul la credit este mai facil. Totodată, clienții respectivi beneficiază și de dobândă mai mică, întrucât de regulă, băncile își diferențiază dobânzile practicate și în funcție de riscul de creditare, iar clienții care se încadrează în ultimele două grupe sunt considerați cei mai riscanți.
În vederea limitării riscului asumat de bănci în procesul de creditare, Banca Națională a României a organizat un sistem de informare bancară, componentele acestuia fiind Centrala Riscurilor Bancare(Regulamentul nr.4/2004 al BNR privind organizarea și funcționarea Centralei Riscurilor Bancare(M.O. nr. 739/2004, partea I) și Centrala Incidentelor de Plăți(Regulamentul nr.1/2007(actualizat) al BNR privind organizarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți). Centrala Riscurilor Bancare a fost pusă în funcțiune în februarie 2006, fiind un centru de gestionare , într-un cadru reglementat, a informției de risc bancar privind creditele, garanțiile aferente, dar și comportamentul de plată al debitorilor. În august 2004 a început să funcționezeBiroul de Credit, o societate creată de bănci pentru a-și asigura o informare mai bună asupra bonității clienților. Aceasta este o bază de date care furnizează băncilor care acordă credite persoanelor fizice, informații referitoare la :
clienții rău-platnici (care au înregistrat restanțe de peste 30 de zile) ;
clienții frauduloși (care au săvârșit o infracțiune sau o contravenție în relația cu banca și au fost calificați în acest fel de către o instanță judecătorească);
documentele cu inadvertențe (declarațiile făcute de solicitanții de credite și care se dovedesc a fi neconforme cu realitatea).
(Beju, D, 2004 :114)
Practica bancară arată ca principalele slăbiciuni în gestiunea riscului de creditare ce se întâlnesc frecvent în prezent în activitatea bancară provin dintr-o selecție defectuoasă a cererilor de creditare. Acest risc de selecție a dosarelor poate fi minimizat prin :
rigoare în ce privește conținutul dosarelor ;
apreciere internă profesională, pe baze unitare, a calității clienților (prin punctaj);
o dublă avizare a deciziei de creditare;
stabilirea unei marje corespunzătoare a dobânzii percepute în funcție de riscul asumat.
După cum s-a văzut, obiectivul global al bancherilor, vizat prin analiza financiară si nonfinanciară a clienților lor creditați, îl constituie creșterea portofoliului de credite al băncii, într-un mod profitabil și fără expunere necontrolată la risc.
2.4 METODOLOGIA DE ANALIZA A BONITAȚII LA BANCA COMERCIALA CARPATICA
Norma BANCA COMERCIALA CARPATICA, in conformitate cu prevederile:
Ordonantei de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului si reglementări/ proceduri/ norme aplicabile emise de Banca Națională a României, L 31/1990 republicata a societatilor comerciale ; L 190/1999 a creditului ipotecar cu modificarile ulterioare, alte prevederi legale.
Analiza financiara
Pentru a analiza datele financiare ale imprumutatului, Analistul de credite IMM din Centrala procedeaza conform urmatoarelor reguli:
Sectiunea I. Pentru IMM-uri este utilizat un sistem Scoring ca un instrument in procesul de evaluare si aprobare imprumuturi.
Categoria de performanta financiara a unei entitati economice din categoria intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) se determina in functie de suma expunerii totale a imprumutului angajat:
a) imprumuturi pâna la 150,000 EUR (echivalent) inclusiv ;
b) Imprumuturi mai mari de 150,000 EUR (echivalent) ;
a ) Imprumuturile cu expunere totala pâna la 150,000 EUR (echivalent) sunt evaluate financiar de catre Ofiterul de credit IMM din sucursala pe baza factorilor cantitativi si factorilor calitativi, care primesc un anumit punctaj (1 pct., 3 pct. Sau 5 pct., unde 5 este punctajul maxim).
Pentru imprumuturile pana la 150,000 EUR (echivalent) – inclusiv 150,000 EUR (echivalent), ofitetii de credite IMM din sucursale – vor efectua scoringul rapid pe baza datelor bilantiere prezentate de imprumutat si vor intocmi referatul de analiza .
