Analiza Activitatii Desfasurate In Cadrul Brd Finance Ifn S.a

Analiza activității desfașurate în cadrul BRD Finance IFN S.A.

Introducere

Lucrarea propune analiza activității desfășurate în Departamentul Recuperare din cadrul BRD Finance IFN S.A. Descrisă și analizată în amănunt, tema are o deosebită importanță deoarece dezvăluie cum funcționează un departament de recuperare creanțe dintr-o instituție financiară nebancară. Lucrarea este structurata în trei capitole. Primul capitol ne dezvaluie si ne familiarizează cu piața insituțiilor financiare nebancare din România. Tot in primul capitol vom vedea cat de acerba este lupta dintre IFN-uri pe piata financiara si cat de sensibila este aceasta piata la factorii economico-sociali. Cel de-al doilea capitol ne prezintă BRD Finance IFN S.A, dar si o scurta analiza a departamentului de recuperare creante, iar capitolul trei descrie in amanunt cum functioneaza propriu-zis acest departament

Concurența tot mai acerbă dintre IFN-urile din Romania este benefică pentru consumatori, aceștia având libertatea de a alege și credite avantajoase. Instituțiile financiare vor cauta întotdeauna să aducă noutate și diversitate pentru clienți astfel încât afacerea să fie cât mai profitabilă, iar acest lucru aduce un preț de echilibru. Dezvoltarea accentuată a IFN-urilor creează locuri de muncă pe piața românească. Pentru o satisfacere a nevoilor de înaltă calitate aceste instituții se orienteză către client, încercând să-l fidelizeze. Creditele acordate de IFN-uri au evoluat de la dobanzi foarte mici pana la „ rate cu dobanda 0”, dar vom vedea in aceasta lucrare ca in spatele acestor rate fara dobanda, la neachitarea la scadenta a ratei, se ascund dobanzi penalizatoare imense.

Am ales sa vorbesc despre această tema deoarece din punctul meu de vedere activitatea de recuperare dintr-o instituție financiară bancară sau nebancară este foarte importantă. Fiind o piața foarte mare si complexă, sunt foarte mulți clienți care nu își mai plătesc ratele. Aceasă categorie de clienți se împarte în doua categorii: clienți rău platnici care nu au nicio dificultate financiară dar aleg sa nu își respecte obligațiie și clienți care au într-adevăr dificultăți financiare. Departamenul de recuperare nu are doar rolul recuperării creanțelor, ci vine în ajutorul clienților cu diferite soluții de restructurare a creditelor pentru a-i aduce la zi pe acestia (amânări la plata, refinanțări,reeșalonări).

Lucrarea ce urmează a fi prezentată analizează instituțiile financiare nebancare din România și analiza activității de recuperare din cadrul BRD Finance IFN S.A.

Cap.1 Piata IFN-urilor in Romania

In structura unui sistem bancar, activitatea instituțiilor bancare este completată de cea a instituțiilor financiare nebancare (IFN), acestea fiind complementare primelor și având rolul de a diminua riscurile asumate de clienți și de a-i servi la standarde calitative ridicate. Institutiile financiare nebancare sunt institutii reglementate, la fel ca si bancile, de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Un IFN poate functiona doar daca primeste autorizatie de functionare de la BNR, iar pe parcursul functionarii este monitorizat si supravegheat de catre Banca Nationala a Romaniei (prin obligativitatea de raportare catre BNR a diverselor date, prin obligativitatea aplicarii regulamentelor emise de catre BNR, cat si prin inspectiile periodice pe care BNR le poate face). Diferenta majora dintre o institutie financiara nebancara si o banca este faptul ca un IFN nu poate lua depozite de la populatie, de aici si cerintele de capital social si de risc mai relaxate pentru un IFN fata de o banca, intrucat o institutie financiara nebancara nu devine dator catre public, ci publicul, prin accesarea de credite devine dator catre IFN; deci riscul nerambursarii este suportat doar de catre IFN, publicul neavand niciun fel de risc

În România, activitatea Instituțiilor Financiare Nebancare este reglementată prin legea nr. 93/2009, care stabilește condițiile minime de acces la activitatea de creditare. Acestea au obligația de a se constitui ca societăți comerciale pe acțiuni. Activitățile permise IFN-urilor sunt următoarele: acordarea de credite (de consum, ipotecare, imobiliare, microcredite), finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, de scontare si forfetare, leasing financiar, emitere de garanții, asumare de angajamente de garantare de finanțare, acordare de credite, cu primire de bunuri în gaj (prin case de amanet), acordare de credite către membrii asociațiilor, fără scop patrimonial, pe baza liberului consimțământ al salariaților, în cadrul caselor de ajutor reciproc, alte forme de finanțare de natura creditului.

Cele mai importante operațiuni desfășurate de IFN-urile din România sunt:

Factoring-ul

Forfetarea

Microcreditarea

Leasingul financiar

Factoringul reprezintă o operațiune care constă în vânzarea creanțelor unei societăți, la un preț redus, către un factor, care își asumă riscul de credit al debitorilor creditați. În perioada actualei crize, când accesul la schemele de finanțare tradiționale este limitat, factoringul poate fi o alternativă pentru societățile care își desfășoară activitatea în domeniul furnizării de bunuri și servicii. Deși la nivelul anului 2008 piața de factoring din România a înregistrat valoarea de 1,8 miliarde de EURO, totuși, gradul de penetrare al serviciilor de acest tip rămâne la 0,52%, comparativ cu media mondială de 3,45%. Avantajele pe care factoringul le prezintă pentru societățile care apelează la această alternativă de finanțare sunt următoarele: plata rapida a creantelor, transferarea riscurilor si absenta garantiilor.

Forfetarea este acea operațiune în cadrul căreia un vânzător sau un prestator de servicii iși vinde creanțele în valută, pe care le are față de un cumpărător sau un beneficiar, unei societăți bancare sau unei instituții financiare specializate, contra unei taxe de forfetare. Este o operațiune specifică activității de export, titlurile de credit propuse la forfetare fiind, de regulă, emise pe termen mediu și lung (cambii, bilete la ordin). Operațiunea de forfetare este încheiată de către client, care trebuie să prezinte băncii, titlurile de credit și cererea de forfetare. Taxa de forfetare se determină în funcție de valoarea titlului, numărul de zile, între data forfetării și cea a scadenței și nivelul dobânzii pentru valuta respectivă. De asemenea, se ține seama și de condițiile contractului de import-export, riscurile economice, politice și comerciale.

Microcreditele reprezintă împrumuturi de valoare mică, pe care le acordă băncile sau instituțiile financiare specializate, unor clienți, persoane fizice sau juridice, în vederea dezvoltării unor proiecte, activități sau afaceri, susținerii proiectelor locale și a programelor sociale. În România, în conformitate cu Legea 240/2005 privind societatățile de microfinanțare, valoarea unui microcredit este de maxim 25000 EURO, cu perioade de rambursare de maximum 60 de luni. Față de creditele bancare, costurile unui microcredit sunt cu 2%-3% mai mari, iar garanțiile, în funcție de produsul solicitat și de instituția microcreditoare, pot fi: imobiliare, mobiliare, bilete la ordin, cercuri și combinații ale acestora, în funcție de produsul solicitat și de instituția microcreditare.

Leasingul financiar reprezintă o operațiune economică prin care o parte denumită locator (finanțator) transmite pentru o perioadă determinată de timp dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este, către o parte, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice – denumită rata de leasing. La sfârșitul perioadei de leasing, locatorul (finanțatorul) se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului fie de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul sau de a înceta raporturile contractuale. Potrivit legislației, există două tipuri de leasing: financiar și operațional.

In Romania,ponderea portofoliului IFN-urilor in PIB se situa in anul 2010 la nivelul de 9,89%.

Fig1. Ponderea Institutiilor financiare nebancare in PIB-ul estimat la sfarsitul anului 2010

1.1 Principalele Institutii Financiare Nebancare din Romania

Principalele instituții financiare nebancare din România sunt: BRD Finance IFN S.A. , ERB Retail Services IFN S.A. , UniCredit Consumer Financing IFN S.A. , Cetelem IFN S.A. , Provident Financial Romania IFN S.A.

BRD Finance este prezent pe piata financiara nebancara din Romania inca din anul 2004 si a devenit rapid liderul pieței creditelor de consum. De-a lungul timpului, strategiile de dezvoltare au susținut creșterea puternică a companiei și au determinat crearea și consolidarea de parteneriate cu firme importante. BRD Finance administreaza o gama diversificata de servicii financiare, astfel incat clientii sa poata obtine simplu si rapid produsele pe care le doresc. Oferta include credite de consum, carduri de credit si credite auto.

ERB Retail Services este o instituție financiară specializată în acordarea de credite de consum și emiterea de carduri de credit cu funcționalitate multiplă. Această instituție de credit este membră a grupului european de instituții bancare EUROBANK și este considerată una dintre cea mai profitabila institutie financiara nebancara din tara noastra. Grupul Eurobank este unul dintre cei 4 piloni ai sistemului bancar grec si, in acelasi timp, detine o pozitie importanta pe segmentele de retail si corporate banking in Bulgaria, Romania si Serbia, ofera servicii de Asset Management in Cipru si Luxemburg, fiind de asemenea prezent in Londra.

UniCredit Consumer Financing este o institutie financiara specializata in finantare pentru persoane fizice. Grupul UniCredit se situeaza printre grupurile financiare de top din Europa, fiind prezent in 22 de tari, iar reteaua internationala cuprinde 50 de piete, peste 9.600 de sucursale si peste 162.000 angajati ce deservesc circa 40 milioane de clienti. Ca parte a UniCredit Grup, UniCredit Consumer Financing si-a inceput activitatea in Romania in 2008.

Cetelem este unul dintre principalii concurenti de pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota in piata institutiilor financiare nebancare de 21,6%. Cu o politica agresiva de marketing Cetelem a devenit rapid unul dintre cele mai importante IFN-uri din tara noastra, dar asumandu-si un cost al riscului foarte mare. Cetelem IFN SA este prezenta in peste 190 de localitati din intreaga tara, prin retele nationale sau parteneri locali si are peste 800 de angajati in peste 3200 de puncte de vanzare. Aceasta institutie este in „top 3” pe piata cardurilor de credit. Printre serviciile de creditare oferite de catre Cetelem IFN se numara acordarea de credite pentru achizitia de bunuri, credite auto, carduri de credit si credite online in magazine virtuale. Compania pune la dispozitie clientilor o platforma online care permite transferul de bani din contul cardului in alt cont personal.

Provident Financial Romania este o instituție financiară nebancară, înregistrată în Registrul General al Băncii Naționale a României și specializată în acordarea de împrumuturi de valoare mică, pe termen scurt. A fost prima institutie financiara care in anul 2006 a lansat in Romania imprumutul la domiciuliu, pe baza unui model de afaceri cu o vechime de peste 130 de ani. Imprumutul la domiciuliu este un serviciu suplimentar oferit contra-cost, prin care clientii pot primi banii acasa intr-un timp record de 48 de ore fara giranti sau alte garantii. Provident este parte a grupului britanic International Personal Finance (IPF), lider internațional în furnizarea de credite de consum la domiciliu. IPF este inclus în indicele FTSE 250 al Bursei din Londra și are peste 2,6 milioane de clienți și 7.000 de angajați care lucrează împreună cu aproape 30.000 de agenți în opt țări, pe două continente.

