ANALIZA ACTIVITĂȚII DE COMUNICARE PROMOȚIONALĂ ÎN RELAȚIA DIRECTĂ CU CLIENȚII ÎN CADRUL STAȚIEI DE CARBURANȚI ROMPETROL  3 DIN ORADEA [301674]

Licență

ANALIZA ACTIVITĂȚII DE COMUNICARE PROMOȚIONALĂ ÎN RELAȚIA DIRECTĂ CU CLIENȚII ÎN CADRUL STAȚIEI DE CARBURANȚI ROMPETROL 3 DIN ORADEA [301674]

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID KATALIN GABRIELA

Absolvent: [anonimizat]2017-

[anonimizat]:

Lect. univ. dr. ec. DAVID KATALIN GABRIELA

Absolvent: [anonimizat]2017-

CUPRINS

CUPRINS ………………………………………………………………………………………………………………………… 1

LISTA FIGURILOR SI TABELELOR …………………………………………………………………………….. 2

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………………… 4

CAPITOLUL I. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ……………………………………………………….. 5

1.1.ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONAREA ÎNTREPRINDERILOR……………………….. 5

1.2.STRUCTURA ÎNTREPRINDERII……………………………………………………………………. 6

1.2.1.Structura organizatorică………………………………………………………………………. 6

1.2.2. [anonimizat] a întreprinderii…………………………………………….. 8

1.3 . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ………….. 9

1.3.1. Tipologia organizării în adminsitrație publică……………………………………. 10

1.3.2.Structura organizatorică în administrație publică……………………………….. 11

1.3.3.Documentele de formalizare a structurii organizatorice………………………. 12

CAPITOLUL II MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ……………………………………. 13

2.1. COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ…………. 13

2.1.1. Comunicarea – delimitări conceptual………………………………….… 13

2.1.2. [anonimizat]………………………….. 13

2.1.3. Comunicarea în adminstrația publică………………………………………………… 13

2.2. POLITICA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ…………………….. 14

2.3. MIXUL DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ………………………… 15

[anonimizat] –

PRIMĂRIA COMUNA POPEȘTI……………………………………………………….. 19

3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMĂRIEI COMUNA POPEȘTI………….. 19

3.1.1 [anonimizat]…….. 19

3.1.2. Prezentarea generală a Primăriei Comuna Popești…………………………….. 20

3.2. SRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PRIMĂRIEI COMUNA POPEȘTI……… 20

3.3. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI

COMUNEI POPEȘTI…………………………………………………………………………………….. 23

3.3.1. Analiza macromediului Primăriei Comuna Popești……………………………. 23

3.3.1.1. Mediul natural…………………………………………………………………….. 23

3.3.1.2. Mediul demografic……………………………………………………………….. 24

3.3.1.3. Mediul economic………………………………………………………………….. 25

3.3.1.4. [anonimizat]…………………………………………………………… 28

3.3.2. [anonimizat] temelie a activității de marketing în cadrul

primăriei Comunei Popești………………………………………………………………… 28

3.4. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL PRIMĂRIEI

COMUNEI POPEȘTI…………………………………………………………………………………….. 34

3.4.1. Analiza politicii de marketing public în cadrul Primăriei

Comuna Popești………………………………………………………………………………… 34

3.4.2. Mixul de marketing în cadrul Primăriei Comuna Popești…………………… 35

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………………….. 43

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………. 45

ANEXE………………………………………………………………………………………………………………………….. 46

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

LISTA IMAGINILOR

LISTA GRAFICELOR

INTRODUCERE

Organizarea structurală este esențială în orice întreprindere sau instituție, în vederea atingerii scopului pentru care a fost creată, urmărind funcționarea, supraviețuirea și dezvoltarea sa, având diverse scopuri și obiective. În vederea realizării acestora întreprinderea sau organizația trebuie să desfășoare o activitate eficientă, care impune o permanenetă adaptare, restructurare și definire tuturor elementelor care o compun în procesul de organizare.

Notorietatea organizațiilor, indiferent de forma lor de organizare este un principiu decisiv în atragerea publicului țintă, iar strategia de marketing pe care o aplică în promovarea imaginii globale este esențială în construirea unei imagini de renume în ochii publicului.

Construirea profesionistă a imaginii unei întreprinderi sau organizații presupune un set coerent de activități, organizate în timp, cu obiective asociate fiecărei etape, modalități de evaluare și costuri. Acestea pot fi incluse într-un plan de comunicații de marketing, realizat înclusiv în relația cu publicul, care să conțină obiective de comunicare și poziționare, categorii de consumatori țintă, obiective de acțiune, strategie de media și buget. Orice activitate de marketing cuprinde și promovarea de propria imagine: vinde speranțe, idei, sentimente, valoare.

Marketingul în administrația publică, ca o funcțiune organizațională și un proces de creare,comunicare si furnizare a unor servicii publice pentru public și clienți include și managementul relațiilor cu aceștia în folosul organizației și publicului, punând accent pe cetățeanul și toate centrate pe produsele și serviciile existente, la o nouă viziune,bazată pe nevoile consumatorilor ca cetățeni. Marketingul în administrația publică este o noțiune care vizează concepte, principii, metode și tehnici pentru înțelegerea și perfecționarea activităților de marketing și de execuție din instituțiile publice și a comportamentului de marketing al funcționarilor publici permanenți sau alesi din sectorul public. Marketingul public apare ca o funcție a managementului din organizațiile publice conceput în birourile lor și implementat de funcționarii publici.

Am ales această temă în calitate de fost consilier personal al primarului Comunei Popești și actualmente deținând funcția de Referent în cadrul Compartimentului Relații cu Publicul.

Obiectivelel lucrării de licență vizează prezentarea structurii organizatorice și ale particularitățiilor marketingului în administrația publică prin exemplificarea bunelor practici în cadrul Primăriei Comuna Popești.

Scopul lucrării de licență este analiza și prezentarea structurii organizatorice și al strategiei de comunicare în cadrul marketingului administrației publice, în relațiile directe cu publicul, și studiul dezvoltării, promovării și monitorozării imaginii globale, fiind considerat un exemplu de bune practici și demn de prezentare ca un fenomen de marketing aplicat în administrația publică.

Actualitatea temei constă în necesitatea permanentă de formare profesională, bazată pe dezvoltarea abilităților de comunicare în relațiile directe cu publicul și este destinată tutror celor carea activează în domeniul administrației publice și o relație de comunicarea directă cu aceștia.

Lucrarea mea de licență este structurată pe trei capitole, în partea teoretică am tratat organizarea și structura organizatorică, comunicarea în general și particularitățiile comunicării în administrația publică,marketingul în administrația publică în scop promoțional, în viziunea dezvoltării și consolidării imaginii globale ale instituților publice. În cadrul studiului de caz am prezentat Primăria comunei Popești, și am efectuat o analiză a activității de comunicare de marketing desfășurat de către personalul acestuia în relația cu publicul în vedere dezvoltării și promovării imaginii globale, atât de necesar în mediul în care activează.

Cu recunoștință corpului academic al Universității de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie și coordonatorului științific, Lect. univ. dr. ec. David Katalin Gabriela.

