Analiza Activitatilor DE Management In Cadrul Exploatatiei Agricole

”ANALIZA ACTIVITĂȚILOR DE MANAGEMENT ÎN CADRUL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE

II. RADU C. IONEL.”

CUPRINS

INTRODUCERE

În ciuda faptului că în România, la momentul actual, există sute de mii de hectare de terenuri agricole nelucrate, agricultura reprezintă un domeniu de bază, în care eu cred cu tărie. Dacă istoria susține că în anii 39, țara noastră putea oferi cereale pentru jumătate din Europa, acum, în 2015, agricultura românească poate hrăni jumătate de continent și, în același timp, se poate obține profit.

Prin această lucrare, îmi doresc să arăt că agricultura românească este un domeniu ce poate asigura un trai decent, din care se poate obține profit, însă numai dacă sunt utilizate tehnologii performante și sunt urmărite întocmai tehnologiile fiecarei culturi. De asemenea, un alt motiv pentru care am ales să realizez acest proiect, a fost faptul că vreau să urmez o carieră în acest domeniu, iar ideea de a afla date din spatele unui firme, mi s-a părut cu adevărat interesantă, mai ales că urma să descopăr care este procesul de manageriere al unei afaceri, dar și detalii inedite despre modul în care funcționează o întreprindere individuală, informații care consider că îmi sunt folositoare în dezvoltarea mea profesională, ca viitor om de afaceri în agricultură.

Proiectul meu are ca fundament ipoteza conform căreia persoanele care administrează societati agricole și nu urmează întocmai lucrările agricole necesare fiecarei culturi, utilizează hibrizi ieftini, de o calitate inferioară, nu fertilizeaza cultura la timp si corespunzator, nu trateaza cu erbicide, fungicide si insesticide nu reușesc să obțină nici recolte mari și, implicit, nici profit.

Insa societatile care urmeaza intocmai lucrarile agricole necesare fiecariei culturi, fertilizeaza corespunzator si la timp cultura, trateaza cultura cu erbicide, fungicide si insecticide reusesc sa obtina recolte mari si sa-si dubleze profitul.

Pentru validarea sau invalidarea acestei ipoteze, am ales să analizez fișele tehnologice ale unei întreprinderi individuale și să urmăresc care au fost lucrările agricole, dar și recoltele obținute în perioada 2012-2014. De asemenea, pe lângă proiect, mi-am propus să definesc conceptul de exploatație agricolă, să-l clasific și, mai ales, să arăt care sunt avantajele și dezavantajele înființării unei întreprinderi individuale. Prin realizarea acestei lucrări de licență am încercat să arăt că din agricultură se poate obține un profit substanțial, iar, pentru a ajunge la rezultatele finale, am ales să ofer delimitările conceptuale ale exploatației agricole, motiv pentru care am prezentat mai multe definiții oferite de autori din domeniu și, în același timp am tratat și tehnologia culturilor, în care am arătat care sunt pașii pe care un bun fermier ar trebui să îi aibă în vedere. Printre altele, am făcut o analiză pe ferma II RADU C. IONEL, pe o perioadă de trei ani, timp, în care am urmărit care au fost lucrările executate, ce tipuri de hibrizi, dar și îngrășămintele erbicidele, fungicidele si insecticidele folosite, ce recolte s-au obținut și, bineînțeles, ce profit.

CAPITOLUL I. CONCEPTE , METODE ȘI INDICATORI DE STUDIU AI UNEI EXPLOATAȚII AGRICOLE.

1.1. EXPLOATAȚIA AGRICOLA – CONCEPTE SI DEFINIȚII

Pentru a înțelege mai bine care este modul de funcționare al unei ferme agricole, în acest capitol mi-am propus să delimitez conceptul de exploatație agricolă. Astfel, în această parte, veți afla care au fost teoreticienii ce au încercat să ofere o definiție conceptului de ”exploatație agricolă”, care sunt criteriile de clasificare, dar și modul în care a evoluat de-a lungul timpului.

Exploatațiile agricole sunt forme complexe de organizare a proprietății, prin care se pun în valoare pământul, animalele și celelalte mijloace de producție, interconectate într-un sistem unitar, în vederea executării de lucrări, prestării de servicii și obținerii eficiente de produse agricole.

De asemenea, exploatațiile agricole sunt ”ferme agricole prin care se pun în valoare pământul, animalele și celelalte mijloace de producție, interconectate într-un sistem unitar, în vederea executării de lucrări, prestări de servicii și obținerii eficiente de produse agricole.”

Conceptul de ”exploatație agricolă” a fost definit și de Alexandru Dragoș și Baldăr Aura, în accepțiunea cărora acest termen reprezintă o unitate tehnico-economica de sine stătătoare, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, ce presupune utilizarea în comun a forței de muncă și a mijloacelor de producție, cu o gestiune unică, adică în cadrul căreia exista o persoana sau un grup de persoane care are raspundere juridică și economică a acesteia. În cadrul unei exploatații agricole sunt desfașurate activitați agricole prin utilizarea suprafetelor agricole ori creșterea animalelor sau activități de menținere a terenurilor agricole în bune condiții agicole și de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară.

În Manualul de Management al fermei, conceptul de exploatație agricolă este definit ca fiind o unitate de exploatare a pământului ori a altor bunuri materiale, reprezentată printr-o persoană fizică sau juridică ce produce pentru consum propriu sau pentru piață. ( Drăghici, M., , 2004, p. 204)

Pentru Zahiu Letiția, exploatația agricolă este ”unitatea primară de bază a agriculturii, ca formă de organizare, care asigură stabilitatea politică și motivația economică pentru agricultori.” De-a lungul timpului, numeroși autori au încercat să ofere o clasificare relevantă a exploatațiilor agricole. Printre aceștia se numără și Alexandru Dragoș și Baldăr Aura, care consideră că exploatațiile agricole pot fi clasificate astfel, în funcție de forma juridică:

-Exploație agricolă fără personalitate juridică, care la rândul ei este împărtită în alte două subcategorii, și anume: a) exploatația agricolă individuală (se compune din membrii unei familii sau asociații familiale, care utilizează în comun suprafețe agricole, iar producția obținută este destinată consumului propriu și, numai în unele cazuri, vânzării) și, b) persoană fizică autorizată,întreprindere individuală, întreprindere familială (este necesar un Cod Unic de Identificare înregistrat la Registrul Comerțului, menținerea evidenței contabile a veniturilor)

-Exploație agricolă cu personalitate juridică, care se divide în urmatoarele subcategorii: a) regia autonomă (agent economic, al carui patrimoniu aparține statului), b) societate/asociație agricolă constituită conform legii 36/1991 (exploatație agricolă fara caracter comercial, cu capital variabil și număr nelimitat de asociați), c) societăți comerciale constituite conform legii 31/1990 (desfașoară activități agricole, dar și neagricole, iar capitalul poate fi majoritar privat sau majoritar stat), d) instituții/ stațiuni de cercetare, unități școlare cu profil agricol, consiliul local/primarie, e) unitate cooperatistă, f) alte tipuri (fundație, așezământ religios sau școală).