1.2 Oferta de credite in Romania in perioada 2008-2013

Creditele reprezintă creanțe deținute de o institutie financiara bancara sau nebancara asupra clientelei, creanțe ce au apărut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finanțare ale persoanelor fizice și întreprinderilor. Împrumutatul are încredere în faptul că suma obținută va fi astfel utilizată încat să-i dea posibilitatea rambursării și plății unei dobânzi, iar împrumutatorul are încredre în faptul că va recupera suma avansată la termenul stabilit și va obține un câstig conform înțelegerii încheiate. În legea bancară nr. 58/1998, creditul este definit ca orice angajament de punere la dispoziție sau acordare a unei sume de bani ori prelungirea scadenței unei datorii, în schimbul obligației sau a altor cheltuieli legate de această suma sau orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani. Rezultă că, în relațiile de credit apar doi parteneri, creditor și debitor, care, de regulă, sunt băncile în poziție de creditor și agenții economici, populația sau statul de debitori. Creditul de consum este creditul pe termen scurt, mediu sau lung, acordat persoanelor individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop. Creditorii includ institutiile de credit, companiile financiare, institutiile de economii, comerciantii de detaliu.

Creditul de consum a existat initial sub forma « crreditului deschis », respectiv a posibilitatii pe care comerciantul o acorda clientilor solvabili de a achizitiona marfuri portivit necesitatilor, urmand ca lichidarea datoriilor sa se faca ulterior. Forma astfel practicata a fost considerata drept credit cu rambursare neesalonata. De la inceputul secolului XX, productia de masa de bunuri de folosinta indelungata si necesitatea de a asigura accesul deschis la acestea a cumparatorilor a determinat dezvoltarea unor norme specifice de creditare, precum si a unei retele ample de institutii de credit, in mare parte legate de firmele producatoare. Astfel, cea mai mare parte a creditelor de consum exista si se acorad sub forma creditelor esalonate, forma in care termenii raportului de credit (plafonul acordat, cuantumul ratelor, scadenta) se stabilesc la acordarea creditului. O forma deosebita a creditelor esalonate o reprezinta creditul revolving, aparut la sfarsitul anilor ’30. Aceasta forma s-a extins o data cu amplificarea utilizarii cartilor de credit.

Cardul de credit este instrumentul de plata electronic care permite detinatorului (persoane fizice rezidente si nerezidente si persoane juridice) sa efectueze tranzactii in numerar de la bancomante (ATM) sau ghiseele bancii si tranzactii pentru achizitionarea de bunuri si servicii de la acceptatorii de carduri, in limita plafonului de credit pus la dispozitia detinatorului. Caracterul revolving al creditului este dat de achitarea lunara a sumei minime de plata si da dreptul utilizatorului de card la noi tranzactii in limita plafonului aprobat ramas disponibil dupa achitarea acesteia. Suma minima de plata se compune din dobanzile calculate zilnic la soldul creditului utilizat in luna respectiva, comisoanele datorate pentru operatiunile inregistrate in cursul lunii si suma (% din soldul cardului existent la data extrasului de cont) ce trebuie rambursata. Cardurile reprezintă tehnologii bancare noi, având impact puternic asupra modalităților de efectuare a operațiunilor cu și fără numerar.Cunoscute și sub denumirea de “bani de plastic”, acestea au un caracter dual în ceea ce privește operațiunile bănești. Pe de o parte, ele pot fi un mijloc de obținere a numerarului de la automatele bancare, acesta urmănd a fi folosit ulterior pentru plata propriu-zisă. Pe de altă parte, însă, ele capătă un tot mai pronunțat character de instrument de decontare, prin mijlocirea directă a transferului de sume de bani și efectuarea încasărilor-plăților, fără implicarea numerarului. Privit din cea de-a doua perspectivă, cardul reprezintă un instrument de plată-încasare bazat pe electronică,ca alternativă la instrumentele clasice, numerarul și cecul. Deținătorul său are dreptul de acces la o procedură de autorizare și efectuare a operațiunilor de încasare/plată cu card.

Cardul este, prin natura sa, un instrument de plată specific cu caracteristici noi, radical deosebite de lumea veche a instrumentelor de plată. Implementarea cardului presupune, pe lângă rezolvarea unor probleme de tehnică și tehnologie bancară, îndeplinirea unor condiții legate de potențialul economic al utilizatorilor. Având în vedere avatajele oferite de card-uri, în înlocuirea numerarului sau obținerea mai facilă a acestuia, se poate considera că aceste instrumente vor prelua, în viitorul apropiat, rolul deținut de numerar, în derularea tranzacțiilor zilnice și, în general, de mică valoare.

In incercarea lor de a cuceri piata, Institutiile financiare nebancare se „lupta” in oferte avantajoase de creditare, iar ofertele de credit au evoluat de la „credite cu o dobanda foarte mica” pana la „credite cu dobanda 0”. IFN-urile aduc mereu ceva nou pe piata in incercarea lor de a castiga cat mai multi clienti. Împrumuturile nebancare in perioada 2008-2013 s-au diversificat, iar numărul instituțiilor financiare ce acordă astfel de credite s-a înmulțit semnificativ. Înmultirea acestor instituții a dus la ieftinirea împrumuturilor. O caracteristică importantă pe care o găsim pe piața nebancară în aceasta perioada este aceea a creșterii ușoare a sumelor împrumutate a creditelor rapide.

Fig.2 Evolutia creditului de consum in Romania in perioada 2008-2013

Din cauza înaspririi condițiilor de creditare, numărul românilor care au putut face împrumuturi la bănci a scăzut considerabil. În cazul românilor raportați la Biroul Român de Credite șansele sunt minime pentru obșinerea unui împrumut. Biroul Roman de Credit, inființat la inițiativa sectorului bancar românesc, își propune să sprijine participanții la sistem prin furnizarea de informații reale, actualizate și consistente referitoare la persoane fizice care au contractat credite de la bănci sau societăți financiare, au achiziționat un produs în sistem leasing, au fost asigurate împotriva riscului de neplată de o societate de asigurări sau sunt abonate la servicii de telefonie fixă sau mobilă. Biroul de Credit reprezintă o sursă sigură și eficientă de informații pentru participanți. Aceste informații se adaugă celor pe care participanții le dețin din surse proprii sau alte surse externe pentru a decide dacă intră sau nu într-o relație de natură financiară cu persoana respectivă. Biroul de Credit este operațional din data de 16 august 2004 și, în prezent, gestionează date negative și pozitive provenite din surse bancare și non-bancare.

Pentru a putea face un împrumut la o instituție financiară nebancara condițiile sunt urmatoarele. Venitul acceptat este de cel puțin 450 lei, fiind luate în considerare mai multe surse, respectiv venituri din salarii, drepturi de autor, chirii, dividende, pensii, diurnă, rente viagere etc. Documentația solicitată este minimă: act de identitate, adeverință de venit, fișă fiscală pe anul precedent (pentru salariați), ultimul talon de pensie în original, cerere de credit, acord preluare date cu caracter personal, factura la utilități. În ceea ce privește costurile, acestea sunt considerabil mai mari decât cele percepute de bănci. Astfel, dobânzile aferente împrumuturilor sar, în unele cazuri, de 70%, în timp ce dobânzile penalizatoare aplicate la suma scadentă, neachitată, depășesc 30%.

BRD Finance ofera clientilor credite de nevoi personale, credite de consum, carduri de credit dar si credite auto pentru masini noi sau second hand. Persoanele care accesează creditul de consum BRD Finance pot obține până la 35.000 lei, pe o perioadă de maximum 5 ani. Dobânda percepută de instituție începe de la 7%, iar avansul solicitat este 0%. Pentru un împrumut de 3.000,00 lei pe 12 luni, rambursat prin "Credit Super Util", DAE este 19,67%, rata lunară 275,14 lei, costul total al creditului fiind de 3.301,68 lei. BRD Finance a avut o cota de piata in perioada 2008-2013 de circa 11%, iar accentul s-a pus pe extinderea parteneriatelor online si, de asemena, pe o abordare segmentata a clientilor. Componenta online a adaugat un plus de valoare pe langa canalele clasice de promovare. Mixul intre produsele oferite clientilor (credite de consum, credite de nevoi personale, carduri de credit) si canalele de vanzare folosite tip „point of sale” sau directe a contribuit la atingerea obiectivelor. Ca tendinta canalul online abordat inca din 2011 a fost dezvoltat in continuare pentru a oferi clientilor acces la produsele dorite. BRD Finance colaboreaza cu parteneri de marca de pe piata romaneasca de retail, IT&C, DIY si auto, precum si in domenii ca publicistica, farma, turism, PVC. Punctul forte al acestei companii a fost si este cel de „rate cu dobanda 0” , incepand de la trei pana la doisprezece rate, in functie de parteneri.

ERB Retail Services oferă o gamă variată de produse financiare în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor, creditele sunt oferite pe o perioadă de maxim 5 ani și pot suporta maxim 20.000 lei. Costurile unui credit de consum oferit de instituțiile financiare nebancare sunt în general mai scumpe decât cele oferite de bănci, dar au ca și avantaj aprobarea rapidă a acestora. ERB Retail Services vine în întâmpinarea clientiilor cu creditele oferite prin cardul Euroline Amerrican Express. Clientul poate opta pentru emiterea cardului (făcând cumpărăturile în momentul intrării în posesia cardului) sau poate achiziționa pe loc printr-o tranzacție inițială produse și servicii de la comercianții acceptați.

ERB Retail Services IFN SA oferă cliențiilor săi prin contactul de credit informații explicite cu privire la dobânziile și comisioanele aplicabile tranzacțiilor posibile. În calitate de deținător al cardului de credit Euroline American Express, ai la dispoziție posibilitatea retragerii de numerar, plății integrale sau achiziției în sistem rate. De mentionat este ca, ERB Retail Service , impreuna cu BancPost, ocupa primul loc in piata prin numarul de carduri de credit active. Un studiu de piata recent realizat de catre Lafferty Group Londra, important furnizor de servicii, rapoarte si informatii pentru industria financiara la nivel mondial, cu anumite specializari in retail-banking carduri si plati electronice, scoate in evidenta faptul ca ERB Retail Service se afla pe primul loc in randul IFN-urilor din Romania in ceea ce priveste portofoliul de carduri. Persoanele care optează pentru credit de nevoi personale de la ERB Retail Service pot obține o sumă de cel mult 35.000 euro (în lei), în condițiile în care garanția este de minimum 250% din plafonul aprobat. Dobânda este fixă pe toată perioada creditului, respectiv 36% calculată la sold. De exemplu, pentru un credit de 30.000 lei pe 60 luni, rata lunară este 1.083.99 lei, costul final al creditului fiind de 64.980 lei. Comisionul de analiză dosar este de 1% din valoarea creditului, iar comisionul de gestiune este 2% din valoarea împtumutului, platite într-o singură tranșă, în 48 de ore de la semnarea contractului.
Activitatea de creditare a societății ERB Retail Services IFN SA se desfășoară în incinta mariilor centre comeriale acceptate și oferă publicului următoarele produse financiare:

Tabelul 1 Prezentarea produselor financiare

Sursa: Manual de training ERB Retail Services IFN SA(2012)

Provident Financial Romania a fost lider in perioada 2008-2013 de credite financiare simple, pe perioade scurte de timp si valori imprumutate intre 500-3500 lei. Banii imprumutati sunt virați în contul clientului în 10 zile de la semnarea contractului. În condițiile în care acesta alege serviciul de gestionare la domiciliu a creditului, poate primi banii în 48 de ore. De exemplu, pentru un împrumut prin transfer bancar de 3.500 de lei, pe 62 de saptamâni, DAE este 75,93%, valoarea totală de plată 4.831,69 lei, iar rata saptamânală este de 77,94 lei. Costul serviciului opțional de gestionare la domiciliu a creditului pentru 3.500 de lei este de 2.007,25 lei. Dacă se optează pentru acest serviciu, valoarea totală de plată devine 6.838,94 lei, iar rata saptamanală 110,31 lei. Provident se adreseaza in special unui segment de piata simplu, clientii neavand o educatie financiara. Cu o cotă de piață estimată la 18% ,valoarea totală a împrumuturilor acordate în perioada 2008-2013 a fost de 105,8 mil. euro. Pofitul operațional brut (conform IFRS) de 2,71 mil. euro. Clienții au depășit în aceasta perioada pragul de 260000. Infrastrctura teritorială a companiei cuprinde 67 de puncte de lucru administrative. În primul trimestru din 2013, numărul clienților a crescut cu 4 % , valoarea creditelor cu 6%, iar veniturile cu 11%.

