Analiza Activelor la Sc Grupul Industrial Electrocontact Sa

CUPRINS

Introducere

Cap 1. Aspecte teoretice privind analiza economico – financiară

Necesitatea analizei economico – financiară

Utilizatorii raportului de analiză

Bilanțul și poziția financiară a entității

Cap 2. Prezentarea generală a SC Grupul Industrial Electrocontact SA

2.1. Istoric și localizare

2.2. Analiza activității entității economice

2.3. Piața și concurența

2.4. Activitatea de marketing

2.5. Principalii clienți

2.6. Principalii furnizori

Cap 3. Analiza activelor la SC Grupul Industrial Electrocontact SA

3.1. Analiza evoluției activelor

3.1.1. Analiza evoluției activelor imobilizate

3.1.1.1. Analiza evoluției imobilizărilor necorporale

3.1.1.2. Analiza evoluției imobilizărilor corporale

3.1.1.3. Analiza evoluției imobilizărilor financiare

3.1.2. Analiza evoluției activelor circulante

3.1.2.1. Analiza evoluției stocurilor

3.1.2.2. Analiza evoluției creanțelor

3.1.2.3. Analiza evoluției trezoreriei

3.1.3. Analiza cheltuielilor în avans

3.2. Analiza structurii activelor

3.3. Analiza gestiunii resurselor controlate

Cap 4. Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Dupa perioada în care s-a vehiculat mult termenul de criză financiară, analiza impactului acesteia și consecințele impactului au devenit obiectivele principale al oricărei întreprinderi.

Informația economică reprezintă un element indispensabil al progresului fiind prezentă în toate domeniile de activitate. În contextul dezvoltării economiei de piață și al sporirii gradului de complexitate al acesteia, informația economică trebuie să se dezvolte corespunzător, astfel încât să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situația patrimonială a întreprinderilor și rezultatele activității economico-financiare.

Valorificarea eficientă a informației economice se poate realiza doar în cadrul unui sistem informațional economic în care contabilitatea este o componentă de bază.

Activitatea contabilă are o contribuție importantă în economie prin conținutul său, care îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate. Aceasta furnizează un sistem de informații corelat și verificat, nelăsând loc subiectivismului și promovând rigurozitate și exactitate în reflectarea fenomenelor economico-financiare.

Cea mai puțin costisitoare și cea mai răspândită metodă de comunicare managerială o constituie situațiile financiare, care de fapt reprezintă nucleul sintezelor contabilității. Utilizatorii informației din situațiile financiare caută să aprecieze rentabilitatea întreprinderii, în general, dar și riscul de nelichiditate al acesteia.

În contextul reformei și al tranziției la economia de piață, fiecare întreprindere, indiferent de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, se confruntă cu o serie de probleme privind cerințele mediului în care își desfășoară activitatea, îmbunătățirea performanțelor economico-financiare și capacitatea concurențială în raport cu alte întreprinderi. Analiza economico-financiară are un rol important în realizarea acestor obiective, contribuind, prin metodele și tehnicile utilizate, la cunoașterea stării diferitelor fenomene, identificarea factorilor și cauzelor care provoacă anumite disfuncționalități și luarea măsurilor corespunzătoare pentru reglarea și optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecărei întreprinderi

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA

ECONOMICO – FINANCIARĂ

Necesitatea analizei economico-financiară

Nevoia de a cunoaște fenomenele și procesele din economie, din viața societății, necesită o analiză economică – financiară.

Prin intermediul analizei întregul se descompune în părțile sale componente, pentru a fi studiate individual, se determină factorii care le generează și se formulează concluzii cu privire la prezentul și viitorul activității întreprinderii.

Analiza economico – financiară reprezintă „un instrument eficace la dispoziția factorilor de decizie din întreprindere care permite diagnosticarea stării de performanță și echilibru financiar al întreprinderii la încheierea exercițiului, propunându-și să stabilească punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea elaborării strategiei de menținere și dezvoltare a întreprinderii”(Bușe.L,2005). De asemenea, analiza poate face obiectul preocupărilor partenerilor firmei, în vederea expunerii unor posibile acțiuni de cooperare cu respectiva întreprindere.

Prin cunoașterea post – faptică, curentă și previzională a activității agentului economic, a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, „analiza economico – financiară contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor uname, materiale și financiare”(Păvăloaiei,W,2006).

Analiza financiară urmărește diagnosticarea situațiilor financiare anuale pentru fundamentarea politicii economico – financiare și a strategiei întreprinderii.

Analiza a evoluat mult în ultimii ani datorită diferitelor cauze cum sunt urmatoarele:

necesitatea întreprinzătorilor de resurse financiare pentru investițiile tot mai mari, a căror analiză de rentabilitate se întinde pe mai mulți ani, ceea ce a impus băncilor sau instituțiilor financiare elaborarea și folosirea unor metode de analiză perfecționate în vederea acordării sau refuzului unor credite;

imposibilitatea băncilor de a cere garanții pentru a-și acoperi riscul de nonplată le-a obligat să pună la punct metode de analiză a riscului economic și financiar;

dezvoltarea mijloacelor moderne de finanțare a impus aprofundarea studiului echilibrelor financiare și al costului capitalului;

constrângerile politicii creditului, ratele înalte ale dobânzii, inflația și variațiile cursului de schimb au acutizat problemele financiare ale întreprinderilor;

dezvoltarea internațională a societăților a condus la căutarea unor tehnici adaptate pentru efectuarea de comparații între situațiile financiare și contabile ale diferitelor țări.

Prin intermediul analizei economico – financiare se descoperă esența proceselor și fenomenelor economice, se determină cauzele modificării acestora și se elaborează soluții de prevenire, limitare și înlăturare a acelor cauze care au efecte negative.

Aceasta își propune cercetarea relațiilor cauză – efect, iar caracterul complex al acestei analize rezultă din:

același efect poate fi produs de cauze diferite;

efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de acțiuni;

complexitatea și intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului, ci și calitatea acestuia;

în realitatea economică asistăm la o îmbinare a însușirilor esențiale cu cele neesențiale, a celor stabile, cu cele întamplătoare.

Utilizatorii rapoartelor de analiză

În activitatea economico-financiară a oricărei întreprinderi, analiza este “o necessitate obiectivă pentru fundamentarea cu argumente științifice și economice a deciziilor de către toți participanții la viața economică”.

Utilizatorii informațiilor oferite de analiza economico-financiară sunt clasificați în

mai multe moduri, în funcție de relația în care se află cu agentul economic respectiv si/sau tipul de informație cerut.

Principalii utilizatori sunt :

Guvernanța corporatistă – aprecierea analizei ca unul din instrumentele de gestiune și control sau ca mijloc de comunicare;

Acționarii – menținerea încrederii in plasamentul lor;

Bancherii – evaluarea rentabilității entității și aprecierea riscurilor pe care și le asumă;

Furnizorii – continuarea livrărilor in funcție de solvabilitatea pe termen scurt a firmei;

Statul – determinarea impozitelor și taxelor ce trebuie achitate de firmă;

Aleșii locali – preocuparea păstrării rețelei economice a regiunii;

Salariații – analiza rezultatelor locale.

Fiecare dintre categoriile de utilizatori au nevoi distincte de informare financiară.

Guvernanța corporatistă utilizează analiza în:

Stabilirea politicii de investiții și de finanțare;

Stabilirea politicii salariale;

Stabilirea politicii comerciale;

Identificarea modalităților de îmbunătățire a activității, corectarea abaterilor de la parametri obiectivi;

Stabilirea strategiilor pe termen scurt și lung;

Cunoașterea și evitarea riscului de faliment.

Investitorii potențiali:

Reținere, prudență sau refuz în investirea capitalului;

Decizia de investire a capitalului in condițiile unui mediu prielnic afacerilor.

Investitorii actuali

Menținerea, majorarea sau reducerea capitalului investit

Retragerea totală a capitalului investit

Controlul rezultatelor obținute al profitului și al dividendelor care pot fi distribuite.

Angajații:

Stabilirea locurilor de muncă;

Existența unui nivel rezonabil de remunerare corelat rentabilitatea entității;

Existența unui sistem de asigurări și de protecție socială adecvat;

Acordarea unor forme de stimulare și cointeresare materială, inclusiv a unor oportunități profesionale.

Creditorii financiari:

Acordarea, restricționarea sau sistarea creditării în funcție de bonitatea clientului;

Aplicarea sancțiunilor în cazul nerambursării la scadență a datoriilor (rate de credit plus dobăndă);

Solicitarea declanșării procedurii de insolvență, în cazul depășirii a unei anumite perioade prevazute de lege, a termenului de plata a datoriilor.

Furnizorii și alți creditori comerciali:

Bonitatea firmei client adica solvabilitatea acesteia și gradul de solvabilitate a acesteia, în funcție de care își pot proiecta politica față de client;

Solicitarea plăților în avans, acreditive etc.;

Continuitatea activității clientului;

Menținerea, majorarea sau sistarea livrărilor;

Rezilierea contractelor deja incheiate.

Clienții:

Performanțele economico – financiare ale firmei furnizoare prin care se testează capacitatea firmei furnizoare de a asigura necesitățile de aprovizionare ale firmei client cu volumul, calitatea și structura necesară de bunuri și servicii;

Continuitatea activității furnizorului, pentru a avea garanția asigurării cu sursele de bunuri și servicii pe termen lung; acest interes se manifesta în special când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă;

Negocierea privind perfectarea contractelor de cumpărare;

Menținerea, suplimentarea sau rezilierea contractelor cu firma furnizoare.

Guvernul și instituțiile sale:

Elaborarea strategiilor și politicilor fiscale;

Controlul fiscalității;

Stabilirea sancțiunilor pentru neplata datoriilor fiscale;

Alocarea sau sistarea resurselor financiare în politica investițiilor de stat;

Fundamentarea unor indicatori economico-financiari la nivel macroeconomic;

Intermediar în procesul de alocare a fondurilor europene.

