Analiza Aplicatiilor Informatice Privind Managementul Financiar Contabil la S.c. Compania de Apa Oltenia S.a

Economie

Analiza Aplicatiilor Informatice Privind Managementul Financiar Contabil la S.c. Compania de Apa Oltenia S.a

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

ANALIZA APLICAȚIILOR INFORMATICE PRIVIND MANAGEMENTUL FINANCIAR – CONTABIL LA S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A.

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

PREZENTAREA COMPANIE DE APĂ OLTENIA

Istoric. Formă juridică. Norme în baza cărora se desfăsoară activitatea organizației

Studiu principalelor activități ale compartimentului buget, tarife și analize financiare

CAPITOLUL II

STUDIUL ACTIVITĂȚILOR DE MANAGEMENT FINANCIAR LA S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A. ȘI PREZENTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Analiza procesului de bugetarea și intocmirea bugetului de venituri și cheltuieli

Studiul aplicatiilor informatice privind managementul financiar – contabil la S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Integrarea aplicațiilor informatice în cadrul companiilor a fost mereu un subiect de actualitate în ultimii ani, conducând la crearea unui nou stil de lucru în domeniul software: Enterprise Application Integration. În acest prim capitol se urmărește evoluția aplicațiilor informatice integrate de gestiune a firmelor, problemele cu care acestea s-au confruntat fără motiv în cadrul eforturilor de integrare.

Integrarea aplicațiilor informatice este o activitate ce regrupează oameni, echipamente, programe, dar și practici manageriale. Integrarea aplicațiilor este o abordare foarte bună de a lega mai multe sisteme informatice, la nivel de informații și servicii, astfel încât sistemele să fie capabile să facă schimb de informații și să asigure o funcționare a proceselor în timp real .

Integrarea aplicațiilor informatice în cadrul unei întreprinderi sau între mai multe întreprinderi care colaborează este un subiect de mare actualitate. Integrarea aplicațiilor informatice de întreprindere permite coordonarea și sincronizarea mai multor aplicații eterogene atât în interiorul cât și în exteriorul firmei.

Denumită în limbajul de specialitate EAI (Enterprise Application Integration), integrarea aplicațiilor la nivel de companie reprezintă, de fapt, noul stil de lucru în domeniul software. Întreprinderile au din ce în ce mai puțini informaticieni care concep și scriu aplicații și din ce în ce mai mulți care le integrează. Entitatea ce trebuie integrată nu mai este un obiect sau o componentă software, ci este o aplicație. Prin EAI, sistemele informatice ale întreprinderilor se asociază din ce în ce mai bine pe structura procesului de afaceri.

Mutilateralitatea problemelor legate de infrastructura informatică crește și mai mult în cazul unei întreprinderi fictive, formată din module (secții, departamente, birouri etc.) cu funcționalitate extrem de diversă și grad de dispersie geografică oricât de mare. Granularitatea modulelor se poate situa pe o scară foarte pătrunzătoare, depinzând în mare măsură atât de specificul domeniului de activitate, cât și de posibilitățile de organizare ale întreprinderii respective.

În textul actual, în care informația este privită ca o resursă strategică a întreprinderii, a crescut foarte mult importanța integrării sistemelor informatice care să faciliteze utilizarea în comun a datelor și mișcarea lor în cadrul întreprinderii.

Dezvoltarea unei strategii eficiente de integrare a sistemelor informatice la nivelul întreprinderii este una dintre cele mai complexe probleme întâmpinate de managerii IT. Multilateralitatea acestei probleme rezultă în principal din faptul că cele mai multe dintre aplicații au fost dezvoltate fără a se avea în vedere o anumită arhitectură a sistemelor informatice sau o strategie de dezvoltare a acestora.

Informatizarea, creșterea economică globală, specifice începutului de secol XXI au accentuat tendința de organizare a sistemelor informaționale în modele din ce în ce mai complexe. Prin integrare crește, după cum s-a văzut, complexitatea, dar și calitatea, pentru că reuniunea sistemelor presupune adăugarea de componente evolutive și emergente.

Dacă înființarea duce la integrare și integrarea duce la complexitate, aceasta din urmă determină la rândul ei diversificarea. Din punct de vedere al pluralității, integrarea este efectul evoluției ciclice și progresive a unui mix de tehnologii și este sprijinită de performanțele și de expertiză profesioniștilor.

Strategia IT trebuie să țină seama de toți factorii care influențează hotărârile de integrare a proceselor economice, ca de exemplu configurarea proceselor economice, frontierele acestora și locul în care schimbarea este cel mai probabil a se produce. Trebuie stabilită o vedere internă și externă comună a nucleului economic, de informație și de procese, pentru a înțelege relațiile și interfețele între unitățile economice, sau între partenerii comerciali.

La baza tuturor acestor însușiri stă rolul central al procesării datelor și informațiilor în activitățile de zi cu zi ale firmelor și corporațiilor lumii industrializate, procesare care se face cu ajutorul calculatorului, dar și a gestionării eficiente a comunicațiilor de date și informații, care se face prin intermediul sistemelor informatice distribuite.

Primul capitol pune accent pe pezentarea firmei S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A. analizând în detaliu tarifele dar și analizele financiare ce asigura activitatea de gestiune bugetară și financiară a companiei, obiectivele fiind îmbunătățirea continuă a performanțelor financiare ale companiei și diminuarea factorilor de risc în ceea ce privește elaborarea și implementarea strategiei de tarifare.