Persoanele care optează pentru Creditul pentru Orice fără ipotecă Standard de la UniCredit Consumer Financing pot obține o sumă maximă de 20.000 euro. Creditul în lei are o dobândă fixă de 15,5% sau o dobândă variabilă de 14,85%. Pentru împrumuturile în euro, dobânda variabilă este de 13,55%. Instituția percepe un comision de analiză de 45 euro/190 lei și un comision de administrare lunar cuprins între 2,25 și 7,5 euro (18 si 120 lei). Dobânda penalizatoare, aplicabilă la suma scadentă, neachitată, este de 32,5%. Pentru un Credit pentru Orice Standard în valoare totală de 10.000 euro pe 60 luni dobânda anuală variabilă este de 13,55%, comisionul de analiză dosar 45 euro, comisionul lunar de administrare credit 30 euro, valoarea ratei lunare 261,4 euro (pentru rate egale, în calculul ratei nefiind inclusă asigurarea de viata optională), valoarea totală platibilă 15.683,9 euro, DAE 21,2%. UniCredit Consumer Financing are o cota de piata de circa 17%. Promovarea unor produse de finanțare pe un segment de nișă – în funcție de veniturile lunare ale clienților, de categoria lor socio-profesională, de existența unei relații constante ale acestora cu UniCredit – constituie tot atâtea surse de creștere a activității companiei. Și în cazul companiei UCCF se pune accent pe încheierea de parteneriate cu instituții care pot contribui la promovarea creditului de consum. În ultima perioadă, au fost statuate astfel de parteneriate cu rețeaua de retail CORA și cu compania de gaze GDF SUEZ, prin care se urmărește cunoașterea produselor oferite de companie și implicit creșterea volumelor. Perioada 2008-2013 a fost sub semnul parteneriatelor și produselor noi. S-a avut în vedere o abordare cât mai segmentată, bazată pe elemente definitorii ale cererii.

Cetelem România a încheiat perioada 2008-2013 cu contracte noi în valoare de 130 mil.euro din care 126 mil.euro au reprezentat credite destinate consumului personal, iar restul credite auto. Ca pondere, 102 mil.euro au intrat în categoria de credite revolving, 12,5 mil.euro în cea de credite destinate consumului personal, iar 11,7 mil.euro împrumuturi perfectate la punctele de vânzare. În 2013, în primul trimestru creditele noi acordate au totalizat 151 mil.lei. La finele lui martie aceeiași companie avea credite la sold în valoare de 862 mil. lei și un portofoliu de carduri de credit de 311500 de unități. Se continuă strategia de dezvoltare inceputa in 2008, în principal prin extinderea parteneriatelor din sectorul de retail. O bună parte din noile volume sunt realizate prin intermediul cardurilor, compania fiind în continuare un jucator important în domeniu. În 2012 au fost lansate cardurile co-branded cu rețeaua de magazine Domo – pentru finanțarea de bunuri electrice și electronice – și, respectiv cu dealeri Opel, card destinat serviciilor auto post-vanzare.

Sectorul IFN-urilor prinsese viteză înainte de venirea crizei și a continuat să reziste în prima parte a acesteia în condițiile în care modelul de finanțare cu sume mai mici permitea un control mai ușor al recuperării banilor. De asemenea, firmele specializate în activități de creditare s-au poziționat ca având cerințe mai relaxate pentru aprobarea împrumuturilor, chiar dacă nivelul dobânzilor era mult mai mare decât în cazul băncilor. Din cauza dobanzilor exagerat de mari si un cost al riscului foarte ridicat Banca Nationala a Romaniei a trebuit sa intervina in acest sector. Treptat, Banca Națională a început să monitorizeze cu mai multă atenție și segmentul IFN-urilor, în principal pe cele cu activitate semnificativă înscrise în Registrul special de la BNR, solicând măsuri de provizionare în concordanță cu deteriorarea portofoliilor. De la an la an, portofoliile institutiilor financiare a inceput sa se degradeze, asta inasprind conditiile de creditare.

Stocul de credite acordate de instituțiile financiare nebancare s-a redus cu aproape 6 miliarde de lei în perioada crizei financiare, respectiv cu un sfert față de nivelul de la sfârșitul lui 2006, intrând sub pragul de 18 miliarde de lei în februarie 2012, potrivit datelor BNR. Cu excepția unor tentative de revenire în 2010 și 2011, piața a mers constant în jos în perioada amintită, IFN-urile resimțind asemenea băncilor căderea cererii pentru credite, respectiv acumularea unui grad ridicat de îndatorare atât la nivelul persoanelor fizice, cât și al firmelor mai mici. Astfel, numărul de clienți ai acestui segment al pieței serviciilor financiare a coborât cu aproape 50.000 din decembrie 2008 până în februarie 2013, rămânând ceva mai mult de 90.000. Reducerea bazei de clienți (persoane fizice și persoane juridice) a însemnat în bună măsură curățarea portofoliilor de cei cu restanțe. De la o pondere de 31% în decembrie 2008 ponderea restanțierilor a scăzut la ceva mai puțin de un sfert. În ianuarie 2010 numărul clienților de IFN-uri cu restanțe atinsese un vârf de 46.300, reprezentând aproape 35% din total, pentru ca apoi să scadă treptat până la aproape 20.000 în februarie 2013.

Din punctul de vedere al sumelor, restanțele reprezentau 5,5% la nivelul lunii decembrie 2008, conform datelor BNR, pentru ca în prima parte a lui 2013 să treacă de pragul de 15%. Situația arată mai bine decât în cazul băncilor, care înregistrau la sfârșitul lunii septembrie o rată a creditelor neperformante de 22,5%, în creștere cu trei puncte procentuale decât în urmă cu un an în condițiile în care stocul total de credite a continuat să se erodeze. Mai mult firme din acest segment nu au făcut față crizei din cauza îngreunării propriului acces la creditare și au ieșit de pe piață. În schimb, au câștigat teren filiale ale unor grupuri internaționale puternice care își permit campanii agresive de atragere a clienților tentați de ușurința obținerii unor bani, dar care tind să nu ia în calcul nivelul extrem de ridicat al dobânzilor mai ales în cazul împrumuturilor pe termen foarte scurt, dar care ajung să fie rostogolite în mod repetat. Potrivit datelor BNR, peste 700.000 de persoane fizice înregistrau, la finalul anului 2011, restanțe mai mari de 30 de zile la creditele contractate de la bănci și instituții financiare nebancare, sumele întarziate la plata atingând nivelul de 9,7 miliarde de lei. Datele Bancii Nationale a Romaniei arata ca aproape 711.000 de persoane au restante la creditele contractate. Numarul total al restantelor era, la finele lui 2013, de 948.517, valoarea totala a acestora fiind de peste 11,397 miliarde de lei. Din aceasta suma, peste 4,311 miliarde de lei reprezentau restante in lei, circa 4,972 miliarde lei insemnau restante in euro, iar restul in dolari SUA si alte valute.

Domeniile de activitate finantate de banci difera de la o institutie la alta, dar in principal, majoritatea bancilor se axeaza pe finantarea sectoarelor productive, industriei energetice, constructiilor si imobiliarelor. Ca sectoare de activitate, cele mai multe credite s-au acordat in sectorul serviciilor, acest sector fiind intr-o continua expansiune datorita ofertelor tot mai atragatoare si diversificate. Pe locul al doilea se situeaza creditele industriale impreuna cu intermedierile financiare. Creditele industriale sunt oferite in speciale de institutiile bancare, IFN-urile neavand o putere financiara suficient de mare incat sa ofere astfel de credite. In schimb, pescuitul si institutiile neguvernamentale ocupa ultimele doua pozitii in topul sectoarelor de activitate finantate de banca.

Fig.3 Structura creditelor pe sctoare de activitate

1.3 Cererea si evolutia creditului in perioada 2008-2013

Modelul cererii evidențiază legătura între cantitatea de bunuri și servicii pe care cumpărătorii sunt pregătiți să o cumpere într-o anumită perioadă de timp și prețul acestora, restul factorilor ce influențează cererea rămânând neschimbați. Cererea nu e fixă, ea variază odată cu schimbarea condițiilor. Pe măsură ce prețul crește, consumatorii sunt dispuși să cumpere o cantitate mai mică din acest produs. Legea generală a cererii: „În general, atunci când prețul scade cantitatea cerută crește”.

Datorita conditiilor de creditare mult mai mult mai flexibile fata de banci, cererea de credite in aceasta perioada a fost intr-o continua crestere, cu o mica stagnare la inceputul crizei economice. Cererea de credite fiind tot mai mare, in aceasta perioada s-au extins si au aparut pe piata foarte multe institutii financiare nebancare. Venitul net al clientului IFN care a accesat un credit de consum este cuprins intre 501 si 1000 RON in proportie de 51%, intre 1001 si 1500 RON in proportie de 23%, fiind urmat de veniturile intre 1501 si 2000 RON in proportie de 9%. 5% inregistreaza un venit intre 2001 si 2500 RON, 6% declara venituri nete de peste 2500 RON, iar 6% au venituri mai mici de 500 RON. Din cauza cererii in continua crestere, costul riscului a crescut semnificativ. Riscul a fost contracarat de IFN-uri prin eforturi proprii in contextul activitatii desfasurate de catre Banca Nationala a Romaniei in privinta reglementarii prudentiale, a supravegherii si a gestionarii adecvate a riscurilor din sistem, eforturi concretizate in consolidarea nivelurilor de solvabilitate, provizionare si lichiditate. Pentru a reduce cat mai mult posibilele efecte negative generate prin contagiune, BNR monitorizeaza atent si in permanenta situatia prudentiala a institutiilor financiare bancare sau nebancare. Baza de date a Centralei Riscului de Credit va fi completată cu informații noi referitoare la debitori și credite, datele solicitate fiind atât calitative, cât și cantitative, potrivit unui proiect de regulament BNR pentru modificarea Regulamentului Băncii Naționale a României 2/2012 privind organizarea și funcționarea Centralei Riscului de Credit. Centrala este specializată în colectarea, stocarea și centralizarea informațiilor privind expunerea fiecărei bănci, instituții financiare nebancare din Registrul special, a instituțiilor de plată care înregistrează un nivel semnificativ al activității de creditare sau a celor emitente de monedă electronică care înregistrează un nivel semnificativ al activității de creditare față de acei debitori care au împrumutat peste 20.000 lei, precum și a informațiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.