Publicul cu mai multe categorii:

Analiști financiari, Societăți de analiză și consultanță financiară, Societăți de servicii și investiții financiare (SSIF-uri);

Camera de Comerț și Industrie, Institutul Național de Statistică etc prin efectuarea unei ierarhii competiționale in scopul stabilirii liderilor de piață in scopul realizării de expertize contabile, a controlului financiar, a auditărilor financiare;

Responsabilii politici ai colectivității locale privind contribuția firmei la economia locală;

Agențiile de mediu sunt interesate de politicile antipoluante promovate de entități.

Instanțele judecătorești și nevoia de probă în justiție:

Efectuarea de expertize contabile judiciare, pe baza informațiilor financiare in cazul unor litigii între participanții la viața economică.

Bilanțul și poziția financiară a entității

Poziția financiară a unei întreprinderi este influențată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, lichiditatea și solvabilitatea sa, de rezutatele deciziilor la nivelul activității de investiții-finanțare și de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfașoară activitaițiilor de stat;

Fundamentarea unor indicatori economico-financiari la nivel macroeconomic;

Intermediar în procesul de alocare a fondurilor europene.

Publicul cu mai multe categorii:

Analiști financiari, Societăți de analiză și consultanță financiară, Societăți de servicii și investiții financiare (SSIF-uri);

Camera de Comerț și Industrie, Institutul Național de Statistică etc prin efectuarea unei ierarhii competiționale in scopul stabilirii liderilor de piață in scopul realizării de expertize contabile, a controlului financiar, a auditărilor financiare;

Responsabilii politici ai colectivității locale privind contribuția firmei la economia locală;

Agențiile de mediu sunt interesate de politicile antipoluante promovate de entități.

Instanțele judecătorești și nevoia de probă în justiție:

Efectuarea de expertize contabile judiciare, pe baza informațiilor financiare in cazul unor litigii între participanții la viața economică.

Bilanțul și poziția financiară a entității

Poziția financiară a unei întreprinderi este influențată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, lichiditatea și solvabilitatea sa, de rezutatele deciziilor la nivelul activității de investiții-finanțare și de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfașoară activitatea.

„Bilanțul contabil este imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat, în general în ziua de închidere a exercițiului”, prezintă situația activă și pasivă a acestuia.

Activul și pasivul reflectă aceeași realitate și impune un echilibru permanent între activele și pasivele bilanțului.

Bilanțul este considerat o situație ce poate fi prezentată printr-o perspectivă juridică, una economică sau una fianciară:

conform concepției juridice activul reflectă bunurile economice ca obiecte de drepturi și obligații, iar pasivul reflectă drepturile și obligațiile titularului de patrimoniu;

potrivit teoriei economice, bilanțul prezintă capitalurile titularului de patrimoniu. Capitalurile sunt reprezentate atât sub aspectul originii, respectiv resursele, cât și al modului de utilizare;

conform teoriei financiare activul și pasivul sunt structuri specifice categoriei financiare de fonduri. Activul reprezintă valorile economice în care s-au investit fondurile întreprinderii, iar pasivul arată cum s-a facut finanțarea acestor fonduri, din surse: proprii sau împrumutate.

Bilanțul contabil și notele explicative la situațiile financiare anuale sunt situațiile care dau informații despre poziția financiară a întreprinderii.

Conform Mironiuc „analiza poziției financiare a întreprinderii implică un studiu amplu, static și dinamic, asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu și asupra corelațiilor ce se stabilesc între aceste elemente, de gestionarea cărora depinde existența durabilă a întreprinderii”.

Utilitatea informațiilor oferite prin intermediul analizei poziției financiare referitor la resursele economice controlate de către întreprindere și la modificare a acestora în trecut rezidă din posibilitatea anticipării capacității întreprinderii de a genera în viitor lichidități, precum și a evaluării aptitudinilor administrative ale conducerii.

Pentru a se anticipa nevoia de creditare a întreprinderii sunt utile informațiile cu privire la structura financiară a întreprinderii, iar creditorii sunt interesați dacă întreprinderea are capacitatea de a-și onora angajamentele financiare scadent, daca este solvabilă și dispune de lichidități.

Modificările poziției financiare se reflectă în mod direct în fluxurile de numerar adică intrările și ieșirile de numerar și echivalente de numerar pe parcursul perioadei. Documentul aferent este Situația fluxurilor de numerar. Situația fluxurilor de numerar oferă o imagine panoramică asupra impactului corelat al mișcării numerarului asupra tuturor deciziilor manageriale ale unei perioade.

Pentru a obține informații cât mai utile și corecte cu privire la poziția financiară a întreprinderii bilanțul contabil este analizat pe orizontală și pe verticală.

Analiza pe verticală a bilanțului corespunde cu analiza structurii acestuia și „constă în determinarea proporțiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului, evidențiindu-se astfel compoziția relativă a patrimoniului întreprinderii și a ponderii elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii, reliefându-se contribuția acestora la finanțarea întreprinderii”.

Analiza se realizează cu ajutorul ratelor de structură care oferă informații despre elasticitatea sau rigiditatea întreprinderii de a-și adapta politica de finanțare și investiții modificărilor impuse de mediul de afaceri extern. Dintre aceste rate de structură menționăm:

rata activelor imobilizate – arată gradul de investire al capitalului întreprinderii;

rata imobilizărilor necorporale – măsoară investițiile realizate în domeniul cercetării, conceperii și promovării de noi produse, procese etc.;

rata imobilizărilor corporale – măsoară receptivitatea întreprinderii la schimbările tehnologice;

rata imobilizărilor financiare – reflectă politica de investiții financiare a întreprinderii și intensitatea relațiilor financiare stabilite de acesta cu alte entități, în virtutea intereselor de participare;

rata activelor circulante – măsoară ponderea utilizărilor cu caracter ciclic în totalul activelor deținute de întreprindere;

rata stocurilor – exprimă ponderea celui mai puțin lichid activ circulant în totalul activului societății;

rata creanțelor – măsoară intensificarea relațiilor comerciale cu terții și imobilizarea unor lichidități;

rata disponibilităților – exprimă ponderea celui mai lichid activ circulant în activul total, este recomandat să fie peste limita minimă de 0,5%, însă trebuie luat în considerare că este foarte variabil pe intervale scurte de timp;

rata resurselor curente – reflectă măsura în care datoriile mai mici de un an participă la formarea resurselor totale ale întreprinderii;

rata îndatorării globale – măsoară gradul de dependență a întreprinderii față de resursele financiare provenite de la terți;

rata autonomiei globale – pune în evidență gradul de independență financiară a întreprinderii față de terți;

rata stabilității financiare – măsoară caracterul permanent al finanțării, oferind un anume grad de siguranță întreprinderii.

Atunci când analiza pe verticală este aplicată pe mai mulți ani succesivi se îmbină cu analiza pe orizontală și oferă informații privind evoluația structurii bilanțului, sub aspectul impactului schimbărilor interne și a interacțiunilor întreprinderii cu mediul de afaceri.

Pentru a se putea realiza analiza pe orizontală a bilanțului trebuie elaborat un bilanț financiar.

Bilanțul financiar sau bilanțul lichiditate – exigibilitate, reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt ( lichiditate ), pe termen lung și în același timp riscul de neplată sau faliment al acesteia. Pentru elaborarea acestuia se procedează la eliminarea non-valorilor (cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie ) și împărțirea activelor și pasivelor cu lichiditate peste un an și sub un an.

Pentru a analiza echilibrul financiar trebuie comparate succesiv grupele din activul bilanțului financiar cu cele din pasivul bilanțului, comparații care duc la analiza unor indicatori clasici: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.

Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci când resursele permanente depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii. Se comportă ca o marjă de siguranță care permite întreprinderii să își conserve o anumită independență financiară față de creditori, în cazul în care intervin dificultățile financiare la nivelul activității curente.

Conform opiniei unor autori de specialitate se face distincție între fondul de rulment brut, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu și fondul de rulment străin.

Fondul de rulment brut analizează toate elementele de activ susceptibile a fi transformate în lichidități, într-o perioadă mai mică de un an.

Fondul de rulment net prezintă cea mai mare importanță din punctul de vedere al analizei echilibrului financiar pe termen lung și reprezintă partea resurselor permanente rămasă după finanțarea necesarului permanent, acesta poate fi:

pozitiv și reflectă o sporire a marjei de siguranță a întreprinderii;

nul și evidențiază expresia perfectei armonizări a resurselor permanente cu necesarul de finanțat;

negativ și reflectă insuficiența resurselor permanente pentru finanțarea necesarului permanent, ceea ce înseamnă că o parte a imobilizărilor este finanțată din datorii curente, fără ca această situație să reflecte un dezechilibru.

De asemenea fondul de rulment net reprezintă un criteriu de lichiditate. Lichiditatea va fi suficientă dacă activele circulante realizabile și disponibile vor depăși exigibilitatea angajamentelor întreprinderii pe termen scurt .

Fondul de rulment propriu reflectă autonomia de care dispune întreprinderea în finanțarea investițiilor. Acesta este în general negativ pentru că puține întreprinderi își pot finanța necesarul lor permanent doar din capitaluri proprii.

Fondul de rulment străin reflectă contribuția datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea necesarului permanent.

Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operațiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă al cărui total trebuie acoperit cel puțin parțial de resurse stabile, acesta poate fi:

pozitiv și reflectă un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare care pot fi mobilizate;

nul și indică faptul că lichiditatea întreprinderii este garantată pe termen scurt, însă aspecte neprevăzute, care pot modifica structura activelor și pasivelor curente, vor deteriora cu ușurință acest echilibru;

negativ și este semnalul unui surplus de resurse temporare, în raport cu necesarul temporar de finanțat a activelor circulante.