În capitolul al doilea bugetele de venituri și cheltuieli au drept scop ținerea sub control ale activității agenților economici prin intermediul procnozării și urmării cheltuielilor ce pot fi acoperite din venituri sau din alte surse punând în evidență posibilitățile de finanțare a cheltuielilor unităților patrimoniale

CAPITOLUL I

PREZENTARE S.C.COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A.

1.1. Istoric. Formă juridică. Domeniu de activitate. Norme în baza cărora se desfășoară activitatea organizației

În anii 1913 – 1914 s-a încheiat prima lucrare de alimentare cu apă a Orașului Craiova, având ca sursa apele din Valea Girocului, de calitate foarte bună și în cantitate suficientă.

În perioada interbelică nu au avut loc modificări notabile ale sistemului public de alimentare cu apă al orașului.

După cel de-al doilea război mondial, serviciul public de alimentare cu apă al orașului Craiova, a fost asigurat, succesiv, de către Întreprinderea de Gospodărie Orășeneasca, Exploatarea de Gospodărie Comunală, Regia Autonomă Apa Canal, Termoficare și Regia Autonomă Apa Craiova.

Prin Hotărârea nr. 164/26.04.2007 a Consiliului Local al Municipiului Craiova, Regia de Apă Craiova a fost reorganizată în societate comercială pe acțiuni, sub denumirea de Compania de Apă Oltenia S.A., devenind operator regional al serviciului de apă și de canalizare.

S.C. Compania de Apă Oltenia S.A. este persoana juridic romana, înființată ca societate pe acțiuni în conformitate cu legislația romana aplicabilă, având ca actonari Municipiul Craiova, Municipiul Calafat, Municipiul Băilești, Orașul Filiași, Orașul Segarcea, Orașul Bechet, Orașul Dabuleni, Comună Breasta, Comună Călărași precum și Județul Dolj.

Obiectul de activitate al Companiei este operarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare a căror gestiune îi este delegata conform Contractului de Delegare încheiat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Oltenia. Compania își desfășoară activitatea exclusiv pentru Autoritățile Locale care i-au delegat, prin Asociație, gestiunea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare.

Activitățile desfășurate de către Compania de Apă Oltenia S.A., în calitate de Operator Regional desemnat de către Asociația de Dezvoltare Intracomunitara “Oltenia”, în vederea asigurării Serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, sunt reglementate de următoarele acte normative, cu modificările și completările ulterioare, precum și de următoarele documente:

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, încheiat intre Asociația de Dezvoltare Intracomunitara “Oltenia” și S.C. Compania de Apă Oltenia S.A. ;

Ordinul nr.136/23.03.2010 al Președintelui A.N.R.S.C., privind acordarea Licenței de operator clasa I, precum și condițiile asociate licenței ;

Regulamentul Serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, conform Ordinului nr.88/2007 al A.N.R.S.C. ;

Ordinului nr.90/2007 al A.N.R.S.C. privind contractele de furnizare /prestare a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare ;

Ordinului nr.65/2007 al A.N.R.S.C. privind metodologia de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor/tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare ;

Legea nr.31/1990, privind societățile comerciale ;

Legea nr.215/2001, Legea administrației publice locale ;

Legea nr.213/1998, Legea privind propietatea publică și regimul juridic al acesteia ;

Legea nr.51/2006, Legea serviciilor comunitare de utilități publice ;

Legea nr.241/2006, Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare ;

Legea nr.107/1996, Legea apelor ;

H.G. 930/2005, Norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrologica ;

Legea nr.53/2003, Codul Muncii ;

Legea nr.265/2006, Lege privind protecția mediului ;

Legea nr.458/2002, Lege privind calitatea apei potabile ;

Legea nr.360/2003, Lege privind regimul substanțelor și preparatelor chimice și periculoase ;

Legea nr.319/2006, Legea securității și sănătății în muncă ;

H.G. nr.1425/2006, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă, nr 319/2006 ;

H.G. nr 355/2007, privind supravegherea sănătății lucrătorilor ;

Legea nr.333/2003, Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor ;

Legea nr.307/2006, Legea privind apărarea împotriva incendiilor ;

Legea nr.481/2004, privind protecția civilă ;

Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.712/2005, privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență ;

Legea nr.82/1991, Legea contabilității ;

Legea nr.233/2002, Legea privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor ;

Legea nr.544/2001, Legea privind liberul acces la informațiile de interes public ;

O.U.G. nr.34/2006, privind atriburirea contractelor de achiziții publice ;

O.G nr.20/1992, privind activitatea de metrologie ;

H.G. nr.1660/2005, privind instrucțiunile de metrologie legală ;

Standardului SR EN ISO/CEI 17025/2005, cerințe generale privind competenta laboratoarelor ;

Master Planul alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Dolj.

1.2 Studiul principalelor activități ale compartimentului buget, tarife și analize financiare

Organigramă companiei este una de tip piramidal, specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic funcțional.

Organigrama a fost aprobată în ședința Consiliului de Administrație din data de 06.04.2011 și corespunde exigentelor metodologice și de conținut. Ea conține toate elementele primare: posturi, funcții, niveluri ierarhice, compartimente și relații organizatorice. Posturile de management sunt bine delimitate și dimensionate.