TAMAS (ONUJEC) N. Claudia- Nicoleta

CAPITOLUL I.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

1.1.ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONAREA ÎNTREPRINDERILOR

Orice întreprindere sau instituție, tinde să se organizeze în vederea atingerii scopului pentru care a fost creată, urmărind funcționarea , supraviețuirea și dezvoltarea sa, având diverse scopuri și obiective. În vederea realizării acestora întreprinderea trebuie să desfășoare o activitate eficientă, care impune o permanenetă adaptare, restructurare și definire tuturor elementelor care o compun în procesul de organizare.

Organizarea întreprinderii are două cerințe principale (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012):

asigurarea desfășurării diviziunii muncii;

coordonarea sarcinilor care trebuie să fie îndeplinite de către membrii săi.

Fig.nr.1.1. Cerințele principale ale organizării întreprinderilor

Sursă:adaptare autor după Remeș, C.

Organizarea întreprinderilor se poate efectua din punct de vedere

static – înseamnă de a stabili o ordine, o ierarhizare a personalului care compune întreprinderea și ordonarea modului de desfășurare a muncii acestuia.

dinamic -înseamnă a studia modul de funcționare a întreprinderii, a analiza felul în care sunt puse în mișcare mijloacele de care dispune pentru a atinge obiectivele pe care aceasta și le fixează.

Organizarea întrerpinderii indiferent de modul în care este realizată vizează problema fundamentală a organizării, care constă în ,, menținerea stabilității interne a întreprinderii, printr-o continuă adaptare a structurilor acesteia la exigențele pieței concurențiale (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012).

Realizarea organizării întreprinderii în plan dinamic se realizează în două planuri:

stabilirea cadrului structural de ansamblu – în cadrul căruia sunt proiectate structurile organizatorice și de conducere și concomitent structura de producție;

organizarea diferitelor componente ale sistemului tehnico-productiv și economico-social – realizat prin alocarea resurselor, folosiriea eficientă ale acestora, organizarea sistemului de producție, gestionarea producției și a vânzărilor, gestiunea financiară etc..

Organizarea întreprinderii ca proces operațional precizează și delimitează responsabilitățile, atribuțiile, sarcinile concrete necesare realizării obiectivelor și scopului stabilit, precum și relațiile dintre compartimentele și persoanele ce îndeplinesc atribuții în cadrul acesteia.

1.2.STRUCTURA ÎNTREPRINDERII

Specialistul în domeniu H.Mintzberg, afirmă că ,, structura este osatura organizării, este maniera în care sunt repartizate sarcinile și responsabilitățile (Remeș, C., Economia întreprinderii, 2012, adaptare după H.Mintzberg).

Structura unei organizații poate fi definită ca o sumă totală a mijloacelor utilizate pentru a repartiza sarcinile diferite și pentru a asigura coordonarea necesară între acestea.

Structura generală a unei întreprinderi este formtă din (Remeș, C., Economia întreprinderii, 2012,:

structura organizatorică;

structura socio-culturală.

Fig.nr.1.2. Structura generală a întreprinderii

Sursa.adaptare autor după Remeș, C.

1.2.1.Structura organizatorică

Structura organizatorică, la modul general reprezintă ,,ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și a relațiilor dintre acestea, orientate către realizarea obiectivelor prestabilite ale întreprinderii ˮ (David, G. Economia întreprinderii, 2012, preluat după C. Bărbulescu și colab.1995).

Structura organizatorică după specialiștii în domeniu ( C. Bărbulescu și colab.1995) , este formată din:

ansamblul persoanelor angajate;

subdiviziuni organizatorice;

relațiile dintre subdiviziuni.

Structura organizatorică a întreprinderii întruneșete două structuri importante:

structura funcțională;

structura operațională.

Fig.nr.1.3. Structura generală a întreprinderii

Sursa.adaptare autor după Remeș, C.

Structura funcțională corespunde coordonării pe verticală a sarcinilor și cuprinde:

• postul – atribuit unei persoane angajate;

• funcția – reprezentată de sarcinile angajatului;

• compartimentul – care este o subunitate organizatorică aflată sub aceeași autoritate ierarhică.

Structura funcțională prin coordonarea sarcinilor și ierarhizarea persoanelor ,, corespunde structurii verticale a întreprinderii și reprezintă sistemul de comandă al organizării ˮ (Remeș, C.Economia Întreprinderii, 2012).

Structura funcțională în cadrul întreprinderii sau organizație este realizată în concordanță cu tipurile de decizii care se iau la diferite niveluri ale piramidei ierarhice.

În cadrul piramidei ierarhice se pot distinge patru niveluri, în concordanță cu amploarea deciziei și de orizontul de timp în care se realizează:

• nivelul strategic;

• nivelul tactic;

• nivelul operațional;

• nivelul de execuție.

1.4. Nivelele piramidei ierarhice a structurii funcționale a întreprinderii

Sursa. adaptare autor după Remeș, C.

Nivelul strategic în cadrul ierarhiei structurii funcționale întreprinderii este nivelul unde se iau decizii, care angajează întreprinderea pe termen lung în realizarea obiectivelor acesteia.

Nivelul tactic în cadrul ierarhic structurii funcționale al întreprinderii definește calea de urmat în vederea atingerii obiectivele fixate anterior în cadrul nivelului strategic.

Nivelul operațional în cadrul ierarhiei structurii funcționale al întreprinderii care definește pe termen scurt atingerea obiectivelor de mai sus;

Nivelul de execuție în cadrul ierarhiei structurii funcționale al întreprinderii este nivelul la care se iau decizii privind realizarea activităților întreprinderii implicate în vederea realizarii obiectivelor stabilite.

Structura operațională a întreprinderii, este o structură orizontală, care corespunde diviziunii muncii pe orizontală și înglobează funcțiunile întreprinderii. În cadrul structurii orizontale se asigură organizarea întreprinderii în raport cu obiectul activității sau scopul organizației în concordanță cu omogenitatea și complexitatea activității

1.2.2. Structura socio-culturală a întreprinderii

Structura socio-culturală a întreprinderii reflectă identitatea întreprinderii, modul în care aceasta este percepută în mediul său și pe care-l poate influența prin acțiunile de comunicare și relațiile publice (Remeș, C., Economia Întreprinderii, 2012).

Imaginea face parte din structura socio-culturală a întreprinderii se formează în timp, prin aplicarea unei politici de relații publice la care contribuie un întreg sistem de valori, format din ansamblul regulilor acceptate de către angajați. Acest sistem de valori de-a lungul existenței întreprinderii formează cultura întreprinderii.

Cultura întrepriderii este exprimată de ansamblul valori, comportamente, atitudini si cunoștințe, de care dispun membrii acesteia.

Imaginea globală a întreprinderii, reprezintă:

cultura întreprinderii;

simbolurile întreprinderii;

Fig.nr.1.5.Imaginea globală a întreprinderii

Sursă:adaptare autor

Resursele întreprinderii cuprind:

totalitatea bunurilor materiale ale întreprinderii formate din: terenuri, clădiri, mijloace fixe, echipamente, materii prime și materiale, etc.;

resurse umane.