Trezoreria netă este un excedent de disponibilități derivat din activitatea desfășurată de întreprindere într-un exercițiu financiar sau reprezintă excedent de disponibilități rezultat din evoluția curentă a operațiunilor de încasări și plăți ce se derulează în întreprindere într-un exercițiu financiar. În funcție de relațiile care se stabilesc între factorii care o determină aceasta poate fi:

pozitivă și este expresia echilibrului financiar stabilit la nivelul întregii activități a întreprinderii și rezultatul unui exercițiu financiar care s-a încheiat cu un surplus de disponibilități bănești.

nulă este rezultatul egalității expresiei matematice între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment;

negativă și evidențiază o situație îngrijorătoare în legătură cu echilibrul de andamblu a întreprinderii, care se traduce prin imposibilitatea finanțării necesarului de fond de rulment din resurse financiare permanente.

Trezoreria netă favorabilă de-a lungul mai multor exerciții succesive reflectă succesul întreprinderii, fiind dovada unei poziții strategice bune în raport cu terții ( concurenții ).

Analiza echilibrului prin sistemul de rate exprimă capacitatea întreprinderii de a-și susține și consolida propria structură patrimonială, în strânsă legătură cu alegerile sale în materie de finanțare.

Analiza ratelor de acoperire financiară presupune analiza:

ratei finanțării stabile a imobilizărilor care permite aprecierea măsurii în care resursele permanente asigură finanțarea activelor imobilizate nete și expresia relativă a fondului de rulment net;

ratei autofinanțării imobilizărilor este expresia în mărimi relative a fondului de rulment propriu;

ratei finanțării străine a imobilizărilor permite aprecierea măsurii în care datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an acoperă finanțarea imobilizărilor;

ratei finanțării globale pune în evidență măsura în care surplusul de resurse permanente, rămas după finanțarea necesarului permanent, participă la acoperirea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare.

Analiza lichidității întreprinderii presupune calculul:

ratei lichidității generale care evidențiază în ce măsură datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an pot fi acoperite din activele circulante;

ratei lichidității reduse prezintă măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite numai din activele realizabile și disponibile, mai ușor de mobilizat.

ratei lichidității imediate este un indicator care prezintă importanță pentru creditorii pe termen scurt, pentru bănci;

vitezei de rotație a stocurilor exprimă, în număr de rotații, de câte ori stocurile se transformă în cursul exercițiului din formă materială în formă bănească prin intermediul cifrei de afaceri;

duratei de rotație a stocurilor exprimă intervalul de timp ( zile ) în care se reînnoiesc stocurile prin intermediul vânzărilor;

vitezei de rotație a creanțelor clienți exprimă, în număr de rotații, de câte ori creanțele comerciale se pot reînnoi prin efectul vânzărilor, într-un exercițiu financiar.

termenului mediu de recuperare a creanțelor clienți exprimă intervalul de timp (zile) în care se încasează în medie creanțele;

vitezei de rotație a datoriilor către furnizori pune în evidență de câte ori datoriile către furnizori pot fi plătite prin efectul vânzărilor;

termenului mediu de plată al datoriilor către frunizori exprimă perioada de timp în care datoriile către furnizori devin exigibile.

Analiza solvabilității întreprinderii presupune calculul:

ratei solvabilității generale, de mărimea sa depinde reînnoirea contractelor de creditare cu finanțatorii;

ratei îndatorării globale – exprimă gradul de dependență al întreprinderii față de resursele financiare provenite de la terți;

ratei prelevării datoriilor financiare care raportează cheltuielile financiare la excedentul brut de exploatare sau la cifra de afaceri;

ratei autonomiei financiare globale;

ratei autonomiei finaciare la termen – exprimă măsura în care capitalul propriu participă la formarea capitalului permanent .

CAPITOLUL 2

PREZENTARE GENERALĂ SC GRUPUL INDUSTRIAL

ELECTROCONTACT SA

2.1. Istoric și localizare

SC GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT SA a fost inființată in anul 1991 cu capital integral privat fiind cotată la Bursa de Valori București începând cu anul 1998.

Sediul: BOTOȘANI, cod 6800, jud. BOTOȘANI, Calea națională nr.6

Cod fiscal : 607321

Cod Registrul Comerțului: J07/88/1991

Domeniu de activitate : Fabricarea aparatelor de distribuție și control a electricității

Forma juridică: -Persoană juridică romană

-Societate pe acțiuni

-Capital integral privat

Capital social: 14.500.000 lei

Categoria,Tipul,Numărul și Caracteristicile principale ale valorilor mobiliare emise de companie:

-Valoare nominală:0,10 lei/acțiune

-Număr de acțiuni:145.000.000

-Acțiunile Grupului Industrial Electrocontact S.A. se tranzacționează la Categoria a II a Bursei de Valori București

-Valoarea de piață totală a acțiunilor Grupului Industrial Electrocontact S.A. la 31 decembrie 2013 este de 3.915.000,00 lei

Structură acționariatului la 30 Iunie 2014:

La 01.01.1973 a luat ființă societatea “Electrocontact” în baza prevederilor HCM 562/16.05.1972 și HCM 1460/07.12.1972 purtând denumirea de Întreprinderea de aparataj electric de joasă tensiune Electrocontact.

În anul 1976 – Prin decretul 249/22.07 se aprobă dezvoltarea întreprinderii și lărgirea gamei de fabricație cu produsele: aparataj automat și neautomat pentru mine normale, familii de comutatoare cu came, tablouri electrice pentru apartament, prize și fise industriale, întrerupătoare și separatoare, tablouri capsulate,echipamente electrice pentru industrie.

În 1980 – se elaborează un nou program de dezvoltare eșalonat până în anul 1985 care aducea în profilul de fabricație următoarele familii de produse: transformatoare uscate, aparataj electric pentru motoare termice,blocuri cu microîntrerupătoare, limitatoare electrice, comando-aparate, mașini electrice de copiat, generatoare de înaltă frecvență.

La 24.12.1990 în urma H.G nr. 1254, Întreprinderea de aparataj de joasă tensiune Electrocontact se desființeazăși se reorganizează în S.C. Electrocontact S.A.S.C. „ELECTROCONTACT” S.A. s-a înființat ca societate comercială pe acțiuni în temeiul Legii 15/1990,Legii 31/1990 privind reorganizarea unităților de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu completările ulterioare și respectiv H.G. 1254/ 04.12.1990.

La data înființării societății, proprietarul acțiunilor fiind statul român, nu s-a încheiat contract de societate.

La 30.01.1991 s-a înființat S.C. Electrocontact S.A. ca societate comercială pe acțiuni și a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului, jud. Botoșani.

2.2. Analiza activității entității economice

Grupul Industrial “ELECTROCONTACT” este un important furnizor de soluții în domeniul aparatelor pentru distribuție și comandă electrică, destinate atât utilizării industriale cât și celei casnice.Procesul de asimilare, producție și comercializare a fost și este concentrat în vederea  îndeplinirii misiunii Grupului Industrial ELECTROCONTACT , aceea de a îmbunătăți în permanență calitatea produselor pentru a satisface la un nivel cât mai înalt necesitățile clienților.O activitate definitorie în cadrul domeniului de activitate principal al firmei îl constituie proiectarea, producerea și comercializarea de aparate pentru distribuție și comandă electrică de joasă și medie tensiune.

Grupul Industrial ELECTROCONTACT se prezintă azi cu o ofertă competitivă și diversificată pentru sectoare dinamice și importante ale economiei: echipamente și accesorii pentru industria chimică și petrochimică, aparataj electric pentru industria siderurgică, navală, construcții civile, construcții de mașini-unelte, echipamente pentru măsurarea și distribuția energiei electrice.

Gama de produse cuprinde: aparataj antiexploziv, sesizoare inductive și optoelectronice, comutatoare cu came, limitatoare, separatoare, microîntrerupătoare, prize și fișe industriale, transformatoare, blocuri de masură monofazate și trifazate, etc.

De asemenea, firma poate executa diferite produse din aliaje de aluminiu și zinc realizate prin turnare sau din material plastic prin presare sau injecție, matrițe și dispozitive diverse, precum și diferite părți componente din metal sau plastic în conformitate cu solicitările sau după modelul sau materialul clientului.

Experiența în domeniu a fost confirmată prin certificarea sistemului de management al calității  de catre organismul de certificate TUV Management Service GmbH Suddeutschland din Germania  în conformitate cu cerințele ISO 9001, prin autorizările Electrica S.A. pentru producerea și comercializarea echipamentelor electrice, prin autorizația AFER pentru produsele cu specific feroviar, prin certificat emis de SECEEx-INSEMEX Petroșani pentru produsele destinate domeniului minier și petrochimic (unde firma este leader pe piața românească).

2.3. Piața și concurența

Grupul Industrial Electrocontact este una dintre cele mai importante firme de aparataj electric de joasă și medie tensiune din România. Gama de produse cuprinde în principal următoarele grupe:

Echipament electric antiexploziv pentru industria chimică și petrochimică

• cutii de comandă și control, comutatoare, prize și fise industriale de 16 si 63A și cuple bipolare sau tripolare, cutii cu microîntrerupătoare, cutii cu butoane și limitatoare, cutii cu electromagneți, cutii de distribuție
• cutii cu contactoare, comutatoare, transformatoare, siguranțe și aparate de măsură;
• tablouri de comandă și iluminat.

Echipament electric de joasă tensiune pentru distribuția energiei electrice

• Blocuri de protecție și măsură mono și trifazate
• Dulapuri de distribuție a energiei electrice de joasă tensiune pentru punctele de transformare
• Cutii de distribuție a energiei electrice de joasă tensiune montabile pe stâlpi, pentru iluminat și pentru alimentarea altor consumatori
• Puncte de iluminat și aprindere
• Firide de branșament pentru racordarea consumatorilor casnici și industriali
• Firide centralizate de branșament, pentru măsurarea energiei și protecția circuitelor electrice ale consumatorilor din blocurile de locuințe, 
• Separatoare de sarcină cu cutite sau cu siguranțe MPR, bipolare, tripolare și tetrapolare, de la 40 la 630A, pentru joasă tensiune
• Întrerupătoare tripolare cu acționare manuală, de la 100 la 1000A.