Având în vedere cele enumerate mai sus, trebuie precizat faptul că II. RADU C. IONEL este o exploatație agricolă fără personalitate juridică, de tipul întreprindere individuală. Avantajele și dezavantajele oferide de întreprinderea individulă, față de o societate cu răspundere limitata sunt următoarele:

Costurile de înființare și de administrare sunt mai reduse față de societate, ceea ce oferă posibilitatea de recuperarea a unor cheltuieli realizate pentru derularea afacerii.

Plata impozitelor se face la nivelul veniturilor din anul anterior, astfel că la sfârșitul fiecărui an se face o regularizare, ce urmează a fi plătită în anul următor.

Față de o societate comerciala, II nu se află sub incidența impozitului forfetar progresiv, iar contabilitatea este înregistrată în partidă simplă, cu implicații directe în reducerea cheltuielilor.

De asemenea, spre deosebire de o societate, II dispune de bani în orice moment, deoarece nu există un cont diferit de numerarul întreprizatorului.

În plus, din veniturile obținute pot fi reduse anumite cheltuieli precum: întreținerea propriului apartament;   amortizările și dobânzile legate de achiziționarea unui autoturism, o achiziție imobiliara.

Beneficiază de asigurare socială de sanatate : Conform legii orice persoană care obține venituri impozabile are obligația să platească 5,5 % din veniturile obținute.

II beneficiază de concediu medical și poate beneficia de indemnizația pentru concediu medical daca se înregistrează și achită la Casa de Asigurări Sociale de Sănătate o contribuție trimestrială în valore de 0,85% din veniturile obținute.

În același timp, pe lângă avantajele enumerate mai sus, întreprinderea individuală are câteva dezavantaje în comparație cu societatea comerciala, precum:

– întreprinzatorul înregistrat ca II răspunde cu întregul lui patrimoniu fata de o SC care răspunde în limita capitalului social ;

– aria (obiectul) de activitate restrânsă la calificarea dovedită a întreprinzatorului;

– anvergura mai mică pe care o poate avea afacerea sub aspectul numărului de personal angajat, accesului mai restrictiv la credite și finanțări nerambursabile.

– imaginea publică / efectul psihologic,  subiectiv este în general defavorabil pentru II compartiv cu SC.

1.2. TEHNOLOGIA CULTURILOR

Tehnologia este ansamblul metodelor, proceselor, operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime, materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial.

Din punct de vedere etimologic, conform Dicționarului Român Explicativ, conceptul de tehnologie poate fi definit drept un ansamblu al proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs.

În ceea ce privește tehnologia unei culturi, aceasta poate fi definită drept un ansamblu de lucrări repartizat în timp (zi, decadă, lună), necesar pentru obținerea unui produs. De asemenea, termenul de tehnologie se referă, în principal, la aspectele tehnice, dar și la finalitatea economică a acesteia, astfel că în realitate tehnologia cuprinde două laturi sau părți distincte aflate în interdependență : latura tehnică și latura economică .

Dacă latura tehnică are în vedere mijloacele și lucrările care să ofere condiții de creștere și dezvoltare pentru plante potrivit cerințelor acestora, în scopul obținerii unor producții ridicate la unitatea de suprafață, latura economică vizează parametrii de eficiență ai tehnologiei atât pe fiecare segment sau verigă a acesteia, cât și pe ansamblu. Mai exact, aceasta are în vedere efortul economic solicitat, cheltuielile la unitatea de suprafață și structura acestora, valoarea producției și nivelul de

eficiență exprimat prin indicatori specifici.Cele două laturi ale tehnologiei sunt interdependente, îmbunătățirea aspectelor tehnice având, de regulă, consecințe favorabile asupra performanțelor economice .

Având în vedere definițiile de mai sus, putem să tragem concluziile că tehnologia este fie un sistem de cunoștințe, fie un proces.

Cu alte cuvinte, aceasta este un fenoment complex, bazat pe trei componente : structurală, mentală și materială.

Cunoștințele corespund componentei mentale, iar aplicațiile constituie proiecția materială (materializarea) acestor cunoștințe. Componenta structurală corespunde metodelor și procedurilor specificate pentru reprezentarea unei tehnologii concrete.

Agricultura convențională este aplicată și de II. RADU C. IONEL – intensiv mecanizată, cu produse competitive, dar care se bazează în mod deosebit pe concentrarea și specializarea producției. Diferitele componente ale sistemului tehnologic sunt intens aplicate. Astfel, în mod regulat afânarea solului este efectuată doar prin arătura cu întoarcerea brazdei, fiind urmată de numeroase lucrări secundare de pregătire a patului germinativ și întreținere în perioada de vegetație. Se practică fertilizarea minerală cu doze mari și foarte mari, monocultura sau cel mult rotații scurte de doi, trei ani, tratamente chimice intensive pentru combaterea buruerea buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

Acest tip de agricultură a fost larg răspândit în România până în 1989. Astăzi, este unanim acceptat ca acest tip de agricultură poate afecta mediul înconjurător, mai ales dacă diferitele componente ale sistemului tehnologic agricol sunt aplicate fără a se lua în considerare specificul local: climat, sol, relief, condițiile sociale și economice, care determină nivelul de vulnerabilitate sau de susceptibilitate față de diferitele procese de degradare chimice, biologice, fizice ale mediului.

Întreprinderea Idividuala Radu C. Ionel – tehnologii folosite

In ceea ce privește tehnologiile folosite de II. RADU C. IONEL in perioada 2012-2014, trebuie precizat ca în funcție de rotația culturilor tehnologia diferă de la an la an.

Culturile de baza ale ÎI. RADU C. IONEL sunt: grâu 40% din suprafata, orz 10% din suprafata, porumb 30% din suprafata, rapită 5% din suprafata și floarea-soarelui 15% din suprafata.

La cultura de GRÂU lucrările tehnologice sunt urmatoarele: fertilizat în luna septembrie cu îngrașaminte chimice, arat la 25 cm, discuit, pregătit pat germinativ, tratat sământă, semanăt în luna octombrie,fertilizat în luna februarie,erbicidat în luna aprilie, tratament fitosanitar în luna iunie, recoltat în luna iulie.

La cultura de ORZ lucrările tehnologice sunt urmatoarele: fertilizat în luna septembrie, arat 25 cm, discuit, pregătit pat germinativ, tratat sământă, semanat în luna octombrie, fertilizat în luna februarie, erbicidat în luna aprilie, tratament fitosanitar în luna iunie, recoltat în luna iulie.