Factorii cantitativi si factorii calitativi care se iau in calculul performantei financiare, sunt prezentati in tabelul de mai jos:
Tabelul 7: Factorii cantitativi si calitativi car se iau in calculul performantei financiare
(Sursa: Norme creditare BCC)
Modul de calcul si punctajele factorilor cantitativi este cel mentionat mai jos:
Factor cantitativ 1. Lichiditatea curenta:
– 5 pct. daca este mai mare sau egala cu 0.8
– 3 pct. daca este cuprinsa intre 0.4 – 0.7
– 1 pct. daca este mai mica sau egala cu 0.3
Factor cantitativ 2. Solvabilitatea:
– 5 pct. daca este mai mica sau egala cu 50%
– 3 pct. daca este cuprinsa intre 51% – 69%
– 1 pct. daca este mai mare sau egala cu 70%
Factor cantitativ 3. Profitabilitatea:
– 5 pct. daca este mai mare sau egala cu 8%
– 3 pct. daca este cuprinsa intre 4% – 7%
– 1 pct. daca este mai mica sau egala cu 3%
Factor cantitativ 4. Gradul de indatorare:
– 5 pct. daca este mai mic sau egal cu 60%
– 3 pct. daca este cuprins intre 61% – 89%
– 1 pct. daca este mai mare sau egal cu 90%
Factor cantitativ 5. Rata de risc valutar:
– 5 pct. daca este mai mica sau egala cu 50%, precum si in cazul in care platile si incasarile se fac numai in lei;
– 3 pct. daca este cuprinsa intre 51% – 99%
– 1 pct. daca este mai mare sau egala cu 100%
Punctajele factorilor calitativi sunt cele mentionate mai jos:
Factor calitativ 1. Istoricul de creditare:
– 5 pct. daca societatea nu a inregistrat credite restante mai mult de 15 zile sau nu inregistreaza credite la data analizei
– 3 pct. daca societatea nu a inregistrat credite restante mai mult de 30 zile
– 1 pct. daca societatea a inregistrat credite restante mai mult de 30 zile
Factor calitativ 2. Calitatea actionariatului/asociatilor:
– 5 pct. daca structura capitalului social este 100% privat
– 3 pct. daca structura capitalului social este mixt: privat + stat
– 1 pct. daca structura capitalului social este de stat
Factor calitativ 3. Calitatea conducerii executive:
– 5 pct. daca Managementul este modern, bazat pe un training specializat superior,caracterizat de eficienta, transparenta si munca in echipa
– 3 pct. daca conducerea se bazeaza pe o echipa, dar fara pregatire superioara in domeniu
– 1 pct. daca conducerea este individuala, deciziile fiind luate de o singura persoana;
Factor calitativ 4. Garantiile primite
– 5 pct. daca pe lânga garantiile luate in calcul la deducerea din expunerea fata de entitatea de risc exista si garantii ca: Corporate Guarantee, Personal Guarantee, bilete la ordin emise de companie si avalizate de actionar/asociat
– 3 pct. daca pe lânga garantiile luate in calcul la deducerea din expunerea fata de entitatea de risc exista si garantii ca: bilete la ordin emise de companie si avalizate de administrator, gaj general, gaj pe contul current
– 1 pct. daca pe lânga garantiile luate in calcul la deducerea din expunerea fata de entitatea de risc nu mai exista alte garantii
Factor calitativ 5. Gradul de acoperire al pietei
– 5 pct. daca piata prezinta oportunitati de crestere
– 3 pct. daca piata este stabile
– 1 pct. daca tendinta pietei este de scadere
Dupa calcularea acestor factori cantitativi si calitativi, punctele sunt adunate si ratingul final este stabilit astfel:
Categoria A: intre 38 – 50 puncte;
Categoria B: intre 26 – 37 puncte;
Categoria C: intre 16 – 25 puncte;
Categoria D: intre 11 – 15 puncte;
Categoria E: mai putin sau egal cu 10 puncte;
b) Imprumuturile retail mai mari de EUR 150,000 acordate IMM-urilor sunt evaluate de catre Analistul de credite IMM din Centrala dupa modelului de analiza financiara utilizat pentru clientii corporate.
