Analele Universit ății Constantin Brâncu și din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 42012 [631558]

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

63
REFLEC ȚII PRIVIND DREPTATEA,
JUSTIȚIA ȘI JUSTIȚIA
ADMINISTRATIV Ă

Octavia Maria CILIBIU*

Abstract: Noțiunea de dreptate folosit ă de
filosofi este transferat ă în drept sub conceptul de
justiție. Dreptatea este respectarea riguroas ă a
drepturilor fiec ăruia și totodată acordarea dreptului
său fiecăruia.
Justiția reprezint ă acea stare general ă a
societății care se realizeaz ă prin asigurarea pentru
fiecare individ în parte și pentru to ți împreun ă a
satisfacerii drepturilor și intereselor legitime, fiind
unul din mijloacele cele mai importante pentru
garantarea respectului, protec ției și promov ării
drepturilor omului. Justi ția administrativ ă vine să
protejeze drepturile și interesele cet ățenilor în rela ția
acestora cu administra ția publică

Cuvinte cheie: dreptate, justi ție, justiție
socială, justiție administrativ ă

Dreptatea este respectarea riguroas ă a
drepturilor fiec ăruia și totodată acordarea
dreptului s ău fiecăruia (jus suum cuique
tribuere). De la Aristotel încoace este clasic ă
distincția între trei forme de dreptate:
dreptatea comutativ ă (este cea care trebuie
să prezideze la schimburi; regula este
egalitatea matematic ă), dreptatea distributiv ă
(stabilește dreptatea între raporturile a patru
termeni: dou ă lucruri și două persoane;
candidat: [anonimizat],
candidat: [anonimizat]: ochi pentru ochi,
dinte pentru dinte; cerin ța egalității se
regăsește și în formele mai evoluate ale
justiției represive – desigur, nu mai este
vorba de a-l face pe cel vinovat s ă suporte REFLECTIONS ON RIGHTEOUSNESS,
JUSTICE AND ADMINISTRATIVE
JUSTICE

Octavia Maria CILIBIU**

Abstract: The notion of righteousness used
by philosophers is transferred in law under the
concept of justice. The righteousness is the strict respect of the rights of each individual, and also
offers this right to everyone .
The justice is the general condition of the
society which is achieved by providing each
individual and all together to meet the legitimate rights and interests, being one of the most important
ways to ensure the respect, protection and promotion
of human rights. The admini strative justice comes to
protect the rights and interests of citizens in their
relationship with the public administration.

Key words: righteousness, justice, social
justice, administrative justice

The righteousness is the strict respect of the rights of each individual and it also offers this right to everyone (jus suum cuique tribuere). Since Aristotle’s period, it has been classic the distinction between the three types of justice: commutative justice (the one
that has to preside in exchanges; the rule is the mathematical equality), distributive
justice (it establishes the justice between the
relation of four terms: two things and two people; the good candidate will receive the
good mark, the weak candidate the bad mark) and punitive justice (the law of
retaliation: an eye for an eye, a tooth for a tooth; the requirement of equality is found
also in more advanced forms of repressive
justice – of course, it' s not making the guilty
bear exactly the same evil that he, himself,

* Lect. univ. dr., Departamentul Științe Juridice, Facultatea de Rela ții Interna ționale, Drept și Științe
Administrative, Universitatea „Constantin Brâncu și” din Tg-Jiu
** University Lecturer, PhD, Department of Juridical Sciences, Faculty of International Relations, Law and
Administrative Sciences “Constantin Brâncu și” University of Tg-Jiu