Cultura organizatională a întreprinderii, cuprinde ,, un ansamblu de valori morale, principii, norme, simboluri și rituri care-și transmit și imprimă mesajul asupra comportamentului angajaților, cu implicații directe asupra eficienței, eficacității și imaginii intreprinderii (http://www.stiucum.com/management/management-general/Cultura-organizationala-fundam54824.php). Cultura întreprinderii are un important rol în formarea imaginii globale a întrerinderii, deoarece o cultură puternică deține valori numeroase și acceptate de personalul angajat, care poate deveni un factor de motivație profesională.

Simbolurile întrerpinderii sunt formate din:

sigla și simbolul întreprinderii ;

stilul arhitectonic;

stilul vestimentar;

vocabularul întreprinderii;

modalități speciale de transmitere a unor valori și comportamente către generațiile viitoare etc.

1.3 . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Organizarea în administrația publică reprezintă ,,un ansamblu de procese prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile și competențele care revin componentelor acestuia precum și relatiile care se stabilesc între ele în cadrul și în afara sistemului ˮ (http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2).

1.3.1. Tipologia organizării în adminsitrație publică

Tipologia organizării în adminsitrație publică distinge după:

nivelul desfășurării activitatății de organizare;

functie de obiectul organizării.

În funcție de nivelul desfășurării activitatății de organizare distingem următoarele forme d organizare:

organizarea sistemului administratiei de stat;

organizarea institutiei ca întreg;

organizarea compartimentelor;

organizarea domeniului;

Fig.nr.1.6. Forme de organizare în adminsitrație publică

Sursa.autor

În functie de obiectul organizării se disting urmatoarele forme:

organizarea structurii;

organizarea proceselor.

Organizarea structurii se referă la modul de reprezentarea și dispunerea elementelor sistemului administrativ ca ansamblu de institutii.

Organizarea proceselor constă în stabilirea sarcinilor, competențelor și responsabilităților în cadrul componentelor sistemului și relațiilor dintre persoane, compartimente dintre administratie și personal din afara acesteia în vederea desfășurării unor procese eficiente și satisfacerea cerințelor sociale.

Scopul organizării în administrație publică este de crearea condițiilor pentru îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu care revin instituției și funcționarilor publici în cadrul sistemului administrativ de care aparțin.

1.3.2.Structura organizatorică în administrație publică

Funcționarea sistemului administrativ din România este fondată pe componentele structurale a structurii organizatorice pe lângă relațiile organizatorice.

Componentele structurii organizatorice în administrația publică cuprinde:

postul;

funcția;

ponderea ierarhica (norma de conducere);

compartimentul;

relatiile organizatorice;

nivelul ierarhic.

Fig.nr.1.7. Componentele structurii organizatorice în administrația publică

Sursă: adaptare autor

Postul este format din : ansamblul obiectivelor, sarcini, competențe și responsabilități desemnate pe anumite perioade de timp pentru funcționari publici permanenți sau numiți alesi.

Funcția reprezintă un factor generator de posturi și unei funcții îi pot corespunde mai multe posturi în cadrul aceleiași instituții.

Dupa natura competențelor, responsabilităților și sarcinilor, posturile și functiile publice sunt clasificate în:

posturi sau functii de demnitari – cu o pondere ridicata a responsabilitatii;

posturi sau functii de conducere – caracterizate prin pondere ridicata a competentelor, sarcinilor si responsabilitatilor, care implica exercitarea atributiilor managementului public;

posturi sau functii de executie, în a carei componenta se regasesc competente, sarcini si responsabilitati a caror desfasurare implica executarea deciziilor emise de titularii posturilor sau functiilor de conducere.

Compartimentul reprezintă o componenta rezultată din agregarea unor posturi și functii publice similare sau complementare cuprinzând ansamblul persoanelor care desfășoară activități relativ omogene precum și ansamblul de metode si tehnici adecvate pentru îndeplinirea funcției publice și sunt diferențiate în:

compartimente operaționale – care contribuie la realizarea efectiva a unui serviciu public;

compartimente funcționale – care contribuie la stabilirea obiectivelor proprii desprinse din cunoasterea realitatii concrete din unitatile administrativ-teritoriale.

Nivelul ierarhic reprezintă ansamblul componentelor structurii organizatorice pe orizontal.

și numărul de niveluri ierarhice dintr-un sistem administrativ sau instituție publică este determinat d dimensiunea institutiei publice, componenta functionarilor publici, diversitatea și complexitatea activității desfășurate.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse de către un funcționar public cu funcție publică de conducere.

Relațiile organizatorice releva raporturile instituite între componentele organizatorice prin reglementări oficiale și se disting în funcție de natura și modul de manifestare a competențelor și responsabilităților în relații de: autoritate,funcționale, relații de stat major,cooperare,control și reprezentare.

1.3.3.Documentele de formalizare a structurii organizatorice

Documentele de formalizare a structurii organizatorice sunt:

Regulamentul de organizare și funcționare (ROF);

Fișa postului;

Regulamentul de ordine interioară;

Organigrama;

State de funcții.

Documentele de formalizare a structurii organizatorice sunt elaborate individual pentru fiecare instituție și post conținând elemente obligatorii și facultative.

CAPITOLUL II

MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ

2.1. COMUNICAREA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ

2.1.1. Comunicarea – delimitări conceptuale

Etimologic, cuvântul ,,comunicare” provine din limba latină, de la ,,comunicatio” ceeace înseamnă conversație, împărtășire (http://www.aseonline.ro/-Tehnici-promotionale-Note-de-curs-studii-de-caz-teste.pdf. Chițu, I., B.).

Dicționarul explicativ al limbii române, definește comunicarea ca fiind ,,demersul de a face comun, de a împărtăși idei, informații, atitudini” (Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a-II-a, 1996).

Dicționarul contemporan DEX ONLINE definește comunicarea ca ,,acțiunea de a comunica și rezultatul ei” (http://dexonline.ro/definitie/comunicare).

În concluzie, comunicarea se poate defini astfel, ca ,,fiind capacitatea unei persoane, a unui grup sau organizații de a transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane, grup, sau organizații, pentru a obține un anumit răspunsˮ (David, G., 2012).

2.1.2. Comunicarea de marketing – delimitări conceptuale

Comunicarea în viziunea marketingului poate fi definită, conform opiniei lui Papuc, M.,,procesul prin care o persoană sau un grup de persoane transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane sau grup de persoane, îm așa fel încât să se poată obține un răspuns” (Papuc, M., 2004).

Comunicarea de marketing reprezintă ,,un program dirijat, ce include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania și produsele sale consumatorilor potențiali: de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung” (Coman, C., 2001).

Comunicarea în marketing reprezintă după opinia lui M. Kay „un mix format dinpatru elemente (publicitate, vânzări personale, promovarea vânzărilor și relațiile publice)sau din mesaje specifice elaborate pentru a evoca anumite opinii, sentimente sau

comportamente; comunicarea în marketing corespunde unei anumite situații și face parte

din mix-ul de marketing alături de produs, preț și distribuție” (Coman, C., 2001).

Comunicarea reprezintă ,,procesul de transmitere a informațiilor între două sau mai multe persoane, unele cu rol de emițător, altele cu rol de receptor, sub forma mesajelor (sunete, litere, cifre, cuvinte, semne scrise, gesturi etc.), prin intermediul unor canale specifice” (Popescu, I. C., 2003).