Pentru imprumuturile cu expunere totala mai mare de 150,000 EUR (echivalent) ofiterii de credite IMM din sucursala vor efectua scoringul de analiza imprumutati corporate pe baza datelor financiare prezentate de imprumutati si vor intocmi analiza.
Companiile cu cifra de afaceri mai mare de 5.000.000 EUR si expunere totala cuprinsa intre 1.000.000 EUR si max 2.000.000 EUR vor fi analizate conform structurii de referat Corporate (incluzind Analiza Creditului, rapoartele de evaluare si structura creditului).
Sectiunea II. Intreprinzatori autorizati si liber profesionisti si societati nou infiintate:
In cazul Intreprinzatorilor autorizati si liber profesionisti precum si pentru societatile nou infiintate si pentru societatile care nu incheie bilanturi/balante de verificare, analiza financiara este efectuata pe baza factorilor calitativi.
Aspecte legale ale analizei
statutul societatii si persoanele reprezentative imputernicite cu semnarea contractului de Imprumut;
garantii (titlu de proprietate etc.) descrierea garantiei, stabilirea persoanelor representative imputernicite cu semnarea contractului de garantie si alte aspecte legale;
BANCA accepta urmatoarele tipuri de garantii
garantii lichide- categoria de risc I:
cash collateral;
scrisori de garantie bancara (in acest caz Sucursala va verifica disponibilul liniei cu banca respectiva);
garantii mai putin lichide- categoria de risc II:
ipoteca;
garantie corporatista;
garantie personala;
gaj pe bunuri mobile;
gaj pe incasari viitoare (contracte);
gaj pe creante existente (cecuri, bilete la ordin, facturi, contracte de inchiriere, contracte de leasing); cu verificarea emitentului/platitorului si cu diversificarea riscului (20% din limita de credit dar nu mai mult de EUR 50,000);
gaj pe creante existente de incasat (ordine de plata si ordine de plata swift).
Gaj pe contul curent
garantii suplimentare:
a) scrisoare de sustinere (“letter of comfort”)
CAP 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA BONITAȚII ENTITǍȚII – STUDIU COMPARATIV
Fiecare bancă are metodele sale specifice de analiză a bonității clienților. Dacă am considera performanțele unui agent economic și le-am supune analizei, am constata că același agent economic ar fi încadrat în categorii de bonitate diferite, la bănci diferite. Cu cât categoria de bonitate e mai bună, cu atât mai puțin exigente sunt cerințele băncii respective.
Prezentarea societății și descrierea proiectului
Obiectul pricipal de activitate îl constituie activitatea de tipărire. Această activitate este structurată pe următoarele clase :
producerea și comercializarea articolelor din hârtie și carton : etichete pentru produse alimentare și nealimentare, cutii și pungi pentru produse alimentare și nealimentare;
editarea și tipărirea de prospecte, pliante publicitare, cărți poștale, ilustrate, calendare, agende, reviste, cărți;
alte activități de tipărire, legătorie, finisare.
Scopul proiectului – firma își propune să realizeze proiectul : „Diversificarea și modernizarea tehnologiei în scopul creșterii productivității muncii.”
Prin achiziționarea acestui teren societatea își propune :
construirea unei clădiri proprii pentru a reduce costurile generate de funcționarea într-un spațiu închiriat
extinderea, optimizarea și modernizarea fluxului tehnologic pe noul amplasament, cu implicații directe în creșterea producției și a productivității muncii.
Costul proiectului se prezintă astfel :
79.000 euro – costul terenului
110.000 euro – costul clădirii
Finanțarea clădirii, a halei de producție tipografică, se va face din :
profitul rămas disponibil pe 2005 : 35.000 euro
din valorificarea unui teren : 50.000 euro
profitul pe 2006
Concluzii privind fezabilitatea proiectului
Sinteza datelor prezentate, ca și analiza economico-financiară, indică fezabilitatea proiectului propus deoarece :
indicatorii rezultați în urma realizării proiectului sunt performanți
societatea dispune de experiență în profil, este viabilă și are capacitatea de a realiza investiția propusă.