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

64exact acela și rău pe care el însu și l-a comis;
totuși, gravitatea pedepselor r ămâne
proporțională fie în primul rând cu gravitatea
prejudiciului, fie deopotriv ă cu gravitatea
prejudiciului și cu vinov ăția autorului
infracțiunii).
Termenul de justi ție provine de la
latinescul jus care înseamn ă drept. No țiunea
de dreptate folosit ă de filosofi este
transferat ă în drept sub conceptul de justi ție.
Un principiu al dreptului este principiul echității și justiției care poate fi denumit și
principiul drept ății
1.
Conceptul de justi ție este punctul de
plecare al tuturor sistemelor de drept, a
doctrinelor partidelor politice și a
programelor lor de guvernare. No țiunea de
justiție a ap ărut în perioada clasic ă a
filosofiei grece ști, fiind aprofundat de
filosofia medieval ă.
Presocraticii au considerat justi ția un
principiu social, iar Aristotel, în Etica Nicomahic ă, considera justul ca
identificându-se cu egal, deci ca fiind m ăsura
ce reprezint ă mijlocul și echidistan ța între
mult și puțin, fiind o virtute
2.
Jurisconsultul Ulpian a definit justiția în sens psihologic, ca fiind voin ța
statornică și permanent ă de a atribui (a da)
fiecăruia ce este al s ău (Justitia est constans
et perpetua voluntas ius suum cuique tribuendi).
Din perspectiva concep ției
platoniene, sufletul omului este o idee întruchipat ă în materialitatea corpului, rupt
de lumea inteligibil ă el aspiră spre ea, spre
vârful ierarhiei – Binele Suprem – și spre tot
ceea ce este o varietate a binelui: ordinea, adevărul, virtutea, armonia, justi ția care este
”armonia p ărților într-un Tot”. Ea este astfel
supunerea fa ță de legi, pentru c ă numai legea
aduce păstrarea ordinii, fiind condi ție a
existenței și fericirii. Justi ția trebuie s ă existe
și în stat, dar în individ este scris ă cu litere
mărunte, pe când în stat este scris ă cu litere
mari
3.
În concep ția lui Aristotel, justi ția este
”conformitatea cu legea”. Ca atare, o ac țiune has committed, however, the severity of
penalties remains , first of all, proportional to
the seriousness of the injury, or both with the seriousness of the injury and culpability of the offender). The term of justice comes from the Latin jus which means right. The notion of righteousness used by philosophers is transferred in law under the concept of justice. A principle of law is the principle of fairness and justice which may be called the principle of justice
11.
The concept of justice is the starting point of all systems of law, of the doctrines
of political parties and their programs of
government. The concept of justice appeared
in the classical peri od of Greek philosophy,
being deepened by the medieval philosophy. Pre-Socratic people considered justice a social principle, and Aristotle, in the Nicomachean Ethics, considered that fair can be identified with equal, as being the measure representing the middle and fairness between more and less, being a virtue
12.
The jurist Ulpian defined justice in a psychological sense, as being the steady and constant willingness to assign (give) each what is his (Justitia es t constans et perpetua
voluntas ius suum cuique tribuendi). According to the Platonic conception,
the human soul is an idea embodied in the materiality of the body, far from the intelligible world he aspires to, towards the top of the hierarchy – the Supreme Good – and towards all that is a variety of good:
order, truth, virtue, ha rmony, justice which is
"the harmony of the parts into Everything." It is therefore the obedience to law, because only the law brings the maintenance of order,
the condition of exis tence and happiness.
Justice must exist in the state too, but in the individual is written in small letters, whereas in the state is written in capital letters
13.
In Aristotle's conception, justice is "the compliance with law". Therefore, an action is assigned to a judge if it is accord ing to the
law, which is only an application; at its turn it is a concrete form of the absolute value.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