Aparataj electric pentru industria navală

• comutatoare cu came de la 10 până la 200A, limitatoare de cursa, prize și fise pentru 10 și 16 A, cutii cu butoane cu 2 până la 12 posturi, cutii de derivație, întrerupătoare cu pârghie pentru 25, 63 și 100 A, transformatoare trifazate uscate de la 1 până la 315 KVA, transformatoare monofazate uscate pentru 63÷630 VA și 1÷10 KVA

Aparataj electric pentru construcțiile civile

• comutatoare, prize și fise cu sau fără contact de protecție, doze de derivație, tablouri de apartament, tablouri de distribuție, cutii de distribuție, tablouri de comandă pentru convertizoare de sudură și generatoare electrice, separatoare de sarcină cu cutite, balasturi de 20 și 40W, corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente de 20, 2×20, 40, 2x40W, aplice etc.

Aparataj electric pentru construcțiile de mașini-unelte

•comutatoare de la 6 la 200A, prize și fise de la 16 la 125A, limitatoare de cursă, microîntrerupătoare capsulate, sesizoare inductive și de proximitate, sesizoare opto-electronice, tablouri electrice pentru mașini-unelte, macarale, poduri rulante, cutii capsulate, panouri, pupitre și tablouri echipate cu echipament electric de joasă tensiune etc.

Aparataj electric pentru industria siderurgică

• comutatoare cu came, limitatoare de cursă, microîntrerupătoare capsulate, cutii de comandă și semnalizare, avertizoare și întrerupătoare, cutii de distribuție, cutii de derivație, transformatoare monofazate;

Diverse

• diferite produse din aliaje de aluminiu realizate prin turnare sau din material plastic realizate prin presare sau injecție;
• matrițe și dispozitive diverse;
• diferite părți componente din metal sau plastic, precum și alte produse realizate în conformitate cu solicitările sau după modelul sau materialul clientului .

2.4. Activitatea de marketing

Obiectivul strategic  căruia îi este supusă întreaga activitate a Grupului Industrial Electrocontact este cel  al satisfacerii  solicitarilor  clienților prin valoare, calitate si servicii. În acest sens, ideea identificarii tuturor posibilitatilor de colaborare , reprezinta o prioritate de maximă importantă pentru reușita unor programe de cooperare dezvoltabile durabil.

Tendinta de a intra pe pietele specifice cu produse noi, care sa permita realizarea unor aparate electrice de comutatie de joasa tensiune aliniate standardelor europene specifice face ca strategia generala a firmei sa fie una dedicata acestui scop. De aceea, o prioritate de maxima importanta pentru firma  o reprezinta punerea in fapta a politicii de reînnoire a activelor.

Modernizarea și retehnologizarea, ca laturi preponderente ale  acestei  politici, reprezinta prioritati, in conformitate cu cerințele specifice pieții, pe aceasta baza urmand  să  fie asigurata dezvoltarea de perspectiva a firmei. Totuși, acestea  nu costituie, în viziunea de ansamblu, un scop în sine, fiind  total subordonată realizării unor produse fiabile care să  corespundă, prin performanțe calitative și tehnice superioare, într-un mod firesc actualelor cerințe caracteristice clienților.

Desigur, necesitatea adaptării forței de muncă existente ca parte a realizării politicii de reînoire a activelor implică și calificarea și perfecționarea personalului, ca și  condiții “sine-qua-non” ale îndeplinirii posibilității de  utilizare a  potențialului tehnic și tehnologic ridicat al echipamentelor, dimensiuni care constituie alte preocupări permanente ale politicii manageriale. Prin organizarea cursurilor de pregătire și perfecționare, ca și prin evaluările specifice periodice se realizează și se verifică îndeplinirea optimă a acestui deziderat.

Un alt aspect definitoriu pentru modul actual de percepție a dinamicii deosebite caracteristice mediului economic îl constituie disponibilitatea și deschiderea Grupului Industrial ELECTROCONTACT de a dialoga cu clienții, de a depune toate eforturile pentru a le înțelege necesitățile și doleanțele și de a identifica toate posibilitățile de colaborare, calitatea de client suprapunându-se, în viziunea generală, cu cea de partener.

Calitatea profesională deosebită a angajaților, profesionalismul și experiența specialiștilor din domeniile de cercetare-dezvoltare, proiectare, producție,  managementul performant, asumarea deplinei responsabilități și dedicația membrilor conducerii constituie elemente definitorii pentru o “carte de vizită” elocventă.

2.5. Principalii clienți

INDUSTRIA ENERGETICĂ:

CNE CERNAVODA, Romania

COMPLEXUL ENERGETIC Turceni, Rovinari, Isalnita, Romania

Prize si fise industriale; Cutii de jonctiune; Transformatoare; Presetupe, Echipamente electrice

INDUSTRIA MINIERĂ:

CNH PETROSANI, Romania

SNL Oltenia, Romania

Aparataj minier de comanda, protectie, semnalizare, automat si neautomat

SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL AL ROMANIEI

S.C. ELECTRICA S.A. Romania

E ON Moldova, Romania

CEZ Oltenia, Romania

ENEL Dobrogea, Banat, Romania

Blocuri de masura si protectie mono si trifazate; Firide centralizate de palier; Firide de bransament; Puncte de aprindere; Tablouri si cutii de distributie; Tablouri capsulate; Aparataj de separare si comutatie

INDUSTRIA SIDERURGICA:

MITTAL STEEL Galati, Romania

MITTAL STEEL Roman, Neamt, Romania

MITTAL STEEL Iasi, Romania

SC TMK Resita SA Resita, Romania

Limitatoare de cursa; Comutatoare cu came; Prize si fise industriale; Aparataj in constructie antiexploziva; Intrerupatoare tripolare

INDUSTRIA EXTRACTIVA, DE TRANSPORT SI DE PRELUCRARE A PETROLULUI:

PETROM SERVICE S.A.Bucuresti, Romania

PETROM-OMV Romania

PETROCONST S.A.Constanta, Romania

OIL TERMINAL Constanta, Romania

Aparataj in constructie antiexplozivă

INDUSTRIA NAVALĂ:

SANTIERUL NAVAL DAMEN Galati, Romania

S.C. CHORUS M&D SRLGalati, Romania

S.C. ROMPORTMET S.A., Galati, Romania

Prize si fise industriale; Comutatoare cu came; Limitatoare de cursa; Transformatoare; Aparataj de comanda si semnalizare

INDUSTRIA PETROCHIMICĂ:

S.C. PETRO BRAZI S.A., Prahova, Romania

S.C. CONFIND S.R.L.Campina, Romania

ARPECHIM Pitesti, Romania

OLTCHIM Rm. Valcea Romania

Aparataj in constructie antiexploziva: cutii cu butoane, microintrerupatoare si limitatoare, cutii cu siguranta si aparate de masura, prize, fise, cuple, cutii cu comutatoare, tablouri de comanda si iluminat, cutii de comanda si semnalizare, cutii de derivatie, cutii cu electromagneti si transformatoare

TRANSPORTURI FEROVIARE:

S.C. ASTRA VAGOANE CALATORI S.A.

RATB Arad, Romania

SECTIA CFR IRLU BUC.TRIAJ

RATB Bucuresti

Comutatoare cu came, dulii pentru lampi fluorescente tubulare, dulii baioneta, doza de 3 KV pentru alimentarea cu energie a trenurilor.

2.6. Principalii furnizori

SC Smart Electrical Equipment SRL  Iasi

SC HSH Chemie SRL  Bucuresti

SC Metrom SA  Brasov

SC Alro SA  Slatina

SC Flint Romania SA  Bucuresti

SC Elars SA  Ramnicu Sarat

SC Monetaria Statului SA  Bucuresti

SC Mechel SA  Campia Turzii

SC Electroaparataj SA  Bucuresti

SC Sinterom SA  Cluj

SC Iproeb SA  Bistrita

SC Electroputere SA  Craiova

SC Oltchim SA  Ramnicu Vilcea

Capitolul 3

ANALIZA ACTIVELOR LA SC GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT SA

Analiza financiară reprezintă o metodă de cercetare a fenomenelor și proceselor economice din punct de vedere financiar.Analiza financiară studiază cheltuielile,veniturile și rezultatele financiare pe care le antrenează orice activitate economică pentru a descoperi cauzele care au influențat pozitiv sau negativ evoluția lor și întreprinde măsurile necesare care să contribuie la reducerea costurilor de producție și la îmbunătățirea calității produselor și serviciilor,la creșterea gradului de rentabilitate a activității.

Analiza de ansamblu a poziției financiare pune în evidență evoluția și structura activelor , datoriilor și a capitalului propriu. Având la dispoziție datele din bilanțul contabil (Anexa1),voi analiza evoluția activelor societății GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. pe ultimii 3 ani.

3.1. Analiza evoluției activelor

Pe componentele principale de active, pe perioada 2011-2013 evoluția se prezintă astfel:

Graficul 3.1

Evoluția activelor la Grup Industrial ELECTROCONTACT S.A

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”.

Din graficul de mai sus se observă că valoarea activelor totale ale entității înregistrează o scădere de la an la an, înregistrându-se un ritm de scădere ceva mai accentuat în anul 2012 de 11,39% comparativ cu anul 2013 de 3,61%.

Valoarea activelor totale ale entității depășește nivelul de 14 milioane lei în anul 2011,dar în anul 2013 acestea scad față de 2011 cu aproximativ 2 milioane lei înregistrând o valoare de 12.620.285 milioane lei. Scăderea mai accentuată a volumului activelor în anul 2012 este datorat în principal unui ritm de scădere foarte accentuat al activelor circulante de 21,29% față de 2011.