La cultura de PORUMB lucrările tehnologice sunt următoarele: discuit miriște daca am avut ca premergătoare paioase, fertilizat în luna octombrie, arat în luna octombrie, discuit ogore în luna aprilie, pregătit pat germinativ, tratat sământă, semănat în luna aprilie, prășit mecanic și fertilizat în luna mai, recoltat boabe în luna septembrie.

La cultura de FLOAREA-SOARELUI lucrările tehnologice sunt următoarele: fertilizat, arat, în luna octombrie, fertilizat, erbicidare totală, pregătit pat germnativ în luna martie, tratat sământă, semănat la sfarsitul lui martie, prășit mecanic și fertilizat în luna aprilie, tratament fitosanitar în luna iunie, recoltat în luna august, discuit, tocat tulpini.

La cultura de RAPIȚĂ lucrările tehnologice sunt următoarele: fertilizat, arat, discuit în luna august, erbicidare totală, fertilizat, pregătit pat germinativ, tratat sământă, semanat în luna septembrie, fertilizat în luna februarie, tratament fitosanitar în luna aprilie, recoltat în luna iunie.

Aceste lucrări tehnologice sunt respectate cu strictețe în fiecare an însa, perioada de realizare a acestora diferă de la an la an în funcție de condițiile climatice.

Pentru obținerea producțiilor mari ÎI. RADU C. IONEL folosește numai sământă certificată și hibrizi de calitate superioara.

1.3. METODE ȘI INDICATORI DE STUDIU

1.3.1 Întocmirea studiului de caz

Pentru analiza economică a societății II. RADU C. IONEL, am utilizat o serie de indicatori privind nivelul societății, dar și indicatori specifici pentru culturile analizate, printre care cheltuieli la hectar, totale și cu arenda, venituri la hectar, totale și din subvenții, profit brut, profit net, pe care le-am definit mai jos. Cheltuielile la hectar sunt definite ca fiind suma cheltuielilor cu lucrările mecanizate, lucrările manuale și a materialelor necesare.

Cheltuilile cu arenda sunt reprezentate pe baza cantității de 1000 de kilograme de grâu la hectar, a suprafeței arendate de 495,6627 hectare și proprietate 15 hectare a prețului mediu din ficare an.

Veniturile la hectar sunt calculate prin înmulțirea producției medii la hectar cu prețul mediu de comercializare. Producția medie este calculată cu ajutorul fișelor de magazie din contabilitatea firmei și este reprezentată de cantitatea de produs total recoltat, împărțit la numărul de hectare. Subvenția este definită, conform Dicționarului Explicativ Român, drept un ajutor bănesc nerambursabil acordat (de stat, de o organizație etc.) unei persoane, unei instituții, unei ramuri economice sau întreprinderi etc. în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor economice de structură. Prin urmare, veniturile din subvenții sunt definite drept suma primită în fiecare an ca subvenție ori numărul de hectare.

Profitul brut este reprezentat de partea ce ramâne din venitul total dupa ce s-au scazut cheltuielile de producție. Profitul net este partea din profitul brut care ramâne dupa ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzatorului, salariul ca recompensa pentru activitatea sa, arenda si chiria pentru terenul si cladirea care îi apartin, impozitele si taxele ce se suporta direct din profit. Pentru întocmirea studiului de caz am folosit date din cotabilitatea exploatației studiate, dar și date cunoscute de mine din practica facuta la aceasta exploatație.Pentru a realiza acest proiect de cercetare, am utilizat o serie de date furnizate de Institutul Național de Statistică privind evoluția suprafetelor cultivate cu principalele culturi în județul Ialomita, producțiile realizate la principalele culturi in această zonă, dar și prețurile de comercializare. Folosind informațiile respective, am arătat care sunt culturile exploatate intens în această zonă, ce producții sunt obținute și, bineînțeles cum au evoluat prețurile de comercializare în intervalul 2011-2013.

1.3.2 Indicatori statistici

Necesitatea identificării și cuantificării gradului de influență a diferiților factori ce determină dimensiunea și structura proceselor studiate au condus la perfecționarea continuă a metodelor de analiză factorială, care includ și metoda indicilor statistici.

Indicii individuali ai unei variabile statistice (y) sa calculează la nivelul unei unități de observare și se notează cu i Y 1/0 . Indicele individual arată de câte ori s-a modificat fenomenul y în perioada curentă față de perioada de bază. De obicei, indicii se exprimă sub formă de coeficienți sau procente, adică:

Indici cu baza fixă este acela când se compară nivelul fenomenului în fiecare moment cu nivelul fenomenului atins în perioada de bază.

CAPITOLUL II. IMPORTANȚA AGRICULTURII PENTRU DEZVOLTAREA JUDEȚULUI IALOMIȚA

2.1. DATE GENERALE DESPRE JUDEȚ

ÎNFIINȚARE

Județul Ialomița este unitate administrativ – teritorială, reînființat prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Actuala delimitare a județului Ialomița s-a făcut prin Decretul nr.15/23.01.1981 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului României, ținându-se seama de condițiile geografice, economice, social-politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației. Ca unitate administrativ-teritorială, județul Ialomița are calitatea de persoană juridică de drept public, având un patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI SUPRAFAȚĂ

Situare

Județul Ialomița se află în partea de sud-est a țării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul Mării Negre.

Vecinii județului Ialomița sunt :

la Nord – județele Brăila și Buzău ;

la Nord-Vest – județul Prahova ;

la Vest – județul Ilfov ;

la Sud – județul Călărași ;

la Est – județul Constanța.

Suprafața totală a județului Ialomița este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care : 3.736 km2 suprafață agricolă, 258 km2 suprafață cu vegetație forestieră, 389 km2 terenuri cu altă destinație și aproape 69 km2 terenuri neproductive.

STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

Județul Ialomița are în componența sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca localități de rengul II: Slobozia, Urziceni și Fetești, 4 orașe: Țăndărei, Amara, Căzănești, Fierbinți-Tîrg care au rangul III și 59 de comune, cu un total de 121 de sate (59 de sate – cele reședință de comună – având gradul IV, iar restul de sate având rangul V). Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia.

PRINCIPALE DATE GEOGRAFICE ALE JUDEȚULUI IALOMIȚA

Relieful județului Ialomița poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române – Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse și lunci. Circa 65% din suprafața județului aparține Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei și 11% luncii Ialomiței și câmpiei de divagare Argeș – Buzău. Din punct de vedere geologic, zona Ialomiței este un bazin de sedimentare maritimă lacustră. Altitudinal, relieful în județ se desfășoară în trepte de la nord la sud și de la vest spre est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platonești, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani – 81 m și Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Brațului Borcea.

Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la Armășești), către Sud-Est (11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la – 32,50C la Armășești (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,50C.

Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul, băltărețul și suhoveiul.

Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și grindina, în perioadele calde ale anului.

POPULAȚIA

La recensămintele organizate în ultimele decenii, populația județului a înregistrat următoarele cifre:

– 19 decembrie 1912 –  172.869 locuitori

–  6 aprilie 1941 –  239.862 locuitori

–  5 ianuarie 1977 –   295.965 locuitori

–  7 ianuarie 1992 – 306.145 locuitori

– 10 martie 2002 – 296.486 locuitori

Densitatea populației era în martie 2002 de 67 locuitori/km2. Populația este grupată în municipiul Slobozia (52.677 locuitori ), Fetești (33.197 locuitori )și Urziceni ( 17.089 locuitori ), orașul Țăndărei (12.515 locuitori ), iar restul locuiesc în mediul rural ( 181.008 locuitori ).Structura populației pe grupe de vârste la ultimul recensământ arată că 22,27% au între 0-14 ani, 23,1% au între 15-29 ani, 37,2% au între 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani.

ECONOMIA

Economia județului Ialomița reflectă caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul producției agricole dezvoltându-se, în special, industria alimentară.

Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un număr de aproape 9976 agenți economici înmatriculați, din care cei mai mulți sunt constituiți în societăți comerciale cu răspundere limitată (5505), asociații familiale (1885) și activități cu caracter independent (1851). Repartiția teritorială a agenților economici este: 32% în Slobozia, 14% la Fetești, 11% la Urziceni, 4% la Țăndărei, 2% la Amara, 1,5% la Căzănești, 1,2% la Fierbinți și 34,3% în mediul rural. După domeniul principal de activitate 9,0% agenți economici desfășoară activități în industrie, 8,8% în agricultură, 3,6% în construcții, 67,7% în comerț, 18,9% în servicii.

În județ sunt înmatriculate 185 de societăți comerciale cu participare străină la capitalul social.

Industria județului Ialomița are ca principale ramuri: producerea îngrășămintelor chimice, a zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne și a conservelor de legume, fructe și carne, laptelui și produselor lactate, pîine și produse de panificație, în industria confecțiilor, tricotajelor și materialelor de construcții, producerea de aparate electronice, mobilă și prelucrarea lemnului, producerea alcoolului și a băuturilor alcoolice, lacuri și vopseluri, producție tipografică, etc.

Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent privat care deține, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adică 95% din suprafața agricolă a județului. Județul Ialomița produce anual, în medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc. Dispunând de o largă bază cerealieră și furajeră județul Ialomița are condiții și pentru creșterea animalelor, efectivele însumând aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine și caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane păsări și altele.

Comerțul este preponderent în activitatea agenților economici privați din județ și el cuprinde întreaga gamă de produse : industriale, alimentare, nealimentare, comercializate en-gros sau en-detail.

Serviciile prestate în județul Ialomița au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii și au atras forță de muncă disponibilă. Principalele servicii aferente consumatorilor se referă la : hoteluri și restaurante, transporturi, intermedieri financiare, închirieri de bunuri mobile și imobile, asistență medicală, servicii informatice, servicii personale sau pentru întreprinderi, activități recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurată în județul Ialomița de societăți comerciale și companii /societăți naționale care prestează servicii de interes general.

Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear, agroturism, turism cultural și turism pentru vânătoare și pescuit.

Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri în hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet și Miorița din Fetești, Turist din Țăndărei ), peste 600 locuri în vile și la motelurile Sinești, Malu și Perla din Amara, 2.430 locuri în unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în vilele Taberei școlare din Amara. Valorificarea turistică a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate îndeosebi de rețeaua hidrografică, cu salba de lacuri și limane fluviatile, dar și la poziția de „tranzit” a județului Ialomița spre litoralul românesc al Mării Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică AMARA, situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.

FONDUL FUNCIAR AL JUDEȚULUI IALOMIȚA ANII 2010-1013

Tabel 2.1.1

Sursa: Calcule proprii după date preluate din ASR, INS

Avand in vedere suprafata arabila in anii 2010-2013 aceasta a crescut de la an la an, cea mai mica suprafata arabila fiind in anul 2010 de 351.830 hectare iar cea mai mare suprafata arabila este in anul 2013 de 352.146 hectare.

Figura 2.1 Evoluția suprafețelor agricole dupa fondul funciar al judetulu Ialomita pe anul 2013.

2.2. ANALIZA PRINCIPALELOR CULTURI DIN JUDEȚUL IALOMITA

Analiza suprafețelor cultivate în județul Ialomita în intervalul 2010-2013

Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent privat care deține, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adică 95% din suprafața agricolă a județului. Județul Ialomița produce anual, în medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume. Dispunând de o largă bază cerealieră și furajeră, județul Ialomița are condiții și pentru creșterea animalelor, efectivele însumând aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine și caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane păsări și altele. Județul oferă posibilitatea practicării agriculturii de mare randament datorită amplasării județului  într-o zonă agricolă cu potențial agropedoclimatic și de fertiliate maxim, tradiției agrare a zonei, care a acceptat însă și a aplicat permanent noutățile tehnice, tehnologice  și organizatorice promovate în Europa și în lume.

2.2.1. Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele culturi în județul Ialomița 2010-2013

Tabel 2.2.1.

Sursa : Calcule proprii dupa date preluate din ASR, INS

La nivel mondial, grâul reprezintă cultura de bază, ocupând locul al doilea ca importanță, primul fiind porumbul. În România, însă, grâul este principala cereală cultivată, dovadă fiind faptul că în perioadă 2010-2013, în județul Ialomița, o puternică zonă agricolă s-au cultivat 407519 hectare de pământ. Cel mai bun an agricol a fost 2012 când s-au cultivat 103599 hectare cu grâu reprezentand 32,76 din suprafata totală recoltată, iar cel mai prost an a fost anul 2010 când s-au cultivat 102795 hectare de grâu reprezentând 28,69 din suprafata totală recoltată.

Figura 2.2. Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele culturi în județul Ialomița 2010-2013

2.2.2 Producțiile realizate la principalele culturi în județul Ialomița

Evoluția producției medii la hectar, la principalele culturi, în județul Ialomița,perioada 2010 – 2013

Tabel 2.2.2.1.

Sursa: Calcule proprii dupa date preluate din ASR, INS

În ceea ce privește culturile ce au fost recoltate în intervalul ales, care sunt ilustrate în „Tabelul 2.2.2.1” anul 2013 a fost unul bogat din punct de vedere al recoltelor de grâu producția medie fiind de 4500 kg/ha, dar și cultura de porumb a fost bogată în anul 2013 cu o producție de 6113 kg/ha.

Figura 2.3. Evoluția producției medii la hectar, la principalele culturi, în județul Ialomița,perioada 2010 – 2013

Producțiile totale la principlale culturi în județul Ialomița, perioada 2010-2013

Tabel 2.2.2.2.