Fluxul de producție
Tipografia are în componență următoarele sectoare de muncă și funcționează conform fluxului de producție astfel :
sectorul de culegere și tehnoredactare computerizată este dotat cu 3 calculatoare, 3 imprimante și 2 scanere, cu care se culeg textele, se prelucrează imaginile și se face selecția de culoare, iar în final se tehnoredactează lucrările. Toate aceste echipamente formează o rețea de prelucrare.
sectorul de pregătire pentru tipar este dotat cu o masă de montaj pentru machetare și ramă de copiat, loc în care se fac montajele de film, copierea și developarea plăcilor tipografice offset.
sectorul de imprimare (tipărire) este dotat cu 5 mașini plane de tipărit în coli în procedeu offset.
sectorul de legătorie – finisare este dotat cu : 2 mașini de tăiat, presă, mașină de găurit, mașină profesională de cusut cu ață la cotor, mașină de fălțuit și mașină de capsat cu sârmă.
Principalii furnizori privind aprovizionarea cu materii prime și materiale sunt : RTC – PAPER&BOARDS; ALMA PAPER SRL; BARLETA SRL; EURO PAPIER SRL; ROMANIAN PAPER DISTRIBUTION SRL; SERTI SRL; ADMA INK; HEIDELBERG GMBH VIENA; DYNON; GENEX TRADE INTERNATIONAL; ROLL GUM PROD SRL CLUJ NAPOCA; PRINT ROLL SRL.
Principalii parteneri de afaceri sunt : KNAUF GIPS SRL; ROMANEL SA;; ALARM SYSTEM; TBG BUCHAREST; SHARROM SRL; LG ELECTRONICS; ROMEXPO SA.
3.1 ANALIZA INDICATORILOR DE BONITATE ȘI SCORINGUL REZULTAT IN EVALUAREA S.C. ELANKO S.A. LA BANCA COMERCIALA CARPATICA
Factorilor cantitativi
Factor cantitativ 1. Lichiditatea curenta:
Lichiditatea curenta 2005 = 1,169,979/ 506,867 =2.308256 punctaj 5p
Lichiditatea curenta 2006 = 1,158,532/ 498,538 =2.323859 punctaj 5p
Lichiditatea curenta 2007 = 1,277,302/ 633,677 =2.015699 punctaj 5p
Factor cantitativ 2. Solvabilitatea:
Solvabilitatea 2005 = (993,516/2,536,294)*100=39.17196 % punctaj 5p
Solvabilitatea 2006 = (1,434,147/3,296,712)*100=43.50234 % punctaj 5p
Solvabilitatea 2007 = (1,837,719/5,179,047)*100=35.48373 % punctaj 5p
Factor cantitativ 3. Profitabilitatea:
Profitabilitatea 2005 = (25,719/2,536,294)*100=1.014039 % punctaj 1p
Profitabilitatea 2006 = (16,034/3,296,712)*100=0.486363 % punctaj 1p
Profitabilitatea 2007 = (86,558/5,179,047)*100=1.671311 %punctaj 1p
Factor cantitativ 4. Gradul de indatorare:
Gradul de indatorare 2005 = (1,354,877/993,516)*100=136.3719 % punctaj 1p
Gradul de indatorare 2006 = (1,434,147/1,041,177)*100=137.7429 % punctaj 1p
Gradul de indatorare 2007 = (1,837,719/1,108,034)*100=165.854 % punctaj 1p
Factor cantitativ 5. Rata de risc valutar:
Rata de risc valutar 2005 = platile si incasarile se fac numai in lei punctaj 5p
Rata de risc valutar 2006 = platile si incasarile se fac numai in lei punctaj 5p
Rata de risc valutar 2007 = platile si incasarile se fac numai in lei punctaj 5p
Factori calitativi
Factor calitativ 1. Istoricul de creditare:
2005: societatea nu a inregistrat credite restante mai mult de 15 zile punctaj 5
2006: societatea nu a inregistrat credite restante mai mult de 15 zile punctaj 5
2007: societatea nu a inregistrat credite restante mai mult de 15 zile punctaj 5
Factor calitativ 2. Calitatea actionariatului/asociatilor:
2005: structura capitalului social este 100% privat punctaj 5
2006: structura capitalului social este 100% privat punctaj 5
2007: structura capitalului social este 100% privat punctaj 5
Factor calitativ 3. Calitatea conducerii executive:
2005: Managementul este modern specializat superior punctaj 5
2006: Managementul este modern specializat superior punctaj 5
2007: Managementul este modern specializat superior punctaj 5