Biroul Buget, Tarife, Analize Financiare este subordonat Direcției Economice a S.C. Compania de Apă Oltenia S.A.

Biroul Buget, Tarife, Analize Financiare asigura activitatea de gestiune bugetară și fianciara a companiei asigura fundamentarea solidă a strategiei de tarifare a serviciilor.

Obiectivele biroului sunt îmbunătățirea continuă a performanțelor financiare ale companiei și diminuarea factorilor de risc în ceea ce privește elaborarea și implementarea strategiei de tarifare.

Principalele activități desfășurate sunt:

Realizarea de analize economice și financiare:

efectuează lunar analize privind situația economico-fianciara a companiei ;

participa la elaborarea raportului lunar privind situația economico-fianciara a companiei ;

efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor ecara a companiei asigura fundamentarea solidă a strategiei de tarifare a serviciilor.

Obiectivele biroului sunt îmbunătățirea continuă a performanțelor financiare ale companiei și diminuarea factorilor de risc în ceea ce privește elaborarea și implementarea strategiei de tarifare.

Principalele activități desfășurate sunt:

Realizarea de analize economice și financiare:

efectuează lunar analize privind situația economico-fianciara a companiei ;

participa la elaborarea raportului lunar privind situația economico-fianciara a companiei ;

efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor economici, corelați cu indicatorii financiari privind activitățile companiei ;

urmărește modul de îndeplinire a indicatorilor de performanță stabiliți de contractul de delegare al serviciului ;

efectuează toate analizele fiananciare necesare diminuării riscurilor aferente strategiei de tarifare.

Fundamentarea și întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli:

participa la planificarea bugetului anual de venituri și cheltuieli al companiei ;

întocmește fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli, pe baza lucrărilor de previziune fianciara, prin utilizarea unor activități de docummentare și analiza specifice ;

urmărește modul de execuție a bugetului anual de venituri și cheltuieli și reacționează prompt pentru remedierea situațiilor sesizate în conformitate cu principiul subsidiarității ;

participa la întocmirea de propuneri privind rectificările bugetare.

Fundamentarea și elaborarea strategiei de tarifare:

întocmește documentația de stabilire, ajustare și modificare a strategiei de tarifare;

urmărește aprobarea prețurilor și tarifelor, prin pregătirea documentației și desiminarea strategiei de tarifare de către toți factorii implicați ;

diseminează strategia de tarifare tuturor compartimentelor funcționale implicate în implementarea tarifelor și prețurilor ;

monitorizează evoluția prețurilor și tarifelor în concordanță cu strategia de tarifare, în vederea adaptării acesteia la situația economoco-financiara existenta.

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Tabel 1.1

CAPITOLUL II

STUDIUL ACTIVITĂȚILOR DE MANAGEMENT FINANCIAR LA S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A.

2.1 Analiza procesului de bugetare și întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli

“Bugetul de venituri și cheltuieli este programul financiar al intreprienderii cu ajutorul căruia se prevăd veniturile, cheltuielile și efectele financiare ale activității acestuia, fondurile proprii și cele creditate, relațiile cu agenții economici, cu saralaritii, vărsămintele la buget, etc”.

Pornind de la cerința asigurării principiilor universalității, echilibrului și realității, care trebuie să se afle la baza elaborării și executării orcarui buget, bugetul de venituri și cheltuieli uramareste următoarele obiective:

preconizarea tuturor fluxurilor în lei și valută, ocazionate de întreaga activitate a agenților economici, pentru cunoașterea și menținerea sub control a intrărilor și ieșirilor de bani și în final, al capacități de a onora integral și la timp plățile;

oglindirea tuturor veniturilor și cheltuielilor, proiectarea și optimizarea capacității agenților economici de a realiza benefici (profit);

îndeplinirea tuturor resurselor de care dispune agentul econmic pentru finanțarea nevoilor de finanțare a acțiunilor sicial-culturale și a altor acțiuni;

calculul și dimensionarea relațiilor bănești ale agenților economici cu salariații proprii, bugetul statului, băncile, furnizori, cu alte persoane fizice și juridice în calitate de debitori sau creditori;

oglindirea evoluției patrimoniului administrat de agenți economici, prin reflectarea modificărilor ce se estimează în structura acestuia.

“Bugetele de venituri și cheltuieli au drept scop ținerea sub control ale activității agenților economici prin intermediul procnozarii și urmării cheltuielilor ce pot fi acoperite din venituri sau din alte surse punând în evidență posibilitățile de finanțare a cheltuielilor unităților patrimoniale“.

Prin bugetele de venituri și cheltuieli se limitează cheltuielile necesare obținerii de venituri.

Conținutul și organizarea unui buget de venituri și cheltuieli al activității generale se prezintă astfel:

Tabel 2.1

În practică se poate face o clasificare a bugetelor de venituri și cheltuieli după mai multe crieterii ca:

1 – convingerea care stă la baza bugetarii veniturilor și cheltuielilor;

2 –scopul activității bugetare;

3 – intervalul pentru care se bugeteaza veniturile și cheltuielile;

4 – după sfera de cuprindere a preocuparii bugetate;

5 – schimbarea cheltuielilor și veniturilor bugetate.

