Analiza Activitatii Economice LA Hotelul Delta

Capitolul 1.

Prezentarea activității structurii de cazare turistică Hotel Delta

1.1. Scurt istoric

1.2. Prezentare generală

1.3. Prezentarea structurii de cazare turistică

1.3.1.Structura pe camere

1.3.2.Spații cu destinație speciala

1.3.3. Servicii suplimentare

Capitolul 2

Analiza activității structurii de cazare

2.1. Analiza capacității de cazare turistică

2.1.1. Oferta; Factori ai ofertei

2.1.2. Extinderea capacității de cazare; Număr de locuri 1992-2007

2.1.3. Evoluția capacității de primire/restaurație

Analiza anilor 1998-2002-2007

2.1.4. Tendințe în evoluția numărului de salariați

2.2. Analiza frecventării (cererea)

2.2.1. Cifra de afaceri. Analiza creșterii în anii 1992, 1996, 2000 și 2006

2.2.2. Număr înnoptări; Minim/Maxim

2.2.3. Numărul turiștilor pe sezon. Diferențe 1994-2006

2.2.4. Raportul număr turiști-număr înnoptări

Pagini 35

+ prezentare powerpoint

=== ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICE LA HOTELUL DELTA ===

Capitolul 1.

Prezentarea activității structurii de cazare turistică Hotel Delta

1.1. Scurt istoric

Este înființat in 1992 ca societate comercială de către un investitor autohton fiind achiziționat din patrimoniul statului. După aceasta achiziție intră într-o perioadă de reconstrucție, se investește masiv în retehnologizare, modernizare se umblă la imagine se face publicitate intens încercându-se să readucă hotelul la nivelul unei structuri de primire cu adevărat recunoscută. Este stabilită piața țintă ți target-ul pentru primul an, se axează în principal pe turismul de grup, de recreere și bineînțeles pe turism de afaceri în acea perioadă hotelurile fiind punct de întâlnire pentru oamenii de afaceri din zonă.

Începând cu acest an, 1992, noul proprietar aduce îmbunătățiri în toate compartimentele, hotelul fiind într-o continuă dezvoltare, adaptare și nu în ultimul rând îmbunătățire. Se încep lucrări de reconstrucție, rând pe rând toate departamentele suferă schimbări. Recepția este reînnoită, se schimbă mobilierul se aduc îmbunătățiri infrastructurii, se mărește spațiul de primire-recepție. Se aduc canapele, fotolii, măsuțe pentru ca așteptarea să fie cât mai plăcută și clientul să fie comod până când cineva se va putea ocupa de el.

Bucătăria suferă și ea schimbări atât din punct de vedere tehnico-material se retehnologizează se aduc aparate noi, se diversifică gama de aparaturi, se schimbă mobilierul vechi, se măresc spațiile destinate exclusiv producției tehnologice, se compartimentează strict secțiile pe categorii, bucătăria propriu-zisă, spații de depozitare, spălător, masa caldă, masa rece. Pe de altă parte se diversifică gama de produse culinare, se adaugă noi rețete, se încearcă meniuri zilnice; meniu conține preparate din mai toate zonele atât românești cât și străine. Mai departe mezanin-ul cât și sălile de restaurant sunt remobilate, se aduc îmbunătățiri construcției în sine, se rezugrăvește, se pun aplice,spoturi. Spațiile de cazare în sine, camerele nu suferă schimbări majore, capacitatea rămâne aceeași, se remobilează, se schimbă ferestrele. Începând cu anul 1996 se schimbă lifturile. Din 1999 în fiecare an fiecare etaj întră într-o perioadă de renovare în care se schimbă tot începând cu mobilierul, covoarele, instalațiile de iluminat de pe holul etajului după care se întră în fiecare cameră în parte și se schimbă tot.

Din punct de vedere strategic piața țintă devine turismul extern, se încearcă atragerea de turiști străini, profitând de vecinătatea cu Delta Dunării, se organizează excursii și chiar sejururi cu ambarcațiuni proprii. Se semnează contracte de colaborare cu agenții de turism din străinătate. Se construiesc pachete de produse, servicii turistice pe categorii de vârstă, cu prețuri forfetare pentru turismul de grup.

Din 2002 hotelul își mărește numărul de ambarcațiuni, achiziționând un vas de 80 de locuri pentru excursiile în deltă.

1.2. Prezentare generală

Acum Hotel DELTA reprezintă una din structurile de primire cele mai des regăsite pe buzele turiștilor si nu numai fiind un loc de întâlnire pentru oameni de afaceri, oameni de știință sau pur și simplu oameni simpli care doresc să-și petreacă timpul liber cât mai plăcut,deoarece ambianța hotelului este una desăvârșită.

Hotel Delta este un hotel de tranzit, fiind vizitat de turiștii a căror destinație finală este îndeosebi Delta Dunării sau împrejurările acesteia. Clientela este formată

în mare parte din turiști a căror preocupare este aceea de a vizita, explora și bineînțeles de a descoperii minunățiile deltei. Se bazează pe turismul de grup îndeosebi în sezonul de vară, atunci când anotimpul și temperatura avantajează astfel de activități. Grupurile sunt formate in general din turiști de vârste apropiate fie de vârsta a treia a căror preocupare principală este aceea de vizitare,relaxare; fie de cei tineri cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani a căror preocupări principale sunt explorarea, cunoașterea, descoperirea de locuri noi nemaiîntâlnite in care imaginația nu găsește limite. Aceste grupuri în mare parte sunt de peste graniță venind cu scopul declarat de a vizita delta, pe lângă acestea hotelul găzduiește turiști care călătoresc pe cont propriu având în itinerariu și vizitarea deltei.

Fiind localizat în centrul orașului pe malul fluviului Dunărea atrage după sine o serie de avantaje. Peisajul văzut din fiecare balcon al hotelului este unul mirific; din partea vestică se observă fluviul Dunăre în amonte, cursul unduit a acestuia, superba insuliță Tudor Vladimirescu și partea orașului cea mai activă, cu Piața Civică în care se află Primăria și Prefectura și alături de faleza Dunării alcătuiesc unele din cele mai frumoase locuri de promenadă, de plimbări fie dimineață privind răsăritul soarelui fie plimbări nocturne, sub clar de lună, unde reflexiile astrelor pe suprafața apei sunt de-a dreptul nemaipomenite. De pe partea estică se poate vedea Dunărea în aval cum se îndreaptă unduitor spre delta sa împărțindu-se în numeroase canale și brațe; tot de aici se poate zării Monumentul unul din simbolurile orașului care înfățișează un vultur și dorobanțul.

Amplasamentul hotelului a favorizat situarea mezanin-ului, a restaurantului, a terasei cu funcțiuni de alimentație la etajul întâi pe partea falezei și cu vedere completă asupra fluviului și a falezei cu toate activitățile complementare acestora, promenadele, pescuitul, acostarea vaselor. Aici fiecare dejun, prânz sau cină se petrece într-o atmosferă plăcută, aproape de apă și este interesant să știi că ceea ce servești la acea masă poate veni chiar din apele pe care le ai sub ochi.

Hotelul Delta este ales frecvent pentru a organiza evenimente în cele 3 săli de restaurant. Baluri, mese festive, zile onomastice, nunți desfășurate într-o atmosferă plăcută, primitoare și nu o dată s-a întâmplat ca în aceeași seară să se organizeze chiar două nunți.

Din punct de vedere statistic hotelul a început activitatea în condiții bune având în 1993 o cifră de afaceri în jurul sumei de 400.000 de dolari cu activități nu numai de cazare ci și de organizare de evenimente, excursii în deltă și bineînțeles activități de restaurație fără ca clienți să fie neapărat cazați în incinta hotelului.

A început cu un număr de 65 de salariați împărțiți neomogen în toate departamentele hotelului: 3 șefi de sală, 6 ospătari, 2 barmani în barul restaurantului, 2 barmani și 2 ospătari în barul hotelului, 2 portari, 2 recepționeri, 1 frizer, 3 persoane în salonul de masaj, 3 persoane la piscină, 3 persoane salon coafură, 2 personal curățenie, 5 persoane spălătorie, 13 cameriste, 11 personal bucătărie, 2 personal de vas, 3 personal departamentele economico-financiar, resurse umane.

Raportul dintre femei și bărbați angajați în hotel este unul strâns ponderea mai mare având-o personalul de sex feminin cu 60 la sută. Departamentul cu cele mai multe angajate fiind cel al cameristelor urmat de spălătorie.

Gradul de ocupare, utilizare efectivă a capacității de cazare în primii ani era de 59-64 la sută, fluctuând de le sezon la sezon, de la an la an datorită factorilor economici dar și a celor socio-politici. În prezent cifra de afaceri a depășit 1,2 milioane de dolari, bazându-se în special pe activitățile de primire-cazare, excursii în deltă și organizări de evenimente. Gradul de utilizare a spațiilor de primire-cazare a crescut ajungând la o medie de 75-76 la sută având în permanență cereri de cazare indiferent de sezon. Bineînțeles o mică scădere în sezonul de iarnă când frigul împiedică desfășurarea anumitor activități, dar și atunci crește ponderea altor activități precum organizarea de evenimente festive, conferințe.