Factor calitativ 4. Garantiile primate:
2005: punctaj 5
2006: punctaj 5
2007: punctaj 5
Factor calitativ 5. Gradul de acoperire al pietei:
2005: piata prezinta oportunitati de crestere punctaj 5
2006: piata prezinta oportunitati de crestere punctaj 5
2007: piata prezinta oportunitati de crestere punctaj 5
Scoring Rating
2005 42 A
2006 42 A
2007 42 A
3.2 ANALIZA INDICATORILOR DE BONITATE ȘI SCORINGUL REZULTAT IN EVALUAREA S.C. ELANKO S.A. LA BANCPOST
Factori Cantitativi
1) Lichiditate patrimonială:
Lichiditate patrimonială 2005= 1,169,979/ 506,867 =2.308256 9p
Lichiditate patrimonială 2006= 1,158,532/ 498,538 =2.323859 9p
Lichiditate patrimonială 2007= 1,277,302/ 633,677 =2.015699 9p
2) Marja profitului brut :
Marja profitului brut 2005=(25,719/2,536,294)*100=1.014039 % 0p
Marja profitului brut 2006=(16,034/3,296,712)*100=0.486363 % 0p
Marja profitului brut 2007=(86,558/5,179,047)*100=1.671311 % 0p
3) Solvabilitatea patrimonială:
Solvabilitatea patrimonială 2005= 993,516/2,348,393=0.423062 3p
Solvabilitatea patrimonială 2006=1,041,177/2,475,324=0.420623 3p
Solvabilitatea patrimonială 2007=1,108,034/2,945,753=0.376146 3p
4) Cifra de afaceri (medie lunară) :
Cifra de afaceri (medie lunară) 2005= 2,536,294/12=211,357.8 9p
Cifra de afaceri (medie lunară) 2006= 3,296,712/12=274,726 9p
Cifra de afaceri (medie lunară) 2007= 5,179,047/12=431,587.3 9p
5)Mărimea capitalului propriu:
Mărimea capitalului propriu 2005= 993,516 9p
Mărimea capitalului propriu 2006= 1,041,177 9p
Mărimea capitalului propriu 2007= 1,108,034 9p
Factori calitativi
1) Natura capitalului:
2005: 6p
2006: 6p
2007: 6p
2) Posibilități de urmărire și control :
2005: 6p
2006: 6p
2007: 6p
3) Obiectul de activitate al firmei :
2005:6p
2006:6p
2007:6p
4) Vechimea agentului economic :
2005:3p
2006:3p
2007:3p
5) Calitatea managerială :
2005:3p
2006:3p
2007:3p
Scoring Rating
2005 54 B
2006 54 B
2007 54 B
3.3 ANALIZA INDICATORILOR DE BONITATE ȘI SCORINGUL REZULTAT IN EVALUAREA S.C. ELANKO S.A. LA BANCA TRANSILVANIA
Factori cantitativi
1) Rentabilitate economică
Rentabilitate economică 2005 = 43,057/993,516*100=4.3338 % punctaj 19
Rentabilitate economică 2006 = 44,271/2,475,324*100=1.788493 % punctaj 7
Rentabilitate economică 2007 = 106,192/ 2,945,753*100=3.604919 % punctaj 13
2) Rata curentă
Rata curentă 2005 = 1,169,979/ 506,867*100=230.8256 % punctaj 22
Rata curentă 2006 = 1,158,532/ 498,538*100=232.3859 % punctaj 22
Rata curentă 2007 = 1,277,302/ 633,677*100=201.5699 % punctaj 22
3) Grad de îndatorare
Grad de îndatorare 2005 = 1,354,877/993,516*100=136.3719 % punctaj 0
Grad de îndatorare 2006 = 1,434,147/2,475,324*100=57.93775 % punctaj 19
Grad de îndatorare 2007 = 1,837,719/ 2,945,753*100=62.38537 % punctaj 22
4) Solvabililitate
Solvabililitate 2005 = 993,516/1,500,383*100=66.21749 % punctaj 22
Solvabililitate 2006 =1,041,177/1,539,715*100=67.62141 % punctaj 22
Solvabililitate 2007 = 1,108,034/ 1,741,711*100=63.61756 % punctaj 22
5) Acoperire risc valutar
Acoperire risc valutar 2005 = Da punctaj 4
Acoperire risc valutar 2006 = Da punctaj 4
Acoperire risc valutar 2006 = Da punctaj 4
Factori calitativi
1) Calitatea conducerii
2005 – punctaj 3
2006 – punctaj 3
2007 – punctaj 3
2) Condiții de piață
2005 – punctaj 3
2006– punctaj 3
2007 – punctaj 3
Scoring:
2005 70 categoria B
2006 77 categoria A
2007 83 categoria A
Concluzie:
Fiecare bancă are propriul său sistem prin care evaluează performanțele potențialilor clienți, unele fiind mai exigente, iar altele mai puțin exigente, deoarece fiecare bancă încearcă să atragă cât mai mulți clienți și în acest fel să domine piața.