BNR cere astfel băncilor și IFN-urilor să declare suplimentar date referitoare la expuneri neperformante, improbabilitate de plată, restructurări/refinanțări ale creditelor, sume lunare de plată, raportul valoarea creditului pe garanții, gradul de îndatorare, dobânzi, valoarea activului ponderat la risc, factorul de conversie asociat părții extrabilanțiere, expunerea la riscul de credit, ajustări la nivelul individual pentru depreciere și tip provizionare. Multe IFN-uri nu s-au incadrat in aceste cerinte, iar Banca Nationala a Romaniei le-a retras licenta de functionare. Cererea in sectorul bancar, a crescut intr-un ritm mai mare fata de sectorul nebancar din cauza aversiunii romanilor fata de IFN-uri.

In aceasta perioada cererea a variat. Daca la inceputul perioadei 2008-2013, cererea romanilor pentru credite se axa pe creditul de consum, in a doua parte a perioadei cererea s-a axat pe cardul de credit. In continuare cele mai „vanate” oferte sunt cele cu „dobanda 0”.

Tabelul 2 Cererea creditelor in Romania la nivelul IFN-urilor

Sursa: Piata financiara – iunie 2013

În România, efectele crizei economice mondiale au început să se manifeste abia în trimestrul IV al anului 2008 odată cu intrarea în declin a unor ramuri industriale cum sunt produsele textile, industria auto, metalurgia, mașinile și aparatele electrice, mobilierul și cu diminuarea creșterilor înregistrate în prima parte a anului în alte ramuri cu contribuții importante în producția industrială (alimente și băuturi, energie electrică și termică, alte activități extractive).. Impactul crizei economico-financiare s-a resimtit foarte puternic in cererea de creditare. Acest impact a avut urmatoarele consecinte asupra cererii: supra-indatorarea relativa a gospodariilor, reducerea venitului disponibil al populatiei care a condus la prabusirea consumului intern si prin urmare a afectat cererea de creditare, numarul de intreprinderi si de salariati s-a redus iar din acest motiv s-au redus si clientii potentiali. În perioada 2008-2013, criza financiară internațională a dominat piata financiara, afectând instituțiile financiare bancare sau nebancare din punct de vedere al nivelului lichidității, al costului finanțării și al calității portofoliului. Pe de o parte, s-a remarcat scăderea ofertei de credite, pe fondul problemelor de lichiditate existente pe piețele internaționale, care au afectat și institutiile cu capital strain, reducerea excedentului de lichiditate și creșterea aversiunii față de risc a institutiilor financiare.

În ceea ce privește sectorul financiar din România, acesta a trecut printr-o situație similară celui din SUA, în sensul că institutiile financiare au acordat credite neperformante prin supraevaluarea activelor ceea ce a dus la creșterea consumului pe datorie, adică populația a contractat împrumuturi peste capacitatea sa de rambursare. Astfel, slăbirea monedei naționale în fața celei europene a găsit populația în incapacitatea de a-și achita creditele, în majoritate imobiliare, și băncile în incapacitatea de a-și recupera banii, întrucât imobilele fuseseră evaluate la o valoare mai mare decât cea reală. Drept urmare, trimestrul IV al anului 2008 a adus o înăsprire a condițiilor de creditare și o lipsă de lichiditate în piață, precum și o scădere a puterii de cumpărare, lucru care s-a reflectat în toate sectoarele economiei.

Asociația Societăților Financiare – ALB România, care reprezintă 86% din totalul pieței creditului de consum IFN din țara noastră, în perioada 2008-2013 institutiile financiare nebancare cu acest profil au înregistrat un volum nou finanțat în valoare de 512,4 mil. euro, din care majoritatea destinate consumului personal , circa 7% credite industriale, iar restul împrumuturi auto. În categoria creditelor pentru consum personal, împrumuturile de tip nevoi personale au deținut o cotă de 43% , cele revolving (inclusiv creditele pe card) 36%, iar restul de 12% , credite acordate la punctele de vânzare (POS). Peste 90% dintre creditele auto au privit vehicule noi , deși piața auto second-hand a explodat o data cu venirea crizei. Ca valoare a creditului, mai mult de jumatate au avut valori de maximum 1000 euro , circa 30% au fost cuprinse între 1000 și 5000 euro, 9% între 5000 și 10000 euro și tot atat peste 10000. Cele mai active sub raportul cererii s-au dovedit a fi persoanele între 35 și 45 de ani, precum și cele peste 55 de ani, căsătorite și cu studii medii. Jumătate dintre clienții IFN-urilor la care facem referire au venituri pana în 1000 lei. Cu excepția creditelor auto care au cunoscut volume în scădere în anul 2012 față de 2011, cele destinate cunsumului personal și creditele industriale au marcat creșteri. IFN-urile analizate se dovedesc în continuare fexibile în ofertă și mai aproape de nevoile clientului, comparativ cu băncile.

Extinderea parteneriatelor încheiate cu hipermarketuri, existența de birouri ale IFN-urilor în marile magazine, lansarea de noi produse de creditare, cu perioade de grație extinsă în ceea ce privește achitarea bunului achizitionat, promovarea pe scară largă a sistemului de finantare în rate fără dobândă, a punctelor de loialitate pentru cumpărăturile cu plata pe card la comerciant sunt tot atâtea modalități de susținere a creditului de consum oferit de instituțiile financiare nebancare. Piața este compusă din numeroase IFN-uri.

Cap.2 Prezentarea BRD Finance membra a Société Générale

2.1 Scurt istoric

Prezenta pe piata romaneasca din anul 2004, Brd Finance este o institutie financiara nebancara membra a BRD – Groupe Société Générale. BRD Finance administreaza o gama diversificata de servicii financiare, astfel incat clientii sa poata obtine simplu si rapid produsele pe care le doresc. Oferta include credite de consum, carduri de credit si credite auto. Datorita grupului francez, BRD Finance a devenit rapid un „jucator” important pe segmentul creditelor de consum pe piata financiara nebancara. Putem spune ca este latura BRD-ului pe piata creditelor de consum. Datorita strategiilor de dezvoltare si parteneriatelor cu diverse companii importante la nivel national (Carrefour, Praktiker, Dedeman, eMAG, Altex, MediaGalaxy, Daniel, Rombiz, Renault, Dacia, Citroen, Hyunday, Chevrolet), BRD Finance se mentine in topul pietei financiare nebancare. Din primul an de activitate BRD Finance s-a remarcat in peisajul financiar nebancar din Romania, prin dobanzi avantajoase la creditele de consum si nevoi personale. Prin aceste oferte de inceput, a castigat foarte multi clienti inca din primul an.

BRD Finance a crescut treptat, atat ca numar de clienti dar si ca profit la final de an, cu o mica stagnare la inceputul crizei economice mondiale. Datorita aportului de capital adus de Société Générale, aceasta institutie are acces la cele mai noi si performante sisteme software si hardware. In anul 2014 BRD Finance a sarbatorit 10 ani de activitate pe piata financiara nebancara din Romania. Evenimentul a fost sarbatorit cum se cuvine iar conducerea a stabilit niste obiective foarte indraznete pentru urmatorii 10 ani. BRD Finance si-a propus ca in urmatorii ani sa devina cel mai important IFN din Romania.

Principalele obiective in urmatorii in in vederea conduceerii BRD Finance : consolidarea poziției de top în cadrul pieței de profil, dezvoltarea activității și a portofoliului, diversificarea produselor și a canalelor de distribuție, eficientizarea proceselor interne și creșterea productivității și, nu în ultimul rand, optimizarea echilibrului dintre activitatea desfasurata și gestiunea riscului asociat.

Structura capitalului:

BRD – Groupe Société Générale: 49%

SG Consumer Finance: 51 %

Banca Română de Dezvoltare reprezintă o banca românească, ce aparține grupului financiar francez Sociétè Générale, într-un procent de 58,32%. BRD s-a remarcat în România începând cu anul 1979, în momentul în care activitatea micilor sucursale era bazată pe finanțarea sectorului de gaze și petrol prin emiterea acreditivelor și scrisorilor de garanție.

Începând cu anul 1990, au fost dezvoltate activitățile bancare ce se adresau atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice, însă cu ajutorul mijloacelor oferite de alte două entități și anume: Sociétè Générale Finance Developpement și Sociétè Générale European Emerging Markets, a reușit să-și dezvolte activitățile pe trei axe de competență: banca de investiții, banca comercială și piețe de capital. Astăzi, fosta sucursala Sociétè Générale este regăsită în cadrul BRD-ului, drept un grup pe nume Mari Clienți Corporativi.

În anul 1923, Societatea Națională de Credit Industrial a fost creată drept o instituție publică, în cadrul căreia capitalul social era împărțit astfel: 20% din totalul capitalului era deținut de către stat, 30% de către Banca Națională a României, iar diferența de 50% era deținută de particulari, dintre aceștia făcând parte un grup de foști directori de la Marmorosch, Blank & Co, această fiind prima banca modernă din România. Ulterior, după cel de-al Doilea Război Mondial, conform Legii Naționalizării din iunie 1948, a fost naționalizată Societatea Națională de Credit Industrial, și a devenit Banca de Credit pentru Investiții.

După ce a fost reorganizat sistemul bancar, în anul 1958, această a reușit să obțină monopolul în România privind finanțarea tuturor sectoarelor industriale pe termen mediu și lung, industria alimentară și agricultură nefiind incluse, ulterior schimbându-i din nou numele, și anume Banca de Investiții. Ea se ocupă în mare parte de derularea finanțărilor acordate de către Banca Mondială.

În anul 1990, a luat sfârșit monopolul de care benefeciau băncile specializate în domeniul lor de activitate. BRD a fost constituită drept banca comercială, preluând activele și pasivele Băncii de Investiții, urmând ulterior să îi fie acordată o autorizație de funcționare generală.

Un alt an important este 1998, în care, în luna decembrie a fost semnat un acord între Sociétè Générale și Fondul Proprietății de Stat , prin intermediul căruia cel dintâi a subscris majorarea capitalului social cu 20%, și a cumpărat acțiuni care să îi poată permite să devină proprietară a 51 % din capitalul majorat al BRD-ului.

În 2001 a fost listată la Bursă de Valori București, în cacrul primei categorii, și devenind astfel una dintre cele mai tranzacționate entități.

În anul 2003, după o campanie de redenumire, această a devenit BRD – Groupe Sociétè Générale, iar în anul 2004 a cumpărat pachetul rezidual de acțiuni ce era deținut de stat în cadrul capitalului Băncii Române pentru Dezvoltare, și astfel participarea sa la capital crescând de la 51% la 58,32%.