2.1.3. Comunicarea în adminstrația publică

Comunicarea în cadrul instituțiilor publice reprezintă ,,transmiterea,schimbul și împărtășirea informașiilor de utilitate publică, cât și menținerea liantului socialˮ ( V. A. Munteanu – Marketing public, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2006).

Comunicarea în admnistrația publică este un proces comunicațional bilateral care presupune transmiterea:

informațiilor, ordinelor și sfaturilor la un centru de decizie;

deciziilor luate de la acest centru în alte părți ale instituției.

Fig.nr.2.1.Procesul comunicațional bilateral în administrația publică

Sursă: adaptare autor

Procesul comunicațional este un proces care se desfășoara în sus, în jos și lateral în cadrul instituției după caz.

Canalele de comunicare utilizate în instituțiile publice pot fi:

formale – se transmit fluxurile informationale oficiale;

informale – neoficiale si au un caracter personal sau general.

Comunicarea instituțională este o comunicare extraorganizațională prin care instituția din administratia publică urmărește întărire imaginii instituționale, determinând în jurul ei un climat de încredere și simpatie din partea cetățenilor.

2.2. POLITICA DE MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ

Marketingul în sectorul public după specialiștii în domeniu Dr. Philip Kotler, specialist în marketing de renume mondial, și Nancy Lee, consultant în marketing social, demonstrează că ,, marketingul în sectorul public înseamnă mult mai mult decât comunicarea în sine și ca el se bazează pe o concepție care-l are în centru pe cetățean ˮ ( Kotler, Ph., Lee, N., Marketing în sectorul public, Editura, Meteor Press, București, 2008).

Adaptarea la mediul de marketing și influențarea lui activă presupune elaborarea unei politici de marketing propriu de către autoritatea publică în exerciție.

Elaborarea unei politicii de marketing în adminsitrația publică este determinată de necesitatea adaptării instituției publice la mediul de marketing și influențarea lui activă în concordanță cu cerințele mediului în care activează. Politica de marketing al unei instituții publice este realizată prin formularea unui set de:

obiective strategice;

strategii corespunzatoare;

ansamblu de tactici și măsuri concrete.

Fig.nr.2.2. Componentele politicii de marketing în administrația publică

Sursa:autor

La elaborarea politicii de marketing în cadrul instuțiilor publice, toate componentele acesteia sunt specifice pieței serviciilor administrative.În acest sens o politica de marketing eficient presupune alegerea judicioasă a strategiilor și fundamentarea corectă a mixului de marketing.

2.3. Mixul de marketing în administrația publică

Stabilirea și implementarea unei strategii de marketing este un proces dificil în cadrul unei instituții publice și este realizată printr-un complex de acțiuni practice, care reflecta viziunea instituției de administrație publica în vederea realizării prin modalități concrete atingerea obiectivelor stabilite, concentrate într-un mix de marketing.

Mixul de marketing reprezintã ,, combinația instrumentelor politicii de marketing aplicată la un moment dat de către o organizație ˮ ixul de marketing dup (Kotler, Ph., este format din:

Produs;

Preț;

Plasament;

Promovare.

Fig.nr.2.3. Componentele mixului de marketing în sectorul public

Sursa: adaptare autor după Kotler, Ph., Lee, N., Marketing în sectorul public, Editura, Meteor Press, București, 2008

Produsul, conform literaturii de specialitate ca și concept, în cazul marketingului serviciilor, este înlocuit cu termenul de serviciu de bază (generic) în vederea evidențierii faptului că este vorba de un mix de marketing adaptat terțiarului, în cazul serviciilor administrației serviciile oferite în cadrul instituțiilor administrației publice și particularităților acestora care țin de specificul acestui sector.( A. Munteanu, Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2006)

Politica de pret

Prețul, în adminstrație publică prezinta numeroase particularități în domeniul serviciilor publice, unele servicii fiind prezente altele gratuite. Ca o particularitate a prețului în administrație publică putem menționa următoarele, chiar dacă cetățeanul beneficiar nu platește un preț anume (o suma de bani) în vederea beneficierii de anumite servicii publice, cetățeanul suportă totuși anumite costuri: deplasarea la instituția administrativă, asteptarea, interacțiunea cu prestatorul, toate acestea reprezentând eforturi din partea consumatorului serviciului ( A. Muntean – Managementul public local, Tipo Moldova, Iasi, 2003).

Politica de preț însectorul public este stabilită în funcție de obiectivele următoare:

maximizarea utilizării capacităților

atragerea unui număr cât mai mare de cetățeni etc.

Ca și celelalte variabile ale mixului de marketing și pretul este puternic influențat de caracteristicile serviciilor administrative iar datorită intangibilității serviciilor publice, adesea cetățeanul nu înțelege pentru ce se plătețte prețul cerut.

Chiar dacă de mute ori servciiul în adminstrație publică nu se poate descrie cu parametrii riguroși și se spune că în domeniul prestărilor de servicii prețul este un factor intransparent, între conținut și prețul serviciului există o corelație destul de slabă.

Prețul constituie criteriul principal de structurare a serviciilor publice și de alocarea fondurilor instituției publice deoarece reprezentă un parametru determinant al poziționarii, al imaginii produsului public pe piață (V.A. Munteanu – Marketing public, Editura Sedcom Libris, Iași, 2006).

În Uniunea Europeana, taxele si tarifele încasate ca rezultat al furnizării unor servicii publice de interes local sunt împărțite în urmatoarele categorii:

taxele si tarifele pentru servicii administrative (de exemplu, eliberarea de certificate, permise, autorizații);

taxe si tarife pentru efectuarea unor servicii de gospodărie comunală;

taxe și tarife încasate pentru acordarea drepturilor de participare la diverse manifestări cultural sportive asigurate de administrația publica locală, bilete, utilizare baze portive, etc.;

taxe și tarife pentru diverse alte servicii de administrație publică locală.

Tariferea ca și componenta a politicii de preț, în cadrul instituțiilor administrației publice este realizată pe baza unor strategii orientate către costuri și cerere, în concordanță cu acest principu, strategia are menirea de a selecta și de a asigura optimizarea costurilor și a utilității produsului public. Utilitatea servciilui public este perceput în mod diferit cetățenii-consumatori, unii evaluând ca tarife și prețuri scăzute și alții ridicate, sau cu caracteristici diferiți așteptate de la produsul public respectiv.În Romania în concordanță cu reglementările Uniunii Europene , tarifarea serviciilor publice de se poate efectua în două moduri difrite (M. Costea – Introducere in administratia publica, Ed. Economica, Bucuresti, 2000):

tarifarea reală care presupune proporționalitatea directă între sumele plătite cu cantitatea de servicii primite – ex.: consumul de apa măsurat cu un contor personal, plata pentru colectarea deșeurilor menajere pe baza volumului sau greutății lor; acest tip de facturare este foarte apreciat, deoarece este o metodă apropiată de regula fixării prețului de piață; avantajele tarifării reale sunt: eficacitatea superioară în comparație cu serviciile finanțate prin impozite, datorită faptului că în acest caz beneficiarii vor consuma doar cantități de servicii strâns legate de necesități; echitate, care rezultă din echitatea consumul și păstrarea unui echilibru între consumator mici și mari.

tarifarea forfetară – se caracterizează prin calculul prețului serviciului public în funcție de anumite formule și care nu corespunde costului real; ex. facturarea paușală a consumului de apa sau colectarea deșeurilor menajere în funcție de suprafața locuita și / sau de numărul de persoane; caracteristicile acestui tip de facturare sunt: inferioritatea facturii reale, daca eficacitatea și echitate scăzută.

este mai scazuta, pentru ca orice consum suplimentar sau risipa nu se reflecta in costuri. Ca urmare, de cele mai multe ori, pretul incasat este inferior celui real.