1. În raport cu această concepție bugetele de venituri și cheltuieli se clasifica în:

a) “bugetul de tip financiar conform căruia veniturile reprezintă intrări în sistemul condus (S) în caltitate de fonduri alocate în vederea acoperii cheltuielilor care reprezintă ieșirile din sistemul condus; bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de “regulator “ sau de “feedback” a cheltuielor în funcitie de resursele bugetare alocate .“

b) “bugetul de tip economic este bugetul potrivit căruia cheltuielile sunt intrări în sistemul (S) în caltitate de consumuri de resurse necesare realizării veniturilor care reprezintă ieșiri din sistemul condus.” Bugetul este utilizat ca instrument de management, jucând rolul de “regulator” sau “feedback” al maximizării rezultatelor economico-financiare calculate k diferențe între venituri și cheltuieli

c) bugetul de tip bănesc conform căruia încasările reprezintă intrări în sistemul xondus (S) , iar plățile reprezintă ieșiri din sitemul condus.

2. În funcție de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri și cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operaționale prin care evaluează veniturile și/sau cheltuielile oferite de fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc și bugete proiect sau programe de activități.

De regulă, bugetul de venituri și cheltuieli pentru a putea oferi date și infornatii suplimentare cu privire la activitatea defasurata are două componente suplimentare:

componente “Repartizarea profitului net” ;

componente “Principali indicatori economico-financiar”

b) bugete de venituri și cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai cheltuieli structurale prin care se evaluează și/sau cheltuieli unui subdiviziuni organizatorice aparținând unității patrimoniale ca de exemplu: secții.ateliere,magazine,depozite,etc. Ele se mai numesc bugete organizare.

c) bugete de venituri și cheltuieli, respectiv bugete de numai de venituri sau numai de cheltuieli funcționale care evaluează veniturile și/sau cheltuielile generate de funcții, activități,subactivitati ale unități patrimoniale ca de exemplu: comercială, producție administrativă etc.

3. În funcite de factorul timp avem:

a) bugete de venituri și cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate și au o perioadă de valabilitate de regulă un an calendaristic având o defalcare trimestrială și/sau lunară;

b) bugete de venituri și cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli glisante (conturi) ele presupun actualizarea veniturile și/sau cheltuielilor ori de câte ori apar schimbări în cerințele perioadei curente sau acelor următoare.

4. După acest criteriu sfera de cuprindere avem:

a) bugete de venituri și cheltuieli generale, care se întocmește p ansamblul activității unei unități patrimoniale;

b) bugete și venituri și cheltuieli parțiale, care se întocmește pe diferite segmente ale activității unei unități patrimoniale.

5. În funcție de varitia veniturilor și cheltuielilor care are loc în raport cu volumul de activitate programate avem:

a) bugete de venituri și cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe) care sunt influențate de volumul activității programate și variabile care sunt direct proporționale cu volumul activității programate;

b) bugete de venituri și cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli flexibile în care veniturile și/sau cheltuielile sunt dimensionate în funcție de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacităților de producție.

Pentru că politica de bugetare să fie cât mai exactă și cât mai utilă organele executive ale agentului economic, trebuie să își fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins și să dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate în condiții de rentabilitate în mod cât mai exact.

De asemenea o astfel de politca “trebuie să fie orientată și spre viitor și să încerce să prevadă posibilitățile optime de finanțare în funcite de costurile existente pe piețele de materii prime, capital și produse finte pe care acționează socitatea.”

Pentru asigurarea unui echilibur dinamic atât pe termen scurt și cât și pe termen lung al societății conducerea este obligată să acorde o atenție deosibită modului în care sunt programte și se desfășoară toate procesele financiare: evaluarea nevoilor de capital, găsirea posibilităților de finanțare, organizarea folosiri capitalului atras în modul cel mai eficient posibil

În condițiile unei economii de piață concurențiale, activitatea firmelor trebuie să se desfășoare profitabil conform unei relații de echilibrul intre venituri și cheltuieli.

Pentru a desfășura o activitate rentabilă conducerile oricărei unități economice trebuie să-și preconizeze cheltuielile, încasările și plățile pentru o anumită perioda de timp.

“Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale aactivitatilor viitoare ale firmei precum și precizarea politicilor, programarea și procedurilo menite să asigure condițiile necesare pentru atingerea acestor obiective.”

Scopul de bază al procesului de bugetare este acela de a asigura că resursele financiare de care dispune firma sunt utilizate în mod eficient, fie că este vorba despre surse atrase de către societate pentru finanțarea activității proprii, fie că este vorba de fluxuri excedentare de capital rezutlate din activitatea anterioaracare sunt plasate că investii ale unității.

Tabel 2.2

Tabel 2.3

În bugetul de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2011 s-au prevăzut venituri din alte activități, respectiv branșamente, desfundat canal, vidanjare, montat apometre, chirii, alte venituri în valoare de 915 mii lei, dimensionate în funcție de experiența anilor anteriori.

În conformitate cu aspectele prezentete anterior la „ Capitolul „ Venituri Totale”, au fost prevăzute pentru anul 2011, venituri în suma de 78.657 mii lei, astfel:

72.600 mii lei – venituri din activitatea de bază (apa + canalizare) ;

1050 mii lei – venituri din alte activități ;

5000 mii lei – venituri din penalități de întârziere facturate clienților ținând cont de faptul că și în anul 2010, nivelul acestora a fost de peste 5.000 mii lei ;

7 mii lei – venituri din dobânzi.