Remarcăm în anul 2012 o scădere foarte accentuată a disponibilităților în casă și conturile deținute la bănci cu aproximativ 55% față de anul anterior.

În continuare voi realiza o analiză detaliată a evoluției componentelor activelor.

Raportându-ne la datele furnizate de bilanț vom analiza activele pe baza procedeului balantier relativ, având ca perioadă de referință anii 2011-2013

TA=AI+AC

Abaterea absolută a fenomenului

%

Totalul activelor a scăzut cu 18,87% în anul 2013 față de anul 2011.

Influența factorilor

Activele totale au scăzut în 2013 cu 2,87% față de anul 2011 pe seama diminuării activelor imobilizate 424.549 lei.

Activele totale au scăzut în anul 2013 cu 16% față de anul 2011, datorită scăderii activelor circulante cu 2.364.352 lei.

3.Verificarea relației de adevăr

3.1.1. Analiza evoluției activelor imobilizate

Pe categoriile principale de imobilizări pe perioada 2011-2013 analiza evoluției activelor imobilizate se prezintă în mod grafic astfel:

Evoluția activelor imobilizate la Grupul Industrial ELECTROCONTACT S.A.

Sursa:prelucrări pe baza Anexei 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”.

Pe baza datelor extrase din Anexa 1 și a graficului de mai sus se remarcă o scădere a activelor imobilizate pe toată perioada de analiză cu precădere în anul 2013 când ritmul este mai accentuat aproximativ 3%.

Volumul activelor imobilizate scade de la 7.104.844 mil. lei în anul 2011 la 6.909.273 mil. lei în 2013. Aceste scăderi se datorează în mod exclusiv scăderii volumului imobilizărilor corporale de la an la an respectiv cu 1,04% în 2012 și cu 3,02% în 2013.

Imobilizările financiare înregistrează valori liniare de la un an la altul.

Entitatea nu deține imobilizări necorporale și active biologice.

Pentru aprecieri pertinente se va face efectuarea de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluție extensiv și intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizări financiare.

Raportându-ne la datele furnizate de bilanț vom analiza activele imobilizate pe baza procedeului balantier relativ, având ca perioadă de referință anii 2011-2013.

AI=IC+IF

1. Abaterea absoluta a fenomenului

Activele imobilizate scad în anul 2013 cu 5,97 % față de anul 2011.

2. Influenta factorilor

Activele imobilizate scad cu 4,19% în anul 2013 față de anul 2011 datorită scăderii imobilizărilor corporale în anul 2013 cu 298.029 lei față de 2011.

Activele imobilizate scad în anul 2013 cu 1,78% față de anul 2011 datorită scăderii imobilizărilor financiare în anul 2013 cu 126.520 lei față de anuș 2011.

3.Verificarea relatiei de adevar

3.1.1.1. Analiza evoluției imobilizărilor necorporale

Evoluția imobilizărilor necorporale

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”.

Pe baza graficului de mai sus se observă că entitatea nu deține imobilizări corporale în anii 2012 și 2013,doar în anuș 2011 deține imobilizări necorporale în valoare de 1.213 lei.

3.1.1.2. Analiza evoluției imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale ale entității sunt reprezentate de: ”Terenuri și construcții”, ”Instalații tehnice și mașini”, ”Alte instalații ,utilaje și mobilier”, ”Investiții imobiliare” , ”Imobilizări corporale în curs de execuție”, ”Investiții imobiliare în curs de execuție”. Constatăm că GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. nu deține investiții imobiliare în curs de execuție.

Analiza evoluției imobilizărilor corporale necesită două abordări esențiale deoarece imobilizările corporale reprezintă în marea lor majoritate capacitățile productive ale acesteia, care participă la crearea de valoare:

din punct de vedere extensiv- se pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a capacității productive, de la un an la altul (analiza indicelui cifrei de afaceri nete ICAN);

din punct de vedere intensiv- se pune în evidență măsura eficienței utilizării respectivelor capacități în producție, subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a acestora (analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN și indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ).

a)Analiza utilizării extensive a imobilizărilor corporale:

Evoluția imobilizărilor corporale

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”.

Imobilizările corporale dețin cea mai mare pondere în totalul activelor imobilizate și determină capacitățile productive ale acesteia. Imobilizările corporale ale GRUPULUI INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A.

Analiza extensivă

2012: IIC=98,96%

2013: IIC=96,98%

Se constată o scădere a volumului investițiilor în capacități productive de la an la an mai pronunțată în 2013 când volumul investițiilor în capacități productive înregistrează o scădere cu aproximativ 3% față de anul anterior.

În anul 2012 față de 2011,imobilizările corporale înregistrează o scădere de 1,04% ,datorată scăderii valorii terenurilor și construcțiilor cu 20,21%, a valorii instalațiilor tehnice și mașinilor cu 23,21%, altor instalații ,utilaje și mobilier cu 17,22%.

În anul 2013 față de 2012,imobilizările corporale înregistrează o scădere de 3%,datorată scăderii valorii terenurilor și construcțiilor cu 9,2%.

Evoluția imobilizărilor corporale manifestă o tendință descendentă pronunțată.

Societatea investește în imobilizările corporale în curs de execuție.

b)Analiza utilizării intensive a evoluției imobilizărilor corporale se prezintă astfel:

2012: IIC=98,96% < ICAN=89,43%

2013: IIC=96,98% < ICAN=48,45%

În anul 2012 față de 2011 se constată un ritm de scădere mai accentuat al cifrei de afaceri comparativ cu ritmul de scădere al imobilizărilor corporale .

Cifra de afaceri scade în 2012 cu 10,57% față de anul 2011,iar imobilizările corporale scad în anul 2012 cu 1,04% față de 2011.

În anul 2013 comparativ cu anul 2012 se constată un ritm de scădere foarte accentuat al cifrei de afaceri față de ritmul de scădere al imobilizărilor corporale. Cifra de afaceri scade în 2013 comparativ cu 2012 cu 51,55%, iar imobilizările corporale scad în 2013 cu 3,02%.

Eficiența exploatării imobilizărilor corporale este în scădere de la an la an, cu un ritm de scădere mai accentuat în anul 2013.

Analiza evoluției imobilizărilor financiare

Evoluția imobilizărilor financiare la GRUP INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A.

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1” Analiza evoluției poziției financiare”.

Imobilizările financiare ale GRUPULUI INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. înregistrează valori constante de la an la an de 2.247.636 mil. lei.

În categoria imobilizărilor financiare se regăsesc: ” Acțiuni deținute la filiale”,

” Împrumuturi acordate entităților din grup”, ”Acțiuni deținute la entitățile asociate și la entitățile controlate în comun” și ”Alte împrumuturi”.

GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. nu deține ”Împrumuturi acordate entităților asociate și entităților controlate în comun” și ”Alte titluri imobilizate”.

Acțiunile deținute la filiale, acțiunile deținute la entitățile asociate și la entitățile controlate în comun au aceeași valoare pe parcursul perioadei 2011-2013.

3.1.2. Analiza evoluției activelor circulante

Evoluția activelor circulante la GRUP INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A.

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”

Pe baza datelor extrase din Anexa 1 ”Analiza poziției financiare” și a graficului de mai sus se constată o evoluție fluctuantă a valorii activelor circulante,atât pe total cât și pe elementele componente (stocuri,creanțe,trezorerie).

Activele circulante scad de la un an la altul, în anul 2012 se remarcă o scădere mai accentuată cu 21,29% față de 2011,iar în anul 2013 față de 2012 activele circulante scad cu 5,43%.

În ceea ce privește evoluția elementelor componente de active circulante la nivelul perioadei analizate se constată evoluții diferențiate și care nu sunt neapărat în același sens cu evoluția totalului.

Privind stocurile observăm ca acestea scad de la un an la altul, în anul 2012 acestea scad cu 14,91% față de 2011,iar în 2013 scad cu 3,54% față de 2012.

În ceea ce privește producția în curs de execuție aceasta evoluează fluctuant de la un an la altul, în 2012 înregistreaza o creștere semnificativă cu 67,84% față de 2011, iar în 2013 aceasta scade cu 31,04% față de 2012.

Creanțele se remarcă prin mișcări foarte accentuate de la an la an,respectiv se constată o scădere a volumului creanțelor cu 20,42% în 2012, urmată de menținere în 2013.

Investițiile financiare pe termen scurt înregistrează valori nule pe toată perioada analizată (2011-2013).

Casa și conturile la bănci înregistrează scăderi de la an la an,remarcăm în anul 2013 o scădere foarte accentuată când volumului disponibilităților din casă și bancă scade cu 86,24%.

3.1.2.1. Analiza evoluției stocurilor

Pe baza datelor extrase din Anexa 1 și a graficului de mai jos se constată mișcări semnificative în totalul stocurilor, așa cum rezultă din graficul următor:

Evoluția stocurilor la GRUP INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A.

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”

Din grafic observăm că stocurile scad semnificativ de la an la an,în anul 2012 volumul stocurilor scade cu 14,91% față de 2011, iar în anul 2013 se înregistrează o scădere nesemnificativă de 3,54%.

Pe elementele componente componente de stocuri,mișcările sunt însă ceva mai pronunțate,mai ales la categoria ”Producția în curs de execuție”, stocuri care înregistrează o creștere cu 67,84% în anul 2012 față de anul anterior.

În sens invers evoluează stocurile de ”Produse finite și mărfuri” și stocurile de ”Materii prime și materiale consumabile” care înregistrează scăderi semnificative de la an la an de 39% în 2012 față de 2011.

Raportându-ne la datele furnizate de bilanț vom analiza activele circulante pe baza procedeului balantier relativ, având ca perioadă de referință anii 2011-2013.

AC=S+CR+CCB

1. Abaterea fenomenului

Activele circulante scad în 2013 cu 30,81% față de anul 2011.

2.Determinarea influentei factorilor

Activele circulante scad în anul 2013 cu 1,17% datorită scăderii stocurilor cu 90.264 lei în anul 2013 față de anul 2011.