Din exemplul dat se poate constata că în comparație cu celelalte bănci, Banca Comerciala Carpatica duce o politică de creditare permisiva, firma considerată se încadrează în categoria A,deși celelalte bănci, BancPost si Banca Transilvania o încadrează în categoria B, respectiv B si A.
CAP 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Lipsa resurselor pe termen lung din economia națională diminuează posibilitatea acordării de credite pentru investiții firmelor ceea ce va determina un decalaj important fată de restul economiilor care se dezvolta și din punct de vedere financiar, dar și din punct de vedere tehnologic. Acest aspect trebuie privit și în lumina influențelor macroeconomice (ca de exemplu criza mondială a petrolului și criza americană a creditelor ipotecare) care au un impact deloc de neglijat asupra mediului de afaceri în general, deci, implicit, și asupra mediului bancar românesc. Ca și în alte rânduri, Banca Comercială Carpatica a reușit să-și adapteze din mers strategia și să răspundă atât exigențelor impuse de o piață în formare, cât și cerințelor clienților și acționarilor săi.
Banca Comercială Carpatica este o bancă în plina dezvoltare, cu largă deschidere spre nou, care crește odată cu dezvoltarea proprietății private din România, orientându-se în special spre firmele private. În sprijinul entităților economice, banca urmărește diversificarea tipurilor de credite pe care le acordă, corelând aceasta cu o analiza atentă a bonității în vederea gestiunii unui portofoliu de credite performante.
Cea mai delicată problemă în procesul de creditare o reprezintă evaluarea bonității entității economice; o bună evaluare protejând banca de situații nedorite, ca de exemplu nerecuperarea creditului acordat și a dobânzii aferente acestuia.
Orice bancă își asumă într-o oarecare măsură riscuri atunci când acordă credite și, în mod cert, toate băncile înregistrează în mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci când unii dintre debitori nu-și onorează obligațiile. Oricare ar fi însă nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate dacă operațiile de creditare sunt organizate și gestionate cu profesionalism.
Gestionarea operațiilor de creditare prin intermediul unor metode moderne presupune analiza bonității entității economice prin intermediul rating-ului. Acesta constă într–o notație de apreciere a atributelor solicitantului în vederea acordării creditului, care sunt apoi agregate într-o notă totală.
Există mai multe metode de notare care ar putea sa răspundă cerințelor interne de analiză; categoriile cele mai uzuale fiind reprezentate de rezultatul unei expertize, de rezultatul aplicării unui model sau de rezultatul unei combinații a celor două.
Din studiul de caz concluzionăm că Banca Comercială Carpatica duce o politică de creditare mai permisiva decât băncile cu care am comparat-o, Bancpost respectiv Banca Transilvania, pentru a atrage un număr mai mare de clienți și pentru a-și consolida poziția pe piață.
În concluzie, activitatea de analiză a bonității realizată de o bancă comercială trebuie să aibă în vedere următoarea finalitate:
creditarea unor entități economice viabile, cu o activitate care să poată acoperi serviciul datoriei pe toată durata creditării,
managementul riscului de creditare să evalueze realist toate elementele care ar putea determina „accidente” în creditare, și să le elimine,
menținerea permanentă a unui echilibru normal între resursele atrase și plasamentele efectuate în credite performante, pentru realizarea indicatorilor de solvabilitate la nivel optim.