Cheltuielile materiale (cheltuieli cu energia electrică, materii prime și auxiliare), sunt determinate în funcție de datele furnizate de compartimentele de specialitate ale companiei (serviciul tehnic și serviciul achiziții) și sunt cuprinse în planul de achiziții pentru anul 2011. Cheltuielile cu apa brută au fost dimensionate ținându-se cont de cantitatea anuală de apă brută contractată în anul 2011 cu Administrația Ape Bazinala .

Tabel 2.4

În concluzie, cheltuielile materiale pentru anul 2011, se prezintă astfel:

Tabel 2.5

La fundamentarea Fondului de salarii prevăzut în Bugetul de Venituri și Cheltuieli pe anul 2011, la Capitolul „Salarii brute” s-a ținut cont de prevederile Legii Bugetului de Stat nr. 286/2010, art.40, pct.b), aln.2 care prevede o creștere salarială cu rata inflației prognozata pentru anul 2011 (5,3%).

S-au luat în calcul următoarele elemente :

– creșterea salarială cu 5,3% față de anul 2010 reprezentând inflația prognozată în anul 2011, estimată în suma brută la 1.502 mii lei ;

– fondul anual estimat de 700 mii lei, reprezentând premii acordate cu ocazia sărbătorilor de Paște, Ziua Companiei și Crăciun, conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă ;

– punerea în funcțiune a Stației de Epurare, unde s-a estimat fondul de salarii cu sporurile legale.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, Capitolul „Cheltuieli cu salarii brute” este dimensionat la valoarea de 30.152 mii lei, pe centre operaționale prezentându-se astfel :

C.O Craiova – 26.678 mii lei ;

C.O Filiași – 473 mii lei ;

C.O Bechet – 100 mii lei ;

C.O Călărași – 120 mii lei ;

C.O Dabuleni – 128 mii lei ;

C.O Segarcea – 258 mii lei ;

C.O Băilești – 522 mii lei ;

C.O Calafat – 1841 mii lei ;

C.O Breasta – 32 mii lei.

În bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2011 au fost prevăzute cheltuieli cu amortizarea în suma de 1.000 mii lei, pe baza datelor existente la 31.12.2010 și ținând cont de investițiile prevăzute în anul 2011.

La capitolul cheltuieli cu acțiuni sociale (cheltuieli cu bilete de odihnă și tratament, cu ajutoare materiale) s-a prevăzut suma de 603 mii lei, în conformitate cu Contractul Colectiv de Muncă, Legea nr.571/2003 și Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare. Conform acestor reglementări aceste cheltuieli sunt stabilite în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Au fost prevăzute,de asemenea, 1.500 mii lei cheltuieli cu provizioanele, în special pentru clienții incerți.

Cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate au fost estimate ținându-se cont de realizările anului precedent și de faptul că derularea programelor cu fonduri externe presupune efectuarea unor cheltuieli de informare a populației.

Este prevăzută, în mod distinct, o cheltuială cu tichete de masă în suma de 2.751 mii lei, în conformitate cu Contractul Colectiv de Muncă și cu Legea nr.141/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

La capitolul “alte cheltuieli” s-a prevăzut suma de 10.303 mii lei, astfel:

redevența din concesionarea bunurilor publice în valoare de 7.500 mii lei ce reprezintă alimentarea Fondului de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice ce beneficiază de asistență financiară nerambursabila din partea Uniunii Europene, S.C. Compania de Apă Oltenia S.A. are obligația de a alimenta fondul I.I.D. cu sume ce trebuie să acopere serviciul datoriei publice aferente împrumutului de cofinanțare al proiectului ISPA 2000/RO/16/PE/002 ;

lucrări reparații și alte servicii executate de terți, conform estimărilor efectuate de serviciul tehnic al companiei și aprobat în planul anual de investiții în valoare de 1.672 mii lei ;

alte cheltuieli (comisioane și onorarii, chirii, deplasări, cheltuieli cu poșta și telefoanele, asigurări, alte impozite și taxe, trasport prestat de terți) în valoare de 1.131 mii lei.

La capitolul “cheltuieli financiare” au fost prevăzute cheltuieli cu dobânzile bancare și diferențele de curs valutar aferente contractelor de leasing, în valoare de 310 mii lei.

SC. Compania de Ape Oltenia SA, își propune realizarea unui profit brut în valoare de 3.260 mii lei reprezentând 5,20% din cifra de afaceri.

2.2 Studiul aplicațiilor informatice privind managementul financiar contabil la S.C. Compania de Apă Oltenia S.A.

În iulie 2007 s-a finalizat procedura de licitație pentru implementarea unui sistem MIS integrat în companiile de utilități beneficiare FOPIP. Nouă companii de apă s-au angajat în implementarea software-ului MIS integrat intitulat EMSYS pentru Prodinf, firma de software din Pitesti care a câștigat licitația.

EMSYS este un așa-numit Sistem de Management pentru Întreprinderi. Este conceput ca un sistem integrat la nivel funcțional și nu ca un ansamblu de module de import-export interconectate. EMSYS este o aplicație software care prelucrează date “în timp real” pe o rețea locală sau pe Internet/Intranet. Acest software a fost selectat deoarece a satisfăcut din plin Specificațiile Tehnice din dosarul de licitație pentru ambele utilități, precum și cerințele funcționale MIS.