2.2 Obiect de activitate si structura organizatorica

BRD Finance are ca obiect de activitate acordarea de credite si functioneaza conform Legii nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare. Ca oricare companie BRD Finance este imparita in mai multe departamente, fiecare departament avand rolul sau in atingerea obiectivelor organizationale.

Departamente și direcții:

Direcția Mari Clienți Corporativi: obiectivul său este de a oferi anumite servicii societăților românești, societăților multinaționale și clienților instituționali.

Departamentul Credite și Credite Neperformante:presupun urmatoarele trei directii: Direcția de Credite, Direcția de Finanțare Creanțe și Administrarea Creditelor Internaționale, Direcția Credite Neperformante.

Departamentul comercial: se ocupă cu organizarea activității Direcției Servicii Bancare pentru populații, Direcția Carduri Bancare, Direcția Marketing și Direcția Monetică și Produse Noi.

Direcția Servicii Bancare pentru populație – se ocupă cu coordonarea, organizarea și monitorizarea operațiilor în lei și în natură pentru persoane fizice.

Direcția Operațiuni Carduri Bancare- se ocupă cu emiterea, gestionarea conturilor de carduri,POS etc.

Direcția Dezvoltare Monetică și Produse Noi- elaborează noi servicii card, noi intăriri a securității sistemului de carduri, realizarea de studii cost, calitate a fondului de comerț și volumetri.

Direcția Marketing- dezvoltă, promovează, adaptează și monitorizează noi politici de produse BRD, atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice.

Direcția Trezorerie- se ocupă cu conducerea și coordonarea activităților de trezorerie ale bancii în lei și valută. BRD urmărește a crește profitul prin plasarea surplusului de lichidități, prin evaluarea permanentă a lichidităților, a riscului valutar și a riscului privind rata dobânzii.

Direcția Piețe de Capital- administrează investițiile BRD pe termen lung și scurt în acțiuni cotate și necotate pe piața de capital.

Direcția Contabilități Generale – administrează și supervizeză evidențele contabile din cadrul centralei și sucursalelor. Aceasta direcționează normele și standardele interne de contabilitate, răspunde de elaborarea bilanțului contabil, se ocupă de operațiunile de decontare și asigură respectarea în cadrul tranzacțiilor valutare a reglementărilor BNR.

Direcția Resurse Umane- se ocupă de înrolarea și învățarea, aprecirea și promovarea angajaților BRD. Răspunde de politica de remunerare BRD, prime și bugetul pentru salarii.

Departamentul Sisteme Informatice cuprinde:

Direcția Informatică

Direcția Proiecte privind Tehnologia Informației și Monetică.

Acest departament coordonează implementarea unui sistem informațional integrat ce se ocupă de programul iBank. Direcția de Sinteză – se ocupă cu elaborarea bugetului, monitoriyarea situației financiare și rezultatele băncii. Monitorizează realizarea bugetului de venituri și cheltuieli, a plasamentelor și resurselor în colaborare cu fiecare sucursală a BRD și cu direcțiile din Centrală.

2.2.1 Organigrama departamentului Recuperare

Organigrama este o structură a unei organizații care se poate reprezenta grafic printr-o schemă în nodurile căreia sunt posturile iar liniile care unesc nodurile sunt relațiile (de ordonare sau subordonare) dintre membri. Relațiile dintre posturi apar și în fișa postului. După forma organigramei sunt mai multe tipuri de organizații (exemplu: piramidale — cum ar fi cele politice, militare sau religioase).

Departamentul Recuperare numara in momentul de fata 31 de angajati dintre care 6 au functii de conducere. Departamentul este foarte bine structurat, fiind 3 supervizori iar fiecare supervizor are in subordine o echipa.

Fig. 4 Organigrama departamentului recuperare

2.3 Resursele materiale, umane si financiare

Resursele întreprinderii se concretizează în potențialul material, financiar, uman și informațional de care aceasta dispune la un anumit moment și sunt reprezentate de : resursele materiale, resursele umane, resursele informationale si resursele financiare.

Resursele materiale

Reprezintă componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi, care cuprind la rândul lor clădirile, utilajele si echipamentele de producție, materiile prime și materialele și resursele energetice. Materiile prime reprezintă bunurile asupra cărora se acționează în cadrul proceselor de producție, cu ajutorul tehnicii și tehnologiei mânuite de către om, în vederea obținerii produselor/serviciilor necesare societății. Clădirile, elemente ale capitalului fix, participă la mai multe cicluri de producție și își transmit valoarea asupra produselor/serviciilor în mod repetat. Recuperarea valorii transmise se realizează prin amortizare. Sub denumirea de utilaje de producție sunt grupate într-o întreprindere mașinile, instalațiile, mijloacele de transport, uneltele, aparatele, echipamentele și accesoriile destinate realizării procesului de producție. Ele participă, la fel ca și clădirile la mai multe cicluri de producție, iar recuperarea valorii se realizează prin amortizare. Utilajele pot fi specializate , destinate realizării în mod repetat a unor operații tehnologice sau procese pentru o gamă redusă de produse, si universale, care execută operații tehnologice sau procese pentru o mare varietate de produse.

Fig. 5 Resursele intreprinderii

Fiind o institutie prestatoare de servicii, BRD Finance are ca resurse materiale numeroare cladiri, atat in Bucuresti cat si in restul tarii si resurse energetice.

Resursele umane

Omul reprezintă resursa cea mai importantă a unei întreprinderi, fiind singura resursă care își poate cunoaște și învinge propriile limite, constituindu-se de cele mai multe ori într-un potențial neexploatat. Monitorizarea corespunzătoare a acestui tip de resurse, de la stabilirea necesarului de personal și recrutarea acestuia până la motivarea și păstrarea lui în firmă, este vitală pentru avantajul concurențial pe care întreprinderea îl are pe piață. Realizarea obiectivelor întreprinderii se poate face doar prin activități de muncă organizate și orientate ale resurselor umane. Datorita importantei fundamentale a resurselor umane in succesul oricarei afaceri, este necesara realizarea unui plan de organizare a personalului bine pus la punct.

Gestiunea personalului se bazeaza pe:

– Realizarea fiselor de post, cuprinzand descrierea activitatilor specifice fiecarui loc de munca si a relatiilor ierarhice si functionale cu celelalte posturi.

– Compartimentarea interna, cele mai intalnite metode fiind compartimentarea functionala (functie de natura activitatii: productie, financiar, marketing etc.) si ierarhica (salariatii desfasoara activitati similare si raporteaza direct managerului). Trebuie avuta in vedere si compartimentarea informala care poate aparea in diferite situatii (existenta unor relatii anterioare intre unii angajati, dezacord fata de unele decizii ale conducerii etc.). In masura in care este posibila, structurile informale trebuie transformate in structuri formale.

– Stabilirea ariei de control a fiecarui post, respectiv a persoanelor care se afla in subordinea ierarhica a fiecarui post. Cu cat marimea afacerii si a resurselor umane implicate este mai mare, este din ce in ce mai importanta delegarea sarcinilor si responsabilitatilor.

Practic, pentru a fi sigur de rezultatele angajatilor sai, intreprinzatorul trebuie sa recruteze, sa selecteze, sa asigure instruirea, sa evalueze si sa recompenseze fiecare angajat astfel incat sa existe permanent motivatia pentru a lucra cu maxima eficienta.

A. Recrutarea

Recrutarea are drept scop identificarea potentialilor candidati pentru diferite posturi in cadrul firmei. In cazul recrutarii din interiorul firmei, avantajele principale sunt cunoasterea salariatului si a deprinderilor sale de lucru, costul angajarii (legat practic numai de asimilarea noilor deprinderi necesare), posibilitatea preluarii sarcinilor fara intreruperea activitatii, precum si crearea motivatiei salariatilor de a munci mai bine pentru a fi promovati la randul lor.

Dezavantajele principale sunt legate, in principal, de experienta superioara si de ideile noi pe care le poate avea un specialist adus din afara organizatiei. Recrutarea din exteriorul firmei se poate baza pe prietenii sau cunostintele intreprinzatorului, informatiile furnizate de Oficiul fortelor de munca sau institutii de invatamant, fostii salariati, recomandari din partea unor angajati, furnizori sau clienti, anunturi in mass-media. O sursa cu o importanta particulara o reprezinta concurentii, ai caror fosti angajati pot aduce intreprinzatorului nu numai experienta ci si informatii privind fostul angajator.

B. Selectia

Intreprinzatorul trebuie sa evalueze capacitatea fiecarui solicitant de a rezolva problemele specifice locului de munca vizat. Pentru aceasta, informatiile obtinute in momentul recrutarii trebuie completate cu informatii mai detaliate privind studiile pe care le are solicitantul, experienta in munca, deprinderi aplicabile in munca, istoricul muncii, pregatirea speciala ceruta, experienta manageriala. Sunt importante si referintele profesionale sau cele personale. Deseori, pot fi aplicate diferite tipuri de teste, care furnizeaza informatii suplimentare foarte utile. Pot fi utilizate teste de performanta in realizarea diferitelor tipuri de activitati specifice postului, teste de aptitudini, teste de personalitate, teste de inteligenta. Decizia finala se ia, de regula, numai dupa ce solicitantii au fost si intervievati.

C. Pregatirea angajatilor

Personalul selectat si angajat trebuie introdus rapid in mediul de lucru al activitatii ce se va desfasura. Intreprinzatorul trebuie sa familiarizeze noii salariati cu firma si cu munca pe care o vor desfasura. In primele zile vor avea loc intalniri cu ceilalti salariati, vor fi prezentate facilitatile fizice, procedurile si politicile firmei. Un accent deosebit trebuie pus pe modul in care este prezentat noul venit celorlalti salariati, pentru ca acestia sa nu-1 respinga. Chiar daca noul angajat are calificarea necesara postului respectiv, un anumit grad de instruire este probabil necesar. intr-o firma mica este deosebit de important ca salariatii sa poata realiza mai multe activitati. Ei reprezinta un activ puternic pentru intreprinzator, in lipsa altora, ei ii pot suplini pe cei absenti, asigurand continuitatea activitatii. De asemenea, salariatii bine instruiti nu trebuie supravegheati permanent, asa ca intreprinzatorul va avea mai mult timp disponibil pentru alte activitati. Metodele de instruire cele mai frecvent utilizate sunt instruirea la locul de munca, rotatia posturilor, cursuri de calificare.

Perfectionarea profesionala are drept consecinta imediata o munca mai eficienta si o crestere a productivitati. Astfel, cheltuielile pentru pregatirea personalului reprezinta o investitie ca oricare alta. Pregatirea angajatilor poate fi realizata la locul de munca si in afara locului de munca. Micile intreprinderi folosesc in special metoda pregatirii la locul de munca, care are un mare impact asupra angajatilor, intrucat este legata direct de performante. Pregatirea in afara locului de munca presupune urmarea unor scoli, seminarii ori lucrul in afara locului de munca. Ca o regula generala, impulsul principal al perfectionarii profesionale trebuie sa il dea intreprinzatorul. Daca el va continua pregatirea, ceilalti il vor urma.