65este supus ă judecății dacă este în
concordan ță cu legea, care nu este decât o
aplicare, la rândul s ău aceasta fiind o form ă
concretă a valorii absolute.
Cre știnismul consider ă justiția ca fiind
expresie și împlinire a unei voin țe
transcendente, a voin ței lui Dumnezeu. Din
punctul de vedere al doctrinei cre știne,
justiția cunoaște trei forme: justiția divină
(justitia Dei) – r ăsplătește răul cu binele,
justiția umană (justitia hominis) – r ăsplătește
binele cu binele și răul cu răul și justiția
diabolică (justitia diaboli) – r ăsplătește
binele cu r ăul.
În dreptul roman, justi ția se fonda pe
principiul moral al drept ății – honeste vivere.
În ierarhia legilor, în vârful piramidei sunt așezate legile divine, care dau con ținut legii
naturii, iar la baza piramidei stau legile
umane. Spiritul european concepe patru virtuți fundamentale pe care se sprijin ă
justiția și dreptul, și anume
4:
– prudența – este virtutea suprem ă și
desemneaz ă rațiunea dreapt ă, conduce
acțiunea, respectiv capacitatea fireasc ă de
recunoaștere a finalit ăților acțiunii și de a
dirija acțiunea spre realizarea țelurilor sale,
mai concret de a adecva mijloacele scopurilor propuse. Astfel, pruden ța este
maniera de a ac ționa reflectând, de a
conștientiza scopul ac țiunii.
– temperan ța – este m ăsura
disciplinei. – fortitudinea – este virtutea curajului
și impune persoanei perspectiva de a tr ăi în
conformitate cu un set de valori, f ără a fi
tulburată de suferin țele și sacrificiile cerute
de fidelitatea fa ță de Bine.
– justiția – este dispozi ția constant ă de
a da fiecăruia ce este al s ău, ce îi apar ține.
În conformitate cu tipurile de rela ție
socială se remarc ă trei tipuri de justi ț
ie5:
justiție distributiv ă, justiție comutativ ă și
justiție legală.
Justiția distributiv ă reglementeaz ă
raporturile de autorita te dintre autoritatea
socială sau o autoritate/putere public ă și Christianity considers justice as the
expression and fulfillment of a transcendent will, God’s will. Accord ing to the Christian
doctrine, the justice has three forms: divine
justice (justitia Dei) – re pays evil with good,
human justice (justitia hominis) – repays
good with good and evil with evil and diabolical justice (justitia dia boli) – rewards
good with evil. In Roman la w, justice is founded on the
moral principle of jus tice – honeste vivere. In
the hierarchy of laws, the divine laws are
placed at the top, they give content to the law of nature, and at the bottom of the pyramid
there are the human laws.
The European spirit conceives
four fundamental virtue s that support justice
and law, namely
14:
– Caution – it is the supreme virtue
and designates the right reason, it leads the
action, respectively the natural ability to
recognize the aims of the action and to direct its action toward s achieving its goals,
specifically to find the appropriate means for the goals. Thus, caution is the way to act reflecting, to be aware of the goal of the action.
– Temperance – is the measure of
discipline.
– Fortitude – is the virtue of courage
and imposes to the person the perspective of living in accordance with a set of values, without being troubled by the suffering and sacrifices demanded by the fidelity to right.
– Justice – is the constant disposal to
give each what is his, what belongs to him.
In accordance with the types of social relationship we underline three types of justice
15: distributive justice,
commutative justice and legal justice. The distributive justice regulates the
authority reports between the social authority or an authority / public power and the
person, as an individual in relation to the
authority. This just ice belongs to the
government, legislature, distributing social benefits and common obligations. By such court, every person claims from the society a

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

66persoana, ca individua litate, în raport cu
autoritatea. Aceast ă justiție apar ține
guvernanților, legislatorului , care distribuie
avantaje sociale și obligații comune. Printr-o
astfel de justi ție, fiecare persoan ă revendic ă
din partea societ ății o parte din beneficiul
social, respectiv ceea ce trebuie s ă-i revină ca
membru al societ ății.
Justiția comutativ ă reglementeaz ă
relațiile între persoanele private și se
fundamenteaz ă pe egalitatea dintre subiecte
ca egalitate de pozi ție juridică și echivalen ță
valorică a prestațiilor și a contrapresta țiilor.
Justi ția legal ă reglementeaz ă
raporturile între subiec te de drept privat și
autorități, constând astfel la supunerea fa ță
de ordinea comunitar ă (a da comunit ății
sociale ceea ce i se cuvine). Regula justi ției
legale își află expresia în lege.
Într-un sens mai larg, termenul de justiț
ie se întrebuin țează în sens de justi ție
socială, iar aceasta din urm ă este
întrebuințată mai cu seam ă în practica
politică. Acestei no țiuni i s-au dat mai multe
interpretări astfel: justi ția socială este justi ția
aplicată problemei sociale; justi ția socială
este sinonim ă cu justiția legală, dar în cazul
justiției sociale accentul se pune pe
conținutul natural al termenului și mai puțin
pe cel legal; justi ția social ă semnific ă
îmbinarea termenilor de justi ție legală și
justiție distributiv ă.
Profesorul Pierre Pescatore ar ăta în
una din lucr ările sale c ă, în fapt, justi ția
socială nu reprezint ă un al patrulea tip form ă
de justiție, ci nu semnific ă decât o luare
modernă la cuno ștință a binelui comun,
devenind în acest sens o no țiune de mare
utilitate mai ales în lupta și ideologia politic ă
6.
Justiția reprezint ă acea stare general ă
a societății care se realizeaz ă prin asigurarea
pentru fiecare individ în parte și pentru to ți
împreună a satisfacerii drepturilor și
intereselor legitime, fiind unul din mijloacele
cele mai importante pentru garantarea respectului, protec ției și promov ării
drepturilor omului. Prin defini ție, aceasta part of the social benefit, respectively what
you need as a member of the society. The commutative justice governs the
relations between indivi duals and is based on
subjects’ equality such as legal position equality and the equivale nt value of benefits
and considerations. The legal justice regulates the reports
between private law subjects and authorities, consisting of the obedience to the community order (give the social community what belongs to it). The legal justice rule finds its expression in law.
In a broader sense, the term of justice is
to be used in the sense of social justice, and
the latter is used especially in the political practice. This concept was given several interpretations as follows: the social justice is the justice applied to the social problem, the social justice is synonymous with the legal justice, but for the social justice the focus is on the natural content of the term and less on the legal one, the social justice means the combination of terms of the legal and distributive justice. The professor Pierre Pescatore showed in one of his works that , in fact, the social
justice is not a fourth type form of justice, but it means just a modern take note of the common good, becoming thus a very useful concept especially in the struggle and political ideology
16.
The justice is th e general condition of the
society which is achie ved by providing each
individual and all to gether to meet the
legitimate rights and inte rests, being one of
the most important ways to ensure the respect, protection and promotion of the human rights. By definition, it must guarantee the rights of citizens against any abuses, punishing those guilty of breaking the law and restoring the rights which have been violated. Through its goal, the justice is among the main factors of conso lidation of the most
important social rela tionships, because it
embodies the fundamental moral virtue, designed to ensure social harmony and