“Sistemul Emsys este un sistem integrat, configurabil, conceput în mod unitar. Se adresează organizațiilor de profit / bugetare cu profil complex, fiind modelat pe specificul activității și mediului românesc, inclusiv consolidării necesare structurilor piramidale și dispersiei geografice.”

Ușor de învățat și utilizat, pritenos, are implementat principiul “same look and feel”, punând la dispoziția utilizatorului un set de funcțiuni și unelte utilitare.

Dispune de un sistem de asistenta bine dezvoltat; acordând ajutor la nivel de câmp, funcție; implementează un set de reguli și proceduri de lucru.

Sistemul este complet configurabil, independent de orice modificare a contabilității, de orice modificare a nivelului unor aspecte legislative. În aplicație exista un sistem intern de definiții care guvernează aproape toate mecanismele din sistem. Definițiile fac aplicația relativ independenta și de structurile organizatorice ale societății.

Aplicația constă în 5 module:

Modulul Utilități care include: gestiunea contractelor cu clienții, gestiunea contorizării, înrgistrarea serviciilor și tarifelor, facturare, bonuri fiscale și colectarea creanțelor, gestiunea reclamațiilor;

Modulul Financiar care include: Contabilitate generală, Conturi de Încasat, Gestiunea numerarului și Trezorerie, Indicatori, Tabloul de Bord și Alcătuirea Bugetului, Contabilitate Analitică și Contabilitatea Costurilor, Salarizare, Active fixe, Inventar, Consolidare Cartea Mare;

Modulul Resurse Umane care include: Gestiunea timpului, Managementul de personal, Gestiunea Recrutării și Selectării Personalului, Gestiunea instruirilor și dezvoltării.

Modulul Vânzări care include: comenzile cliențlor, livrare, facturare, articole, servicii, liste de prețuri și reduceri;

Modulul Achiziții care include: cerere de cumpărare, comenzi de cumpărare, primirea comenzilor de cumpărare și venit, recepție fiscală, prețuri, condiții de plată și comerciale.

Arhitectura sistemului:

Baza de date – Accesul la date funcționează pe orice tip de bază de date relaționala:

Oracle, Progress, SQL Server, etc ;

Client – Aplicație ce permite accesul utilizatorului în sistem pentru actualizare, consultare

date sau obținere rapoarte ;

Server – Aplicație ce procesează datele furnizate de client și le depune în baza de date.

Elementele ecranului :

Browse – Un tabel cu setul de date ce face obiectul funcțiunii ;

Refresh – O cerere către aplicație pentru completarea în client a înregistrărilor din baza de date la momentul respectiv ;

Editor – Ecran folosit pentru culegerea datelor.

Definiții:
Variabile de Setare – variabile cu ajutorul cărora putem configura procese sau selecta algoritmi;
Utilizator – persoană autorizată să realizeze operațiuni, în funcție de drepturile ce i-au fost alocate;

Nomenclatoare – se regăsesc în modul 1.Definiții Generale (fără acestea nu pot funcționa celelalte module );

Tranzacție – un număr unic de identificare al înregistrărilor ce definesc un fenomen economic (număr generat automat de sistem );

Validare – verifică corectitudinea înregistrării contabile. În modulele de stocuri și imobilizări validarea presupune actualizarea informațiilor tehnico-operative în domeniu și generarea propunerii de contare ;

Stornare – anularea efectului unei tranzacții prin introducerea alte tranzacții ;

Contare – contarea presupune însumarea activității fiecărui cont ce participa în înregistrările contabile. Odată contate tranzacțiile nu mai sunt disponibile pentru a fi șterse.
Stare și perioada de activitate – sunt definiții specifice pentru înregistrările din nomenclatoare. O înregistrare cu valoarea Stare activa și cu perioada de activitate care include data documentului este disponibilă în tranzacție.

Etapele prelucrării unui document:

Pregătirea (introducerea ) documentului.

Listarea, dacă este necesar.

Validarea documentului din punct de vedere tehnic-operativ.

Modificarea înregistrărilor contabile propuse de sistem.

Validarea din punct de vedere contabil, fapt ce induce actualizarea fenomenului în toate domeniile sitemului.

Din acest moment tranzacția va fi reflectată în toate aspectele pe care le poate genera: stocuri, clienți, furnizori, costuri, venituri, disponibilități bănești, profit, obligații, indicatori economico-financiari, bugete, jurnale de bord, analize economico-financiare, bilanț.

Funcții Generale

Pentru a optimiza procesul de operare, sistemul EMSYS oferă o serie de butoane și taste rapide. Acestea se găsesc pe toate ecranele aplicației și se împart în: butoane pentru navigare, căutare, sortare și butoane de interes general. Acestea din urmă sunt:

Întoarcere la ecranul de pornire ( Alt+Home ) ;

Refresh (actualizare date ținând seama de ultimele modificări) ( F5 ) ;

Ieșire din firma selectată și întoarcere la ecranul de autentificare utilizator(Escape);
Selecție ani și perioade fiscale ( F6) ;

Selectare tip imprimanta utilizată ( Ctrl+P) ;

Selecție an și luna salarii (F7) ;
Afișare coduri funcții ;
Calculator (Alt+C) ;
Calendar (Alt+D) ;
   Selecție funcții;
   Asistenta – e–plicare amănunțită a funcției pe care suntem poziționați (F2) ;
   Help procedural – p–ezentare aplicație (Ctrl+F2) ;
Date despre sistemul EMSYS (Alt+F2).