Ca o cuncluzie finală putem spune că în administrația publică, calcularea prețului și tarifelor ridică multe probleme, ceea ce face dificilă stabilirea prețurilor corecte. Legislația în vigoare privind politica de tarifare a serviciilor publice de urbanism este fundamentata pe baza prevederilor Legii nr. 50/1991 (modificată și completată) și împreună cu hotărârile consiliilor locale stabilesc prețul. Prețul pentru serviciile de gospodarie comunală pe lângă Legea nr.50/1991 se mai au în vedere și reglementarile juridice în vigoare împreună cu hotărârile consiliilor locale, bazate pe o antecalculație de cheltuieli și în această situație tarifele se stabilesc în forma unor taxe diferite de la o localitate la alta ( V.A. Munteanu – Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2006).

Plasamentul se refera la politica de distribuție, care în domeniul servciilor publice are caracteristici cu totul alta decât în activitatea economică. În cadrul delimitării politicii de distribuție în administrația publică, trebuie să se țină seama de fluxurile pe care le generează:

fluxul produsului public;

fluxul negocierilor (tranzactiilor);

fluxul informational;

fluxul promotional.

Plasamentul în sectorul public, prin politica de distribuție prezintă particularități, datorita intangibilitatii și inseparabilității serviciilor publice, distribuitorii de produse publice, în majoritatea cazurilor, sunt chiar prestatorii de servicii publice. Această situație impune în cadrul elaborării strategiilor de distribuție caracter de marketing direct, care va ține seama de tipul serviciilor prestate, de tipul circuitului și de structura cererii. Locul reprezintă mediul în care este prestat și plasat serviciul și unde instituția publică si cetățeanul interactionează între ei.

Plasamentul în administrația publică este organizată și monitorizată direct de autoritățile executive și întregul proces de distribuție în administrația publică se desfășoară în conformitate cu reglementările juridice în vigoare ( V.A. Munteanu – Marketing public, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2006).

Promovarea ca și celelate variabile a mixului de marketing, are de asemenea, o serie de particularități în domeniul sectorului public. În cadrul setorului public și al administrației publice este un fenoma normal ca publicul și cetățeanul să aibă cunoștință de activitatea desfășurată de către instituțiile statului sau aleșilor locali după caz, motiv pentru care promovarea să fie o acțiune cu caracter informațional de informare corecta a publicului larg, având drept obiectiv și scop final crearea unei imagini instituționale pozitive.

Ca rezultat al îmbinării și dozării acestor variabile al mixului de marketing, oferă posibilitatea cunoașterii reacției publicului vizat și ale variantelor de răspuns a instituțiilor publice în concrodanță cu cerințele și exigențele mediului. Mixul de marketing în adminstrația publică nu este un mix stabil deoarece variabilele sale și proporțiile în care acestea se combină, se află în permanentă schimbare și se constituie, în orice moment, ca rezultanta ultimelor acțiuni, sau a acțiunii unor factori de o complexitate și eterogenitate extremă, de natura endogena cât și exogena (Stanciu, Marketing General, Particularitati in organizatiile non profit, Dareco, Bucuresti, 2002)

Mixul de marketing al unei instituții publice, inclusiv în cazul unei oferte de servicii administrative, în mod obligtoriu include cei „4 P” tradiționali, dar punând un accent pe latura umană a acestora, datorită faptului că autoritățile publice sunt mult mai implicate în relația cu cetațenii față de organizațiile economice, completate de elementele specifice marketingului serviciilor: oameni, proces, suport fizic. Astfel putem afirma că celor patru variabile clasice ale mixului de marketing în adminstrația publică se mai adaugă menționat de către specialistul în domeniu Adrian Payne urmatoarele elemente: personalul, procesele, serviciile complementare:

Fig.nr. 2.4. Mixul de marketing în sectorul privat

Sursa: adaptare auotor după A.Payne – The Essence of Services Marketing, Prentice Hall, NewYork, 1993

Personalul ca o variabilă propusă în majoritatea lucrărilor de specialitate în domeniul servciilor și în mpd special în domeniul servciilor publice, scoate în evidență importanța marketingului intern si marketingului interactiv îin domeniul serviciilor administrative. Astfel nicio categorie de personal, chiar dacă nu este implicată integral în contactul direct cu cetățenii, nu trebuie exclusă din mixul de marketing în administrația publică.

Parteneriatele în viziunea altor specialiști în domeniu este recomandat încheierea unui parteneriat și includerea acesteia în mixul de marketing. Parteneriatul vizează faptul asocierii institușilor publice cu alte organizații din comunitate în vederea de a fi mai eficiente, chiar daca nu au obiective similare prin identificarea unor modalități de colaborare în vederea atingerii obiectivelor strategice vizate în cadrul strategiei de marketing.

tactica are in vedere faptul ca mediul in care isi desfasoara activitatea institutia publica trebuie sa o sustina pe termen lung. In acest sens este nevoie de schimbare politica si de sustinere suplimentara efectiva, mai ales prin programele media;Politicile de marketing în sectorul privat, mai exact diplomația politică este necesară pentru obținerea sprijinului organizațiilor comunității în vederea de a avea acces la publicul-țintă.

Procesele reprezintă o variabila a mixului de marketing, care au un impact major asupra percepției produslui public în viziunea cetățeanului, compus din diverse proceduri, sarcini, programe, mecanisme, activități și ritm, prin care produslul public este realizat și pus la dispoziția cetățenilor.

Serviciile complementare vin în susținerea și complementarea variabilelor mixului promoțional și contribuie la percepția mai pozitivă a produslui public oferit, jucând un rol important în realizarea acesteia.

Mixul de marketing, ca concept cu o poziție central în teoria și practica a marketingului, s-a impus ca instrument fundamental în concretizarea strategiilor de marketing ale organizațiilor, inclusiv în domeniul sectorului public.Mixul de marketing la modul generic, asigură combinarea resurselor în proporții diferite, ca produs,preț, distribușie și promovare și în administrația publică, el reprezintă totalitatea variabilelor pe care o instituție le poate utiliza în vederea influențării pozitive a cetățenilor.

CAPITOLUL III

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI MARKETING ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ – STUDIU DE CAZ – PRIMĂRIA COMUNA POPEȘTI

3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMĂRIEI COMUNA POPEȘTI

3.1.1 Amplasarea și structura adminstrativ-teritorial al comunei Popești

Comuna Popești este situată în bazinul hidrografic al văii Bistra, în partea de nord-est a județului Bihor, între ramura nordică a munților Plopișului și dealurile piemontane ale Dernei.

Se întinde pe o suprafață de 10.876 ha situându-se la o distanță de 65-70 km de orașul de reședință al județului Bihor, iar cele mai apropiate orașe sunt Marghita la 15 km și Aleșd la 29 km.