Prin această atitudine se urmărește nu neapărat un profit imediat și facil, ci mai degrabă o dezvoltare a afacerii pe termen lung, pe baze sănătoase, în deplină loialitate concurențială, urmărind sprijinirea sectorului privat și, implicit, contribuind la construirea unei economii de piață reale în România.
În urma analizei situațiilor de pe piața bancară și metodele folosite de bănci aș face următoarele propuneri pentru Banca Carpatica: să încerce să se impună și să se facă cunoscută mai bine pe piață pentru că este o bancă cu potențial, dar nu foarte cunoscută de populație ; si scoaterea unor noi produse de creditare pe termen lung, pentru a veni în sprijinul întreprinzatorilor români.
BIBLIOGRAFIE
1. Basno C.& Dardac N.( 1999) – Riscurile bancare. Cerințe prudențiale monitorizate, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2. Basno C.& Dardac N.( 2000) – Produse, costuri și performanțe bancare, editura Economică, București,
3. Basno C.& Dardac N.( 2002) – Management bancar, editura Economică, București,
4. Bătrâncea, I. et al. (2008) – Analiza financiara in banci, editura Risoprint, Cluj-Napoca,
5. Bătrâncea, I. et al. (2007) – Analiza financiara a entitatii economice, editura Risoprint, Cluj-Napoca,
6. Bătrâncea, I.( 2006) – Raportări financiare, editura Risoprint, Cluj-Napoca,
7. Bătrâncea, I. (2006)– Standing financiar, editura Risoprint, Cluj-Napoca,
8. Bătrâncea, M.( 2003) – Risc și faliment, editura Dacia, Cluj-Napoca,
9. Beju, D.( 2004) – Mecanisme monetare și instituții bancare, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
10. Brendea, C.( 2001) – Riscul și performanța creditului bancar în România, editura Coresi, București,
11. Burciu P.& Sandu P.( 1999) – Activitatea bancară internațională, editura Economică, București,
12. Câmpean Iuga, I. C. – Sisteme performante de creditare a agenților economici, teză de doctorat
13. Dănilă, N.& Berea, A. O.( 2000) – Management bancar, editura Economică, București,
14. Dedu V.& Enciu A.( 2001) – Contabilitate bancară, editura Economică, București,
15. Dedu, V.( 2003), – Gestiune și audit bancar, editura Economică, București,
16. Greuning, H.V.& Brajovic, B.S.( 2003) – Analiza și managementul riscului bancar, editura Irecson, București,
17. Hoanță N. (2001)– Bani, bănci, editura Economică, București,
17. Ilieși, S.( 2006) – Strategii financiare, editura Dacia, Cluj-Napoca,
18. Ionescu, L.( 1996) – Băncile și operațiunile bancare, editura Economică, București,
19. Ionescu, L.( 2004) – Analiza riscului în creditare, Institutul Bancar Român,
20. Murray, A.( 1998) – Analiza creditului, editura Expert, București,
21. Nițu, I. (2000 )– Managementul riscului bancar, editura Expert, București, 22. Olteanu, Al.- Management bancar, ed. Dareco, Târgoviște, 2003
23. Pintea, Al.& Ruscanu, Gh.( 1995) – Băncile în economia românească, editura Economica, București,
24. Radut R. C.( 2003) – Creditarea agenților economici, editura Lumina Lex, București,
25. Roșca, T.( 2002) – Monedă și credit, editura Altip, Alba-Iulia,
26. Rotaru, C.( 2001) – Managementul performanței bancare, editura Expert, București,
27. Trenca, I.( 2004) – Metode și tehnici bancare, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
28. Trenca, I.( 2005) – Fundamente ale managementului financiar, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
29. Trenca, I.( 2006) – Tehnica bancară, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
30. Woelfel, Charles J.( 2003)- Financial statement analysis, New York, McGraw Hill,
35. Zaharciuc, E (2000)– Contabilitatea societăților bancare, editura Teora, București,
– Normele de creditare ale Băncii Carpatica
– Normele de creditare ale Banca Transilvania. S.A.