Activele circulante scad în anul 2013 cu 15,53% față de anul 2011 datorită scăderii creanțelor în anul 2013 cu 1.702.782 lei față de anul 2011.

Activele circulante au scăzut în anul 2013 cu 14,11% față de 2011 deoarece au scăzut casa și conturile la bănci în anul 2013 cu 571.306 lei față de 2011.

3.Verificarea relatiei de adevar.

A. Analiza evoluției stocurilor de materii prime și materiale (SMP)

Deoarece materiile prime și materialele reprezintă unul din factorii de producție esențiali pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiză evoluția acestei categorii de stocuri să fie abordată sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a stocurilor de materii prime și materiale, de la un an la altul (analiza ISMP).

din punct de vedere intensiv, aspect care evidențiază eficiența utilizării resurselor materiale în producție, subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a acestora (analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN) unde:

ISMP reprezintă indicele stocurilor de materii prime și materiale;

ICM reprezintă indicele cheltuielilor de materiale;

ICAN reprezintă indicele cifrei de afaceri nete.

Analiza extensivă a evoluției stocului de materii prime (SMP) (analiza ritmului de modificare al SMP pe perioada 2011-2013) se prezintă astfel:

2012: ISMP=61,33%

2013: ISMP=120,86%

Se constată o diminuare a stocului de materii prime și amteriale consumabile în anul 2012 cu 38,67% față de anul anterior 2011.

În anul 2013 se observă o creștere a stocului de materii prime și materiale consumabile cu aproximativ 21% comparativ cu anul 2012.

Analizând evoluția volumului stocurilor de materii prime și materiale care oscilează semnificativ și a cheltuielilor cu materiile prime care scad , o cauză a ISMP> 100, poate fi scăderea nivelului consumului de materii prime și materiale față de anul precedent.

Pe de cealaltă parte o cauză a ISMP< 100, poate fi creșterea nivelului consumului care depășește volumul aprovizionării de materii prime și materiale față e anul precedent.

Analiza intensivă a evoluției stocului de materii prime și materiale consumabile (analiza corelației între dinamica SMP și dinamica cifrei de afaceri nete):

2012: ISMP=61,33% ; ICM=95,14% ; ICAN=89,43% ; ICAN < ICM

2013: ISMP=120,86% ; ICM=57,47% ; ICAN=48,45% ; ICAN < ICM

Situația din anul 2012 reflectă o scădere a stocului de materii prime și materiale consumabile.

Volumul stocurilor de materii prime și materiale a scăzut în anul 2012 comparativ cu anul 2011 cu 38,67%, cheltuielile materiale au scăzut cu aproximativ 5% în 2011 față de anul 2011, iar cifra de afaceri netă a înregistrat o scădere semnificativă în 2012 de 10,57% față de anul anterior.

Situația din 2013 reflectă o creștere a stocului de materii prime și materiale consumabile.

Volumul stocului de materii prime și materiale consumabile a crescut semnificativ în anul 2013 față de 2012 cu aproximativ 21%, cheltuielile materiale au înregistrat o scădere accentuată în anul 2013 de 42,53% față de anul 2012, iar cifra de afaceri netă reflectă o diminuare foarte accentuată de aproximativ 52% în anul 2013 comparativ cu anul anterior.

Concluzii: Entitatea își gestionează mai bine stocul de materii prime și materiale consumabile în anul 2013 față de 2012 deoarece gradul de valorificare crește mult mai accentuat în acest an.

Raportându-ne la datele furnizate de bilanț vom analiza stocurile pe baza procedeului balantier relativ, având ca perioadă de referință anii 2011-2013.

S=SMP+SPE+SPF

1. Abaterea fenomenului

Stocurile au scăzut în 2013 față de 2011 cu 3,24%.

2.Determinarea influentei factorilor

Stocurile au scăzut în anul 2013 cu 6,88% datorită scăderii stocului de materii prime în 2013 cu 191.364 lei față de 2011.

18,76%

Stocurile au scăzut în 2013 față de 2011 cu 18,76% datorită scăderii stocului producției în curs de execuție cu 299.466 lei.

Stocurile scad în 2013 cu 10,77% datorită scăderii stocului de produse finite cu 1.702.782 lei în anul 2013 față de 2011.

3.Verificarea relatiei de adevar.

B. Analiza evoluției activelor imobilizate deținute în vederea vânzării

Activele deținute în vederea vânzării înregistrează în anul 2011 o valoare de 33.468 lei, iar în perioada urmatoare 2012-2013 înregistrează valori nule.

C. Analiza evoluției stocului de producție în curs de execuție (SPCE):

Este abordată sub dublu aspect:

extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a stocurilor de producție în curs de execuție (ISPCE),

cât și din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficiența modului de gestionare a producției pe flux (analiza coreativă între ISPCE și ISPF ).

Analiza extensivă a stocului de producție în curs de execuție

2012: ISPCE=167,84%; ISPCE > 100

2013: ISPCE=68,96%; ISPCE < 100.

În 2012 constatăm o creștere semnificativă a stocului de producție în curs de execuție cu aproximativ 68% față de anul 2011.

În anul 2013 se observă o diminuare a stocului de producție în curs de execuție cu aproximativ 31% față de anul anterior.

Stocurile de produse în curs de execuție evoluează fluctuant de la un an la altul.

Analiza intensivă a stocului de producție în curs de execuție (analiza corelației între dinamica SPCE și dinamica SPF)

2012: ISPCE=167,84%; ISPF=88,05%; ISPCE > ISPF

2013: ISPCE=68,96%; ISPF=94,98%; ISPCE < ISPF

În anul 2012 se observă că ritmul de generare a stocurilor de produse finite este inferior ritmului de generare a producției în curs de execuție. Această situație reflectă o creștere a duratei ciclului de fabricație și o creștere a costurilor de producție, urmată de o reducere a vitezei de rotație a activelor circulante și reducerea profitului brut aferent producției stocate. Aceasta reprezintă un aspect nefavorabil.

În anul 2013 observăm că ritmul de generare a stocurilor de produse finite este superior ritmului de generare a producției în curs de execuție. Această situație reflectă o scădere a duratei ciclului de fabricație în pararel cu o diminuare a costurilor de producție ce are ca efecte creșterea vitezei de rotație a activelor circulante și creșterea profitului brut aferent producției stocate. Această situație reflectă un aspect favorabil entității atâta timp cât structura sortimentală a produselor se menține neschimbată.

Concluzie: În concluzie putem afirma că în anul 2013 s-a realizat o mai bună gestiune a producției în curs de execuție decât în anul 2012.

D. Analiza evoluției stocului de produse finite și mărfuri

2012: ISPF=88,05%; ICAN=89,43%

2013: ISPF=94,98%: ICAN=48,45%

Stocurile de produse finite și mărfuri înregistrează o scădere cu 12% în anul 2012 comparativ cu anul 2011. Corelând această reducere cu ritmul de scădere al vânzărilor se constată o gestionare nefavorabilă a stocurilor de produse finite și mărfuri.

În anul 2013 stocurile de produse finite și mărfuri înregistrează o scădere cu aproximativ 5% față de anul anterior. Și în anul 2013 societatea constată o gestionare nefavorabilă a stocului de produse finite și mărfuri.

Concluzie: GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. înregistrează o gestionare nefavorabilă a stocurilor de produse finite și mărfuri,printr-un ritm de scădere a eficienței pe întreaga perioadă analizată.

3.1.2.2. Analiza evoluției creanțelor

Din parcurgerea informațiilor privind creanțele, reflectată prin Bilanț, constatăm că acestea sunt reprezentate de : creanțe comerciale, avansuri plătite către furnizori, sume de încasat de la entitățile din grup, creanțe rezultate din operațiuni cu instrumente derivate, alte creanțe și capital subscris și nevărsat.

Postul ”Alte creanțe” conține un mixt de categorii de creanțe,iar pentru o analiză detaliată se impune apelarea la informațiile oferite de notele explicative respectiv ”Situația creanțelor și datoriilor”. Această notă explicativă este dedicată detalierii elementelor de creanțe și datorii ale entității.

Evoluția creanțelor la GRUP INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A.

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”

Analizând ritmul modificării creanțelor utilizând graficul de mai sus observăm că acestea înregistrează o scădere semnificativă de la un an la altul.

În anul 2012 volumul creanțelor scade cu aproximativ 20% față de anul de anul anterior, iar în ceea ce privește anul 2013 acestea scad cu aproximativ 25% față de anul 2012.

Analizând componentele de creanțe se constată că acestea în mod exclusiv înregistrează același trend de evoluție cu totalul creanțelor pentru fiecare din perioadele analizate.

Privind evoluția componentelor creanțelor mișcările cele mai seminificative se constată la nivelul următoarelor categorii: ”Creanțe comerciale” care înregistrează scăderi de la an la an, în anul 2012 creanțele comerciale scad cu 29% comparativ cu anul 2011, iar în anul 2013 acestea scad cu 39% față de anul anterior; ”Alte creanțe” care evoluează fluctuan de la un an la atul, în anul 2012 înregistrând o scădere semnificativă de aproximativ 54% față de anul anterior, iar în anul 2013 acestea înregistrează o creștere semnificativă de aproximativ 52% comparativ cu anul 2012; iar categoria „Avansuri plătite” înregistrează în anul 2013 o creștere mai putin semnificativă de aproximativ 5% față de anul 2012.

Raportându-ne la datele furnizate de bilanț vom analiza creanțele pe baza procedeului balantier relativ, având ca perioadă de referință anii 2011-2013.

CR=CC+ACR

1. Abaterea fenomenului

-40,07%

Creanțele scad în anul 2013 cu 40,07% față de anul 2011

2. Determinarea influentei factorilor

=-48,66%

Creanțele au scăzut cu 48,66% în anul 2013 comparativ cu anul 2011 datorită scăderii creanțelor comerciale cu 2.068.149 lei în anul 2013.