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

67trebuie s ă garanteze drepturile cet ățenilor
împotriva oric ăror abuzuri, sanc ționând pe
cei vinova ți de încălcarea legii și restabilind
drepturile ce au fost înc ălcate.
Prin finalitatea sa, justi ția se situeaz ă
printre principalii factori de consolidare a celor mai importante rela ții sociale, deoarece
întruchipeaz ă virtutea moral ă fundamental ă,
menită să asigure armonia și pacea social ă, la
a căror realizare cont ribuie deopotriv ă
regulile religioase, morale si juridice.
Justiția urmărește ca, în tratamentul
dintre oameni, s ă fie exclus ă orice disparitate
care nu ar fi fondat ă pe consolidarea
drepturilor fiec ăruia, astfel c ă prescrip țiile
dreptului pozitiv sunt supuse controlului justiției. În ipoteza în care apar legi injuste,
se impune schimbarea lor, eventual a ordinii existente, atunci când aceasta este un obstacol definitiv în realizarea justi ției.
Drepturile omului sunt indivizibile și
nu poate exista justi ție fără justiție socială.
Totodată, nu poate exista justi ție socială fă
ră
justiție administrativ ă. Ideea implic ării
justiției în asigurarea protec ției și promovării
drepturilor omul ui este o crea ție modern ă,
legată însuși de existen ța acestor drepturi, iar
justiția administrativ ă vine s ă protejeze
drepturile și interesele cet ățenilor în rela ția
acestora cu administra ția publică.
În orice stat cu regim democratic,
administra ția este supus ă legii și
judecătorului.
Importanța justiției administrative
reiese și din art. II – 101 al Tratatului
instituind o Constitu ție pentru Europa, articol
care instituie dreptul la o bun ă administrare.
Astfel, fiecare persoan ă are dreptul de a fi
ascultată înainte de luarea unei decizii care ar
putea să o afecteze în mod defavorabil;
obligația administra ției de a- și motiva
deciziile. Dreptul la o bun ă administrare
presupune și obligația administra ției de a
analiza sesiz ările cetățenilor.
Cetățenii trebuie s ă aibă acces la o
administra ție transparent ă și flexibil ă,
întrucât administra ția publică administreaz ă
interesele cet ățenilor. Într-un stat de drept, peace, the religious, moral and legal rules
contribute equally to its realization.
The justice ensures that, in the treatment between people, to be excluded any disparity
that would not be based on strengthening individual rights, so th at prescriptions of the
positive law are subject to justice control. Assuming that there are unjust laws, it is necessary to replace them, possibly the existing order, when this is a final obstacle in the realization of justice. Human rights are indivisible; there can’t be justice without social justice. However, there can be no social justice
without administrative justice. The idea of
involving the judici ary in ensuring the
protection and promoti on of human rights is
a modern creation, itself linked to the existence of such rights, and the administrative justice comes to protect the rights and interests of citizens in their relation with the publ ic administration.
In any democratic state, the
administration is bound by law and judge. The importance of the administrative
justice is also shown in the art. II – 101 of the
Treaty establishing a Constitution for Europe, article which sets the right to a good administration. Thus, each person has the right to be heard befo re taking a decision
which could adversely affect him/her; the obligation of the administration is to motivate its decisions. The right to a good
administration requires the obligation of the
administration to analyze the citizens’ referrals. Citizens must have access to a
transparent and flexible administration as the public administration manages citizens’ interests. In a rule of law, the public
administration authorities are formed by organizing and develo ping free and fair
elections in which the people holding the political power express by universal, equal, direct, secret and freel y expressed vote their
political options. In these circumstances, it is natural that the authorities, consisting of representatives elected by the people, to stay