În teoria tradițională a întreprinderii, salariații erau priviți prin prisma modului în care aceștia executau anumite operații, fiind grupați sub denumirea generică de „forță de muncă". Această denumire, care este folositoare pentru a desemna totalitatea persoanelor angajate, nu trebuie însă să implice și atitudinea întreprinderii față de proprii angajați, care prin utilizarea acestei denumiri generice, întotdeauna la singular, desemnează masa tuturor angajaților și nu permite diferențierea individului, cu personalitatea sa complexă, nevoile specifice, și viziunea sa creatoare. Deși unele firme continuă astăzi să manifeste această atitudine, este nevoie de o strategie a întreprinderii în domeniul resurselor umane. Aceasta implică furnizarea de programe de instruire și diverse activități, printre care și crearea unui climat/cultură de învățare, prin care resurse umane ale firmei pot fi dezvoltate și educate în scopul îmbunătățirii utilizării lor în cadrul organizației respective, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor întreprinderii.

In cadrul BRD lucreaza la nivel national peste 5000 de persoane, fiind unul dintre cei mai importanti angajatori din Romania. Rolul departamentului de resurse umane este foarte important la BRD Finance deoarece recruteaza, antreneaza si motiveaza personalul sa-si depaseasca limitele. Doar in cadrul departamentului de reuperare lucreaza 31 de angajati, fiecare cu nevoi si motivatii diferite. Acest departament, impreuna cu supervizorii au sarcina de a motiva si de a gasi noi factori motivatori pentru personal. Principala problema a acestui departament o constituie fluctuatia de personal. Personalul este intr-o continua miscare si trebuie gasit mereu „omul potrivit pe postul potrivit”.

Resursele financiare

Finanțarea activității unei întreprinderi reprezintă totalitatea mecanismelor, tehnicilor și a instrumentelor prin care sunt procurate mijloacele bănești necesare pentru realizarea și dezvoltarea activităților unei întreprinderi. În general, finanțarea îmbracă două forme distincte :

surse proprii – autofinanțare prin utilizarea capitalului propriu, reinvestirea profitului, amortizarea capitalului fix, vânzarea de active fixe;

surse atrase – împrumuturi contractate din anumite surse, majorarea capitalului social prin suplimentarea acestuia sau prin emiterea de acțiuni (valabil în cazul SA sau SCA) sau cooptarea a unor asociați cu noi părți sociale (modalitate valabilă pentru SRL).

BRD Finance are ca surse de finantare, atat sursele proprii cat si surse externe. Capitalul social este impartit intre Groupe Société Générale si SG Consumer Finance. BRD Finance practica si leasingul financiar. Leasingul este o metodă de finanțare pe termen mediu și lung, reprezintă o formă de închiriere realizată de societăți financiare de leasing sau producători al unor bunuri de producție către întreprinderi care. nu dispun de fonduri proprii sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru achiziționarea acestora. În vederea utilizării bunului, întreprinderea va plăti societății de leasing sau producătorului costul sub formă de rate eșalonate pe perioada de valabilitate a contractului de leasing. La sfârșitul perioadei de închiriere, întreprinderea poate alege una dintre următoarele opțiuni: să prelungească contractul, să-l cedeze sau să achiziționeze bunul la valoare lui reziduala.

Contractarea directă între producătorul și utilizatorul bunului poartă numele de leasing direct, în timp ce leasingul prin intermediul unei societăți financiare specializate se numește leasing indirect Există și posibilitatea de lease-back, prin care proprietarul, aflat în nevoie urgentă de fonduri bănești, își vinde produsul unei societăți de leasing care apoi îl închiriază.

2.4 Analiza activitatii financiare

Managementul performanțelor bancare este legat intrinsec de managementul activelor și pasivelor, relație care se reflectă în situația exprimată de bilanțul propriu și de contul de profit și pierderi. Studierea situațiilor financiare este o formă a analizei fundamentale, prin indicatori specifici și care exprimă:

• profitabilitatea;

• lichiditatea;

• pârghia, în cazul băncilor, sub forma adecvării capitalului.

BRD Finance, deținută de grupul francez Société Générale , își păstrează poziția în topul institutiilor financiare nebancare. Structura activelor și pasivelor băncii oferă posibilitatea operării la timp a obligațiilor băncii și garantează investitorilor băncii un nivel de venituri adecvat resurselor alocate în bancă.

Activul bilanțier la 31.12.2010 al BRD Finance, comparativ cu anul precedent, a crescut cu 65%, evoluția principalelor elemente, prezentându-se astfel :

Tabelul 3 Componența activului bilanțier

Banca are acces la surse de finanțare diversificate. Fondurile sunt atrase printr-o gamă vastă de instrumente incluzând depozite, împrumuturi de pe piața internă sau externă și capital social. Aceasta îmbunătățeste flexibilitatea atragerii de fonduri, limitează dependența față de un singur tip de finanțare și conduce la o scădere generală a costurilor implicate de atragerea de fonduri. Suportul financiar al activității de creditare a BRD îl constituie, în completarea capitalurilor proprii, în principal, depozitele atrase de la clienți și resurse suplimentare obținute de pe piața interbancară și de la BNR, iar într-o mică măsură de pe piața externă, emiterea de obligațiuni/acțiuni sau împrumuturi externe.

Astfel, în sensul acoperirii necesarului de resurse financiare pe termen mediu și lung Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 23 ianuarie 2005 a hotărât emiterea de obligațiuni adresate pieței interne și s-a aprobat un plafon de 150 milioane RON cu o rată a cuponului depinzând de BUBOR la 6 luni .

Principala sursă de finanțare a BRD pentru împrumuturi și investiții o constituie depozitele agenților comerciali privați și de stat, ale instituțiilor publice și cele ale persoanelor fizice. BRD obține, de asemenea, fonduri din linii de refinanțare de la instituții financiare internaționale, cum ar fi BERD, BIRD, BEI precum și bănci comerciale internaționale.

Autorul Răzvan Voican, într-un articol publicat în ziarul financiar clasează BRD Finance pe locul 2 în topul institutiilor financiare nebancare din 2012, prin prisma cotei de piață de 13,1% și a activelor de 47,9 mld lei, fiind înaintată de Cetelem cu o cotă de piață de 19,3 și active de 70,5 mld.lei. Sporirea volumului de credite se datorează dezvoltării accentuate a activitații de creditare concretizată prin creșterea numărului de clienți și produse, pe fondul dezvoltării rețelei. Tot conform acestei surse, în 4 ani de zile BRD Finance a pierdul aproximativ un punct procentual la nivelul cotei de piață. Acest IFN a întâmpinat diverse probleme, astfel a terminat anul 2012 cu o pierdere de 332 milioane de lei, după ce în primii ani de început de criză era cea mai profitabilă.

Conform indicatorului rentabilității financiare ROE de -5,8 % , se observă nivelul de potențíal care în acest caz nu este favorabil fiind pe minus, un alt factor care subliniază ineficiența bănci.

În decursul anului 2012 BRD Finance a continuat să dețină o bază solidă de clienți, în ciuda scăderi a numărului de clienți activi. Institutia s-a concentrat pe remedierea ofertei prin constituirea unor noi produse cu un beneficiu și pentru clienți. Asa au aparut numeroasele carduri de credit cu 0% dobanda, dar si parteneriatele cu principalele magazine de retail din tara.

Fig. 6 Clientii BRD Finance

După cum se observă și în figura de mai sus gradul de echipare ( număr de produse pe client) s-a imbunătățit comparativ cu ceilalți ani, atât pentru persoane fizice cât și pentru societăți, în primul rând pentru creditele de consum 14,7 % din care 13,5 % persoane fizice si 16,4% persoane juridice, dar si a creditelor cu un total de active de 17,7% (16,2 % persoane fizice si 13,4% persoane juridice) .

Cu un număr de 160 front office-uri, 2,321 clienții, înregistrează un raport de 21,2% credite neperformante, procent extrem de ridicat comparativ cu anul 2011. In decursul anului 2012 nici institutia si nici filialele nu au rascumpărat propriile sale acțiuni, în ultima zi a tranzacției, 28 decembrie 2012, o acțiune valora la prețul de închidere 8,11 Ron/acțiune.

Totalul activelor a scăzut cu 1,7% , înregistrându-se un număr de 47,924 milioane Ron din care 31,478 milioane RON credite și avansuri acordate clientelei,nete; disponibilități și conturi la Banca Centrală de 9,383 milioane RON, alte instrumnete financiare 5,085 milioane Ron, active imobilizate 1,193 milioane Ron, credite și avansuri acordate instituțiilor de credit 368 milioane Ron si alte active 417 milioane Ron.

La finele anului 2012 s-a inregistrat 47.924 milioane Ron datorii din care 31.786 milioane Ron sume datorate clientilor, 9.899 milioane Ron sume datorate institutiilor de credit, 5.524 milioane Ron capitaluri proprii si 609 milioane Ron alte pasive.

Drept urmare, din cauza rezultatului negativ al anului 2012 capitalurile proprii au scazut cu 6,2% . Un total al capitalurilor proprii de 5,524 milioane Ron din care 2,516 capital social, 59 rezerve din reevaluarea activelor disponibile pentru vanzare si 2,949 rezultat raportat. Raportul cost/venit a ramas în anul 2012 în mod semnificativ sub nivelul de 50%, la 46,5%.

De-a lungul intregului an 2012, institutia a actionat in conditiile unui mediu economic inca dificil, caracterizat de un nivel scazut de incredere, care a afectat consumul, o cerere externa slaba, care a impiedicat cresterea exporturilor, si o performanta slaba a sectorului agricol, cu o recolta sub medie. Dificultățile economice s-au reflectat în activitatea sectorului financiar printr-o reducere de 0,1% a volumului creditelor brute. Creditele acordate clientelei de persoane fizice au scăzut cu 1,5%, din cauza declinului cu 6,2% al volumului creditelor de consum. In același timp, companiile si-au limitat investițiile, inducând un impact negativ în cererea de credit.

Activitatea de creditare a BRD Finance a fost susținută în 2012 în principal de creditele de nevoi personale, precum și de finanțarea marilor clienți corporativi.

Rezultatele BRD Finance contrastează cu cele raportate de ERB Retail Service, care a înregistrat in 2012 o creștere a profitului net cu 40%, dar și o creștere a creditelor acordate de peste 10 procente.

2.4.1 Analiza portofoliului de credite

Activitatea de creditare deține o pondere importantă în plasamentele bancare, și în activul bilanțier, de calitatea portofoliului de credite depinzând în ultima instanță stabilitatea băncii și realizarea nivelurilor necesare ale indicatorilor activității bancare privind solvabilitatea și lichiditatea. Evoluțiile recente ale pieței financiare din România, reprezentate de reducerea ratelor dobânzilor în linie cu trendul descendent al inflației, scăderea randamentelor titlurilor de stat (varianta de plasament preferată de bănci si IFN-uri până acum 1-2 ani datorită condițiilor favorabile de remunerare și a riscului redus), privatizarea băncilor de stat, apariția în piață a sucursalelor unor importante bănci straine, creșterea creditului neguvernamental, creșterea competiției, creșterea fluxurilor financiare peste granițe, toate acestea impun o gestionare mai riguroasă a riscurilor și o preocupare mai intensă pentru măsurarea performanțelor.