8,59%

Creanțele au scăzut în anul 2013 cu 4,25% datorită scăderii altor creanțe cu 180.959 lei în anul 2013 față de 2011.

3. Verificarea relatiei de adevar

Raportându-ne la datele furnizate de bilanț vom analiza creanțele pe baza procedeului balantier relativ, având ca perioadă de referință anii 2011-2013.

CR=CC+ACR

1. Abaterea fenomenului

-40,07%

Creanțele scad în anul 2013 cu 40,07% față de anul 2011

2. Determinarea influentei factorilor

=-48,66%

Creanțele au scăzut cu 48,66% în anul 2013 comparativ cu anul 2011 datorită scăderii creanțelor comerciale cu 2.068.149 lei în anul 2013.

8,59%

Creanțele au scăzut în anul 2013 cu 4,25% datorită scăderii altor creanțe cu 180.959 lei în anul 2013 față de 2011.

3. Verificarea relatiei de adevar

A. Analiza evoluției creanțelor comerciale

Necesită o abordare sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență extinderea sau diminuarea activității comerciale,pusă în evidență prin ICC

din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficiența modului de gestionare a creanțelor comerciale (analiza corelativă între ICC și ICAN).

Analiza extensivă a volumului creanțelor comerciale (analiza ICC)

2012: ICC=70,84% ; ICC < 100

2013: ICC=60,76% ; ICC < 100

În ambele situații se observă o scădere a volumului creanțelor comerciale de la an la an. În anul 2012 creanțele comerciale au înregistrat o scădere de 29% față de anul anterior. În 2013 volumul creanțelor comerciale scade cu aproximativ 39% comparativ cu anul 2012.

Concluzie. Se constată evoluții diferențiate ale volumului creanțelor comerciale realizate în toate cazurile pe fondul dezvoltării slabe a activității comerciale ceea ce semnifică scăderea vânzărilor.

Analiza intensivă a volumului creanțelor comerciale (analiza corelativă între ICC și ICAN).

2012: ICC=70,84% ; ICAN=89,43%; ICC < ICAN

2013: ICC=60,76%; ICAN=85,91%; ICC < ICAN

Societatea desfășoară o activitate comercială în scădere de la an la an.

Creanțele comerciale sunt intr-o continuă scădere de la an la an, în anul 2012 acestea s-au diminuat cu aproximativ 30% în comparație cu anul 2011, iar cifra de afaceri netă a scăzut cu aproximativ 10% față de anul 2011.

În anul 2013 volumul creanțelor comerciale a scăzut semnificativ față de anul anterior cu aproximativ 40%, iar cifra de afaceri netă s-a diminuat față de anul 2012 cu aproximativ 14%.

*Pentru a compara eficiența modului de gestionare a creanțelor comerciale se vor calcula și compara vitezele de rotație a creanțelor comerciale astfel:

I2012/2011kCC= ×100= ×100=126,25%

I2013/2012kCC= ×100= ×100=141,39%

Concluzii: Comparativ pe perioada de analiză, se constată că pe fondul unei gestionări eficiente a creanțelor comerciale, situația apare mult mai favorabilă în ultimul an de analiză pentru că ritmul de creștere a vitezei de rotație a creanțelor comerciale este mai mare în acest an decât în anul anterior.

B. Analiza evoluției altor creanțe

În categoria altor creanțe intră: Creanțe în legătură cu personalul și conturi asimilate,

Creanțe în legătură cu bugetul asigurărilor sociale și bugetul statului și Alte creanțe (debitori diverși, dobânzi de încasat).

2012: IAcr=46,45% ; IAcr < 100

2013: IAcr=152,27%; IAcr > 100

Se constată o scădere semnificativă de aproximativ 54% a altor creanțe în anul 2012 comparativ cu anul anterior.

În anul 2013 se constată o creștere de aproximativ 52% a altor creanțe față de anul 2012.

3.1.2.3. Analiza evoluției trezoreriei

Trezoreria la GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTAC S.A. este reprezentată de investițiile financiare pe termen scurt cât și de disponibilitățile în casă și în conturile deținute la bănci.

2012: ITR=45,45% ; ITR < 100

2013: ITR=24,95% ; ITR < 100

Remarcăm diminuări extrem de accentuate în casă și conturi la bănci în perioada analizată.

Se observă o diminuare cu 54,55% a trezoreriei societății în anul 2012 din cauza reducerii a disponibilităților bănești din casă și bancă. Situația indică o degradare a stării de lichiditate care, în condițiile în care se extinde pe o perioadă mai marede timp, poate genera incapacitatea de onorare a plăților imediate, întârzieri în onorarea obligațiilor ce implică penalități suplimentare pe de-o parte și nevoia de a apela la credite de trezorerie purtătoare de dobânzi pe de altă parte.

Ritmul de diminuare al trezoreriei crește considerabil în anul 2013 când trezoreria înregistrează o scădere mult mai mare de 75% față de anul 2012.

La acestea au contribuit disponibilitățile din casă și bancă care continuă să se diminueze semnificativ.

Concluzii: Scăderile accentuate ale nivelului trezoreriei reprezintă perturbații majore și pot genera incapacitatea de plată a datoriilor sau întârzieri în onorarea obligațiilor, ceea ce implică costuri suplimentare de natura penalizărilor sau dobânzilor la creditele de trezorerie. La nivelul trezoreriei situația apare însă vizibil în scădere în anul 2013.

3.1.3. Analiza cheltuielilor în avans

Din notele la situațiile financiare aflăm următoarele informații privind componența cheltuielilor în avans:

Cheltuieli în avans pentru chirii

Alte cheltuieli în avans

Cheltuielile în avans înregistrează valori nule pe toată perioada analizată.

3.2. Analiza structurii activelor

Analiza structurii poziției financiare vine să surprindă modificările structurale survenite în cadrul celor trei componente ale poziției financiare: active, datorii și capitaluri proprii. Acest tip de analiză presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii care sunt calculate și prezentate în Anexa 2 „Analiza structurii poziției financiare”.

Ratele generale de structură ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor imobilizate (RAI), Rata activelor circulante (RAC) și Rata cheltuielilor în avans (RCav) care la nivelul societății analizate se reprezintă grafic astfel:

Rate generale de structură ale activelor

Sursă: Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele:

Ponderea activelor imobilizate imobilizate urmează un trend ascendent, crescând de la

48,08% în 2011 la 53,88% în anul 2012 și la 55,72% în 2013 ca urmare a investițiilor de extindere și modernizare.

Ponderea activelor circulante scade gradual de la 100% în 2011 la 78,71% în 2012 și la

87,89% în 2013. O diminuare a ponderii activelor circulante este legată de restrângerea dimensiunii afacerii în exercițiile respective, însă, v-om realiza o analiza mai detaliată pentru a determina adevăratele cauze ale acestei descreșteri.

Cheltuielile în avans ocupă o pondere nesemnificativă de 0% în totalul activelor entității.

Concluzii: Din analiza ratelor generale de structură se pune în evidență orientarea politicii GRUPULUI INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A.

GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. este un important furnizor de soluții în domeniul aparatelor pentru distribuție și comandă electrică, destinate atât utilizării industriale cât și celei casnice.

Ratele interne ale activelor imobilizate pun în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii investiționale a entității și sunt reprezentate de Rata imobilizărilor necorporale (RIN), Rata imobilizărilor corporale (RIC), Rata activelor biologice (RAB) și Rata imobilizărilor financiare (RIF). La nivelul entității analizate acestea se prezintă grafic astfel:

Ratele interne ale activelor imobilizate

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”.

Din analiza ratelor interne ale activelor imobilizate se constată următoarele:

Ponderea majoritară în totalul imobilizărilor, pe toți anii analizați o dețin imobilizările

corporale în scădere de la an la an, de la 68,36% în 2011 la 68,14% în 2012 și 68,25% în 2013.

Imobilizările financiare sunt caracterizate de rate interne de structură crescătoare situate între

31% și 32% care semnifică o implicare modestă în operațiuni de capital. Investițiile financiare cresc de la 31,64% în 2011 la 31,86% în 2012 și la 31,75% în 2013. Acest aspect arată că societatea preferă să investească în dezvoltarea capacităților de producție , activitate direct legată de obiectul său de activitate.

Imobilizările necorporale dețin ponderea cea mai redusă de aproape 0% în totalul activelor

imobilizate.

GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. nu deține active biologice pe

perioada de analiză.

Concluzii: În sectorul investițional entitatea se orientează cu precădere spre investiții în capacități productive de 68%, însă sunt notabile și investițiile financiare ale companiei de 31% din totalul investițiilor companiei.

Este apreciabil faptul că GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. acordă o mai mare importanță investițiilor în imobilizări corporale, pentru că acestea urmăresc atât creșterea producției, cât și utilizarea eficientă a resurselor naturale cu care operează. Modernizările și dotările noi vor asigura o reducere a costului producției și o mai bună gestionare a stocurilor.

Ratele interne ale activelor circulante pun în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicilor produse în cadrul politicilor adoptate la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate în privința gradului de lichiditate al acestora. În acest sens se calculează în principal Rata stocurilor (RS). Rata creanțelor RCR) și Rata trezoreriei (RTR). Pe perioada de analiză acestea se reprezintă grafic astfel:

Rate interne ale activelor circulante

Din analiza ratelor interne de structură ale activelor circulante se constată următoarele:

Pe parcursul întregii perioade analizate, se constată o scădere a ponderii elementelor de

active circulante mai lichide (trezoreria) și o creștere a ponderii a celor mai puțin lichide (creanțe), în timp ce stocurile înregistrează valori fluctuante între 36%-51%.

Cea mai mare pondere o dețin creanțele entității. Acestea cresc de la 55,39% în 2011 la 56%

în 2012 și scad la 47,98% în 2013.Ratele crescătoare ale creanțelor au implicații negative asupra echilibrului financiar pe termen scurt.