Numărul salariaților a crescut și el ajungând în prezent la 74 de angajați. Noile cereri de angajare făcându-se în toate departamentele: recepție 2 locuri, personal bucătărie 2 locuri, personal 2 locuri datorită achiziționării încă unei nave, ospătari 2 persoane, personal spălătorie 1 loc. Raportul femei bărbați a rămas același 60-40 în favoarea angajaților de sex feminin.

În cele ce urmează voi prezenta în detaliu fiecare componentă aducătoare de profit ale acestei structuri de cazare turistică.

1.3. Prezentarea structurii de cazare turistică

1.3.1.Structura pe camere

Ca și structură de cazare este împărțit în 117 camere amplasate pe 7 nivele totalizând 234 de locuri, aranjate astfel: 28 de camere single cu un singur loc pat, 52 de camere cu pat dublu și 33 de apartamente cu două paturi. Pe fiecare etaj între 1 și 6 sunt amplasate câte 19 camere. Numărul fiecărei camere se asociază etajului, prima cifră din numărul camerei este cea a etajului după care numerotarea camerelor începe de la 01, 02, 03, s.a.m.d.. Primele două etaje sunt alcătuite din camerele single cu un singur loc, etajul al doilea fiind completat de camere cu pat dublu până la etajul al patrulea. Etajele 5 ți 6 sunt alcătuite exclusiv din apartamente cu două paturi . Ultimul etaj al șaptelea este destinat sălii de conferințe și celor patru apartamente cu regim special. Fiecare dintre aceste camere dispunând de tot confortul necesar unei persoane destul de exigente. Fiecare cameră indiferent de numărul de locuri dispune de mini-bar întotdeauna cu necesarul făcut. Toaleta este echipată pentru a răspunde tuturor nevoilor, halat de baie, prosoape schimbate zilnic, produse de igienă de primă calitate. Patul corespunde normelor în vigoare având așternuturi din mătase, pilota și pernele pufoase confecționate din material anti-alergic umplute cu puf de gâscă albă. Toate camerele sunt prevăzute cu balcon pentru o priveliște cât mai frumoasă spre Dunăre respectiv spre canalele ce duc spre Deltă. Toate spațiile de cazare sunt dotate din punct de vedere electronic cu telecomunicații,telefon internațional,internet wireless. In plus ultimul etaj este destinat pe lângă sălii de conferințe unor apartamente speciale destinate unor evenimente speciale si anume apartamentul honeymoon destinat tinerilor căsătoriți, care doresc să petreacă o seară de neuitat, în acest pachet pe lângă închirierea apartamentului se oferă din partea casei șampanie și căpșuni. Patul este de culoare roșie și în formă de inimă ca și pernele de altfel; ambianța este desăvârșită, lumină difuză și o priveliște memorabilă. Royal suite destinat celor care vor să se simtă cu adevărat regi chiar dacă este numai pentru o zi, mobilierul și așternuturile sunt de culoare albă, living-ul este prevăzut cu șemineu iar balconul este poziționat deasupra apei oferind senzația de plutire oricărei persoane care privește cursul apei. Presidencial suite pentru cei care nu numai că se cred importanți ci chiar sunt, este un apartament spațios cu camere mari, atmosfera este una mai sobră, culoarea dominantă este un pal, așternuturile sunt de un portocaliu șters, mobilierul este masiv dar răzleț lăsând culoare largi de trecere. Și nu în ultimul rând family suite destinat celor care doresc să petreacă o seara memorabilă, apartamentul este desenat în culori vii roșu, verde, albastru, living-ul este foarte mare dotat și el cu un șemineu; în acest pachet este inclusă și o cină festivă. Împreună aceste ultime spații destinate unei clientele mai pretențioase formează partea de luxe ale acestui hotel fiind dotate după ultimele cerințe și pretenții dispunând de jacuzii, paturi de mărime „regală”,un living extrem de spațios.

1.3.2.Spații cu destinație speciala

Hotelul Delta dispune de o sală de conferințe cu o capacitate de 120 de locuri dispusa circular dotată cu retro-proiector, video-proiector, flipchart și bineînțeles toată aparatura tehnică și electronică de care este nevoie. Sala de sport aflata la parterul clădirii este echipată conform ultimelor norme și standarde în materie de aparatură de fitness și sală de forță. În imediata apropiere a sălii se află o nemaipomenită cameră de saună dotată corespunzător si care se ridică la așteptările celor mai exigenți clienți, cunoscători in materie. Bineînțeles nu putea lipsi piscina aflată tot la parter dotată cu șezlonguri, cabine de duș,mini-bar, apa este filtrată la 30 de grade și schimbată o dată la două zile, toate fiind deservite de un personal calificat si primitor.

Toate aceste servicii sunt contracost și bineînțeles deschise atât clienților cazați în hotel cât și clienților din afara hotelului care doresc să petreacă timpul liber practicând anumite activități, făcând sport, dând jos calorii sau pur și simplu o baie la piscină alături de un cocktail răcoritor.

Mai departe ne îndreptăm privirile către barul situat lângă recepție un spațiu demn de un astfel de hotel, un personal primitor serviabil care face clientul să dorească să petreacă cât mai mult timp aici. Arhitectura inovatoare intr-un stil noncomformist alături de un mobilier exclusivist face ca fiecare cocktail servit să fie unul special intr-o ambianță specială. Coaforul si frizeria alături de un personal calificat fac ca fiecare client să se simtă special și unic. Salonul de masaj reprezintă una dintre atracții fiind foarte bine dotat. Sala de jocuri de asemenea este un punct forte fiind dotat după ultimele exigențe în materie.

Nu în ultimul rând restaurantul așezat la primul nivel* dispune de 3 săli mari și o terasă ce împrejmuiește cele 3 săli. Mezanin-ul primul dintre cele trei săli este amplasat în partea vestică dispune de 62 de locuri cu posibilitatea de lărgire până la 70 de locuri. Atmosfera este una primitoare, mesele sunt aranjate longitudinal pe patru rânduri cu câte patru locuri fiecare, în lateral se află masa gheridon un șir de cinci mese unite pe care se așează micul dejun; salonul fiind utilizat pentru acest lucru. Micul dejun este cu auto-servire clienții alegându-și preparatele singuri, deoarece el este inclus în prețul de închiriere al camerei. Lângă mezanin se află un salon mic de 20 de locuri, cu priveliște spre Dunăre; acesta se utilizează îndeosebi pentru cine de afaceri, mese familiale, acel gen de evenimente care necesită o ambianță liniștită, fără întreruperi. Salonul restaurant, așezat pe centru este și cel mai mare dispunând de 180 de locuri standard cu posibilitate de mărire până la 200 de locuri. Salonul se întrebuințează ca restaurant pentru clienții din afara hotelului, ca sală pentru cină pentru clienții din hotel, grupurile în special; oaspeții veniți pe cont propriu își pot alege să servească masa oriunde în cele trei saloane. De asemenea salonul se utilizează ca și spațiu pentru organizarea de evenimente, nunți, mese festive datorită capacității de primire dar și a atmosferei captivante, pereții fiind desenați in culori vii, predominând roșul. Al treilea salon denumit și salon terasă datorită tavanului din sticlă și a pereților care în proporție de 70 la sută sunt din sticlă cu vedere la Dunăre. Este destul de spațios cu o capacitate de 150 de locuri bineînțeles cu posibilitatea de lărgire până la 170 de locuri. Îndeosebi este utilizat ca și salon pentru evenimente, nunți de mărimi mai mici, zile festive, zile onomastice. Fiecare din aceste saloane comunică între ele prin uși mari de termopan glisante în special pentru evenimente importante cu un număr mare de invitați se pot uni două saloane devenind o singură sală mai mare și mai spațioasă.

Notă : a nu se confunda primul nivel al construcției cu etajul întâi al hotelului

Toate cele trei saloane alături de acea mică sală comunică cu terasa care este dispusă longitudinal de-a lungul celor trei saloane; cu o capacitate de 40 până la 52 de locuri specială pentru mese în aer outdoor, sub cerul liber, simțind adierea vântului.

1.3.3. Servicii suplimentare

Fiecare cameră este prevăzută cu telefon interior pentru roomservice,comenzi speciale sau alte servicii care necesită ajutorul direct al personalului hotelului. În fiecare dimineață personalul desemnat special asigură presa fiecărui client cu urarea de „bună dimineața”.

Serviciul laundry prin care la nevoie clienții pot apela pentru spălatul rufelor,curățarea hainelor,apretat, călcat; toate fiind contracost dar se oferă discount-uri pentru toți cei care înnoptează mai mult de o zi.

Serviciul parcare, fiecare client este care sosește cu mașina este preluat de un angajat al hotelului condus la recepție după care i se parchează mașina; este un serviciu gratuit ca dovadă a respectului pentru fiecare client ce calcă pragul.

Serviciul corespondență, fiecare client care dorește a-și primi corespondența la hotel, personalul desemnat se ocupă de tot ce e nevoie pentru ca aceasta să ajungă in siguranță la destinatar, pe lângă acestea orice client care dorește să corespondeze cu cineva de pe plan local același personal se ocupă de toate aceste lucruri.