Sursa: Calcule proprii dupa date preluate din ASR, INS

Având în vedere Tabelul 2.2.2.2 în perioada 2010-2013 , anul 2013 a fost cel mai productiv în materie de grâu și porumb când s-au obținut 454811 tone de grâu in județul Ialomița respectiv 537303 tone de porumb. Cea mai slaba producție de grâu a fost in anul 2012 obținându-se o producție de 288589 tone de grâu iar la porumb cea mai slaba producție a fost în anul 2010 obținându-se o producție de 256524 tone. La cultura de floarea-soaelui cel mai bun an a fost anul 2011 înregistrându-se o producție de 162654 tone iar cel mai slab an a fost anul 2010 cu o producție de 106625 tone.

Figura 2.4 Evoluția producțiilor totale la principlale culturi în județul Ialomița, perioada 2010-2013

2.2.3. . Prețuri de comercializare în Regiunea SUD- MUNTENIA 2010 -2014- Trimestru I 2015

Tabel 2.2.3.

Sursa: Calcule proprii dupa date preluate din ASR, INS

Analizand preturile de comercializare observam ca in anul 2012 am avut o crestere de preturi la toate cerealele fata de anii anteriori dar si fata de anii precedenti.

Figura 2.5 Evolutia preturilor de comercializare în Regiunea SUD- MUNTENIA 2010 -2014- Trimestru I 2015

2.3. AGRICULTURA COMUNEI SINEȘTI

Comuna Sinești în trecut Cătrunești- Mâineasca și apoi Cătrunești este o comună din județul Ialomița, Muntenia, Romania, formata din satele: Boteni, Cătrunești, Hagiești, Lilieci, Livedea și Sinești(reședința).

Are ca vecini Comuna Movilița (Nord), Petrăchioaia județul Ilfov (Sud), iar la Est și Sud-Est Comuna Belciugatele județul Calarași.

Comuna Sinești este situată în zona centrală a Câmpiei Române.

Cele mai apropiate orase sunt: Urziceni la 27 km, București la 27 km, si Slobozia la 90 km.

Comuna Sinești este srabatută de șoseaua națională DN2, care leaga Bucureștiul de Urziceni.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sinești se ridică la 2.972 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.603 locuitori.

Suprafata totala a localitații Sinești este de 6809 hectare, din care suprafață agricola 5591 hectare și suprafață neagicola 1218 hectare dupa fondul funciar din 2010-2013.

Principalele elemente climatice

Regimul termic

Caracterul termic al unei regiuni este exprimat în mod deosebit de către temperatură.

Aceasta are și rol de factor limitant pentru apariția vegetației.

Temperatura medie anuala este de 10-10,5 °C.

Temperaturi medii anuale intre anii 2002-2013

Tabel 2.3.1.

Sursa: Prelucrare date stația meteo Amara

Precipitațiile atmosferice

Precipitațiile în general, prezintă un mare interes practic pentru că constituie cea mai importantă sursă de umiditate pentru sol, contribuind în mare măsură la alimentarea rețelei hidrografice și determinând totodată, și intensitatea proceselor de modelare.

Urmărind repartiția în timp a precipitațiilor medii anuale se observă că acestea prezintă variații apreciabile de la un an la altul.

Limitele între care au evoluat aceste valori sunt cuprinse între 500-550 mm/an.

Cantitățile anuale de precipitații anii 2002-2013

Tabel 2.3.2.

Sursa: Prelucrare date stația meteo Amara

Solurile

Învelișul edafic este în realitate rezultatul interacțiunii reciproce, complexe și continue a tuturor factorilor genetici.

Cuveltura de soluri este reprezentată de soluri aluviale (pe văi) și cernoziomuri cambice și argiloiluviale în restul teritoriului.

Fenomenul de levigație este înca foarte avansat. CO3Ca este spălat și dus în straturile inferioare și efervescența nu se face decât la 70-90 cm.

Deși au însușiri foarte bune , datorită regimului de precipitații ( perioada de uscăciune îndeosebi vara), principala problemă a agriculturii în această zonă o constituie aprovizionarea culturilor cu apă.

Dintre culturile agricole ce se întâlnesc în zona studiată, porumbul suferă adesea din cauza deficitului de umiditate din lunile iulie-august deoarece nu exista sistem de irigații.

În afară de grâu și porumb pe cernozion avem și culturi de floarea-soarelui, orz, orzoaică, rapiță, lucernă, mazăre, legume, și vița de vie. Dar cele mai mari suprafețe cu cernoziomuri sunt folosite pentru culturile mari de camp.

În concluzie, putem spune că în zona comunei Sinești se află soluri bune și foarte bune pentru agricultură, al căror grad de fertilitate poate fi îmbunătățit, iar lipsa de apă din perioada secetoasă poate fi completată prin irigații.

Fond funciar localitatea Sinești, județul Ialomița

Tabel 2.3.4.

Sursa: Calcule proprii dupa date preluate din ASR, INS

Figura 2.6. Evoluția suprafețelor agricole dupa fondul funciar al comunei Sinești pe anul 2013.

Suprafețele cultivate cu principalele culturi în localitatea Sinești

Tabel 2.3.4.

Sursa: Centrul local Agenția de Plați și Intervențiii pentru agricultruă

In principal agricultorii din comuna Sinesti cultiva grau urmat de porumb si floarea- soarelui.

Cu toate ca porumbul este o cultura costisitoare, costurile de productie fiind mai mari decat la grau iar lipsa sistemului de irigatii ar putea afecta cultura agicultorii risca si continua sa cultive porumb deoarece este o cultura profitabila datoria productiei ridicate in zona intre 6000 si 9000 kg/ha.

Principalele firme din domeniul agriculturii, cultura mare, în comuna Sinești județul Ialomița

Tabel 2.3.5.

Sursa: Primaria Comunei Sinesti

La doar un an de la celebra Revoluție din '89, în 1990 a existat o adevărată revoluție în agricultură. Atunci toate terenurile agricole au fost împărțite țăranilor, iar aceștia au început să practice intens agricultura. Dacă la început au utilizat tractoare și utilaje românești, mulți dintre aceștia au reușit să-și înființeze asociații. Ba mai mult, unii dintre ei munceau pământul oamenilor și primeau și ajutor din partea unora dintre ei.

Totuși, odată cu trecerea timpului, atât prețurile la motorină, cât și cele ale pieselor necesare pentru repararea utilajelor au crescut, astfel că mulți oameni nu au mai reușit să-și muncească terenurile, deorece prețul prestarilor de servicii au crescut și ele. Atunci au luat decizia de a-l da în arendă, inginerilor care lucrau la asociații. Același lucru se întâmplă și astăzi, când numeroși oameni nu-și mai muncesc pământul, iar cei care o fac, cultivă suprafețe mici, pentru a obține hrană pentru animale.

În ciuda acestor lucruri, firmele care continuă să lucreze pământul, investesc în utilaje noi și cât mai performante,pentru a obține o recoltă cât mai bună.

De exemplu în comuna Sinești județul Ialomița există o societate mare care deține aproximativ 2500 hectare(SC. ANDREI PESCOM SRL) iar restul lucrează intre 100 si 500 hectare.

Agricultura practicată în comuna Sinești județul Ialomița este una performantă care se apropie de standardele europene deoarece toți deținătorii de societăți agricole din comuna Sinești au investit foarte mult în utilaje performante pentru a obrine o productie mai mare aducatoare de profit.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: – ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALA RADU C. IONEL

3.1. DATE GENERALE DESPRE ÎNTREPRINDERE

Denumire: Întreprindere Individuala Radu C. Ionel

Administrator: Radu Ionel

Cod CAEN: 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producatoare de semințe oleaginoase.

Statut juridic: Întreprindere Individuala

Sediu: Județul Ialomița Comuna Sinești

F21/156/2006

RO18578857

Data inființării: 11.04.2006

Suprafata toatală: 495,6627hectare teren arabil

Din care proprietate: 15 hectare

Scurt istoric ÎI RADU C. IONEL

ÎI RADU C. IONEL are ca principal scop producerea de cereale și plante oleaginoase in vederea comercializarii.

ÎI RADU C. IONEL a luat naștere în anul 2006 ca Asociația Familială Radu C. Ionel plecând cu o suprafață de 47,1260 hectare cu un tractor U650 dotat cu utilajele necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole. În anul 2007 odata cu extinderea suprafeței cultivate AF RADU C. IONEL a achiziționat o combina Class Dominator 76 pentru a reduce cheltuielile cu recoltatul.

În anul 2009 AF RADU C. IONEL datorită extinderii suprafeței arendate ajungând la 145,6972 hectare și-a schimbat denumirea în Întreprinderea Individuala Radu C. Ionel și a achiziționat prin credit bancar un tractor Jonh Deere 6330 de 110 CP.

În anul 2012 odata cu cresterea suprafetei arendate ÎI RADU C. IONEL a mai achiziționat un tractor Jonh Deere 7200R cu utilajele din dotare și o combina Laverda Rev225 tot prin credit bancar.

Dupa dotarea fermei cu utilaje performante productia agricola a crescut semnificativ.

Arendatorii își primesc în fiecare an conform contractelor incheiate cantitatea de 1000 kg de grâu pe hectar.

În prezent ÎI RADU C. IONEL lucrează 495,6627 hectare dintre care 15 hectare sunt proprietate.

Cu utilajele care sunt în prezent în dotarea fermei urmarim sa extindem suprafata cultivata atat prin arendare cat și prin achiziționarea de terenuri.

În viitorul apropiat ÎI RADU C. IONEL are în plan construirea unei hale de depozitare pentru a valorifica cerealele atunci cand prețul este optim.

3.2. STRUCTURA CULTURILOR

Asolament 2011-2012 Tabel 3.3.2.1

Sursa: Declaratia de suprafață APIA 2013 ÎI RADU C. IONEL

Asolament 2012-2013 Tabel 3.3.2.2

Sursa: Declaratia de suprafață APIA 2014 ÎI RADU C. IONEL

Asolament 2013-2014 Tabel 3.3.2.3

Sursa: Declaratia de suprafață APIA 2015ÎI RADU C. IONEL

Culturile exploatației în perioada 2011-2014

Tabel 3.3.2.4

Sursa: Prelucrare date contabilitatea exploatației II RADU C. IONEL

În perioada 2012-2013, Întreprinderea Individuală Radu C. Ionel a avut o activitate orientată mai mult pe cultura de grâu urmată de porumb și floarea-soarelui. Pe suprafețe mici a fost cultivată și rapiță și orz. Ulterior în perioada 2012-2013 a crescut suprafața cultivată cu porumb iar în 2013-2014 suprafața de porumb se apropie de cea de grau.

3.3. DOTAREA EXPLOATAȚIEI

Tractor U650 în valoare de 19 034.00 lei

Tractor 650 M în valoare de 8 403.36 lei

Tractor Jhon Deere 6630 de 110 CP n valoare de 231 671.80 lei

Tractor Jhon Deere 7200R în valoare 498 470.50 lei

Combina Class Dominator 76 în valoare de 34 391.00 lei

Combina Laverda Rev225 în valoare de 446 188.00 lei

Masină Amendamente în valoare de 1899.00 lei

Grapă cu discuri în valoare de 1641.00 lei

Grapă discuri în valoare de 5000.00 lei

Disc KIHN XM40 în valoare de 129 149.18 lei

Tocatoare TRU 1.8 în valoare de 11 400.00 lei

Combinator în valoare de 61 284.72 lei

Plug KUHN în valoare de 35 560. 52 lei

Semanatoare paioase în valoare de 29 173.00 lei

Kit adaptare floarea-soarelui în valoare de 18 219.25 lei

Semanatoare SUP 29DK în valoare de 29 173.00 lei

Cultivator cu fertilizare PE 9RD în valoare de20.045,23 lei

Plug KUHN 152-6T în valoare de 103 772.50 lei

Semanatoare în valoare de 75 975.50 lei

Culegator porumb dominioni în valoare de 136.201,50 lei

Semanatoare NINA 400 în valoare de 66 506. 74 lei

Semi-Trailer Schimitz 50 M3 în valoare de 201 020.17 lei

Remorca IMU Medgidia în valoare de 5042.02

În afară de utilajele agricole menționate mai sus ÎI RADU C. IONEL a achiziționat și un Rezervor de 9000L pentru depozitarea carburantului în valoare de 14 487.00 lei.

Sursa: Registrul Imobilizarilor II RADU C. IONEL la 31.05.2015

3.4. CARACTERIZAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ DIN CADRUL ÎI RADU C. IONEL

Pentru ca o campanie agricolă să se finalizeze cu succes, deosebit de importantă este etapa pregătitoare, ce are în vedere organizarea proceselor de muncă și de producție, astfel că în această etapă sunt întocmite cu minuțiozitate fișele tehnologice pe culturi. Pe lângă faptul că informațiile cuprinse în aceste fișe au rolul de a stabili cu exactitate tehnologiile utilizare, destinația producției, dar și determinarea volumului, natura lucrărilor mecanice și manuale, cantitățile de materiale și mijloacele financiare care sunt necesare pentru aprovizionare.

Mai exact, elaborarea fișelor tehnice se realizează respectând următorii pași:

Lucrările tehnologice sunt înscrise în ordinea efectuării lor, dar în același timp, se precizează și perioada în care s-au exacutat.

Având în vedere consumul de motorină pentru fiecare cultură, dar și prețul per litru sunt calculate cheltuielile pentru fiecare lucrare efectuată.

Sunt calculate cheltuielile totale pentru lucrările mecanizate, adăugându-se 15% la cheltuilile cu costul motorinei, acestea procente reprezentând lucrări de întreținere și reparații ale utilajelor.

Sunt calculate cheltuielile privind lucrările manuale. Aici tariful pe zi/om se împarte la numărul de hectare lucrate într-o zi.

Sunt introduse în fișele tehnilogice, în ordinea în care au fost folosite la lucrările agricole, materialele, precum semințe, erbicide, îngășăminte. De asemenea, prețul per UM se calculează fara Taxa pe Valuarea Adaugata, deoarece intreprinderea este inscrisa ca platitoare de TVA, astfel că TVA-ul este recuperat.

Cheltuielile totale pentru materialele folosite sunt calculate prin înmulțirea unității monetare cu prețul per cantitate folosită.

Cheltuielile total general sunt aflate din suma tuturor costurilor efecutate.

TEHNOLOGIA LA CULTURA DE GRÂU CONSUM

Recolta 2013-2014

Calculații pe hectar

Tabel 3.3.4.1.

TEHNOLOGIA LA CULTURA DE ORZ DE BERE

Recolta 2013-2014

Calculații pe hectar

Tabel 3.3.4.2

TEHNOLOGIA LA CULTURA DE RAPIȚĂ

Recolta 2013-2014

Calculații pe hectar

Tabel 3.3.4.3.

TEHNOLOGIA LA CULTURA DE PORUMB

Recolta 2013-2014

Calculații pe hectar

Tabel 3.3.4.4.

TEHNOLOGIA LA CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI

Recolta 2013-2014

Calculații pe hectar

Tabel 3.3.4.5.

3.5. MATERII ȘI MATERIALE UTILIZATE ÎN CADRUL TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ

3.5.1. Tipul de sământă și hibrizi folosiți

Tabel 3.3.5.1.

Sursa: Date preluate dupa Fisele de Magazie din contabilitatea exploatatiei

Exploatatia agricola ÎI RADU C. IONEL a utilizat în toți acești ani soiuri de grâu produse de Institutul de cercetare Fundulea de tip Dropia C1, Boema C2, Glosa Baza si Glosa C1. Toate sunt soiuri de grâu extrem de productive cu indici de calitate ridicată pentru panificație, adaptați condițiilor climatice din regiunea SUD-MUNTENIA. În plus, categoriile biologice din care fac parte au fost C1 și C2, ceea ce înseamnă o calitate relativ superioară. În ceea ce privește cultura de orz s-a folosit un soi pentru bere mai exact Boreale. La cultura de porumb am folosit atat hibrizi romaneștu cum ar fi Fundulea 376 în 2012-2013 însa ne axam pe hibrizi performanți ca PRY 12 produs de Pioneer și DK 4490 produs de Monsanto. Tot la cultura de porumb sa folosit și hibidul V37 produs de Maisadour. La cultura de floarea-soarelui s-au folosit hibrizi produși de Pioneer cum sunt : A89, LE19 si LE25. La cultura de rapiță s-a mers în toți anii cu hibridul produs de Monsanto : Extrom.

3.5.2. Îngrașăminte folosite de ÎI RADU C. IONEL în perioada 2011-2014

Tabel 3.3.5.2

Sursa : Date preluate dupa Fisele de Magazie din contabilitatea exploatației

Cea mai importanta măsură în vederea creșterii producției este, fără doar și poate, administrarea de îngrășăminte, însă eficiența acestora este determinată de modul și perioada de aplicare.Societatea prezentată mai sus a utilizat atât îngrășăminte simple, cu azot, dar și îngrășăminte complexe pe bază de azot, fosfor și potasiu. Daca în perioada 2011-2012 cultura de grâu a beneficiat de o fertilizare în vegetație cu 200kg de azotat pe hectar în perioada 2012-2013 sa aplicat 200 kg de azotat și 200kg de NPK18.46 pe hectar. La cultura de porumb s-a administrat în perioada 2011-2012 100kg de azotat la semănat, în 2012-2013 sa dublat cantitatea la 200kg de azotat iar în 2013-2014 s-a administrat 180kg de NPK20.20.20 la semanat și 100 kg de azotat la prașit. La fel si la cultura de floarea-soarelui.

La cultura de rapiță în perioada 2011-2012 s-au administrat 150 kg de NPK18.46 în perioada 2012-2013 s-a administrat aceiași cantitate de NPK18.46 iar în perioada 2013-2014 s-au administrat 200 kg de NPK 15.15.15 si 180 de kg de azotat.

Avand în vedere cresterea de îngrasaminte chimice de la perioada la perioada s-a observat si cresterea producției.

3.5.3 Erbicide și fitosanitare folosite de ÎI RADU C. IONEL în perioada 2011-2014

Tabel 3.3.5.3.1

Sursa: Date preluate dupa Fisele de Magazie din contabilitatea exploatatiei

Pentru ca recoltele să fie bogate și de calitate înaltă, agricultorii folosesc,pentru distrugerea ierburilor dăunătoare culturilor agricole, erbicidele. Totuși, eficienta erbicidelor este dată de mai mulți factori. Pe lânga faptul că este deosebit de important ca cel care le foloseste, să cunoască tipurile de buruieni, acesta trebuie să știe când, cum și ce substanțe să aplice pentru ca ierburile să fie combătute. De asemenea, trebuie ținut cont de instrucțiunile fiecarui producător, dar și de factorii de mediu ș.a.

În ceea ce privește societatea studiată, aceasta aplică schimbarea erbicidelor acolo unde este prezentă monocultura, deoarece s-a constat ca erbicidele nu pot combate toate speciile de buruieni. De asemenea, în anul 2015, erbicidele folosite au fost de top, iar eficiența acestora s-a dovedit a fi pe masură. În ceea ce privește societatea studiată, aceasta aplică schimbarea erbicidelor acolo unde este prezentă monocultura, deoarece s-a constat ca erbicidele nu pot combate toate speciile de buruieni. De asemenea, în anul 2015, erbicidele folosite au fost de top, iar eficiența acestora s-a dovedit a fi pe masură.

3.6. CARACTERIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI AI PRODUCȚIEI

Evoluția producției medii per hectar la II RADU C. IONEL 2012-2014

Tabel 3.3.6.1

Sursa: Date preluate dupa Fisele de Magazie din contabilitatea exploatatiei

Având în vedere faptul că anul 2014 a fost unul bun din punct de vedere meteorologic, existând numeroase ploi, dar și faptul că au fost folosite tehnologii noi, hibrizi productivi și soiuri productive, productiile sunt aproape duble la toate culturilor, fața de anul 2012, cand s-au produs doar 3500 de kilograme de grâu, față de 4.500, 6000 de porumb, față de 8500, 2000 fata de 3.100 de kilograme de la floarea-soarelui si la rapita 2000 fata de 3800.

Figura 3.1 Evoluția producției medii per hectar la II RADU C. IONEL 2012-2014

Evoluția prod totale (tone) la ÎI RADU C. IONEL 2012-2014

Tabel 3.3.6.2

Sursa: Date contabile luate din facturile de vanzare ale II RADU C. IONEL

Prețuri medii de comercializare ÎI RADU C.IONEL 2012-2014

Tabel 3.3.6.3

Sursa: Date contabile luate din facturile de vanzare ale II RADU C. IONEL

Pentru că ÎI RADU C. IONEL nu dispune momentan de o magazie pentru depozitarea cerealelor acestea au fost vandute în perioada recoltarii cu prețurile medii de comercializare din acea perioadă.

În anul 2012 prețurile de comercializare la cereale au fost mai mari deoarece producția a fost mica.

Venituri la hectar la ÎI RADU C. IONEL în perioada 2012-2014

Evoluția veniturilor pe culturi, pe ha și pe total exploatație și total subvenții

Tabel 3.3.6.4

Sursa: Date luate din contabilitatea II RADU C. IONEL

In 2014 s-au inregistrat cele mai mari venituri de 1.747,708 iar cele mai mici venituri s-au inregistrat in anul 2013 de 1.493,81.

Figura 3.2.Evoluția veniturilor pe culturi, pe ha și pe total exploatație și total subvenții

Cheltuieli la hectar pentru culturi și arendă și cheltuili totale ÎI RADU C. IONEL 2012-2014

Tabel 3.3.6.5

Sursa: Date luate din contabilitatea II RADU C. IONEL

In anul 2012 au fost cele mai mari cheltuieli cu arenda in valoare de 393,280 deoarece pretul graului a fost ridicat. Arenda este de 1000 kg grau pe hectar iar in 2014 au fost cele mai mari cheltuieli pentru infintarea culturilor in valoare de 788,467 lei.

Evoluția profitul mediu la hectar și a profitului total pe culturi la II RADU C.IONEL în perioada 2012-2014

Tabel 3.3.6.6

Sursa: Date luate din contabilitatea II RADU C. IONEL

Cel mai mare profit s- a îregistrat în anul 2012 la cultura de grâu datorită prețului favoravil n valoare de 190,590 lei la fel și la cultura de porumb și floarea-soarelui. La cultura de orz cel mai mare profit s-a înregistrat în anul 2014 avand în vedere ca în 2013 ÎI RADU C. IONEL nu a cultivat orz iar la rapiță cel mai mare profit a fost în anul 2014 datorită productiei de 3800 kg la hectar.

Evoluția profitului brut si a profitului net al exploatatiei ÎI RADU C. IONEL 2012-2014

Tabel 3.3.6.7

Sursa: Date luate din contabilitatea ÎI RADU C. IONEL

În Tabelul 3.3.6.7 ilustrat mai sus, se observă evoluția profitului brut, care, bineîțeles, este diferit de la an la an, având în vedere fie soiurile și hibrizii utilizați, fie condițiile meteorologie, fie perioada de însămânțare, toți fiind factori care au influențat cantitatea de recolte obținute și, implicit, profitul. Totuși, în intervalul 2012-2014, cel mai bun profit brut s-a obținut în 2012, când ferma a reușit să adune un profit în valoare de aproximativ 1.116,324 mii lei urmat dupa plata impozitelor de profitul net în valoare de 937,712.

Figura 3.3 Evolutia Profitului ÎI RADU C. IONEL

CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii:

În urmă cu zeci de ani, în România se practica agricultura intens, astfel că din recoltele obținute, mare parte erau exportate, fapt ce a determinat ca țara noastră să fie numită ”Grânarul Europei”. Totuși, în prezent, consider că România are potențial de a lucra pământul la standarde europene, deoarece fondurile europene, dar și alte benficii le oferă oamenilor posibilități, însă acestea nu sunt exploatate la maximum. Așa se face că din toată suprafața agricolă a țării noastre, 14,8 milioane de hectare, doar zece milioane sunt lucrate, ceea ce este foarte puțin, în opinia mea.

În ceea ce privește județul Ialomita, care este situat în sudul țării, ceea ce îi dă un avantaj prin faptul că iernile sunt mai blânde, permițând dezvoltarea culturilor agricole, terenurile arabile sunt exploatate aproape la maximum, agricultura fiind principala sursă de venit a ialomitenilor. Principala cultura din județul Ialomița este cultura de grâu urmata de cea de porumb la diferente mici de suprafată. Așa se face ca din cele 445,289 mii de hectare în jur de 440 de mii sunt lucrate.

De asemenea în urma analizei facuta la ÎI RADU C. IONEL am constatat ca în anul 2012 suprafața cultivată cu grâu a fost cea mai mare urmată de cea de porumb însa începând cu anul 2013 suprafața de grâu a scazut marindu-se suprafața cultivată cu porumb deoarece această cultură aduce un profit mai mare decât grâul datorită producțiilor mari la hectar care în anul 2014 au ajuns în medie la 8500 kg.

Dupa grâu și prumb urmatoarele cereale cultivate sunt: orzul de bere, floarea-soarelui și rapița.

În comuna Sinești grâul se cultivă pe suprafețe mari urmat de porumb, floarea-soareului, orz si rapiță.

Mulți consideră agricultura a fi o loterie, însă eu cred că nu este deloc așa. Totul depinde de modul în care sunt efectuate lucrările, de timpul în care sunt realizate, dar mai ales de cunoașterea informațiilor privind aplicarea îngrășămintelor și a erbicidelor, evident și cu ajutorul condițiilor meteorlogice, având precipitații. Agricultura reprezintă o sursă excepțională de venit, însă trebuie să cunoști culturile, să știi ce buruieni și dăunători au, ce erbicide să aplici și mai ales când. În ceea ce privește ferma studiată, am constat că este o afacere profitabilă, însă veniturile au crescut substanțial atunci când s-a investit în semințe și hibrizi de calitate, îngrășăminte mai multe și au fost aplicate ”ca la carte”, în funcție de condițiile meteorologice.

Propuneri

ÎI RADU C. IONEL iși propune ca în viitor să marească suprafața lucrată trecând pragul de 500 hectare.

În urma studiului de caz facut pe Întreprinderea Individuala Radu C. Ionel am observat ca ferma are o dotare foarte buna în ceea ce privesc utilajele agricole dar nu exista niciun spatiu de depozitare pentru cereale.

În viitorul apropiat ÎI RADU C. IONEL are în plan construirea unei hale de depozitare pentru cereale pentru a obtine venituri mai mari valorificând marfa atunci când prețul este optim nu în timpul recoltatului cum se întampla în prezent.

ANEXE