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

68autoritățile administra ției publice se
constituie în urma organiz ării și desfășurării
alegerilor libere și corecte în cadrul c ărora
poporul, titular al puterii politice, î și exprimă
prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat op țiunile politice. În aceste condi ții,
este firesc ca autorit ățile, constituite din
reprezentan ții aleși de popor, s ă se afle
permanent în serviciul cet ățenilor,
satisfăcând cerin țele vieții sociale prin
aplicarea corect ă a legilor sau prin
organizarea aplic ării în practic ă a acestora,
cu alte cuvinte s ă le administreze interesele
în scopul realiz ării binelui comun7.
„Construc ția instituțională originară a
Uniunii Europene legalizeaz ă idealul bunei
guvernări ca obliga ție a statelor membre și
instituie un mecanism suprana țional de bun ă
guvernare la nivel eur opean, demonstrabil
prin acordarea c ătre cetățenii europeni a
dreptului la o bun ă administrare”8.
În orice stat cu regim democratic, administra ția este supus ă legii și
judecătorului; ea poate fi constrâns ă să vină
în fața justiției, fie a judec ătorului judiciar,
fie a judec ătorului administrativ.
Justiția administrativ ă este un gardian
al drepturilor f undamentale în rela ția dintre
autoritățile administra ției publice și cetățeni;
este o institu ție important ă a statului de drept
și de protec ție a cetățenilor. Datorit ă acestui
fapt, democra țiile tradiționale au acordat și
acordă o importan ță deosebit ă modului de
organizare a jurisdic țiilor administrative
9.
Existența unui sistem al justi ției
administrative este una din tr ăsăturile
principale ale statului de drept, deoarece prin existența acestui sistem devine eficace
supunerea administra ției publice în fa ța legii,
conform principiului legalit ății. Cu ajutorul
sistemului justi ției administrative se asigur ă
legalitatea și echitatea în administra ția
publică
10, legalitatea și dreptatea în
administra ția publică.

Bibliografie:

Aristotel , Etica Nicomahic ă, Cartea a permanently at the citizens’ disposal,
satisfying the requirements of the social life through the correct appli cation of laws or by
organizing their practi cal application, in
other words to administrate their interests in order to achieve the common good
17.
"The original institutional building
of the European Union legalizes the ideal of good governance as the obligation of the member states and establishes a supranational mechanism of good governance at European level, as demonstrated by granting European citizens the right to a good administration
18".
In any democratic state, the
administration is subject to the law and the judge; it may be forced to come to court or a court judge or the administrative judge.
The administrative justice is a
guardian of the fundamental rights in the relationship between p ublic administration
and citizens; it is an important institution of the rule of law and it protects citizens. Because of this fact, the traditional democracies have granted and attach great importance to the way of organizing of the administrative jurisdictions
19.
The existence of a system of administrative justice is one of the main features of the rule of law, because the existence of this system becomes effective government, submitting the public administration to the law, according to the principle of legality. Thanks to the administrative justice system it is ensured the legality and fairness in public administration
20, legality and justice in the
public administration.
Bibliography:

Aristotle, Nicomachean Ethics , Fifth
Book of, Scientific and Encyclopedic Publishing House, Bucharest, 1988. Ion Craiovan , The purpose of law ,
Continent XXI Publishi ng House, Bucharest,
1995. Octavia Maria Cilibiu , The