În incinta hotelului funcționează o casă de schimb valutar, atât pentru oaspeții hotelului cât și pentru clienții din afara acestuia, fiind deschis nonstop.

Clienții ce sosesc sunt întâmpinați de personalul hotelului conduși la recepție iar bagajele sunt transportate până la camera.

Recepția pe lângă activitatea de bază de a primi și caza clienții, are și funcțiuni de informare, orice oaspete care dorește informații atât despre hotel și mijloace de petrecere a timpului liber în incinta sa, cât și cu privire la vizitarea orașului, mijloace de transport, căi de acces.

Capitolul 2

Analiza activității structurii de cazare

2.1. Analiza capacității de cazare turistică

Sau altfel spus oferta structurii de cazare a hotelului Delta; după cum am mai spus hotelul se compune din 117 camere cu o capacitate totală de 234 locuri. Dea lungul anilor hotelul a funcționat, a produs și în cele din urmă a prosperat. În cele ce urmează vom analiza întreaga ofertă și factorii ofertei care au dus la crearea structurii de cazare așa cum o vedem astăzi.

2.1.1. Oferta; Factori ai ofertei

Pe parcursul funcționării sale hotelul și-a creat propria ofertă, a exploatat-o și a diversificat-o. În teorie oferta reprezintă totalitatea cantităților dintr-un serviciu pe care un agent economic dorește și este capabil să le pună în vânzare la un moment dat și la un anumit preț al pieței. În practică în cazul de față oferta este bine delimitată, există pe piață, pachetele de produse și servicii turistice se regăsesc sub formă de excursii, sejururi, cazare, restaurație; în broșuri, pliante, la agențiile de turism și bineînțeles dorința și capabilitatea de punere în vânzare sunt existente și la capacitate maximă.

Agentul economic în cauză, hotelul Delta este dispus de a produce un serviciu turistic în speță furnizarea de spații de cazare turistică; este capabil de a produce serviciul turistic în cauză prin asigurarea de resurse umane ( identificând aici personal de recepție, portar, bell-boy, cameriste); resurse materiale adică spațiile efective de cazare, camere cu toate utilitățile, săli de conferință, parcări, etc.; resurse informaționale precum nivelul de cunoștințe al personalului angajat în diversele activități ce duc la producerea serviciului, calitățile acestora de a informa și satisface clientul în conformitate și în legătură cu nevoile acestuia; resursele tehnologice: baza tehnico-materială care ajută la îndeplinirea activităților serviciului turistic și nu în ultimul rând resursele financiare necesare desfășurării procesului de producție în cazul de față ocuparea spațiilor de cazare.

După cum știm particularitățile ofertei turistice sunt altele decât cele ale ofertei de bunuri și servicii, importantă fiind trăsătura care ne aduce la cunoștință că oferta turistică este una potențială deoarece ea devine efectivă doar în momentul consumului produsului sau serviciului turistic. Particularizând hotelul Delta a înțeles aceste lucruri dovadă fiind crearea unei oferte bazate pe aceste calități, nefiind una tangibilă, reușind să îmbine trăsăturile pentru a obține o ofertă care nu este nici învechită și care corespunde standardelor în vigoare; neinducând în eroare clientela prin false promisiuni, bază tehnico-materială insuficientă sau servicii inexistente.

Oferta turistică în funcție de organizarea producției și structurarea întreprinderii pornind de la consumator se materializează astfel:

Tabel 2.1.

Organizarea producției și structura întreprinderii în funcție de consumator

Sursă: IONCICĂ M., ECONOMIA SERVICIILOR, Editura URANUS, București, 2002, pagina 132

În cazul de față această organizare în cadrul hotelului Delta se structurează astfel: a) categoria CLIENȚI este reprezentată de totalitatea oaspeților care doresc să închirieze o cameră, să utilizeze serviciile complementare funcției de cazare, salon masaj, piscină, coafură și bineînțeles persoanele care doresc să servească masa.

b) categoria PERSONAL DE CONTACT este format din angajații de la recepție, portarul, bell-boy, ospătari, barmani.

c) categoria PERSONAL OPERATIV CARE NU ESTE ÎN CONTACT DIRECT CU CLIENȚI adică tot personalul care se ocupă efectiv de toate lucrurile de care orice oaspete se bucură respectiv cameristele, angajații serviciului laundry.

d) categoria PERSONAL FUNCȚIONAL( ADMINISTRATIV) este reprezentat de totalitatea angajaților cu funcțiuni și atribuțiuni administrative: secretară, departamentele resurse umane, financiar-contabil.

e) categoria DIRECȚIA GENERALĂ adică managerul în cazul de față patronul.

În continuare vom discuta despre factorii ofertei în general și cei existenți în cazul de față; factorii ofertei de servicii sunt în principal volumul cererii, costurile de producție, tariful pieței serviciului, prețurile (tarifele) produselor substituibile, prețurile (tarifele) produselor complementare, taxe și subvenții, numărul ofertanților, factorul timp.

Din punct de vedere al hotelului Delta factorii ofertei se regăsesc astfel:

Volumul cererii ca în mai toate departamentele serviciilor se clasifică în cererea efectivă, cererea nesatisfăcută și cererea potențială. Cererea efectivă este formată din totalitatea clienților doritori de excursii, clientela interesată de Delta Dunării, se concretizează indiferent de sezon și anotimp cu un maxim de cerere în sezonul cald primăvara târziu, vara, toamna timpurie, iar în sezonul de iarnă cererea este mică uneori inexistentă dacă clima și temperatura sunt aspre. Cererea potențială este formată din clientela care preferă turismul de grup, turismul de recreere, turismul de afaceri, dar care încă nu cunoaște oferta hotelului sau practică turismul în deltă pe cont propriu. Cererea nesatisfăcută în schimb, cea care nu va consuma niciodată produsele și serviciile turistice ale hotelului sunt clienții care formează turismul balnear, turismul montan, turismul de litoral.

Costurile de producție, din acest punct de vedere hotelul a reușit să le minimizeze și cu un efort financiar cât mai mic să realizeze pachete de produse și servicii turistice cât mai compatibile și competitive și bineînțeles implicit maximizarea profitului. Produsele de restaurant și în special cele de panificație sunt comercializate de personalul angajat, excursiile în deltă se fac cu ambarcațiuni proprii.

Tariful pieței serviciului, datorită particularității ofertei turistice care presupune simultaneitatea producției și consumului adică produsele și serviciile turistice sunt comercializate odată cu apariția lor; produsul sau serviciul este considerat achiziționat doar după ce acesta a fost și consumat. Din aceste cauze hotelul practică tarifele cele mai scăzute fără însă a da dovadă de concurență neloială, tarifele încadrându-se în tarifele pieței. În cazul de față dotările hotelului fiind de patru stele tarifele practicate sunt la nivelul unei structuri de trei stele; astfel avantajând consumatorul, conducerea neluând în seamă raportul tarife ridicate-cerere ridicată fapt care ar dezavantaja clientul. Din acest motiv hotelierul nu se poate considera un hotel care să se încadreze cu majoritatea celorlalte, în general celelalte structuri folosind oferta pentru un serviciu ca o funcție crescătoare de tarif.

În cazul prețurilor (tarifelor) substituibile concurența este acerbă, majoritatea hotelierilor din zonă având aceeași gamă de produse și servicii turistice inclusiv organizarea de excursii în deltă. Diferența este făcută de calitatea și cantitatea serviciilor, în favoarea hotelului Delta care dispune de o bază tehnico-materială mai dezvoltată, calitatea serviciilor este mai ridicată; de exemplu capacitatea navelor de agrement este mai mare iar raportul calitate preț este în favoarea consumatorului.

În privința prețurilor (tarifelor) produselor complementare hotelierul prezintă o gamă largă de astfel de produse și servicii, tarifele practicate fiind bineînțeles direct proporționale cu calitatea. Gama diversificată de servicii complementare precum organizarea de evenimente, piscină, coafură, masaj, ș.a.m.d. au sporit și mai tare renumele, marca hotelului precum și cererea de servicii, tarifele diferențiate jucând și ele un rol foarte important.

Un alt factor important cel privitor la taxele și subvențiile existente; în acest sens statul indiferent de numele hotelului nu impune taxe mari, creșterea turismului fiind benefică și pentru el; știindu-se faptul că o creștere a taxelor duce la o micșorare a ofertei; pe de altă parte subvențiile care totuși sunt în număr mic dacă nu și aproape inexistent, au o influență benefică, creșterea subvențiilor ar însemna creșterea ofertei.

Numărul ofertanților este un factor demn de luat în considerare în această situație; nefiind vorba totuși de o multitudine de prestatori ci mai degrabă a câtorva prestatori; deci nu se pune problema nici de monopol dar nici de ofertant pe o piața cu concurență perfectă. Putem spune că piața a fost împărțită de la bun început între toți ofertanții stabilindu-se anumite reguli de comun acord, orice nou ofertant ar intra greu pe această piață dacă nu ar avea un marketing puternic și câteva contracte cu agenții din străinătate.