Comuna Popești grupează pe teritoriul său 7 localități:

Popești – reședința de comună;

Bistra;

Budoi;

Cuzap;

Varviz;

Vărzari;

Voivozi.

Img.nr.3.1. Hata adminstrativă Comuna Popești

Sursa:Plan strategic de dezvoltare Comuna Popești

Comuna Popești are o populație de peste 7000 de locuitori și este una din cele mai mari comune din județul Bihor.

Teritoriul comunei Popești prezintă o importanță economică deosebită, atât în cadrul județului, cât și pe plan național. Zona Popești-Voivozi se face cunoscută în economia națională prin bogățiile subsolului: cărbunele lignit si nisipul bituminos.

3.1.2. Prezentarea generală a Primăriei Comuna Popești

Primăria comunei Popești este amplasat în localitatea Popești, care este reședință de comună.

Img.nr.3.2. Clădirea Primăriei Comuna Popești

Sursa: autor

Clădirea în care este amplasată primăria Comunei Popești, este o clădire modernă cu dotări de ultima generație, fiind structurat pe mai multe nivele, asigurând astfel spațiul necesar unei funcționări optime în vederea desfășurării activității.

3.2. SRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PRIMĂRIEI COMUNA POPEȘTI

Aparatul de specialitate și a servciilor subordonate Consiliului Local al Comunei Popești în cadrul structurii organizatorice a Primăriei Comuna Popești este format din primar, viceprimar, secretar împreună cu aparatul de specialitate și constituie structura funcțională cu activitate permanentă și este prezentată în cadrul Organigramei de mai jos:

Img.nr.3.3. Organigrama Primăria Comuna Popești

Sursa: internă

Organizarea structurală a primăriei Comuna Popeștimneste format din următoarele:

servicii;

birouri;

compartimente.

Serviciile în cadrul primăriei Comuna Popești sunt formate din următoarele servicii având în componența lor departamentele și birourile enumerate mai jos :

SERVICIUL BUGET – FINANCIAR-CONTABIL

SERVICIUL JURIDIC-CONTENCIOS,ADMINISTRAȚIE LOCALĂ, AUTORITATE

TUTELARĂ, RESURSE UMANE

COMPARTIMENT ADMINISTR. LOCALA,AUTORITATE TUTELARĂ

COMPARTIMENT RESURSE UMANE

SERVICIUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

COMPARTIMENT RELAȚII PUBLICE,RELAȚII EXTERNE

COMPARTIMENT REGISTRATURA-RELAȚII CU PUBLICUL

SERVICIUL VENITURI-IMPOZITE ȘI TAXE

BIROU EVIDENȚĂ ȘI ÎNCASARE

SERVICIUL AMENAJAREA TERITORIULUI,URBANISM,CADASTRU

COMPARTIMENT URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

BIROU CADASTRU-REGISTRUL AGRICOL, ADM.DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT.

BIROU INVESTIȚII-GOSPODĂRIE COMUNALĂ

COMPARTIMENT GOSPODĂRIRE COMUNALĂ

SERVICIUL ADMINISTRATIV GOSPODĂRESC

Fig.nr.3.1. Serviciile în cadrul Primăriei Comuna Popești

Sursa: autor pe baza datelor interne

Compartimentel Primăriei Comuna Popești este format din:

COMPARTIMENT PROTECȚIE CIVILĂ

COMPARTIMENT BUGET-PROGNOZE

COMPARTIMENT JURIDIC-CONTENCIOS

COMPARTIMENT ADMINISTRAȚIE LOCALĂ, AUTORITĂȚE TUTELARĂ

COMPARTIMENT RELAȚII PUBLICE

COMPARTIMENT REGISTRATURA-RELAȚII CU PUBLICUL

COMPARTIMENT URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

COMPARTIMENT CONTROL ȘI AVIZARE MEDIU

Fig.nr.3.2. Compartimentele în cadrul Primăriei Comuna Popești

Sursa: autor pe baza datelor interne

Birourile Primăriei Comuna Popești este format din:

BIROU EVIDENȚĂ ȘI ÎNCASARE,URMĂRIRE ȘI EXECUTARE SILITĂ

BIROU REGISTRUL AGRICOL, ADM.DOM.PUBLIC ȘI PRIVAT AL COMUNEI

BIROU INVESTIȚII-GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Fig.nr.3.3. Birourile în cadrul Primăriei Comuna Popești

Sursa: autor pe baza datelor interne

Resursele umane angajate sau numite în cadrul Primăriei Comuna Popești, sunt prezentate în cadrul statului de funcții nominal, Anexa nr.2.

Atribuțiile fiecărui serviciu, compartiment și birou este descris în cadrul Regulamentul Aparatului Propriu Anexa nr.1. și în fișa posturilor angajaților.

Salariații instituției colaborează permanent în vederea îndeplinirii în termen legal și de calitate a atribuțiilor ce intra în competența lor, precum și a altor sarcini primite din partea conducătorilor instituției (respectiv primar, viceprimar, secretar).

3.3. Analiza activității de marketing în cadrul primăriei comunei Popești

3.3.1. Analiza macromediului Primăriei Comuna Popești

3.3.1.1. Mediul natural

Comuna Popești este situată în bazinul hidrografic al văii Bistra, în partea de nord-est a județului Bihor, între ramura nordică a munților Plopișului și dealurile piemontane ale Dernei. Se întinde pe o suprafață de 10.876 ha și se grupează pe teritoriul său 7 localități: Popești – reședința de comună, Bistra, Budoi, Cuzap, Varviz, Vărzari și Voivozi, situându-se la o distanță de 65-70 km de orașul de reședință al județului Bihor, iar cele mai apropiate orașe sunt Marghita la 15 km și Aleșd la 29 km.

Comuna Popești dispune de o rețea de drumuri bine dezvoltată care asigură legături rutiere spe localitățile vecine și spre orașele din jur ale județului. Având în vedere că pe teritoriul comunei a funcționat Exploatarea Minieră Voivozi, în localitățile vecine s-a realizat o rețea de drumuri asfaltate. Situația bună a drumurilor este justificată de traficul intens rutier, traseele făcând legătura între punctele de exploatare miniere din comună. Față de această situație drumurile necesită lucrări de întreținere, mai ample deoarece se observă degradarea treptată a îmbrăcămintei asfaltice.

3.3.1.2. Mediul demografic

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Popești se ridică la 7.362 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.488 de locuitori.

Din punct de vedere etnic majoritatea locuitorilor sunt români (73,25%). Principalele minorități sunt cele de slovaci (12,93%), romi (4,46%) și maghiari (4,35%). Pentru 4,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Grafic nr.3.1. Componența etnică a comunei Popești

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pope%C8%99ti,_Bihor

Populația din comuna Popești a fost în general în creștere, cu excepția a două intervale 1910-1930 și 1990-2002 când populația a fost în scădere. În urma recesământului din 1992 a rezultat un număr de 9355 de locuitori.

Datorită recesiunii economice, care a dus la închiderea sau reducerea activității mai multor fabrici din zonă, numărul populației a scăzut. În prezent numărul populației este de 8457 de locuitori: Popești 2566 locuitori, Bistra 1067, Budoi 875, Cuzap 1259, Varviz 591, Vărzari 338 și Voivozi 1851. Conform recesământului femeile depășesc bărbații, ca număr.