BRD Finance este implicată în mod substanțial în susținerea economiei naționale, cea mai mare parte a creditelor fiind acordate persoanelor fizice și juridice române sau entităților care funcționează în România, în scopul dezvoltării afacerilor acestora pe piața locală. Insitutia a acordat în mod diversificat credite societăților comerciale din domeniul industriei, serviciilor, comerțului și agriculturii, în pas cu evoluția acestor sectoare și cu contribuția lor la formarea PIB-ului. Strategia băncii este aceea de a se implica în economia internă prin încurajarea și susținerea sectorului privat. Cu toate acestea, sectorul public și societățile deținute de stat nu sunt neglijate, acestea din urmă constituind 19,06% din portofoliul de credite și reprezentând clienți cu situații financiare stabile.

Tipurile și nivelul garanțiilor cerute de către bancă sunt strâns legate de rating-ul clientului și de tipul și durata creditului. De la garanții suverane și garanții în numerar până la ipoteci și gajuri pe echipament și utilaje, toate tipurile de garanții sunt acceptate și combinate în diverse formule pentru a proteja banca și a-i furniza confort cu privire la posibilitatea de recuperare a datoriilor în caz de neplată. Banca încearcă să constituie garanții care sunt lichide, ușor de valorificat și de controlat.

Tendința descendentă a ratelor dobânzii din ultima perioadă este un factor cheie în ritmul de creștere a creditelor. Declinul înregistrat de acestea a fost sprijinit atât de politici macroeconomice sănătoase, care au creat premisele favorabile pentru reducerea inflației, dar și de trecerea BNR la o politică de „țintire directă a inflației”. Acest fapt a condus la o reducere a dobânzii pasive cu peste 5 puncte procentuale în primele 8 luni ale anului 2012, important de semnalat fiind și diminuarea ecartului dintre dobânda pasivă și inflația anualizată de la 14 puncte procentuale în august 2009 la sub 10 puncte procentuale în august 2011.

Ponderea creditelor acordate clientelei și a altor creanțe aferente în activul total și în sursele atrase și împrumutate a mai scăzut în acest an, în avantajul operațiunilor interbancare. Aceste evoluții au facut ca expunerea față de clienți să fie mai mică și astfel riscurile aferente mai reduse. Strategia de creditare în domeniul structurii creditelor bancare stabilește ponderea diferitelor categorii de credite în total, direcțiile și limitele de diversificare a portofoliului.

Pornind de la istoricul băncii privind plasamentele efectuate și ținând cont de strategia propusă în următoarea perioadă, s-au stabilit limite/coordonate legate de expunerea băncii în funcție de : mărimea afacerii agenților economici, tipuri de activitate, tipuri de credite, tipuri de valute, expunere credit raportat la total active bancare, grad de neutilizare a liniilor de creditare, structura garanțiilor.

Direcția de Management al Riscului împreună cu Direcția Credite Persoane Juridice&Management de Portofoliu urmăresc încadrarea expunerilor în limitele stabilite și revizuiesc evoluția tendințelor, raportând periodic situația existentă Comitetului de Administrare a Riscurilor, care decide măsurile ce urmează a fi aplicate pentru respectarea și încadrarea în limitele stabilite.

La data de 31 decembrie 2011, totalul împrumuturilor neperformante (inclusiv suma principală a împrumutului și dobânzile acumulate) evidențiate în portofoliul Direcției Recuperare Debite se ridică la 1.581.128.389 RON ce reprezintă peste 1% din întregul portofoliu . În anul 2009, banca a recuperat 201.682,3 RON din creditele neperformante (inclusiv dobânda), respectiv 316.197,4 RON din creditele nerambursate (inclusiv dobânda) în anul 2006. Reducerea totuși a ponderii creditelor restante și îndoielnice în total credite acordate la finele lui 2011 a constituit rezultatul acordării unei atenții deosebite pentru respectarea normelor de creditare, analizei și aplicării prudenței bancare în abordarea documentațiilor de credite, precum și introducerea noilor reglementări în domeniul creditelor; influența mediului de afaceri; nivelul încă ridicat al fiscalității.

Principala concluzie care se va desprinde din analiza activității de creditare a BRD Finance este aceea ca banca a avut ca prioritate creditul pentru sectorul privat, creditul destinat industriei și, din punct de vedere al termenului, creditul pe termen scurt, dar că în ultima perioada de timp, segmentul retail câștigă o pondere din ce în ce mai importantă în portofoliul de credite al băncii. Cu toate acestea, este necesară o creștere a preocupărilor de diversificare a acestui portofoliu, pentru minimizarea riscurilor.

Cap.3 Activitatea de recuperare in cadrul BRD Finance

Colectorul (recuperatorul) creanțe/debite a devenit o ocupație extrem de cerută pe piața muncii după izbucnirea crizei economice. Instituțiile financiar-bancare, dar din ce în ce mai mult și societățile comerciale confruntate cu creșterea substanțială a ratei de creanțe neîncasate, au înființat departamente specializate de colectare/recuperare sau externalizează această activitate către firme/persoane specializate în prestarea acestui serviciu. Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere economic. Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

3.1 Proceduri diferite privind recuperarea creantelor

Somatia de plata si ordonanta de plata

In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.

Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante. In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.

Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.

Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.

Procedura generala

Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta. Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta. La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente. Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca. Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce scurteaza intregul proces.

Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri (prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata, in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si indelungate, prevazute de codul de procedura civila.

Procedura insolventei

Statisticile arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000 de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se intoarce deseori impotriva lor.

Creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea procedurii insolventei. Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro. Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau, ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla. Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea creditorului este respinsa.

Initierea procedurii

Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul persoana juridica.

Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt: suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic. Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.

Efectele deschiderii procedurii insolventei asupra altor litigii

Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata instantei.

Efecte asupra actelor incheiate de debitor

Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara datei la care a fost initiata procedura insolventei.

Riscuri privind deschiderea procedurii insolventei, in scopul recuperarii de creante

Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la debitorii lor. Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor. Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile determinate de aceasta procedura.

Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani. Creditorii ar trebui sa fie constienti de faptul ca Legea Insolventei nu a fost creata ca un instrument juridic in scopul recuperarii creantelor. Dimpotriva, o cerere de insolventa ar trebui introdusa in instanta numai atunci cand exista suficiente informatii privind incapacitatea debitorului de a plati creante certe, lichide si exigibile ale creditorilor sai. Creditorii ar trebui sa aiba in vedere faptul ca interesul lor direct este acela de a-si recupera creantele si, in cazul in care ei deschid procedura insolventei, aceasta poate obstructiona capacitatea debitorului de a-si continua activitatea si, in consecinta, poate face imposibila recuperarea creantelor de catre creditori.

3.2 Prezentarea produselor BRD Finace

BRD Finance comercializeaza 4 categorii de produse:

Credite de consum (CC)

Credite de nevoi personale (PL)

Credite auto – vehicule noi sau rulate – (VE)

Cardurile de credit

1.Creditul de consum

Dobândă fixă în lei

Până la 30.000 lei sumă maximă finanțată

Credit pe loc, în cel mult 2 ore

Asigurare opțională de viață pentru evenimente neprevăzute

Caracteristici generale:

Disponibilitate: achitarea cumpărăturilor prin credit clasic

Sumă finanțată: 600 – 30.000 lei

Perioadă de creditare: 6 – 60 luni

Dobândă anuală fixă:
– 16,7% – între 6 și 12 luni; sumă finanțată: 600 – 3.000,00 lei
– 7,0% – între 6 și 12 luni; sumă finanțată: 3.000,01 – 30.000 lei

Comision analiză dosar: 100 lei

Comision lunar de administrare (se aplică la soldul creditului):
– 2,0% – între 6 și 12 luni; sumă finanțată: 600 – 3.000,00 lei
– 1,5% – între 13 și 60 luni; sumă finanțată: 600 – 30.000 lei
– 0,4% – între 6 și 12 luni; sumă finanțată: 3.000,01 – 30.000 lei

Avans: opțional

Asigurare opțională* de viață: 0,44%-pachet „Standard”, 0,64%-pachet „Optim”, 0,84%-pachet „Senior”

Rambursare în avans:
– 0,5% din valoarea creditului rambursată anticipat, dacă perioada de timp rămasă până la încetarea contractului de credit nu este mai mare de un an
– 1% din valoarea creditului rambursată anticipat, dacă perioada de timp rămasă până la încetarea contractului de credit este mai mare de un an

Vârstă: 18-69 ani

2. Creditul de nevoi personale

Sumă maximă 100.000 lei

Dobândă fixă pe toată durata creditului

Totul pe loc, în cel mult 2 ore

Caracteristici generale:

Sumă finanțată: 3.000 – 100.000 lei

Perioadă de creditare: 12 – 60 luni

Dobândă anuală fixă:
– 18,9% – între 12 și 24 luni; sumă finanțată: 3.000-9.999,99 lei
– 9% – între 12 și 24 luni; sumă finanțată: 10.000-100.000 lei

Comision de analiză dosar: 200 lei

Comision lunar de administrare (se aplică la soldul curent al creditului):
– 1% – între 12 și 24 luni; sumă finanțată: 3.000-9.999,99 lei
– 0,5% – între 12 și 24 luni; sumă finanțată: 10.000-100.000 lei

Asigurare opțională* de viata (se aplică la soldul creditului): 0,44%-pachet „Standard”, 0,64%-pachet „Optim”, 0,84%-pachet „Senior”

Vârstă: 21 – 65 ani

3. Creditul auto

Suma maxima: 200.000 lei

dobândă fixă în lei pentru un control exact al plăților lunare

asigurare Casco opțională

4. Cardul de credit

Cardurile de credit din portofoliul BRD Finance sunt de doua feluri: Carduri de Credit Privative si Carduri de Credit MasterCard.

Caracteristici generale Carduri Privative:

se folosesc doar in magazinele emitente

utilizare nationala

nu se pot efectua retrageri de numerar de la ATM

Caracteristici generale Carduri MaterCard:

se pot folosi in orice magazine, atat cel emitent cat si cele partenere

utilizare nationala si internationala

retrageri numerar de la ATM

perioada de gratie de pana la 47 de zile

numeroare promotii cu magazinele partenere

3.3 Prezentarea aplicatiilor utilizate pentru recuperarea creantelor

In Departamentul Recuperare din cadrul BRD Finance se folosesc 4 tipuri de aplicatii in vederea recuperarii creantelor, dar si pentru solutionarea diverselor cereri din partea clientilor. Acest departement lucreaza cu urmatoarele programe: Capone (program principal pentru recuperare), Evolan (softul principal BRD Finance), Panda (program pentru solicitari si refinantari) si Xicom (program utilizat si de BRD SG).

3.3.1 Capone

Capone este un software pentru colectarea debitelor care permite departamentelor sa controleze, administreze si sa automatizeze intregul proces de colectare a datoriilor. Capone ajuta bancile sa limiteze datoriile cu risc si sa imbunatateasca cash flow-ul optimizand costurile de colectare.

Fig. 7 Interfata Capone banking

Capone se distinge prin următoarele facilitati:

este un software capabil si matur dar suficient de flexibil incat sa se plieze pe necesitatile oricarei afaceri

este o solutie cu o eficienta de cost optima

presupune o perioada de implementare minima

Capone este principalul program din Departamentul Recuperare din cadrul BRD Finance. Implementat in anul 2012, acest program a revolutionat modul in care se colecteaza creantele din partea clientilor. Foarte simplu si usor de folosit, disponibil atat in limba romana cat si in limba engleza, Capone a inlocuit Fasma Migrated. Cu doar cateva „clik-uri” avem acces la tot contractul clientul si istoricul platilor.