Ponderea trezoreriei se reduce foarte mult la aproximativ 1.4% în anul 2013 de la 8,40% în

2011. Scăderea ratelor trezoreriei se datorează diminuării efective a trezoreriei, cât și creșterii ponderii creanțelor.

Concluzii: Din analiza ratelor interne ale activelor circulante se observă că gradul de lichiditate s-a redus considerabil datorită în principal scăderii ponderii trezoreriei de la 8,40% în primul an de analiză la 1,4% în ultimul an de analiză și creșterii ponderii creanțelor de la 55,39% în primul an de analiză la 56% în anul 2012.

Ratele interne de structură ale stocurilor sunt reprezentate de Rata stocurilor de materii

prime și materiale (RSMP), Rata activelor imobilizate deținute în vederea revânzării (RArv), Rata stocurilor de producție în curs de execuție (RSPCE), Rata stocurilor de produse finite și mărfuri (RSPF).

La GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A. mutațiile din structura stocurilor sunt reflectate în graficul de mai jos:

Rate interne ale stocurilor

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne de structură ale stocurilor se constată următoarele:

Ponderea majoritară în cadrul stocurilor este deținută de stocul de produse finite și mărfuri

care reprezintă mai mult de jumătate din totalul stocurilor. Această creștere se datorează parțial creșterii volumului de produse finite de-a lungul perioadei analizate și parțial diminuării ratelor de materii prime și materiale consumabile și a activelor imobilizate deținute în vederea vânzării. Stocul de produse finite și mărfuri crește de la 77,78% în anul 2011 la 80,48% în anul 2012.

Locul al doilea cu ponderi situate între 10% și 18% în cadrul stocurilor este deținut de

stocurile de materii prime și materiale consumabile. Ca evoluție rata stocurilor de materii prime și materiale se reduce considerabil de la 17,52% în anul 2011 la 10% în anul 2013. Reducerea stocurilor de materii prime are drept cauză efectele declinului economic.

Pe locul al treilea cu ponderi de 3,5% – 20% în totalul stocurilor se situează stocurile de

producție în curs de eecuție, în creștere semnificativă de la 3,5% în primul an de analiză la aproximativ 20% în ultimul an de analiză.

Pe ultimul loc cu ponderi nesemnificative de aproximativ 1% în total stocuri se situează

stocurile de active imobilizate deținute în vederea vânzării.

Concluzii: Se poate constată o evoluție favorabilă a modului de gestionare a ciclului productiv, reflectată prin scăderea ponderii stocurilor de materii prime și materiale consumabile și creșterea ponderii stocurilor de produse finite și mărfuri.

Ratele interne de structură ale creanțelor sunt reflectate in graficul de mai jos:

Ratele interne ale creanțelor

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne ale creanțelor putem constata următoarele:

Ponderea cea mai importantă o dețin creanțele comerciale. Ratele creanțelor comerciale scad

accentuat pe întreaga perioadă analizată, de la 85,45% în 2011 la 61,38% în 2013, fapt ce se datorează creșterii pronunțate a ponderii sumelor de încasat de la entitățile din grup și a altor creanțe și în măsură redusă cauza este reprezentată de diminuarea volumului fizic al creanțelor.

Pe locul al doilea se situează avansurile plătite care cresc de la 0% în primul an de analiză la

35% în ultimul an de analiză.

Pe locul trei se situează alte creanțe cu ponderi situate între 15% – 17%.

Entitatea nu deține creanțe reprezentate de Sume de încasat de la entitățile asociate și

entitățile și entitățile controlate în comun, creanțe rezultate din operațiuni cu instrumente derivate iar tot capitalul subscris este în întregime vărsat.

Concluzii: Pe ansamblu are loc o scădere a ponderii creanțelor comerciale în totalul creanțelor pe fondul creșterii ponderii altor creanțe dar și a creșterii ponderii sumelor încasate de la entitățile membre din grup ca urmare a intensificărilor tranzacțiilor intragrup.

Ratele interne de structură ale trezoreriei sunt reflectate în graficul de mai jos:

Ratele interne ale trezoreriei

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne ale trezoreriei se constată următoarele:

Entitatea nu deține investiții financiare pe termen scurt în perioada analizată

Se constată o scădere a trezoreriei de la 8,40% în anul 2011 la 1,38% în anul 2013.

3.3. Analiza gestiunii resurselor controlate

Calculul și analiza modului de gestionare a resurselor controlate de entitate presupune calculul vitezelor de rotație pentru principalele elemente de active și datorii și capitaluri proprii, dar și pe elementele componente ale acestora astfel : Viteza de rotație a totalului activelor, Viteza de rotație a activelor imobilizate, Viteza de rotație a stocurilor totale, Viteza de rotație a creanțelor, Viteza de rotație a datoriilor.

Redăm mai jos, reprezentarea grafică a vitezelor de rotație pentru principalele elemente de resurse controlate:

Evoluția vitezelor de rotație a elementelor de active (număr de rotații)

Din analiza vitezelor de rotație ale activelor,datoriilor și capitalurilor proprii ale entității prezentate în Anexa 4 „Analiza gestiunii resurselor controlate” , se constată următoarele:

Viteza de rotație a totalului activelor reflectă numărul de rotații pe care îl fac activele totale pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.

În dinamică viteza de rotație a activelor totale înregistrează o ameliorare ușoară de la un

an la altul respectiv de la 0,46 rotații în 2011 la 0,47 rotații în 2012 și 0,44 rotații în 2013. Entitatea reușește să își diminueze perioada de înlocuire prin cifra de afaceri a activelor sale de la 791 zile în 2011 la 784 zile în 2012.

Ca și nivel, viteza de rotație a activelor totale este situată cu mult sub nivelul optim de 2

2,5 rotații pe toată perioada anlizată.

Viteza de rotație a activelor imobilizate arată numărul de rotații pe care îl fac activele imobilizate pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete.

În dinamică, viteza de rotație a activelor imobilizate prezintă o scădere semnificativă de la an la an respectiv de la 0,96 rotații în 2011 la 0,78 rotații în 2013.

Ca nivel optim, viteza de rotație a activelor imobilizate se află sub media de 3 rotații ceea ce indică un ritm lent de înlocuire a imobilizărilor.

În cadrul activelor imobilizate imobilizările corporale dețin ponderea semnificativă, ca atare nivelul și evoluția acestora influențează majoritar nivelul și evoluția totalului activelor imobilizate.

Viteza de rotație a activelor circulante

Viteza de rotație a activelor circulante fluctuează ușor de la an la an de la 0,88 rotații în anul 2011 la 1,01 rotații în 2012 după care atinge nivelul de 0,99 rotații în 2013. În consecință recuperarea activelor de exploatare prin cifra de afaceri se realizează în 411 zile în 2011 în scădere la 362 zile în 2012 după care modul de gestionare al activelor circulante se ameliorează în 2013 la 370 de zile.

Pentru a putea face aprecieri mai pertinente privind modul de gestionare a activelor circulante se impune o analiză detaliată a modului de gestionare pe componente principale de active circulante generatoare de lichidități.

Viteza de rotație a stocurilor totale

În dinamică se înregistrează o ameliorare accentuată a modului de gestionare a stocurilor de la an la an. Viteza de rotație a stocurilor crește de la 2,45 rotații în 2011 la 2,58 rotații în 2012 si apoi în 2013 scade la 1,95 rotații.

În consecință recuperarea stocurilor prin cifra de afaceri se realizează în 149 de zile în 2011, 142 zile în 2012 și în 187 zile în 2013.

Ca valoare, viteza de rotație a stocurilor totale se situează sub media sectorului, de 12 rotații pe an, pe toată perioada analizată.

Pe elementele de stocuri se observă o creștere succesivă a vitezei de rotație a stocurilor la aproape toate elementele de stocuri.

Viteza de rotație a creanțelor

Ca valoare viteza de rotație a creanțelor se situează cu mult sub media de 12 rotații pe an, pe toată perioada anlizată , înregistrând fluctuații accentuate de la an la an.

Astfel, în dinamică ritmul de încasare a creanțelor crește de la 1,60 rotații în 2011 la 1,80 rotații în 2012 și la 2,06 rotații în 2013.

CAPITOLUL 4

CONCLUZII SI RECOMANDARI

PUNCTE FORTE:

Cresc investițiile în sfera imobilizărilor corporale în curs de execuție, ca o creștere a interesului pentru politica investițională

Se poate constata o evoluție favorabilă a modului de gestionare a ciclului productiv, reflectată prin scăderea ponderii stocurilor de materii prime și materiale consumabile

Accelerarea semnificativă a ratei de recuperare a creanțelor comerciale în anul 2013

Accelerarea dinamică a ratei de recuperare a activelor circulante în anul 2013

PUNCTE SLABE:

Probleme de lichiditate la aproape toate nivelurile

Scăderi ale trezoreriei entității

Capital de lucru insuficient comparativ cu mărimea companiei

Vitezele de rotație ale activelor imobilizate, activelor circulante, activelor financiare, stocurilor și creanțelor se situează sub media sectorului de care activează societatea

Încetinirea semnificativă a ratei de recuperare a creanțelor imobilizărilor corporale în anul 2013

Există un nivel rău al solvabilității, ceea ce reflectă incapacitatea de a face față datoriilor angajate de entitate

Activitatea financiară generează pierderi financiare în toți anii

Probabilitatea apariției riscului de faliment este mare

Societatea nu înregistrează performanțe financiare bune la nivelul întregii activități , entitatea înregistrează pierdere în toți anii.

Oportunități:

Lărgirea sferei de influență pe piața externă

Obținerea de parteneriate cu mari societăți de profil străine

Acceptarea de noi acționari care să investească în entitate

Amenințări:

Criza economică financiară actuală ce amenință întreaga economie mondială

Dependența majoră de furnizori de utilități

BIBLIOGRAFIE