Factorul timp se prezintă sub două ipostaze, prima ar fi că din punct de vedere al caracteristicilor serviciilor adică se consumă în momentul producerii lor, aici timpul nu prea este semnificativ; în schimb prin prisma timpului în care ofertantul poate produce serviciul spre a fi consumat, aici timpul are o cu totul altă percepție de exemplu un produs sau serviciu legat de turismul de litoral nu se poate efectua în sezonul de iarnă. În cazul de față pentru hotelul Delta timpul are o semnificație mai accentuată pe perioada iernii acele câteva luni în care excursiile în deltă nu se pot efectua.

Toate aceste caracteristici, acești factori ai ofertei au dus la îmbunătățirea tuturor departamentelor de producție, creșterea calității, mărirea spațiilor de cazare, lărgirea capacității și a numărului de angajați ele reprezentând atât cauză cât și efect; adică au fost realizate datorită creșterii cererii dar și pentru îmbunătățirea ofertei.

2.1.2. Extinderea capacității de cazare; Număr de locuri 1992-2007

Începutul afacerii, înființarea sa in 1992 a fost un pas important atât în economia hotelului cât și în economia orașului deoarece a început să producă la parametrii normali cel puțin. Tot timpul în care a fost sub administrația statului hotelul a mers prost fiind aproape de faliment; profitul nu era reinvestit, nu i s-au adus reînnoiri; de când a fost construit a funcționat pe același plan de marketing sub același management, pe aceeași bază tehnico-materială. De când a fost preluat și reînființat să spunem primele lucruri făcute au fost schimbările. Capacitatea de cazare nu a suferit multe schimbări pe parcursul anilor, la înființare în 1992 a început să funcționeze tot cu 117 camere dar cu 174 de locuri. Abia după 1998 când a început reînnoirea spațiilor de primire cazare s-a început și mărirea numărului de locuri. La înființare cele 174 de locuri erau repartizate majoritatea în camere single de un singur loc pat, din totalul de 117 camere 60 de camere erau single cu un singur pat iar restul până la 174 de locuri adică 124 de locuri erau formate din camere double, nu exista conceptul de apartament cu toate că aceste camere dispuneau și de living. Cele patru apartamente cu regim special (honeymoon suite, royal suite, presidencial suite și familly suite) nu existau, aceste spații funcționau ca și camere normale fiind închiriate foarte rar datorită spațiului foarte mare fără nici o destinație clară, sala de conferință dispunea de un spațiu restrâns, mai mic ca și număr de locuri fără a fi folosit prea des. După 1998 treptat etaj cu etaj a început retehnologizarea și o dată cu aceasta și mărirea locurilor de primire; astfel că în primul an de reînnoiri locurile de cazare au suferit schimbări, de la 174 de locuri la 200 de locuri; astfel că o parte din camerele double au devenit apartamente, apar cele patru apartamente cu regim special de la ultimul etaj dar nu sunt încă structurate complet, nefuncționând la parametrii de astâzi, neavând structura de astăzi existau două apartamente presidencial și două apartamente royal. În 2001 se ajunge la 215 locuri, din ce în ce mai multe camere se transformă din single în double, din double în apartamente. În 2002 cele patru apartamente apar în structura de astăzi, ca patru spații distincte fiecare cu destinație specială: honeymoon, presidencial, royal și familly.

Structura detaliată a schimbărilor cu privire la numărul de locuri din spațiile de cazare arată astfel:

Tabel 2.2.

Evoluția numărului de locuri pat

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

În 2007 se începe extinderea construcției cu încă o aripă de șapte nivele care va conține din planul de start un restaurant, două săli de conferință și 110 camere; numărul de locuri încă nu este stabilit dar datorită construcției camerelor câte 16 pe palier și cu un spațiu destul de mare oricare dintre ele poate fi atât cameră single cât și cameră double. Nu este sigur dar și această aripă ar putea avea la ultimul etaj cel puțin două apartamente cu regim special pe lângă cele două săli de conferință.

2.1.3. Evoluția capacității de primire/restaurație

Analiza anilor 1998-2002-2007

La fel ca și spațiile de cazare spațiile destinate servirii și cele ale restaurantului au suferit schimbări, la înființare în 1992 spațiile de restaurație erau compuse din mezanin cu 62 de locuri de servire, sala restaurant cu 180 de locuri, salonul mic de 20 de locuri, salonul terasă nu exista, el a apărut ca și structură din 1996 nefiind acoperit și funcționa rar doar pe perioada verii; terasa exista doar ca structură nefiind utilizată ca spațiu de servire decât după 1996 odată cu construcția salonului terasă.

Treptat la fel cum s-a întâmplat și în cazul spațiilor de cazare, sălile de restaurant au intrat în perioada de reconstrucție, retehnologizare; din 1992 până în 1998 schimbările au fost mai mult de ordin constructiv, s-a construit al treilea salon, s-a dat în folosință. Pe de altă parte după 1998 s-a aprofundat retehnologizarea, s-a intrat în detalii; s-au schimbat ferestrele, s-au reamenajat saloanele și împreună cu schimbarea mobilierului să ofere un spațiu mai larg care să permită o capacitate mai mare de primire a spațiului de servire.

Mai concret în 1998 spațiile de restaurație erau structurate astfel: mezaninul sau salonul micului dejun cu o capacitate de 62 de locuri, salonul restaurant cel mai spațios cu 180 de locuri, salonul terasă cu o capacitate de 150 de locuri, terasa cu 40 de locuri, salonul mic de 20 de locuri; toate acestea funcționau ori de câte ori era nevoie, cele mai utilizate saloane fiind mezaninul și salonul restaurant.

În 2002 datorită previziunile de a mării spațiul de primire prin rearanjarea mobilierului și a locurilor în spațiu, astfel capacitatea locurilor per total a crescut în medie cu 25 la sută fiind dispuse astfel: mezaninul poate găzdui oaspeți de la 62 până la 70 prin reordonarea ultimului rând de mese și adăugarea a câte unui scaun la fiecare masă. Salonul mic de 20 de locuri se poate mării chiar cu încă 10 locuri dar până acum nu a fost nevoie și nu s-a pus accent pe acest lucru. Salonul restaurant cu o capacitate standard de 180 de locuri își poate lărgi capacitatea până la 200 de locuri fără a micșora spațiul de mișcare, spațiu care poate deveni ring de dans la organizarea de evenimente festive. Surplusul de locuri poate fi obținut prin unirea primelor două raioane, sau rânduri de mese și adăugarea încă unei mese fără a micșora spațiul sau prin adăugarea a două mese dar cu diminuarea spațiului de mișcare, această din urmă schimbare ducând la la o lărgire a capacității de până la 215 locuri. Salonul terasă cu o capacitate inițială de 150 de locuri poate ajunge la un număr maxim de 170-180 de locuri. Terasa de 40 de locuri poate atinge un număr maxim de 52 de locuri, lucru care se întâmplă foarte des datorită cererilor clienților de a servi masa în aer liber; de aceea în marea majoritate a timpului terasa are un număr mediu egal cu cel maxim de locuri adică 52.

Numărul standard de locuri 40 este prezent doar la începutul sezonului și către sfârșitul acestuia atunci când temperaturile sunt mai scăzute și fenomenele atmosferice nu permit desfășurarea activităților în aer liber.

Iată un tabel care arată în detaliu structura locurilor de primire restaurație pe parcursul a 3 ani,considerați mai importanți.

Tabel 2.3.

Structura de locuri primire-restaurație în 1992,1998,2006

În 2007 ca și în cazul locurilor de cazare și locurile de restaurație sunt în curs de lărgire odată cu ridicarea unei noi arii la baza căreia se va construi și încă un salon restaurant. În continuarea celorlalte săli de alimentație spre est va fi cel de-al patrulea salon, un restaurant de 200 de locuri care va avea bineînțeles vedere către fluviul Dunăre, cu pereții exteriori din sticlă. Noul restaurant se vrea a acoperi nevoile de alimentație ale oaspeților găzduiți în aripa de hotel nou construită și bineînțeles dacă va fi cazul loc pentru organizarea unor evenimente festive.

Ca urmare a acestor schimbări în organizarea structurilor de primire, cazare și restaurație, odată cu ele s-a schimbat și structura personalului.