– Normele de creditare ale BancPost
***Legea nr. 58/5 martie 1998 privind societățile bancare, publicată în M.O. nr.121 din 23 martie 1998 (rectificată în 2003) cu modificările și completările ulterioare
***Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (M.O. nr.1027 din 27 decembrie 2006, partea I)
***Regulamentul BNR și al CNVM nr.15/20 din 14.12.2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituțiile de credit și firmele de investiții potrivit abordării bazate pe modele interne de rating
***Regulamentul BNR și al CNVM nr.19/24 din 14.12.2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituțiile de credit și firmele de investiții
***Regulamentul BNR și al CNVM nr. 23/28 din 14.12.2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea și tratamentul riscurilor, precum și criteriile tehnice utilizate de autoritățile competente pentru verificarea și evaluarea acestora
***Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99 din 6.12.2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 1027 din 27.12.2006
***Regulamentul nr. 3 din 12 martie 2007 privind limitarea riscului de credit la persoane fizice(MO nr.177/14.03.2007)
***Regulamentul nr. 4 din 12 martie 2007 care modifică și completează Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2002 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările și completările ulterioare (M.O.nr.189/19.03.2007).
***Regulamentul BNR nr.5/2002 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările și completările ulterioare: regulamentul nr.4/12 martie 2007; Norme metodologice nr.12/2002 ale regulamentului BNR completate și modificate de norma nr.5/12 martie 2007
***Regulamentul BNR nr. 2 din 7.04.2000 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicat în M.O. nr.316 din 7.07.2000
*** Regulamentul nr.4/2004 al BNR privind organizarea și funcționarea Centralei Riscurilor Bancare(M.O. nr. 739/2004, partea I
*** Regulamentul nr.1/2001(actualizat) al BNR privind organizarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți
***Regulamentele și normele BNR privind prudența și performanța băncilor comerciale în activitatea de creditare (actualizate)
www.carpatica.ro
www.bancatransilvania.ro
www.bancpost.ro
www.bnr.ro
www.zf.ro
www.banking.ro
http://wall-street.ro/
ANEXE
ANEXA 1: BILANT
ANEXA 2: CPP
ANEXA 3: Metodologia Băncii Transilvania
Tabelul Indicatorii cantitativi și calitativi utilizați pentru analiza bonității clienților (credite rapide)
ANEXA 4 : Metoda BancPost
BancPost S.A. are în vedere un sistem de evaluare a performanțelor financiare și nefinanciare ale firmelor creditate, prezentat în tabelul prezentat mai jos. Se constată prezența unui coeficient de multiplicare, care practic contribuie la ponderarea după importanța criteriilor de apreciere, respectiv a celor economice, a celor de organizare, a altor criterii cuantificabile sau necuantificabile în funcție de punctajul obținut, agentul economic este încadrat într-o categorie de bonitate astfel:
• Categoria A 69 – 60 puncte;
• Categoria B 59-51 puncte;
Categoria C 50 – 42puncte;
• Categoria D 41 – 33 puncte;
Categoria E sub 33 puncte.
Modelele de calcul ale performanțelor financiare sunt:
Lichiditate patrimonială = Active circulante
Pasive circulante
Marja profitului brut = Profit brut din exploatare x 100
Cifra de afaceri
Solvabilitatea patrimonială = _____Capital propriu_____
Total pasiv(capital propriu+
datorii pe termen scurt, mediu și lung
Tabelul 3.4 Criteriile de evaluare a firmelor stabilite de Bancpost S.A.
ANEXA 5: GARANȚII
Garanțiile asiguratorii prezentate de către societate, în vederea creditării sunt:
ipotecă de rang I asupra unui apartament cu 3 camere evaluat la 80.000 EURO
contract de gaj pentru o mașină de tipărit marca ADAST DOMINANT TYP 515, proprietatea societății, evaluată la 29.287 lei
ipotecă de rang I asupra terenului ce va fi achiziționat prin credit și care a fost evaluat la 70.000 EURO
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Analiza Bonitatii Clientilor la Banca Comerciala Carpatica (ID: 133130)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.