Cu ajutorul acestui program se fac amanari de plata si se calculeazaa eficienta departamentului. Putem spune ca este la ora actuala cel mai performant soft de recuperare, multe dintre cele mai importante banci din Romania folosindu-l.

Fig. 8 Contract de credit vizualizat cu Capone

3.3.2 Evolan

Aplicatia Evolan este principalul program din toate departamentele din cadrul BRDF. Putem spune ca, fara aceasta aplicatie nu ar exista BRD Finance. Toate contractele se fac cu ajutorul acestei aplicatii, toate modificarile si tot ce inseamna miscari in contul colector sau calcule contractuale se fac cu aceasta aplicatie. Capone nu face altceva decat sa importe informatiile din Evolan. Programul este disponibil doar in limba franceza si cum este programul de baza din acest IFN, toate modificarile importante ajung la Paris la sediul Societe Generale pentru aprobare.

Prin Evolan, se trimite la clienti instiintari de plata, emailuri, sms-uri si extrasele lunare de cont pentru carduri. Orice modificare care se face la un contract (modificare adresa, stergere/adaugare numar de telefon sau mail, modificare de scadenta, amanare la plata, reesalonare, refinantare) este notata intr-un BN – bloc notes – in Evolan.

Fig. 9 Interfata Evolan

3.3.3 Panda

Panda este un program creat si dezvoltat de departamentul IT din cadrul BRD Finance. Cu ajutoru acestui program se solutioneaza cererile din partea clientilor (transfer sume de bani, modificare de scadenta, reclamatiile etc.). Putem spune ca este si un mijloc de comunicare intre departamente pentru ca unele cereri din partea clientilor pot fi solutionate doar de un singur departament. Spre exemplu, cand un client contactat de departamentul Recuperare care doreste o modificare de scadenta, solicitarea acestuia este trimisa mai departe la Relatii Clienti, neputandu-se face o modificare de scadenta din Recuperare.

Fig. 10 Panda

3.3.4 Xicom

Programul Xicom V2.6 face parte din Proiectul URSA (Uniformizarea Retelei de Sucursale si Agentii BRD).

Fig. 10 Xicom

Xicom se adreseaza mai mult clientilor si nu se axeaza pe cont bancar, lucru care permite bancii sa dispuna de o imagine mai clara asupra clientului si sa poata sa aiba acces la toate datele acestuia, oricare ar fi agentia cu care opereaza.

Principalele avantaje pe care le prezinta programul ibank constau in integrarea acestuia in cele mai mari proiecte BRD cum ar fi reorganizarea si modernizarea retelei.

ibank este un sistem centralizat, aspect care prezinta, in raport cu PCBank, cateva avantaje:

toate unitatile dispun de aceleasi functionalitati si beneficiaza in acelasi timp de imbunatatirile aduse sistemului si de o mare coerenta;

garanteaza ca principiile de lucru sunt aceleasi in intreaga retea;

este un sistem in timp real care permite monitorizarea si altor moduri de organizare apropiate de nevoile clientilor.

3.4 Solutii in vederea recuperarii creantelor

Departamentul Recuperare vine in ajutorul clientilor cu numeroare solutii in vederea recuperarii datoriilor si pentru a aduce contractele la zi. Este foarte important ca numarul clientilor restantieri sa fie cat mai mic pentru ca, din cauza politicii impuse de catre Banca Nationala a Romaniei o institutie financiara bancara sau nebancara trebuie sa aiba un cost al riscului cat mai mic. Fiecare contract adus la zi de acest departament deblocheaza provizioane in vederea acordarii de noi credite consumatorilor. In ajutorul clientilor se vine cu modificari de scadenta, in cazul in care acestia primesc salariul dupa data scadenta, reesalonari, amanari la plata (intre 1 si 3 luni) si refinantari.

Amanarea la plata

Incepand cu data de 18.01.2010 a fost introdusa AMANAREA LA PLATA ca solutie pentru clientii cu credite clasice. Perioada de gratie pe care o ofera amanarea la plata poate ajunge pana la 93 de zile in cazul amanarii la plata extinse, respectiv 51 de zile in cazul amanarii la plata limitate. (ex. 01.01 – 01.04). Aprobarea amanarii la plata trebuie realizata prin semnarea unui act aditional la contractul in cauza, mentinandu-se modificarile rezultate, cat si obligatiile clientului si efectele nerespectarii clauzelor convenite.

Clienti tinta

– Clienti in asteptarea deciziei de pensionare care pot face dovada acestei situatii prin adresa de la Casa de Pensii;

– Clienti in concediu maternal/paternal, in asteptarea virarii indemnizatie copil, care pot face dovada acestei situatii prin adeverinta de la angajator;

– Clienti care platesc in mod constant cu o luna intarziere !! Aici, amanarea este de maxim o luna: 1.M – 1.M+1.

Conditii de acordare

– Contract fara restanta in momentul acordarii amanarii la plata;

– Cel putin 3 plati pe contractul in cauza;

– Contractul nu inregistreaza restante la momentul acordarii amanarii la plata;

– Amanarea la plata nu se va propune in cazul creditelor auto cu Casco inclus in rate sau creditelor revolving;

– Amanarea la plata nu se va efectua pe credite incheiate pe perioade de 10, 11 sau 12 luni;

– Pe contractul in cauza nu a fost validata anterior o facilitate de reesalonare, refinantare in context collection sau o amanare la plata extinsa sau limitata.

Reesalonare

Prin reesalonare clientul nu schimba contractul. Se mareste perioada de creditare si scade rata lunara. De aceasta solutie pot beneficia doar clinetii cu credite de nevoi personale sau credite de consum. Clientii posesori de carduri de credit nu pot beneficia de aceasta solutie.

Conditii:

Clientul sa aiba minim 2 rate achitate pe contract

Clientul poate fi la zi , dar poate fi si restant

Sa nu mai fi beneficiat in trecut de alta solutie

Sa aiba varsta mai mica de 70 de ani

Reesalonarea sa nu depaseasca 10 ani

Procedura de refinantre

Refinantarea creditului este definita prin rambusarea creditului datorat bancii de catre titularul de contract fie el persoana fizica sau juridica in conditiile in care suma pentru rambursarea anticipata a soldului creditului este obtinuta in urma contractarii unui alt credit. Noul credit poate sa fie de la aceeasi banca sau de la o alta unitate de credit. Refinantarea unui credit, a unui card de credit sau descoperit de cont, presupune contractarea unui nou imprumut, care sa-l inlocuiasca pe cel vechi.

Motivele refinantarii unui credit

In general motivele care stau la baza refinantarii unui credit sunt:

Accesul la conditii mai bune de creditare care in general inseamna un DAE mai mic decat al creditului detinut anterior, DAE care se traduce intr-o rata lunara mai mica.

Unificarea mai multor credite intr-unul singur pentru a reduce comisionele de gestiune

Schimbarea valutei creditului pentru o stabilitatea mai mare a sumei platite lunar, vezi cazul creditelor luata in monede exotice. In general se recomanda accesarea unui credit in moneda in care solicitantul isi obtine veniturile

Schimbarea perioadei de rambursare a creditului, fie cresterea perioadei de rambursare pentru a reduce rata lunara (chiar daca suma totala platita bancii creste)  pentru a obtine o suma de bani lunara pentru a fi alocata altor cheltuieli/investitii, fie prin reducerea perioadei de rambursare pentru a reduce suma totala platita bancii pe perioada creditului.

Aspecte care pot influența Refinanțarea:

– Venituri aflate în scădere

– Întârzieri înregistrate la Biroul de Credit, istoric de plată negativ

– Reducerea prețului la imobiliare (relevant pentru creditele cu ipotecă astfel încât sunt

cazuri în care garanția curentă nu acoperă noul sold al creditului refinanțat)

– Calificarea clientului conform unor norme mult mai prudente comparativ cu perioada

precedentă (grad de îndatorare mai mic; dacă în urmă cu 2-3 ani, gradul de îndatorare

ajungea până la 60-70%, acum gradul mediu acceptat de bănci scade în medie sub 50%)

– Refinanțarea unui credit cu garanție presupune transferul ipotecii și înscrierea unei noi

ipoteci, ceea ce conduce la plata unor taxe notariale de transfer al ipotecii; un punct forte

al BRD este că în cadrul campaniei de Refinanțare, banca suportă costurile notariale.

Nu toti clientii BRD Finance pot beneficia de aceasta solutie. Conform regulilor stabilite de BNR, clientii care pot beneficia sunt clinetii care au anumite dificultati financiare pe care le pot proba cu documente justificative sau clientii care au credite neperformante cu peste 90 de zile de intarziere de la scadenta.

Clientii care beneficieaza de o refinantare (conform procedurilor interne) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Minim 3 rate achitate pe contract

Sa nu fi beneficiat in trecut de alta solutie

Minimum 700 lei datorari

Perioada minima de creditare 12 luni si maxima de 84 luni

Clientii trecuti de 70 de ani trebuie sa aduca girant

Cum solicitarile pentru refinantari sunt foarte multe, departamentul are un analist care verifica si analizeaza fiecare contract in parte si da acordul daca se incadreaza sau nu pentru refinantare clientul respectiv.

3.5 Asigurari atasate creditelor

Grija pentru clienții săi au determinat BRD se pună la dispoziția clienților și asigurări de viață, odată cu contractarea unui credit din următoarele categorii:

credit de consum fără ipotecă (nevoi personale, studenți);

credite de consum garantate cu ipotecă (Expresso Non-Stop);

credite imobiliare/ipotecare (Habitat, Habitat Plus, Habitat Ipotecar, Habitat Extra, Prima Casă);

card de credit revolving (Punct Card).

AVANTAJELE ASIGURĂRILOR DE VIAȚĂ OFERITE DE BRD ASIGURĂRI DE VIAȚĂ

CONFORT PSIHIC, asigurând protecția familiei în situația producerii unor evenimente nedorite.

Protejarea investiției garantează băncii rambursarea creditului în situația producerii unui eveniment nefericit, investiția realizată de asigurat ramânând în posesia familiei, iar plata creditului contractat este preluată de BRD Asigurări de Viață.

COSTURI REDUSE cu asigurarea, deoarece:

condițiile sunt negociate de BRD Groupe Société Générale pentru ansamblul clienților;

prima scade în fiecare lună, odată cu soldul creditului: prima de asigurare se calculează în fiecare lună ca procent aplicat la soldul creditului (excepție, cardul de credit – metodă diferită de calcul, prin aplicarea cotei de primă la soldul utilizat în ultima zi a lunii).

COTA GARANTATĂ : cota de primă acordată (exprimată în % / luna), rămâne constantă pe toata durată asigurării (cu excepția asigurării aferente cardului de credit)

EFORT FINANCIAR SCAZUT: primele se plătesc eșalonat

COMODITATE ȘI ECONOMIE DE TIMP

prelevarea automată a primelor din cont, la aceeași scadență cu creditul, scutește clientul de deplasări în plus pentru plata primei de asigurare;

asigurarea rămâne în vigoare pe toată durata creditului, nemaifiind necesară reînnoirea periodică a acesteia (fără evaluări medicale suplimentare).