Prodinf a instalat sistemul Emsys în septembrie 2007 pe echipamente hardware dedicate atât pentru baza de date, cât și pentru server. După finalizarea procesului de instalare, a început în octombrie 2007 procesul de migrare a datelor pentru modulele Financiar, Utilități și Salarizare. Prodinf a configurat operațiunile sistemului pentru a furniza funcționalitățile necesare pentru beneficiar.

În mod normal, în timpul implementării se derulează următoarele activități

Software-ul de contabilitate (modulul financiar EMSYS) și sistemul de contabilitate a costurilor:

Migrarea definițiilor generale: planul de conturi, clase de conturi, centre de cost / profit, registre contabile, cărțile mari, parteneri, stocuri, active fixe, etc.

Alocarea dreptului de acces pentru utilizatori

Configurarea tuturor proceselor legate de contabilitatea costurilor, în vederea stabilirii tarifelor

Migrarea balanțelor analitice pentru conturile dezvoltate pe liste dinamice (542, 462.1, 426) și imprimarea din EMSYS a Bilanțului analitic dinamic pentru aceste conturi.

Migrarea datelor pentru toate activele fixe. A fost imprimat din EMSYS bilanțul activelor fixe, precum și bilanțul de amortizări, care au fost verificate în baza situației existente.

Migrarea balanțelor pentru conturi existente la 30.09.2011, și imprimarea bilanțului din EMSYS.

Pregătite pentru migrare: Fișele de stoc, fișele furnizorilor

Crearea și configurarea dreptului de acces al utilizatorilor.

Companiile au implementat un sistem de contabilitate costuri pe centre de profit. De asemenea, pregătesc și bugete separate pentru fiecare centru de profit și monitorizează performanța în fiecare arie.

Software-ul de facturare și încasare (modulul Utilități EMSYS)

Configurare facturi, încasări, tipuri și grupuri de clienți, grupuri și scheme de servicii, zone, subzone și arii, casieri, cititori, rsponsabili de contracte, documente și tranzacții, grupuri de servicii, etc.

Migrarea serviciilor și tarifelor în funcție de zonă, loc, tip de clienți sau pachete

Configurarea străzilor și sectoarelor de citire

Configurarea tipurilor și dimensiunilor apometrelor

Migrarea:

– A unui număr de 50540 fișe clienți (pentru 2067 poziții cu date inconsistente, prin urmare Apaserv trebuie să rezolve această problemă)

– A unui număr de 55585 fișe pentru apometre

– A unui număr de 50049 fișe pentru branșări.

Stabilirea formatului facturii (A4). Au fost imprimate facturi din EMSYS spre exemplificare.

Modulul Resurse Umane și Salarizare

Migrarea datelor privind personalul activ din Apaserv; unele informații au apărut ca indisponibile (adrese).

Migrarea istoricului de calculare a concediilor de boală (ianuarie – august 2011) : 2389 fișe

Au fost elaborate și pregătite pentru migrare datele pentru calcularea concediilor de odihnă;

Configurarea a 3 utilizatori diferiți cu drepturi ale personalului, pentru a se respecta confidențialitatea salariilor;

Imprimarea a diverse rapoarte privind activitățile legate de salarizare: nu au existat diferențe;

Testarea calculului salariilor pentru septembrie 2011; nu au existat diferențe.

Instruire

Administrare generală: personalul IT intern a fost instruit pentru toate funcționalitățile aplicației, precum și pentru administrarea sistemului Emsys.

Modulul de utilități: instruire detaliată pentru toate funcționaliățile modulului, precum și furnizarea Manualului de Utilizare.

Modulul Resurse Umane și Salarizare: s-a făcut o instruire detaliată și s-a oferit un manual de utilizare, cu toate funcționalitățile sistemului. În cadrul instruirii s-a făcut calculul salariilor pentru luna octombrie 2011.

Modulul financiar: Utilizatorii au fost instruiți în legătură cu planul de conturi, activitatea

ISPA și calculul deprecierilor. PRODINF a oferit instruire suplimentară pentru următoarele funcționalități:

Înregistrări contabile

Facturile de la furnizori

Operarea recepțiilor de articole

Operarea consumului de articole

Alte funcționalități.

Implementarea sistemului EMSYS în 9 companii de apă în paralel pare o sarcină destul de complexă pentru o firmă de software de mici dimensiuni precum Prodinf. Perioada de implementare planificată inițial (6-8 luni pentru fiecare companie) pare prea scurtă. Prin urmare, este necesar să se aloce mai mult timp pentru (re)definirea proceselor de activitate relevante. În majoritatea cazurilor, datele vechi nu sunt conforme sau conțin erori. O mare parte din personalul companiilor nu este obișnuit să lucreze cu calculatorul, sau știe să lucreze doar cu aplicații vechi dezvoltate la intern și la care nu renunță prea ușor. Uneori, angajamentul companiei nu este suficient pentru a face tranziția de la vechiul la noul software.

S-a așteptat în ceea ce privește companiile că acestea vor primi un software modern, nou, mai ușor de utilizat, și implicit ușurând atribuțiunile de serviciu ale personalului. Se pare în practică că acest lucru nu se întâmplă, iar tranziția va fi un proces dificil. Marele avantaj al acestei operațiuni este că în timpul acestei perioade destul de lungi și complexe, companiile își pun procedurile și datele de bază în ordine deoarece trebuie să le regândească și să le restructureze.