În anul 1967 raportul dintre populația tânără și cea în vârstă era următorul: 41,5 % populație tânără, 51,8% populație adultă și 6,7% populație bătrână. În 2002 31,6% era populație tânără, 51,2% populație adultă și 17,2% populație îmbătrânită.

În 1992 cea mai mare parte din cadru populației active era ocupată în industrie (minieră și sticlă) și construcții. Serviciile dețineau o proporție de 24%. Populația feminină predomină în învățământ, sănătate și comerț. În urma recesământului din 2002 a rezultat că din 8547 de locuitori doar 1929 sunt angajați adică 24% din populație.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,69%), dar există și minorități de romano-catolici (14,57%), penticostali (6,34%), reformați (2,51%) și baptiști (1,18%). Pentru 4,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Grafic nr.3.2. Componența confesională a populației comunei Popești

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pope%C8%99ti,_Bihor

La recensământul din 2011, după criteriu etnic populația comunei Popești se grupează astfel: 6284 români, 492 maghiari, 1307 slovaci, 422 rromi și 42 de altă etnie. Din punct de vedere religios : 5994 ortodocși, 1496 romano-catolici, 52 greco-catolici, 272 reformați, 3 creștini de rit vechi, 131 baptiști, 475 penticostali, 50 de creștini după evanghelie, 5 musulmani, 36 Martori lui Iehova și 52 alte religii.

Prin scăderea treptată a populației tinere și creștera a celei adulte și bătrâne, zona suferă un proces lent de îmbătrânire ceea ce va determina diminuarea sporită a forței de muncă în comuna Popești. De asemenea se observă o îmbătrânire a populației din agricultură, unde la ora actuală lucreaza mai mult femeile și pensionarii. Mișcarea naturală a populației este dată de indicatorii demografici de bază ai acesteia și anume natalitatea, mortalitatea și sporul natural. Natalitatea în comuna Popești are o valoare de 11,4 la mia de locuitori. Mortalitatea a ajuns la cifra de 12,6 la mia de locuitori, astfel că sporul natural devenind negativ atingând valoarea de -1,2 la mia de locuitori.

3.3.1.3. Mediul economic

Profilul Socio-Economic comunei Popești – teritoriul comunei Popești prezintă importanță economică deosebită, atât în cadrul județului, cât și pe plan național. Zona Popești-Voivozi se face cunoscută în economia națională prin bogățiile subsolului: cărbunele lignit și nisipul bituminos. Fără îndoială că oamenii acestor meleaguri au cunoscut și folosit pentru nevoile proprii nisipul bituminos, îndeseobi pentru pavarea curților și obținerea zmoalei, precum și lignitul care apărea deseori în aflorimente de suprafață, lucru care va duce mai târziu la stârnirea interesului specialiștilor.

Agricultura comunei Popești – până în 1989 agricultura zonei era reprezentată de sectorul C.A.P. și I.A.S. După 1990 odată cu apariția Legii Fondului Funciar terenurile, care până la acea dată aparțineau celor două instituții au fost redate proprietarilor de drept, aceștia încercând să le exploateze în mod individual, așa zisa „agricultura de subexistență”. Creșterea animalelor ocupă o pondere însemnată în agricultura locală. Astfel pe raza comunei exista mai multe asociații a crescătorilor de bovine și ovine. Numărul mic de utilaje agricole și număr mic de animale din comună, lipsa de asociații agricole de pe raza comunei duce la concluzia că cea mai mare parte a pământului nu se lucrează mecanizat ci în forma străveche.

Industria comunei Popești – primele încercări de exploatare a lignitului se consideră a fi din anul 1891, când sunt concesionate patru teritorii miniere în zona Budoi. Lignitul de la Budoi era utilizat drep combustibil pentru prelucrarea nisipului bituminos din zona Derna-Tătăruș-Budoi.

În timpul celui de-al doilea război mondial, fabrica de sticlă de la Pădurea Neagră a făcut o serie de foraje în zona Popești-Cuzap, cu scopul de a înlocui combustibilul lemnos cu lignit, deschizând în 1945 o mină la Popești, într-un strat subțire, cu multe intercalații de steril. Mina a fost în exploatare până în anul 1950, când se deschide mina Vărzari-Varviz, iar la puțin timp se deschid alte două mine la sectorul Vărzari. În 1962 au fost puse în funcțiune noi capacități de producție, prin minele Cuzap II, Vărzari III și IV, Jurteana I și II, la Budoi nisip bituminos și cariera de lignit. În prezent se mai exploatează lignit în trei cariere: Budoi, Vărzari și Voivozi-sud de către firme private.

La 11 iunie 1948 are loc naționalizarea minelor și fabricilor, trecând și cele din comună în proprietatea statului. Între 1981-1985 I.M. Voivozi reușește să obțină o pondere de 6% din producția de lignit a țării și să producă aproape tot nisipul bituminos și ulei polar din țară. După 1990 se oprește exploatarea nisipului bituminos. Ultimele foraje s-au făcut de către firma austriacă O.M.V. în iarna anului 2005. Un lucru este cert că în zona Popești, Budoi, Derna, Tria, Tătăruș și Varasău se găsește cel mai mare zăcământ de nisip bituminos din Europa, iar acolo unde există bitum există și petrol.

Exploatarea zăcămintelor de lignit și nisip bituminos din Bazinul Carbonifer Voivozi a avut un impact pozitiv financiar și social asupra vieții locuitorilor din comună și comunele limitrofe, dar a avut și un impact negativ asupra mediului prin exploatările la zi (cariere).

Integrarea României în Uniunea Europeană a adus o serie de modificări pe plan socio-economic, astfel că a determinat un proces de restructurare, privatizare și reconversie a economei românești, proces ce se află și la momentul actual în desfășurare. În comuna Popești a existat o puternică înterprindere minieră, fiind compusă dintr-o mină de cărbuni la Budoi și două cariere de suprafață la Budoi și Vărzari. Procesul de restructurare în industria minieră a început din anul 1994, însă marea disponibilizare s-a făcut în anul 1997 în proporție de aprox. 90-95%. Efectele acestui proces de disponibilizare au fost vizibile prin explozia numărului mare de șomeri, scăderea puterii de cumpărare și implicit a nivelui de trai, a calității vieții oamenilor, degradarea infrastructurii existente. Închiderea definitivă a exploatării miniere de la Voivozi s-a făcut la data de 01.06.2004. Exploatarea minieră Voivozi avea un număr de aprox. 5000 de angajați, din care aprox. 1500 din comuna Popești. Lipsa politicii și strategiei de dezvoltare în momentul începerii procesului de restructurare a determinat ca și comuna Popești să intre într-un proces de regres economic.

Începând din 2007, s-a reluat activitatea minieră la cariera de suprafață Vărzari, Budoi si Voivozi, de unde se extrage lignit. De asemenea se exploatează gnais de la cariera de piatră din perimetrul Bistra-Gruiu. Numărul angajați este de aprox. 120 de persoane. Nisip bituminos nu se mai exploatează în prezent.