2.1.4. Tendințe în evoluția numărului de salariați

Încă de la început numărul angajaților a fluctuat crescând sau diminuându-se în funcție de diverși factori. Unul dintre ei ar fi vânzarea de forță de muncă fiecare persoana evaluându-și mâna de muncă și forța de muncă așa că fiecare este în măsură de a hotărî dacă motivația salarială este îndeajuns de satisfăcătoare pentru a se dedica unui astfel de job. Un alt factor ar fi vârsta personalului sau altfel spus munca în domeniul turismului și mai ales în alimentație este foarte antrenantă iar la o anumită vârstă persoana în cauză se simte copleșită de nevoile serviciului și demisionează; pe de altă parte mulți consideră că munca în alimentație în special, ospătarii și barmanii;nu este de viitor, tratând-o ca pe o slujbă de tranziție, un job aducător de venituri pe un termen limitat de timp considerând că este o slujbă nu neapărat bine plătită dar în care remunerațiile sunt de luat în considerare. Nu în ultimul rând și angajatorul are un cuvânt de spus, în calitate de manager interesul său este de a-și atinge scopurile cu orice scop în cazul de față profitabilitatea afacerii pe care o conduce, deci și angajatorul dorește salariați tineri în forma dar și pregătiți deoarece in viziunea lor vârsta poate fi un impediment în satisfacerea atribuțiilor slujbei. Din punct de vedere al consumatorului ofertantul în cazul de față cel care vinde produsul sau serviciul nu trebuie să fie nici prea tânăr, să fie arogant și neștiind să trateze cu respectul cuvenit un oaspete, dar nici prea în vârstă aspectul și înfățișarea să nu lase de dorit. Prin prisma acestui lucru pot spune că hotelierul in cauză are printre salariații săi și angajați tineri dar și personal mai în vârstă, în schimb toate acestea cumulate cu o servire desăvârșită, cu o calitate a produselor și a serviciilor de necontestat, bază tehnico-materială nemaipomenită asigură un o ședere fără emoții, plăcută și de neuitat. În ceea ce privește totalitatea factorilor amintiți mai sus au făcut obiectul unui studiu temeinic; de aceea hotel Delta luându-i în considerare a construit o echipa cu foarte puține lacune cu privire la responsabilitățile și atribuțiile fiecăruia; un personal cu o foarte bună conduită, un respect care se vrea a fi nu numai dăruit ci și acordat. Toate acestea se văd în economia afacerii în faptul că majoritatea oaspeților găzduiți pentru prima oară s-au întors și pentru o a doua ședere, devenind clienți fideli reîntorcându-se de fiecare dată când timpul le permite.

Cu toate acestea amintite vom putea analiza structura și evoluția numărului de salariați pe parcursul anilor de la înființare până în zilele de azi. În 1992 hotelierul a început afacerea cu un număr de 65 de salariați structurați pe departamente astfel: departamentul operațional care se compune din totalitatea compartimentelor a căror activități înglobează sarcini de la servire până la curățenia camerelor; acest departament are și cei mai mulți angajați 62 la număr, celălalt departament cel funcțional are un număr minim de angajați dar suficienți pentru a-și exercita atribuțiile, sunt în număr de trei și se ocupă de tot ceea ce ține de acte,finanțe, contabilitate. În decursul acestui prim an angajările nu au avut de suferit neînregistrându-se nici o înnoire în rândul personalului, cauzele ar putea fi atât din lipsa unei piețe inexistente de cerere de muncă privitor la slujbele din domeniu turismului sau poate neîncrederea din rândul ofertanților de forță de muncă către hotelierul în cauză în principal; oferta generală de locuri de muncă nefiind existentă pe plan local, majoritatea doritorilor de locuri de muncă îndreptându-și privirile către exterior, prin contracte în străinătate unde renumerațiile sunt motivante și pe măsura efortului, o alta cauză ar putea fi îndreptarea ofertanților spre alte categorii de locuri de munca; piața turismului privitor atât la cerere cât și la ofertă nu era destul de dezvoltată pentru a satisface nevoile uzuale ale persoanelor în căutare de un loc de muncă.

Începând din 1996 odată cu creșterea producției,mărirea ofertei, lărgirea capacitații de cazare, creșterea cererii și a ofertei de produse și servicii turistice se dezvoltă și acest aspect al măririi cererii de forță de muncă cele mai multe cereri concretizându-se pe perioada sezonului cald,sezon care reprezintă și maximizarea numărului cererilor de servicii și produse turistice. Majoritatea angajărilor se fac în compartimentele de producție cum ar fi bucătărie, salon ospătari, barmani.

Iată un tabel al evoluției angajărilor în anul 1996 pe diferite luni considerate lunii cheie în acest caz.

Tabel 2.4.

Tabel al angajaților structurat pe luni pe întreaga perioadă

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

După cum se poate observa s-a început anul cu un număr de 65 de angajați, în primele luni au existat 2 cereri de angajare din care s-a concretizat doar unu și aceea fiind în compartimentul bucătărie, ajutor de bucătar mai exact; după care cu cât înaintăm în timp în sezonul propice activităților turistice care fac obiectul de activitate, crește numărul de ofertanți în domeniul forței de muncă, ba mai mult dintr-un număr de 8 cereri de angajare, 5 dintre ele sunt acordate fiind în compartimentele salonului de ospătari 4 la număr iar cealaltă angajare s-a produs în compartimentul cameristelor. Mai departe se poate observa că în lunile ce au urmat nu au mai existat angajări datorită în primul rând a inexistenței unor oferte din partea doritorilor de muncă, ba mai mult numărul demisionarilor a fost mai mare per ansamblu decât cel al angajărilor în acel an. Cauzele acestei situații pot fi diverse de la faptul ca unele angajări s-au făcut doar pe timpul verii cu acordul ambelor parți atât a angajatului cât și angajatorului datorită unor motive precum: angajatul fiind elev sau student și a dorit să facă practică sau de câștigare a unor foloase materiale; sau angajatorul a făcut angajările doar pe sezonul de vârf când oaspeții, clienții sunt în număr mai mare decât în celelalte perioade. O altă cauză ar putea fi nemulțumirea angajaților față de munca prestată, gradul de remunerație a muncii, valoarea câștigurilor în comparație cu alte munci plătite din alte domenii. Aici mai putem adăuga că din anul 2000 hotel Delta a semnat un contract cu o școală profesională din zonă, acest contract constând în schimburi de experiență; adică elevii școlii pot venii pe perioada verii facultativ și în perioadele de practică obligatoriu pentru a practica pe viu meseriile pe care le studiază. Compartimentele vizate de acești elevi sunt cele de bucătărie și salonul de ospătari. Mulți dintre acești vin pe perioada verii nu numai pentru practică ci să se și angajeze, unii dintre aceștia la sfârșitul studiilor angajându-se pe o perioadă nelimitată de timp.

În continuare vom analiza evoluția angajărilor pe departamente,cererile și ofertele preferate.

Tabel 2.5.

Situația pe compartimente între anii 1996-2000

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

După cum se observă am luat în considerare doar anumite compartimente ale departamentului de producție, cele mai importante din punct de vedere al numărului de cereri și oferte de muncă concretizate sau nu pe parcursul sezoanelor turistice 1996-2000. cel mai activ compartiment din acest punct de vedere este cel al salonului de ospătari și ultimul fiind cel al barmanilor. Aceste date reliefează că interesul doritorilor de locuri de muncă a crescut vis a vis de ramura serviciilor turistice fapt care duce la observația că nivelul turismului în zonă a crescut, odată cu el a crescut și cererea de locuri de muncă și implicit oferta acestora. Per ansamblu tendințele evoluției numărului de salariați al hotelului se pot vedea în următorul tabel care reliefează numărul de angajări/demisionări calculate pe fiecare an din toate compartimentele de producție și nu numai.

Tabel 2.6.

Angajări/plecări între anii 1996-2007

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Din acest tabel reiese o frecvență mare a raportului angajări/demisionări, care totuși este neadevărat deoarece majoritatea angajărilor se transformă la sfârșitul sezonului într-o demisie, adică în mare parte acele persoane care se angajează la începutul perioadei turistice,la sfârșitul acesteia tot ei sunt și cei care părăsesc locul de muncă. Din acest punct de vedere putem spune că totuși aceste fluctuații ale numărului de salariați au un caracter sezonier, majoritatea angajaților au venit să rămână lucru dovedit de numărul de salariați permanenți din 2007. Următorul grafic urmărește numărul de angajări permanente din 1996 până în 2007 și cel al angajărilor sezoniere în figura 2.6. iar în figura 2.7. sunt reprezentate valorile numărului de demisionări din 1996 până în 2007.

Figura 2.1.

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Figura 2.2.

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Din aceste 2 grafice reiese clar că fluctuațiile în evoluția numărului de salariați este pur sezonieră, cele mai multe angajări și demisionări sunt în perioada premergătoare vârfului sezonului turistic și cea imediat acestuia. Celelalte angajări din restul perioadelor sezonului turistic sunt de obicei permanente. Toate aceste date referitor la numărul angajaților duc la o înțelegere că cererea de produse și servicii turistice este într-o continuă creștere.

2.2. Analiza frecventării (cererea)

Cererea de produse și servicii turistice este într-o continuă creștere lucru anticipat de toate schimbările în rândul ofertei turistice și bineînțeles demonstrat de schimbările în rândul cererii, schimbări ce vor fi analizate în subcapitolele ce urmează.

2.2.1. Cifra de afaceri. Analiza creșterii în anii 1992, 1996, 2000 și 2006

Volumul afacerilor a pornit de la 400.000 de dolari în 1992 ajungând în 2006 la peste 1,2 milioane de dolari. La începutul afacerii în primul an de la înființare, toate veniturile au fost direcționate către cumpărarea de noi tehnologii, au fost investite, totul a fost făcut pentru o cât mai bună afacere, o afacere profitabilă, chiar și o parte din fonduri externe reprezentate de contracte din străinătate, contracte de publicitate cu alte firme și fonduri proprii au fost investite pentru o bază tehnico-materială mai bună, pentru îmbunătățirea produselor și serviciilor turistice, bani investiți în cercetare, în sondaje ale pieței pentru stabilirea unor obiective clare, a unui target real și un marketing puternic. Cu toate acestea printr-un management viabil de la bun început afacerea a putut obține un profit de peste 100 de mii de euro prin semnarea unor contracte cu agenții de turism din străinătate pentru grupuri mari de turiști; în primă fază a reprezentat un proiect cu speranța de a deveni ceva concret, această speranță a devenit realitate câțiva ani mai târziu când acele grupuri de turiști străini au început să vină și să revină.

Rentabilitatea afacerii prin prisma începutului promițător acela de creștere este reprezentat prin, indicatorul mărimii absolute care indică prin valoarea profitului că afacerea a început să prindă contur, valoarea de 100 de mii de dolari nu era suficientă, în schimb încununa cât de cât eforturile materiale și financiare făcute pe parcursul anului. Mărimea relativă a rentabilității în schimb nu era promițătoare, la o valoare a schimburilor de 400 de mii de dolarii, profitul de 100 de mii de dolari era totuși mic;lucru care s-a ameliorat în perioadele ce au urmat, odată cu eforturile de reinvestiții, marketingul puternic,publicitatea făcută, contractele obținute.

În anii ce au urmat respectiv 1993-1995 cifra de afacerii a scăzut simțitor, marketingul practicat se axa pe rezultate financiare pe termen lung, continua luptă pentru obținerea de contracte din străinătate. În perioadele de extrasezon hotelul s-a orientat pe organizarea de evenimente, organizarea de conferințe.

Următorul tabel reliefează valorile cifrei de afaceri în primii 4 ani prin prisma volumului de investiții, și a profitului.

Tabel 2.7.

Cifra de afaceri valori din primii patru ani

Unitate de măsură: dolari

Analizând acest tabel observăm în decursul acestor primi ani de funcționare volumul de investiție a fost net mai mare decât cel al profitului în primul an, și în fiecare an din ce în ce mai puțin până în următorii anii când s-a început perioada de retehnologizare. Profitul a crescut și el puțin câte puțin ajungând ca după 4 ani aproape să se dubleze, dar repet marketingul este făcut pentru obținerea de rezultate pe termen lung, în cazul de față vorbim de un termen scurt, cei 4 ani reprezentând o parte din întregul ce se vrea a fi un plan de marketing viabil care în 10 ani să dea rezultate excepționale. Cheltuielile făcute în acest sens în decursul celor 4 ani au fost mari în comparație cu profitul și volumul cifrei de afacerii dar mic pentru un hotel de astfel de dimensiuni, cu o foarte mare capacitate; dar care nu era utilizată nici măcar la jumătate. Iată un grafic al acestor cheltuieli.

Figura 2.3.

Evoluția valorilor cheltuielilor și a profitului

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Acest grafic relevă o fluctuație chiar din motivul că piața turistică de la cea vreme nu era încă clar delimitată, valorile cheltuielilor arătând o mișcare cam dezordonat, în primul an cheltuielile au fost mai așteptându-se un număr mare de turiști lucru care nu s-a concretizat; al doilea an la fel; cel de-al treilea an relevă totuși o creștere a numărului de turiști iar câștigurile au diminuat volumul de cheltuieli alocat; cel de-al patrulea an a fost din nou în scădere dar, doar din punct de vedere al cheltuielilor, afacerea prospera, turiștii veneau din ce în ce în număr mai mare, se vedea o ameliorare în statistici.

În anii următori,după 1995 au urmat o explozie a turismului în deltă fapt care a favorizat afacerea hotelului. Să nu credeți că această explozie a apărut din senin; ci a fost o încununare a eforturile hotelierului de a atrage cât mai mulți turiști, numeroasele contracte mai ales cele din străinătate au făcut posibilă această migrare a turiștilor către zona Deltei Dunării; ca urmare a acestor mișcări și nu în ultimul rând a creșterii puterii de cumpărare a monedei naționale și bineînțeles a turismului intern care a căpătat un interes mai mare privitor la oportunitățile și capacitatea deltei de a primi vizitatori. Prin urmare dezvoltarea turismului a adus implicit și la dezvoltarea și lărgirea afacerii, a cifrei de afaceri, a volumului de vânzări. În tabelul următor vom analiza și observa evoluția cifrei de afaceri în următorii 5 ani.

Tabel 2.8.

Valorile cifrei de afaceri anii 1996-2000

Unitate de măsură: dolari

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Observăm că anul 1996 poate fi văzut ca și un an de cotitură, cifra de afaceri se mărește considerabil, se dublează, continuând intr-un ritm crescător, în fiecare an mărindu-se în medie cu aproximativ 10-12 la suta,ajungând la anul 2000 la 850.000 de dolari, lucru îmbucurător deoarece observăm o creștere de peste 90 la suta față de anul inițial și cu aproximativ 18-20 la sută față de anul precedent. Toate acestea duc automat la o creștere a volumului de investiții, acești ani fiind și începutul perioadei de retehnologizare. Următorul tabel ne arată mai concret valorile cheltuielilor și ale profitului pe parcursul acestor 5 ani.

Tabel 2.9.

Valori ale cheltuielilor și profitului între anii 1996-2000

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Se poate observa că profitul a explodat, a pornit spre o perioadă de creștere continuă, cu fiecare an mărindu-se vizibil, crescând cu 20 de procente, 40 de procente, 60 de procente și chiar dublându-se la sfârșitul perioadei analizate. Putem admite deci că anul 1996 este un an important care indică un început al recunoașterii efortului susținut de promovare a afacerii și de creșterea profitului. Pe de altă parte cheltuielile au un parcurs mai variat indicând totuși o dezvoltare a producției ceea ce înseamnă un cost de producție mai mic; și minimizarea eforturilor spre un maxim de rezultat. În 1996 cheltuielile se plasează la valoarea de 90.000 de dolari crescând în anul următor cu 10 la sută după care coboară simțitor până la valoarea de 70.000 de dolari; este anul în care începe perioada de reconstrucție și multe din cheltuielile de menținere scad lucru care determină micșorarea volumului de cheltuieli în anii următori cu o medie de 7-9 procente pe an ajungând în 1999 la valoarea de 55.000 de dolari dar care din anul următor respectiv anul 2000 face un salt destul de considerabil, cu aproape 40 la suta, până la valoarea de 78.000 de dolari; toate aceste cheltuieli reprezintă doar valorile din amortizări; o cauză ar putea fi aceea că după retehnologizare cheltuielile de întreținere s-au mărit datorită măririi calității bazei tehnico materiale și bineînțeles odată cu dezvoltarea puterii de cumpărare a monedei de referință să se ajungă la o astfel de sumă.

Anul 2000 este și el considerat un an important deoarece în ciuda creșterii acestor cheltuieli, cifra de afaceri și implicit valoarea profitului au înregistrat o creștere exponențială. Volumul investițiilor scăzând treptat, cifra de afaceri nu a scăzut cum era de așteptat și mai mult a crescut, asta datorită dezvoltării și creșterii cererii de produse și servicii turistice ale hotelului.

Următoarea analiză o vom face cu privire la următorii 6 ani până în 2006 începând cu anul 2001, toate acestea prezentate în tabelul ce urmează asupra cifrei de afaceri.

Tabel 2.10.

Cifra de afaceri 2001-2006

Unitate de măsură: dolari

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Putem vedea în tabelul alăturat că volumul cifrei de afaceri este în continuă creștere începând cu 875.000 de dolari în 2001 apoi mărindu-se treptat cu 3 la sută, 7 la sută, în 2004 iar o mică scădere de până la 5 la sută, ca mai apoi să revină la 7 la sută și în ultimul an în 2006 să crească cu 13 procente față de anul precedent și cu 24 de procente față de anul 2001, primul an din această analiză. Aceste cifre se înțeleg cel mai bine privind următorul tabel cel al cheltuielilor și profitului pe acești 6 ani.

Tabel 2.11.

Volum cheltuieli profit intre 2001-2006

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

După cum se observă cheltuielile scad iar profitul crește. Opus cifrelor care arată o creștere al volumului de cheltuieli, el este raportat la cheltuielile di anul precedent, în schimb dacă comparăm raporturile cheltuieli/profit de la an la an vom observa o micșorare a acestuia în primele etape cu 5 la sută, după care se ajunge la o diferență de 50 de procente față de anul precedent. Anul 2006 ca și precedenții doi ani respectiv 1996 și 2000 a prezentat un maxim de rezultate comparativ cu perioada luată în calcul, asta datorându-se nu în ultimul rând și numărului mare de contracte, a gradului de ocupare, a turiștilor care au consumat produsele și serviciile hotelului Delta.

În concluzie volumul cifrei de afaceri a avut o tendință de creștere de la începutul demarării afacerii în 1992, până la ultimul bilanț cel din 2006. Micile fluctuații s-au datorat unor factori indirecți, nelegați strict de procesul de producție precum nivelul investițiilor, creșterea cheltuielilor datorită modernizării bazei tehnico-materiale, etc. În acest ultim grafic putem observa valoric evoluția cifrei de afaceri pe întreaga perioadă de funcționare, luând în calcul cele 3 perioade mai importante respectiv anii de cotitură 1996, 2000 și 2006.

Figura 2.4.

Valorile cifrei de afaceri 1996, 2000, 2006

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

2.2.2. Număr înnoptări; Minim/Maxim

În concordanță cu celelalte problematici aduse până acum în discuție și numărul de înnoptări a avut aceeași tendință de creștere și bineînțeles o are și acum. În primul an 1992 numărul înnoptărilor sau cu alte cuvinte gradul de ocupare era extrem de mic pentru o structură de primire cu o capacitate de cazare destul de mare. Cu un maxim de 200 de înnoptări posibile pe zi în 1992 numărul de înnoptări era doar de 50,60 de astfel de șederi pe zi. În schimb treptat acest număr a înregistrat o creștere mică, mai apoi una mai mare și așa mai departe până când această creștere a început să conteze în economia afaceri. Iată o analiză a primului an minimul și maximul în fiecare lună.

Tabel 2.12.

Număr de înnoptări pe fiecare lună în parte

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

După cum se observă în primul an gradul de ocupare era foarte scăzut minimul de înnoptări fiind doar de 5 pe când maximul a ajuns doar la 100 de înnoptări. Toate acestea demonstrează gradul scăzut de ocuparea capacității de cazare pe deoparte iar pe de altă parte acest lucru explică valorile mici ale cifrei de afaceri și implicit volumul infim al profitului. Odată cu trecerea timpului se înregistrează și tendințe de creștere a numărului de înnoptări,tendințe care din 1996 se concretizează într-o evoluție simțitoare a creșterii numărului acestora. În acest sens vom analiza perioada premergătoare anului 1996 după un tabel ce prezintă valorile minime și cele maxime pe an și pe sezon.

Tabel 2.13.

Număr minim/maxim de înnoptări între 1992-1995

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Tabel 2.14.

Număr minim/maxim de înnoptări pe perioadele sezonului

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Din aceste 2 reprezentații putem observa o creștere relativa în privința gradului de ocupare atât de al an la an cât și de la sezon la sezon. Din structura care reprezintă valorile numărului de înnoptări pe an reiese o creștere de 5-7 la sută în primii 2 ani și de 12-13 la sută în următorii 2 ani, lucru care coincide cu eforturile atât de ordin financiar cât și de ordin material ale hotelierului. Prin prisma reprezentației pe sezoane creșterile în perioada premergătoare sezonului (lunile ianuarie-mai) sunt de 3-5 la sută în primii 2 ani și de 4-6 la sută în următorii 2 ani; cu privire la sezonul turistic adică perioada cuprinsă între lunile iunie-august creșterile au fost simțitoare abia în ultimi 2 ani când s-au înregistrat măriri de până la 20 de procente pe când în primi 2 ani creșterile au fost de până la 15 procente; mai mult în perioada sezonului de vârf, luna iulie mai exact creșterea a fost de până la 30 la sută în primi 2 ani pe când în ultimii 2 ani creșterea a fost de peste 35 la sută; perioada extrasezonului mai precis luna septembrie a înregistrat și ea creșteri de peste 25 la sută în primii 2 ani și aproape de 30 la sută în următorii 2 ani. În lunile ce au urmat sezonului turistic mai precis perioada cuprinsă între lunile octombrie și decembrie lucrurile au devenit la normal pentru acea perioadă iar creșterile au fost de 5-7 la sută pe întreaga perioadă.

Toate aceste valori relevă totuși o îmbunătățire a situației, datorată în principal planului de marketing, concretizat prin obținerea de contracte din străinătate. Perioada de creștere simțitoare a numărului de înnoptări s-a realizat după anul 1996, an care dă startul perioadei de retehnologizare. Astfel arată tabelul detaliat al anului 1996 alături de creștere în procente față de perioada precedentă.

Tabel 2.15.

Înnoptări minim/maxim pe sezon în 1996

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

După cum observăm anul 1996 este un an al noilor începuturi, creșterile fiind semnificative față de precedenta perioadă, anii de pionierat să spunem ale noii structuri de cazare. Prin prisma acestor date putem spune că cel puțin pe perioada sezonului și a extrasezonului hotelul a început cât de cât să producă, încadrându-se într-o medie de peste 50 la sută prin capacitatea de primire-cazare. În celelalte perioade ale anului nu se poate spune că nu există o creștere semnificativă dar cu astfel de valori nu te poți aștepta la un profit important la sfârșit de an. Odată cu acest an valorile au intrat într-un ritm de creștere continuu, la început pe un ton mai mic dar odată cu trecerea timpului într-un ritm mai alert. Schimbări vizibile s-au produs după anul 1998 când procesele de retehnologizare au devenit mai considerabile, astfel că valorile maxime ale perioadei de început au devenit valori minime pentru perioada actuală, iar valorile maxime au depășit o pondere de peste 60 la sută a gradului de ocupare. Anii de dupa1998 au reprezentat creșteri ale valorilor numărului de înnoptări de peste 20 la sută față de anul 1996 privitor la prima și ultima parte a perioadei sezonului turistic, pe când în sezonul de vârf și extrasezon creșterile au fost cu 50 la sută respectiv 37 la sută mai mari decât cele înregistrate în 1996. Un an prolific din acest punct de vedere este considerat anul 2002 când valorile numărului de înnoptări sau ponderea gradului de ocupare a spațiului de cazare au înregistrat creșteri considerabile, adevărate recorduri în comparație cu celelalte perioade. Vom prezenta un tabel cu aceste valori ale anului 2002 sub aspectul minimului și maximului numărului de înnoptări pe sezon dar luând în considerare și numărului mediu al înnoptărilor în perioadele respective.

Fără alte comentarii diferențele se pot observa cu ochiul liber, aceste valori reușind să ridice gradul de ocupare al spațiilor de cazare la peste 70 la sută din capacitate. Valori precum 150 de înnoptări pe zi reușesc să atragă atențiile tuturor, întărind afirmațiile anterioare despre eforturile materiale și financiare ale hotelierului de a reuși să alcătuiască pachete de produse și servicii turistice, competitive, compatibile și bineînțeles atractive; un rol important au avut personalul, baza tehnico-materială, marketingul de calitate și un management îndrăzneț.

Tabel 2.16.

Anul 2002 număr minim/maxim de înnoptări pe zi

În diferitele perioade ale sezonului

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

În anii ce au urmat creșterile au continuat însă într-un ritm mai domol astfel că în 2006 după 4 ani gradul de ocupare al spațiului de cazare a ajuns la o proporție de peste 75 la sută din capacitate, lucru îmbucurător. Tendințele sunt de creștere continuă, hotelierul sperând că în 5-6 ani gradul de utilizare al spațiilor să fie de sută la sută, această previziune este întărită și de construcția noii aripi în partea estică a vechii clădiri. Pentru a avea o viziune mai clară asupra evoluției numărului de înnoptări de la minim la maxim pe întreaga funcționare a hotelului vă propun un grafic cu luarea în considerare a anilor mai importanți.

Figura 2.5.

Valorile creșterilor, micșorărilor numărului de turiști

în perioada 1992.2006

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Observațiile sunt de prisos văzându-se clar diferențe mari între perioadele analizate, anii marcați având rezultate foarte bune sub aspectul evoluției numărului de înnoptări. Contrar unor previziuni în funcție de anii precedenți 1996 și 2002 au înregistrat recorduri pentru fiecare din perioadele analizate. În aceeași notă următorul sub capitol va fi despre numărul de turiști pe sezon,cu analiza diferențelor dintre anii de început și cei de acum.

2.2.3. Numărul turiștilor pe sezon. Diferențe 1994-2006

Având aceleași tendințe de evoluție ca cele a numărului de înnoptări, numărul de turiști prezintă unele mici diferențe datorate turiștilor care consumau produse și servicii turistice ale hotelierului dar fără a utiliza funcția de bază și anume aceea de cazare. De exemplu excursioniști pe cont propriu care închiriau navele de agrement pentru vizitarea deltei, oaspeți care utilizau sala de conferințe, clienții care consumau produse și servicii complementare: piscină, saună, salon de frizerie.

Anul de început 1992 prezintă aceleași valori sub aspect al numărului de turiști precum și al numărului de înnoptări diferențele fiind nesemnificative. Pentru o viziune mai clară și fără a intra în detalii deja cunoscute, numărul minim de turiști iar cel maxim de 120 de turiști; aceste valori sunt luate de pe întreg parcursul anului, valoarea minimă înregistrându-se în luna ianuarie iar cea maximă de 120 de turiști în luna iulie. Contrar așteptărilor anul care a adus schimbări semnificative în creștere numărului de turiști nu este anul 1996 cum se poate observa în privința numărului de înnoptări ci anul 1998, an în care creșterile au fost de până la 40 la sută față de primul an de funcționare; vom analiza în continuare creșterile perioadei de început în paralel cu indicarea valorilor anului 1998.

Figura 2.6.

Creșterile numărului de turiști în perioada de început

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Tabel 2.17.

Numărul mediu de turiști pe sezon în 1998

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

După cum observăm în graficul de mai sus creșterile sunt cele așteptate respectiv de 5 la sută până la 20 la sută mergând treptat în ritm de creștere, pe când în tabelul alăturat cel al valorilor numărului de turiști din anul 1998 ponderea a fost cel puțin dublată, prezentând valori uimitoare, nepreconizate dacă analizăm doar perioada precedentă și încercând să previzionăm anul 1998. Concret dacă încercăm o previziune, anul analizat ar fi trebuit să arate creșteri de doar 5 la sută fața de anul precedent și o diferență de 23 de procente mai mare decât a anului de bază cel a înființării, respectiv 1992. Pe când aceste valori nu și-au păstrat ritmul de creștere prognozat și au dat naștere unor explozii a înregistrărilor fiind mai mult decât dublate. Toate aceste valori întăresc observațiile anterioare despre cum toate eforturile orientate spre retehnologizare dau roade pe un termen mai mult sau mai puțin scurt. Putem spune că după anul 1998 lucrurile au început să devină normale, producția a început să atingă cote acceptabile, creșterile fiind mai mici, dar simțitoare. Anul care a reprezentat o nouă explozie a numărului de turiști a fost bineînțeles 2002, cel care a fost unul de referință și pentru numărul de înnoptări. Tabelul de mai jos ne arată acest lucru din punct de vedere cifric, cifre care na ajută să înțelegem mai bine situația.

Tabel 2.18.

Numărul mediu de turiști pe sezon în 2002

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Din această reprezentare înțelegem de ce cifra de afaceri s-a mărit, faptul că profitul a atins cote îmbucurătoare și nu în ultimul rând numărul mare de turiști demonstrează o bună deservire a nevoilor clienților săvârșite de o echipă bine pusă la punct, care știe să stimuleze oaspetele astfel încât data viitoare când va vrea să-și petreacă timpul liber prin exercitarea de activități turistice să se întoarcă tot aici.

Pe lângă toate acestea., valorile sunt foarte mari și comparându-le cu cele din sezoanele precedente sunt mai mult decât suficiente pentru a ne da un răspuns pentru activitățile întreprinse de hotel și de angajații acestuia pentru a alcătui o structură de cazare turistică cu adevărat competitivă și de calitate. Un lucru foarte important este acela că numărul turiștilor nu a reflectat și numărul înnoptărilor, adică pe parcursul anilor mai mulți turiști au consumat produsele și serviciile complementare decât aceia care au consumat produsul de baza și anume acela de cazare turistică. Creșterile numărului turiștilor față de cele ale numărului de înnoptări a fost mai haotic și neținând cont de perioada anului sau a sezonului. De exemplu clienții care au dorit să consume servicii precum piscină, salon de coafură, frizerie, schimb valutar sau bineînțeles restaurantul, nu au ținut cont de anotimp și temperatură, aceste servicii neavând o funcționalitate mărginite de anumite caracteristici, pot fi consumate chiar dacă funcțiunile de bază ale hotelului respectiv cazarea sunt intr-o perioadă de scădere . Un alt exemplu care include și serviciul de cazare este acela că o mulțime de oaspeți sunt găzduiți pentru a desfășura alte activități decât acelea de recreere, vizitare, etc., precum oamenii de afaceri, turismul de afaceri; pe de altă parte există clienți permanenți ai hotelului, care sunt găzduiți pe o perioadă nelimitată de timp, aceștia sunt în general oameni de afaceri care î-și desfășoară activitățile în mai multe zone, ceea ce înseamnă o nevoie de mișcare foarte mare.

În continuare pentru a scoate mai bine în evidență raporturile de creștere vom analiza doi ani care nu au prezentat nici o modificare considerabilă in privința creșterilor; unul este din perioada de început respectiv anul 1994 iar cel de-al doilea an este unul care urmează după 2 creșteri explozive ale numărului de turiști, respectiv anul 2005.

Tabel 2.19.

Număr turiști 1994-2006

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Înainte de a compara datele vom aminti că anul 2006 a înregistrat o creștere de 3 la sută față de anul 2005 și o majorare a numărului de turiști cu 10 la sută față de anul de referință 2002. Pe cealaltă parte anul 1994 a acumulat o mărire în proporție de 4 la sută față de anul inițial 1992. Astfel putem spune că diferența între cei doi ani analizați sun mai mult decât mari, evoluția numărului turiștilor care au călcat pragul hotelului și au consumat produse și servicii turistice ale acestuia este exponențială. Aceste lucruri în cifre înseamnă o creștere de peste 500 la sută a numărului total de turiști. Pentru a evidenția mai bine lucrurile și a observa că numărul de înnoptări nu este întotdeauna egal cu cel al numărului de turiști vom trata în continuare un subcapitol care va analiza raporturile între aceste 2 variabile .

2.2.4. Raportul număr turiști-număr înnoptări

Sub acest aspect nu putem spune că avem 2 ani de referință pe care să-i analizăm și de aceea vom încerca să stabilim raportul în funcție de comparația diverselor perioade fie ele de început sau cele mai noi înregistrări ale ultimilor ani. Un prim raport se poate stabili între numărul de turiști și cel al numărului de înnoptări din primul an 1992, an în care ambele variabile nu au înregistrat nimic spectaculos, având valori destul de mici. Între un minim de turiști de 10 și un număr minim de înnoptări în cuantum de 5 și un număr maxim de turiști de 120 și un număr maxim de înnoptări de 100, raportul putem spune că este în favoarea numărului turiștilor dublu față de cel al înnoptărilor;dar dacă analizăm raportul între maximele acestuia observăm că diferențele sunt cu mult mai mici, numărul turiștilor având doar 20 la sută mai mult decât cel al înnoptărilor. Putem spune că este concludent dar dacă luăm în calcul și următorii 2-3 ani vedem că raportul rămâne în mare parte stagnant. Așa că putem spune că raportul este important pentru fiecare an în parte dar este nesemnificativ pentru întreaga perioadă. Anul 1996, anul în care numărul înnoptărilor înregistrează o creștere explozivă, nu aduce nimic nou, raportul dintre numărul turiștilor respectiv al înnoptărilor dacă mai câștigă un procent. Anul care aduce în schimb ceva nou, sesizabil este anul 1998 deoarece pe fondul unei creșteri al înnoptărilor direct proporțională cu cea turiștilor, acum numărul turiștilor înregistrează o valoare considerabil mai mare care se va vedea mai clar în tabelul următor.

Tabel 2.20.

Raportul număr turiști/înnoptări

După această perioadă a anului 1998, raportul dintre numărul de turiști și numărul de înnoptări a devenit semnificativ luând proporții cu fiecare an următor. Observăm creșterea de la an la an al raportului, în medie cu 10-15 la sută; motivul fiind toate eforturile depuse de hotel în privința creșterilor coeficientului de calitate, al gradului de siguranță, înnoirea bazei tehnico-materiale. Urmând cursul normal al evoluției afacerii, observăm că raportul dintre cele 2 variabile, numărul turiștilor respectiv cel al înnoptărilor a fost încă de la început în favoarea numărului turiștilor, un motiv ar fi că piața turismului se afla la începutul dezvoltării, dar cu trecerea timpului, cu mărirea volumului de producție și bineînțeles a stabilizării pieței turismului acest raport a realizat creșteri continue, uneori fluctuând de la valori foarte mari în care numărul turiștilor este de 5 ori mai mare decât cel al înnoptărilor, până la înregistrări mai mici în care numărul turiștilor este mai mare cu 30-40 de procente decât cel al gradului de utilizare a capacității de cazare.

Putem observa acest lucru în următorul grafic.

Figura 2.7.

Evoluția raportului între 1998-2006

Sursă: Evidențele primare ale hotelului Delta

Evoluțiile acestui raport rămân într-o tendință de stagnare începând cu anii 2006-2007, când gradul de ocupare se apropie de valoarea maximă;motivele fiind stabilizarea pieței, creșterea credibilității clienților în capacitatea hotelierului de a satisface nevoilor acestora, dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

În concluzie putem afirma că numărul turiștilor va fi întotdeauna mai mare decât cel al numărului de înnoptări, deoarece totdeauna vor exista nevoi de consum ale produselor și serviciilor turistice complementare, mai mult decât nevoia de consum a serviciului de bază acela de cazare. Adică întotdeauna vor exista clienți care nu se numără printre oaspeții găzduiți în hotel dar care consumă servicii complementare , cum sunt piscina, salonul de masaj și bineînțeles funcția de alimentație, restaurantele fiind la dispoziția oricărui client. Putem afirma cu încredere că niciodată raportul dintre numărul de turiști și cel al numărului de înnoptări, nu va fi în favoarea aceluia al înnoptărilor, deoarece într-o structură de primire în care cazarea ocupă funcția de bază dar nu este o funcție singulară având și majoritatea serviciilor complementare existente pe piață, ceea ce conferă o mișcare mult mai mare, care nu este neapărat direct proporțională cu aceea a evoluției numărului de cazări.