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

69V- a, Editura Științifică și Enciclopedic ă,
București, 1988.
Ion Craiovan , Finalitățile dreptului ,
Editura Continent XXI, Bucure ști, 1995.
Octavia Maria Cilibiu , Justiția
administrativ ă și contenciosul administrativ
fiscal , Editura Universul Juridic, Bucure ști,
2010.
Jean Dabin , Théorie générale du
droit , Paris, Dalloz, 1969.
Ion Dragoman , Buna guvernare,
drepturile omului și forțele armate , în
Buletinul Universit ății Naționale de Ap ărare
„Carol I” nr. 2/2006, Editura Universit ății
Naționale de Ap ărare „Carol I”, Bucure ști, p.
9-21, www.unap.ro;
Ion Dragoman , Drepturile omului în
forțele armate. Buna guvernare, Editura C.
H. Beck, Bucure ști, 2006.
Emil Moroianu , Teoria general ă a
dreptului, Editura Academica Brâncu și, Tg-
Jiu, 2000.
Pierre Pescatore , Introduction a la
philosophie du droi t, Bordeaux, Editura
Louxembourg, Offices des Imprimés de l'État, 1960.
Costică Voicu , Teoria general ă a
dreptului , Editura Sylvi, Bucure ști, 2001. administrative justice and the administrative
fiscal litigation, Legal Universe Publishing
House, Bucharest, 2010 Jean Dabin , Théorie générale du droit ,
Paris, Dalloz, 1969. Ion Dragoman , Good governance,
human rights and the armed forces , in the
Bulletin of the National Defence, University "Carol I" no. 2/2006, National Defense University "Carol I" Publishing House, Bucharest, p 9-21, www.unap.ro;
Ion Dragoman , Human rights in the
armed forces. Good governance, C. H. Beck
Publishing House, Bucharest, 2006.
Emil Moroianu , General theory of
law, Academica Brâncu și Publishing House,
Tg-Jiu, 2000.
Pierre Pescatore , Introduction à la
philosophie du droi t, Bordeaux, Editura
Louxembourg, Offices des Imprimés de l'État, 1960.
Costică Voicu , General theory of
law, Sylvi Publishing House, Bucharest,
2001.

1 Costică Voicu, Teoria general ă a dreptului , Editura Sylvi, Bucure ști, 2001, p. 116 – 117.
2 Aristotel, Etica Nicomahic ă, Cartea a V- a, Editura Științifică și Enciclopedic ă, București, 1988.
3 Ion Craiovan, Finalitățile dreptului , Editura Continent XXI, Bucure ști, 1995, p.54.
4 Emil Moroianu, Teoria general ă a dreptului, Editura Academica Brâncu și, Tg-Jiu, 2000, p. 9.
5 Jean Dabin, Théorie générale du droit , Paris, Dalloz, 1969.
6 Pierre Pescatore , Introduction a la philosophie du droi t, Bordeaux, Editura Louxembourg, Offices des
Imprimés de l'État, 1960 .
7 Octavia Maria Cilibiu, Justiția administrativ ă și contenciosul administrativ fiscal , Editura Universul Juridic,
București, 2010, p. 17.
8 Ion Dragoman, Buna guvernare, drepturile omului și forțele armate , în Buletinul Universit ății Naționale de
Apărare „Carol I” nr. 2/2006, Editura Universit ății Naționale de Ap ărare „Carol I”, Bucure ști, p. 9-21,
www.unap.ro; Ion Dragoman, Drepturile omului în for țele armate. Buna guvernare, Editura C. H. Beck,
București, 2006.
9 Octavia Maria Cilibiu, Justi ția op. cit, p. 20.
10 Ibidem.
11 Costică Voicu, General theory of law , Sylvi Publishing House, Bucharest, 2001, p. 116 – 117.
12 Aristotle, Nicomachean Ethics , Fifth Book of, Scientific and Encyclopedic Publishing House, Bucharest,
1988
13 Ion Craiovan, The purpose of law , Continent XXI Publishing House, Bucharest, 1995, p. 54
14 Emil Moroianu, General theory of law, Academica Brâncu și Publishing House, Tg-Jiu, 2000, p. 9
15 Jean Dabin, Théorie générale du droit , Paris, Dalloz, 1969.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 4/2012

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2012

70
16 Pierre Pescatore , Introduction a la philosophie du droi t, Bordeaux, Editura Louxembourg, Offices des
Imprimés de l'État, 1960
17 Octavia Maria Cilibiu, The administrative justice and the administrative fiscal litigation, Legal Universe
Publishing House, Bucharest, 2010, p.17
18 Ion Dragoman, Good governance, human rights and the armed forces , in the Bulletin of the National
Defence, University "Carol I" no. 2/2006, National Defense University "Carol I" Publishing House, Bucharest, p
9-21, www.unap.ro ; Ion Dragoman, Human rights in the armed forces. Good governance, C . H . B e c k
Publishing House, Bucharest, 2006
19 Octavia Maria Cilibiu, Justice op. cit, p. 20.
20 Ibidem.