Dificultatea în ceea ce privește companiile IT care sprijină acest proces estre că nu dispun întotdeauna de capacitatea adecvată pentru gestionarea proiectelor, sau de profesionalismul necesar. Există riscul unor procese insuficiente de comunicare, gestionare a așteptărilor, raportare, instruire și planificare ad-hoc. O astfel de performanță ar avea efect negativ asupra progresului unui proiect de o asemenea anvergură.

Tabel 2.6

CONCLUZII

“Bugetul de venituri și cheltuieli reprezintă un element de previzionare a rezultatelor activității unei companii.” Regula conform căreia se construiește aceasta proiecție este aceeași: ea impune perioada precedent (luna precedent sau anul anterior) și perioada viitoare. Bugetul de venituri și cheltuieli este o previziune contabilă, aceasta conține elemente de venituri și cheltuieli din punct de vedere contabil.

Bugetul de venituri și cheltuieli include amortizarea dar nu ia în calcul T.V.A-ul.

Rezultatul final al bugetului de venituri și cheltuieli este rezultatul net contabil, respectiv profit sau pierdere. Bugetul de venituri și cheltuieli este o previziune utilă pentru un mai bun control asupra activității companiei. Acesta permite o bună supraveghere a cheltuielilor oferind o viziune realistă asupra viitorului companiei, atât pe termen scurt cât șip e termen mediu și lung.

Din punct de vedere economico-financiar firma este profitabilă, fapt datorat desfășurării bune a activității sale. În urma analizei activității care s-a realizat în capitolele anterioare se pot formula o serie de concluzii prezentate sub forma punctelor tari și punctelor slabe ale activității.

Important este faptul că la S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A., fiecare proiect este abordat și finalizat cu maximă tehnicitate, respectând în toate etapele de execuție măsurile de siguranță ce se impun în zona Județului Dolj privind consolidarea terenului de fundare și protecție antiseismică.

Din analiza echilibrului financiar contabil realizată în cadrul lucrării, se observă că societatea a reușit să se mențină în cadrul acestui echilibru în cea mai mare măsură, bineînțeles având și unele probleme caracteristice dezechilibrelor economice.

Pornind de la analiza fondului de rulment care reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori ai echilibrului financiar, care prin valorile lui pozitive reflectă o situație favorabilă și continuând cu prezentarea altor indicatori cum ar fi: nevoia de fond de rulment și trezoreria netă, s-au observat unele dezechilibre în ceea ce privește încasările și plățile în cadrul societății.

Datorită defectuozităților în ceea ce privește decontările cu clienții în condițiile blocajului financiar tot mai accentuat din economie, au degajat un fond de rulment inferior nevoii de fond de rulment, lucru care a dus mai departe la realizarea unei trezorerii nete negative.

De aceea, este recomandată acea politică generală de stabilitate care să mențină fondul de rulment la nivelul mediei fluctuațiilor nevoii de fond de rulment, lucru care duce și la asigurarea realizării obiectivelor financiare de rentabilitate și lichiditate.

Dacă ne referim la creanțe și obligații, acestea au avut un ritm, de creștere inferior cifrei de afaceri, ceea ce a influențat în bine fluxul de disponibilități.

Lichiditatea societății este cât de cât bună, având o creștere ușoară, aceasta dacă ne referim la lichiditatea globală, pentru că în ceea ce privește lichiditatea imediată, nu are o situație prea bună, fapt datorat în primul rând creșterii creditelor și întârzierii plăților din partea clienților.

BIBLIOGRAFIE

Buhociu, GH. Negoescu, “Analiza economică”, Ed. Evrika, Brăila, 2011, pag. 63.

Deaconu, “Diagnosticul și evoluția întreprinderii”, Ed. Intelcredo, Deva, 2013, pag. 117.

Gh. Negoescu, Gh. Talaghir, C. Talaghir, “Contabilitate, patrimoniu, investiții, impozite, bilanț”, Ed. Algorithm+, Galați, 2011, pag. 279.

Gh. Negoescu, R. Ștefănescu, “Statistica firmei”, Ed. Evrika, Brăila, 2011

Gh. Talaghir, Gh. Negoescu – “Contabilitatea pe înțelesul tuturor”, Editura All, București, 2013

M. Ristea, “Bilanțul în gestiunea patrimoniului”, Ed. Academiei României, București, 2012, pag. 24-26.

N. Feleagă, “Tratat de contabilitate”, Ed. Economică, 2009, pag. 114-116

Negoescu, G. Talaghir, C. Talaghir, “Contabilitate, Patrimoniu, Investiții, Impozite, Bilanț”, Ed. Algorithm+, Galați, 2011, pag. 9.

Oprea, I. Văduva, M. Ristea, H. Neamțu, “Bazele contabilității”, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 2011, pag. 34.

Oprea, “Întocmirea și auditarea bilanțului contabil”, Ed. Intelcredo, Deva 2012, pag. 65.

Stancu, “Gestiunea financiară a agenților economici”, Ed. Economică, 2012, București,

Stănescu, A Ișfănescu, A. Băicuș, “Analiza economico-financiară”, Ed. Economică, 2013

Ștefan Florea – “Managementul Financiar – Contabil”, Ed. Europolis Constanța 2011