O dată cu lichidarea acestei activități economice Guvernul României a declarat împrejurimile drept zonă defavorizată, promițând eventualilor investitori diferite facilități, cu speranța că vor veni să implementeze aici afaceri, lucru care ar duce la înființarea de noi locuri de muncă. Pentru a răspunde acestor cerințe se impune elaborarea de către Consiliul Local Popești și comunitate a unui plan de dezvoltare durabilă a comunei. În prezent industria locală este reprezentată prin industria ușoară (textile si incalțăminte).

Centrul de afaceri Vărzari este realizat prin programele ANDZM, fiind o oportunitate pentru zonă în atragerea investitorilor. Centrul dispune de o suprafață de 1200 mp spații de închiriat, din care, 60% este utilizată. În prezent 4 firme își desfășoară activitatea în cadrul centrului, acestea având 30 de angajați. Prin realizarea acestui centru s-a reușit atragerea unor investitori în domenii precum confecții, de încălțăminte (200 de locuri de muncă create – firma, ulterior și-a mutat sediul în alt spațiu din comună), produse alimentare (produse de patiserie). De asemenea, centrul oferă spații pentru birouri și spații de depozitare pentru firma de exploatare a cărbunelui din zonă. Managementul Centrului de Afaceri Vărzari este asigurat de S.C. Svasta Consult București, acordând și consultanță în înființarea de noi societăți comerciale, întocmire planuri de Svasta Consult până în 2009, urmând ca după această dată firma amintită să propună o soluție pentru continuitatea activității.

Turismul reprezintă o activitate recreativă influențată de o serie de factori economici, naturali, psihosociologici, demografici, politici și ecologici. Relieful zonei prezintă atractivitate turistică prin diversitatea formelor pe care le oferă. Este nevoie însa de rețele de transport moderne, capacități de cazare sporite și o importantă rețea economică.

Valea Bistrei dispune de un valoros potențial turistic prin peisajul atrăgător, ape minerale feruginoase, aer curat puternic ionizat, căi de acces facile, floră spontană estetică și faună cu valoare cinegetică.

Principalele obiective care atrag turiști în zona comunei Popești sunt: Mănăstirea de Măicuțe de la Voivozi, care se află situată la aprox 1,5km la marginea satului, în amonte pe râul Bistra, într-o frumoasă depresiune de câteva zeci de hectare înconjurată de dealuri denumită de către localnici „Csillagoș” (Poiana înstelată).

Satul de vacanță Pădurea Neagră se află la o distanță de 7km de comună pe cursul superior al râului Bistra, existând un număr de 25 case de vacanță în regim privat, 3 vile care se pot închiria, având 74 de locuri de cazare. Fiecare casă de vacanță are apă potabilă și sistem de canalizare propiu. În interiorul coloniei se află un lac, proprietate privată. O parte din potecile de acces sunt pietruite și asfaltate. În apropierea satului de vacanță se găsește un izvor de apă minerală, aici în anul 1960 fiind construită o bază turistică cu scop terapeutic pentru tratarea afecțiunilor pulmonare la copii. Până în anul 1990 aici exista o tabără de copii, azi acea locație este dată în folosință unui centru de copii cu afecțiuni medicale și care sunt abandonați de părinți în centrul de tip familial Elim din Marghita. De aici se pot face drumeții la Poiana Florilor, unde se află o mănăstire la o distanță de 8km de drumul principal, drumul de acces fiind un drum forestier pietruit. În localitatea Pădurea Neagră există un teren de fotbal, bazin de înot în aer liber, o pensiune cu restaurant și unde se pot închiria camere. Apa râului este tentantă pentru pescarii având un potențial mare de pește, iar codrii de fag și stejar adăpostesc un număr mare de animale sălbatice.

Un mare potențial turistic îl are și localitatea Vărzari pe Valea Mare și Valea Kassa, unde se poate practica agroturismul cu posibilitate de cazare la locuitori, aceștia având condițiile necesare (apă potabilă, canalizare proprie, baie), oferirea de mâncăruri cu specific slovac (în localitate majoritatea locuitorilor fiind de etnie slovacă), construirea de pensiuni turistice cu posibilitate de închiriere.

O altă zonă cu potențial turistic în zona Cuzap, la marginea localității, făcând legătura între localitate și satul de vacanță de la Pădurea Neagră pe drumul forestier dintre acestea.

Serviciile sunt slab dezvoltate și sunt reprezentate de transportul în comun, serviciile medicale (4 cabinete medicale individuale și două puncte sanitare), servicii veterinare.

3.3.1.4. Mediul socio-cultural

Cultura și educația în comuna Popești – potrivit datelor existente în arhivele școlii din Popești prima fomă de învățământ este datată în 1784. Primul învățător a avut ca efectiv 23 de copii. În anul 1960 în matricolele unității din liceul Popești erau înscriși în clasele I-VIII un număr de 423 de copii. Tinerii din comună au avut posibilitatea să urmeze liceul din anul 1962, iar în anul 1993 acesta a devenit Grup Școlar, diversificând profilul de învățământ. În comună mai funcționează o școală Specială și un Centru de Plasament pentru copii cu deficiențe din județul Bihor. Din anul 1983 în localitatea Popești funcționează o casă de cultură, care are o sală de spectacole cu un număr de 400 de locuri.

În comună există 2 licee, 4 școli generale cu 8 clase, 7 școli cu 4 clase și 7 grădinițe. Dintre aceste unități de învățământ, nucleul central îl reprezintă Liceul Tehnologic nr. 1 din Popești înființat în anul 1784. Personalul încadrat în unitățile de învățământ este în proporție de 90% calificat. În școlile de pe raza comunei funcționează următoarele cursuri științifice și literare: „Prietenii pompierilor”, „Cercul de pictură pe sticlă”, „Sanitarii pricepuți”, „Cercul literar-Călinescu”, Circulația micul pieton”. Pe lângă Liceul Tehnologic nr. 1 Popești funcționează o asociație non-profit denumită ATP-BH (Asociația tinerilor din Popești – Bihor), care editează revista de informare social-economică zonală denumită „Plai de vis”. În comună mai există o școală specială și un Centru de Plasament pentru copii cu deficiențe din județul Bihor. Aceste instituții sunt coordonate de către Consiliul Județean Bihor.

Există 5 biblioteci școlare, dintre care se remarcă biblioteca școlară a liceului cu un fond de carte de peste 21000 de volume. Cărți valoroase există și în patrimoniul Bibliotecii Comunale a Casei de Cultură din Popești, a Bibliotecii E.M. Voivozi și a Liceului „Josef Kozacec” din Budoi.

3.3.2. Analiza SWOT – piatra de temelie a activității de marketing în cadrul primăriei Comunei Popești

Pentru a avea o imagine obiectivă asupra situației comunității s-a utilizat un instrument specific al marketingului , numit analiza SWOT, denumirea acestuia provenind din limba engleză, de la inițialale cuvântului, care traduse înseamnă: S – puncte tari, W – puncte slabe, O – oportunitați (din exterior) și T – amenințări (din exterior).

Analiza SWOT a fost realizat pe domeniile majore care fac parte din planul Strategic de Dezvoltarea Locală, constituind punctul de plecare în vederea stabilirii activităților în cadrul Primăriei Comunei Popești și stau la baza elaborării stratgeiei de marketing, după cum urmează:

TABEL NR.3.1.

ANALIZA SWOT – Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii