Analele Universit ății Constantin Brâncu și din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.32011 [628516]

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

51
PREDAREA ȘI ÎNVĂȚAREA
LIMBILOR STR ĂINE – O PRIORITATE
EUROPEAN Ă, O NECESITATE A
ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI SUPERIOR ÎN
ERA GLOBALIZ ĂRII

Sorin IVAN1

Abstract

UE încurajeaz ă învățarea a cel pu țin două
limbi str ăine de c ătre cetățenii ei. Pentru
realizarea acestor obiective, institu țiile europene
dezvoltă programe și metode noi de predare și
învățare. Programe precum Socrates, Erasmus,
Leonardo da Vinci, Media sau Cultura sprijin ă
comunicarea multilingvistic ă și multicultural ă.
Anul European al Limb ilor 2001 a avut ca
obiectiv general: încurajarea înv ățării limbilor
străine de c ătre toate persoanele rezidente în
Europa. De asemenea, și-a fixat cinci obiective
specifice: popularizarea diversit ății lingvistice și
culturale în Europa; încurajarea multilingvismului; promovarea avantajelor
conferite de st ăpânirea mai multor limbi;
promovarea înv ățării permanente a limbilor;
promovarea unor metode diferite pentru predarea și învățarea limbilor. Referitor la multilingvism,
s-a ajuns la concluzia c ă „limba matern ă plus 2“
este un obiectiv fundamental al sistemelor de
educație. Rezoluția Consiliului asupra
promovării diversit ății lingvistice și a învățării
limbilor face o serie de recomand ări statelor
membre. Printre acestea: s ă ia mă
suri pentru a
oferi elevilor ocazia de a înv ăța două sau mai
multe limbi; s ă promoveze înv ățarea limbilor
străine în cadrul educa ției permanente; s ă asigure
prin programele de studiu și obiectivele
educaționale o atitudine pozitiv ă față de alte
limbi și culturi și să stimuleze aptitudinile de FOREIGN LANGUAGE TEACHING
AND LEARNING – A EUROPEAN
PRIORITY, A NECE SSITY OF HIGHER
EDUCATION IN THE
GLOBALIZATION ERA

Sorin IVAN2

Abstract

The European Union encourages the learning
of at least two foreign la nguages by its citizens. To
achieve these objectives, the European institutions
develop new programs and methods of teaching
and learning. Programs such as Socrates, Erasmus,
Leonardo da Vinci, or Media and Culture support multilingual and multicultural communication. European Year of Languages 2001 had as overall
objective: encouraging la nguage learning by all
persons residing in Europe. It also had five specific objectives: populariz ation of linguistic and
cultural diversity in Europe; encouraging multilingualism; promoting the benefits conferred
by the mastery of several languages; promoting
lifelong learning of languag es; promoting different
methods for teaching and learning. Concerning multilingualism, it concluded that "mother tongue plus two" is a fundamental objective of education.
The Council Resolution on promoting linguistic
diversity and language learni ng contains a series of
recommendations to Member States. Among them: to take steps to provide students an
opportunity to learn two or more languages; to
promote language learning in lifelong learning; to provide, by study programs and educational
objectives, a positive attitude towards other
languages and cultures and stimulate intercultural communication skills. At the same time, foreign language teaching and learning is a challenge and a necessity for the higher education in the

1 Lector univ. Dr., Directorul Depa rtamentului de Comunicare, Limbi Str ăine și Relații Publice, Universitatea
Titu Maiorescu, Directorul revistei Tribuna înv ățământului.
2 University Lecturer PHD, Director, Department of Communication, Foreign Languages and Public Relations,
Titu Maiorescu University, Director, The Education Tribune.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

52comunicare intercultural ă. În acela și timp,
predarea și învățarea limbilor str ăine reprezint ă o
prioritate și o necesitate pentru înv ățământul
superior în Societatea Cunoa șterii și în Era
Globalizării. Aceast ă provocare se refer ă la
limbile str ăine ca instrument de comunicare și ca
mijloc de acces la cunoa ștere. Competen țele de
comunicare în limbi str ăine sunt esen țiale pentru
studenți și cadre didactice, pentru educa ția
academic ă și cercetarea științifică, pentru
mobilități și interna ționalizare. Organizarea
predării și învățării limbilor str ăine constituie o
provocare pentru managementul academic.
Învățarea permanent ă a limbilor str ăine trebuie
să fie o prioritate pentru institu țiile de
învățământ superior.

Cuvinte cheie: predare, înv ățare, limbi
străine, programe și metode noi, multilingvism,
limba matern ă plus dou ă, învățământ superior,
comunicare de specialitate, cercetare științifică,
învățare permanent ă.

LIMBILE STR ĂINE ÎN POLITICILE
UNIUNII EUROPENE

Limba este semnul distinctiv al
identității individului. Într-o Uniune definit ă
de diversitate lingvistic ă și cultural ă,
comunicarea poate constitui o problem ă. În
Uniunea European ă există aproximativ 40 de
limbi, cu st atut institu țional diferit.
Cunoașterea limbilor str ăine este condi ția
înțelegerii celorlal ți, a dialogului și a
colaborării. Inițierea în alte idiomuri
deschide, de asemenea, c ăi spre culturile
străine și spre noi lumi spirituale. Nu în
ultimul rând, constitui e o necesitate pentru
libertatea de mi șcare a cet ățenilor europeni,
de alegere a unu i loc de munc ă în interiorul
Uniunii. Comunicarea complex ă astfel
instituită implică toate celelalte valori: pace,
unitate, solidaritate, securi tate etc. De aceea,
cunoașterea, conservarea și răspândirea
limbilor europene cons tituie un obiectiv de
prim ordin al politicii oficiale.
Uniunea European ă încurajeaz ă
învățarea a cel puțin două limbi str ăine de
către cetățenii ei. Pentru realizarea acelor knowledge society and the globalization era. This
challenge refers to foreign languages as
instruments for communication and access ways to knowledge. The competen cies of communication
in foreign languages are essential for students and didactic staff, for ac ademic education and
scientific research, for mobility and
internationalization. Organizing foreign language teaching and learning is a challenge for the academic management. Lifelong learning of
foreign languages should be a priority for higher education institutions.
Key words: teaching, learning, foreign
languages, new programmes and methods, multilingualism, mother tongue plus two, higher
education, specialized co mmunication, scientific
research, lifelong learning of languages

THE FOREIGN LANGUAGES IN THE EUROPEAN UNION POLICY

Language is the hallmark of individual
identity. In a Union defi ned by linguistic and
cultural diversity, comm unication can be a
problem. In the European Union there are about 40 languages, with different institutional status. Knowledge of other languages is a condition for understanding the others, for dialogue and collaboration. Initiation in other idioms also opens ways to foreign cultures and new spiritual worlds. Last but not least, it is a necessity for the European citizens’ freedom of movement and the choice of a workplace place within the Union. The complex communication involves all other values: peace, unity, solidarity, security, etc. Therefore, knowledge, preservation and dissemination of European languages are an outstanding goal of the official policy.
The European Union encourages the
learning of at least two foreign languages by
its citizens. To achieve these objectives, it develops programs and new teaching methods in the field. The measur e is based on Council
Resolution of March 1995 on improving the quality of language learning.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

53obiective, dezvolt ă programe și metode noi
de predare în domeniu. M ăsura se bazeaz ă pe
Rezoluția Consiliului din martie 1995
privind îmbun ătățirea calit ății învățării
limbilor str ăine.
Prin activit ățile sale educa ționale,
programul Socrates are drept scop
încurajarea schimburil or lingvistice dintre
tineri și pregătirea profesorilor de limbi
străine. De asemenea, ofer ă adulților ocazia
de a se implica în educa ția permanent ă, care
include și limbile. Programul Erasmus oferă
studenților șansa de a studia în țări străine și
le asigură cursuri de preg ătire. Un program
adresat tinerilor creeaz ă cadrul pentru
învățarea limbilor prin schimburi și
mobilități. Programul de preg ătire Leonardo
da Vinci are drept obiectiv îmbun ătățirea
mobilității ocupa ționale și a comunic ării
multilingvistice și multiculturale în mediul
de lucru. Tot în domeniul deschiderii accesului spre alte limbi, programul Media
sprijină distribuirea și subtitrarea filmelor,
iar programul Cultura 2000 încurajeaz ă
traducerea și accesul la c ărți și lectură.
Astfel de programe dezvolt ă noi
metode de înv ățare a limbilor, care
contribuie la desf ășurarea inovativ ă a
procesului educa țional și la calitatea
acestuia. Diverse pr ograme comunitare
sprijină folosirea unor tehnologii noi de
informare și comunicare în domeniul
predării limbilor. Ini țiativa eLearning ajută
sistemele europene de educa ție și pregătire
să se adapteze la no ul mediu economic,
social și cultural creat de tehnologiile
digitale. Una dintre priorit ăți este înv ățarea
limbilor.
Pentru sus ținerea și dezvoltarea
acestor programe, Uniunea European ă face
eforturi constante de finan țare. Prin
elementul Lingua al programului Socrates,
instituț
iile din diverse țări sunt finan țate
pentru a colabora în re alizarea unor materiale
inovatoare în înv ățarea limbilor. Acesta
susține, de asemenea, proiectele care
încurajeaz ă învățarea limbilor prin
conștientizarea oamenilor în leg ătură cu Through its educational activities, the
Socrates Program aims to encourage
language exchanges between young people and training for language teachers. It also offers adults the opportunity to engage in lifelong learning, which includes languages.
The Erasmus Program gives students the
chance to study abroad and provides training classes. A program for the youth, it creates a framework for foreign language learning through mobility and exchanges. The Leonardo da Vinci training program aims to
improve occupational mobility, multilingual and multicultural commun ication in the work
environments. Also in the area of open access to other languages, the Media program
supports the distribution and subtitling of films, whereas the Culture 2000 program
encourages translation and access to books and reading.
Such programs develop new methods
of language learning that contribute to experimentation and process quality. Various community programs support the use of new information and communication technologies in language teaching. The eLearning
initiative helps European education and training systems to adapt themselves to the new economic, social and cultural environment created by digital technologies. One of the priorities is language learning.
To support and develop these
programs, the European Union deploys constant funding efforts. Under the Lingua
element of the Socrates program, institutions from different countries are financed to collaborate in the development of innovative language learning materials. It also supports projects that encourage language learning by making people aware of the benefits involved, by providing information and by improving access to resources. Under the Comenius
element of the same program, the Union invests millions of euros annually in exchanges of experience in the field of languages between schools in different countries, in training teachers and providing foreign language teachers for schools and

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

54avantajele implicate, prin furnizarea
informației sau prin îmbun ătățirea accesului
la resurse. Prin elementul Comenius al
aceluiași program, Uniunea investe ște
milioane de euro anual în schimburi de experiență în domeniul limbilor str ăine între
școli din diferite țări, în cursuri de preg ătire a
profesorilor și în asigurarea de profesori de
limbi str ăine pentru școlile și centrele de
educare a adul ților. Programul de preg ătire
vocațională Leonardo da Vinci asigură
fonduri pentru proiectele multina ționale care
dezvoltă noi metode și materiale în predarea
limbilor. Comisia a finan țat 199 de proiecte
privind Anul European al Limbilor 2001.
Acestea au avut drept obiect limbile oficiale ale Uniunii Europene sau na ționale, limbile
regionale și minoritare, precum și limbi din
afara Europei.

ANUL EUROPEAN AL LIMBILOR

La decizia Parlamentului European și
a Consiliului Uniunii Europene din 8 iunie
2000, 2001 a fost declar at An European al
Limbilor. Obiectivul general al acestuia a fost încurajarea înv ățării limbilor de c ătre
toate persoanele rezidente în Europa. La acțiune au participat 45 de țări. Desfășurarea
manifestării în statele membre ale Uniunii și
în
țările Spațiului Economic European a
constituit responsab ilitatea Comisiei
Europene. Implemen tarea la nivel na țional a
fost administrat ă de o re țea de Corpuri
Coordonatoare, numit ă de autorit ățile
naționale. Anul a fost or ganizat în colaborare
cu Consiliul Europei.
Decizia a prev ăzut ca limbilor
oficiale ale Uniunii, danez ă, englez ă,
finlandez ă, francez ă, german ă, greacă,
italiană, olandez ă, portughez ă, spaniol ă,
suedeză să li se alăture două: irlandez ă și
letzeburghez ă. În acela și timp, a deschis
statelor membre posibilitatea s ă includă și
alte limbi. Anul a vizat , astfel, toate limbile
folosite și învățate de europeni.
Prin aceea și decizie care a instituit
Anul European al Limb ilor 2001, au fost adult education centers. The Leonardo da
Vinci vocational training program provides
funding for multinational projects developing new language teaching methods and materials. The Commission also financed 199 projects for the European Year of Languages 2001.
These were aimed at the official languages of
the European Union or national, regional and minority languages and languages outside Europe.
THE EUROPEAN YEAR OF
LANGUAGES

Under a decision of the European
Parliament and the Council of the European Union of June 8, 2000 , 2001 was declared the
European Year of Languages. Its overall objective was to encourage language learning by all persons residing in Europe. The event was attended by 45 countries. The conduct of the event in the member states and the countries of the European Economic Area was the responsibility of the European Commission. National implementation was managed by a network of Coordinating Bodies, appointed by national authorities. The Year was organized in collaboration with the
Council of Europe.
The decision stipulated that the official
languages are Danish, English, Finnish, French, German, Gree k, Italian, Dutch,
Portuguese, Spanish, and Swedish, to which Irish and Lëtzenbuergesch were added. At the same time, it opened the possibility for member states to include other languages. The event thus targeted all the languages used or learned by Europeans.
Under the same decision that
established the European Year of Languages 2001, five specific objectiv e were set up: 1. to
raise awareness of the wealth of linguistic diversity within the European Union and of its value in terms of civilization and culture; 2. to encourage multilingualism; 3. to bring to the
notice of the widest possible audience the advantages of proficiency in several languages; 4. to encourage lifelong learning of

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

55formulate cinci obiective ale ac țiunii: 1.
popularizarea diversit ății lingvistice și
culturale în Europa; 2. încurajarea multilingvismului; 3. pr omovarea avantajelor
conferite de st ăpânirea mai multor limbi; 4.
promovarea înv ățării permanente a limbilor;
5. promovarea unor metode diferite pentru
predarea și învățarea limbilor.
1. Anul European al Limbilor a oferit
cadrul favorabil pentru ca diversele comunități lingvistice ale Europei s ă-și
afirme prezen ța și să-și promoveze culturile
și limbile într-un context mai larg. Proiectele
s-au adresat, în propor ție de 94%, acestui
obiectiv și au inclus 65 de limbi.
2. Prin includerea li mbilor oficiale și
ale comunit ăților, Anul European a promovat
beneficiile aduse de bilingvism și
multilingvism. Pr oiectele au ar ătat că
oamenii sunt interesa ți de învățarea limbilor
și de comunicare.
3. Avantajele conferite de
cunoașterea mai multor limbi sunt larg
recunoscute. Euro barometrul a demonstrat c ă
cei mai mul ți cetățeni europeni sunt
familiariza ți cu acestea. Proiectele Anului
European au dat posibili tatea la mii de elevi
să înțeleagă avantajele cunoa șterii limbilor și
să învețe. În urma conferin țelor și
seminariilor au rezultat declara ții și strategii
adresate factoril or de decizie na ționali și
instituționali de a asigur a diversitatea în
alegerea limbilor înv ățate.
4. Activit ățile Anului European au
subliniat c ă învățarea permanent ă a limbilor
începe la vârsta cea mai timpurie și continuă
de-a lungul perioadei școlarității, a vie ții
profesionale și personale. În cadrul lor au
fost relevate multe ini țiative promovând
începerea înv ățării în ciclurile pre-primare și
primare. Concluziile au subliniat o convingere comun ă: fiecare faz ă a învățării
limbii în sistemul educa ției formale trebuie
să ofere cuno ștințe, deprinderi și înțelegere,
pe care înv ățarea limbii poat e fi construit ă.
În ceea ce prive ște educarea adul ților
accentul cade pe trei domenii: dezvoltarea
profesional ă, integrarea în comunitatea languages; 5. to collect and disseminate
information about the teaching and learning of languages.
1. The European Year of Languages
provided a framework for the various language communities in Europe to assert
their presence and to promote their cultures
and languages in a wider context. The projects addressed this objective to an extent of 94% and included 65 languages.
2. By including the official and local
languages of communities, the European Year promoted the benefits of bilingualism and multilingualism. The proj ects showed that
people are interested in language learning and communication.
3. The advantages of knowing several
languages are widely recognized. The Eurobarometer survey showed that most Europeans are familia r with them. The
European Year projects enabled thousands of
students to understand the advantages of language knowledge and learn. The conferences and seminars were followed up
by statements and strategies to the national and institutional policy makers to ensure diversity in the choice of languages learned.
4. The European Year's activities
stressed that lifelong learning of languages starts in the earliest age and continues throughout the school years, professional and personal life. Many initiatives were unveiled, promoting the beginning of language learning in the pre-primary and primary cycles. The conclusions highlighted a common belief that each phase of language learning in formal education systems must provide knowledge, skills and understanding on which learning
can be built. Regarding adult education, focus is on three areas: professional development, integration with the local community and entertainment activities.
5. Many language schools opened to
the public and presented new techniques for learning. National and regional authorities made printed or digital catalogs presenting their language courses. Seminars and conferences brought together experts from

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

56locală și activitățile de divertisment.
5. Multe școli de limbi str ăine și-au
deschis por țile publicului și au prezentat noi
tehnici de înv ățare. Autorit ățile naționale și
regionale au alc ătuit cataloage pe suport de
hârtie sau electronic con ținând cursuri de
învățare a limbilor . Seminariile și
conferințele au reunit exper ți din diverse țări
pentru a explica cele mai recente evolu ții în
predarea și învățarea limbilor. Exper ții au
publicat manuale pentru p ărinți și școli,
explicând beneficiile înv ățării integrate a
limbilor str ăine (învățarea prin intermediul
unei limbi str ăine).
În ceea ce prive ște multili ngvismul,
s-a ajuns la concluzia c ă „limba matern ă
plus 2“ este un obiectiv fundamental al
sistemelor de educa ție. S-a subliniat, de
asemenea, c ă o bună cunoaștere a limbii
engleze de și este esen țială nu este suficient ă.
Absolven ții trebuie s ă aibă un nivel înalt de
abilitate în comunicare, s ă obțină cunoștințe
prin care s ă-și adapteze și să-și dezvolte
repertoriul lingvistic.
Măsurile prev ăzute în Declara ție au
inclus întâlniri și evenimente la nivel
european și național, campanii de informa ție
și promoționale, sondaje și studii, un num ăr
limitat de proi ecte co-finan țate și sprijin
moral pentru activit ăți organizate f ără
finanțare din partea Uniunii Europene.
Anul European al Limbilor 2001 a
oferit autorit ăților naționale și regionale și
O.N.G.-urilor ocazia s ă dezbat ă tema
predării și învățării limbilor. Conferin țele,
seminariile, evenimentele științifice au
constituit arena de discu ții pentru factori de
decizie, oameni de știință și profesioni ști ai
predării limbilor str ăine. Din aceste dezbateri
au rezultat documente promovând multilingvismul și diversitatea lingvistic ă.
Sub influen ța lor au avut deja loc unele
schimbări în politicile lin gvistice. Anul a dat
prilejul unor țări să ia în calcul
implementarea Portofoliului Lingvistic al Consiliului Europei și a Cadrului European
Comun de Referin ță.
Rezoluția Consiliului din 14 various countries to explain the latest
developments in language teaching and learning. Experts publ ished handbooks for
parents and schools, explaining the benefits of integrated learning of foreign languages (learning through a foreign language).
As regards multilingualism, it was
concluded that the “mother tongue plus two”
is a fundamental objective of education. It was also stressed that a good knowledge of English is essential, though not sufficient. Graduates must have a high level of skill in communication, to obtain that knowledge to
adapt and develop their linguistic repertoires.
The measures provided for in the
declaration included meetings and events at European and national levels, information and promotional campaigns, surveys and studies, a limited number of co-f inanced projects and
moral support for activit ies not sponsored by
the European Union.
The European Year of Languages
2001 provided national and regional authorities and NGOs the opportunity to discuss the topic of teaching and learning. Conferences, seminars, scientific events were arenas for discussion for decision makers, scientists and professionals in language teaching. From these discussions, documents emerged promoting multilingualism and linguistic diversity. Under their influence some changes have already occurred in language policies. The Year gave countries the opportunity to consider the implementation of the Council of Europe Language Portfolio and the Common European Framework of Reference.
The Council Resolution of February
14, 2002 on the promotion of linguistic diversity and language learning objectives in implementing the European Year of Languages 2001 puts forth a series of recommendations to th e member states.
Among them: to take th e measures they deem
appropriate to offer pupils, as far as possible, the opportunity to learn two, or where appropriate, more languages in addition to their mother tongues; to promote the learning

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

57februarie 2002 asupra promov ării diversit ății
lingvistice și a învățării limbilor în cadrul
implement ării obiectivelor Anului European
al Limbilor 2001 face o serie de recomand ări
statelor membre. Printre acestea: s ă ia măsuri
pentru a oferi elevilor ocazia de a înv ăța
două sau mai multe limbi; s ă promoveze
învățarea limbilor str ăine în cadrul educa ției
permanente (1); s ă asigure prin programele
de studiu și obiectivele educa ționale o
atitudine pozitiv ă față de alte limbi și culturi
și să stimuleze aptitudin ile de comunicare
intercultural ă (2).

EVOLUȚII EUROPENE ÎN DOMENIUL
MULTILINGVISMULUI

“Education and Training 2010”
Prin Agenda Lisabon a, în anul 2000,
UE și-a fixat drept obiectiv fundamental s ă
devină cea mai competitiv ă și dinamic ă
economie bazat ă pe cunoa ștere până în anul
2010. Acest obiectiv presupunea, de asemenea, realizarea unei mai mari coeziuni sociale care s ă susțină o creștere economic ă
durabil
ă cu locuri de munc ă mai multe și mai
bune.
În atingerea acestui obiectiv, educa ția
are un rol primordial, întrucât reprezint ă
calea către cunoa ștere. În cadrul educa ției,
învățarea limbilor str ăine ocup ă un loc
crucial, dup ă cum se precizeaz ă în
documentele europene.
În contextul acestor priorit ăți, pentru
susținerea Strategiei Lisabona, mini ștrii
educației din țările Uniunii Europene au
subliniat trei obiective majore care s ă fie
atinse pân ă în anul 2010: îmbun ătățirea
calității și eficienței sistemelor de educa ție și
formare din UE; asigurarea accesului tuturor la educa ție; deschiderea educa ției și a
formării către publicul larg.
În documentul EU “Education and
Training 2010”, ca re se refer ă la contribu ția
educației și formării la realizarea Strategiei
Lisabona, sunt prev ăzute obiectivele
specifice și paș
ii de urmat pentru atingerea
celor trei obiective majo re. Cele 13 obiective of foreign languages by others in the context
of lifelong learning (1); to ensure that study programs and educational objectives promote a positive attitude to other languages and cultures and stimulate intercultural communication skills from an early age (2).

EUROPEAN EVOLUTIONS IN THE MULTILINGUALISM AREA

Education and Training 2010
By the Lisbon Agenda, in 2000, the
European Union set the fundamental objective to become the most competitive and dynamic
knowledge-based economy by 2010. This objective implied also the achievement of a greater social cohesion to support a sustainable economic growth with more and better jobs.
In achieving this objective, education
plays a crucial role, because education is the path to knowledge. In education, language learning has an important place, as specified in EU documents.
In the context of these priorities, to
support the Lisbon Strategy, European Union education ministers stre ssed three major goals
to be achieved by 2010: improving the quality
and effectiveness of EU education and training systems; ensuring that education is
accesible to all; opening up education and
training to the wider world.
In the EU document "Education and
Training 2010", which refe rs to education and
training contribution to the achievement of Lisbon Strategy, there are set out the specific objectives and the steps to achieve the three major objectives. The 13 specific objectives
are: improving educati on and training for
teachers and trainers; developing skills for the knowledge society; ensuring access to ICT for everyone; increasing recruitment to scientific and technical studies; making the best use of resources; creating an open learning environment; making learning more attractive; supporting active citizenship, equal

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

58specifice sunt urm ătoarele: îmbun ătățirea
educației și formării pentru profesori și
formatori; dezvoltarea competen țelor pentru
societatea cunoa șterii; asigurarea accesului la
ICT pentru to ți; creșterea recrut ării în
programe de studii științifice și tehnice;
folosirea optim ă a resurselor; crearea unui
mediu de înv ățare deschis; transformarea
învățării într-o experien ță mai atractiv ă;
sprijinirea cet ățeniei active, a oportunit ăților
egale și a coeziunii sociale; consolidarea
legăturilor cu pia ța muncii, cu mediul
cercetării și cu societatea în ansamblu;
dezvoltarea spiritului antreprenorial; îmbunătățirea înv ățării limbilor str ăine;
creșterea mobilit ății și schimburilor de
experiență; întărirea cooper ării europene.
Obiectivul privitor la îmbun ătățirea
învățării limbilor str ăine este subordonat
scopului general de deschidere mai mare a
educației și pregătirii către lume. Principiul
fundamental al Uniunii Europene traduce necesitatea ca fiecare persoan ă să poată
vorbi, în afara limbii materne, dou ă limbi
străine.
Documentul „Education and Training
2010” stabile ște criteriile de evaluare a
progresului Statelor Membre și identific ă trei
domenii care vor benefi cia de schimbul de
experiență: metode și căi de organizare a
predării limbilor; înv ățarea timpurie a
limbilor str ăine; căi de promovare a înv ățării
și practicării limbilor str ăine.
Planul-cadru strategic pentru
cooperare european ă și pregătire, “Education
and Training 2020” (a doptat în mai 2009) și-
a fixat patru obiective strategice: transformarea înv ățării permanente și a
mobilităților în realitate; îmbun ătățirea
calității și eficienței educației și formării;
promovarea echit ății, coeziunii sociale
și
cetățeniei active; imp licarea creativit ății și
inovării, inclusiv a antreprenoriatului, în
toate nivelurile de educa ție și formare.

opportunities and social cohesion;
strengthening the links with work and research and society at large; developing the spirit of enterprise; improving foreign language learning; increasing mobility and exchange; strengthening European co-operation.
The objective regarding the
improvement of language learning is subject to the overall goal of greater openness to the world of education and training. The fundamental principle of European Union translates the need fo r each person to speak,
besides the native language, two foreign languages.
“Education and Training 2010” sets
out the criteria for assessing the progress of the Member States and identifies three areas
that will benefit from the exchange of
experience: methods and ways of organizing
language teaching, early learning of foreign languages, ways of promoting learning and practicing foreign languages.
The strategic framework plan for
European cooperation and training, “Education and Training 2020” (adopted in 2009) has set four strategic objectives: making
lifelong learning and mobility a reality; improving the quality and efficiency of education and training; promoting equity, social cohesion and active citizenship; enhancing creativity and innovation, including entrepreneurship, at all levels of education and training.
Action plan on language learning and
linguistic diversity
In the same area of priority concerns,
the promotion of multilingualism, the European Commission has developed a n
Action plan on language learning and
linguistic diversity (for the period 2004-
2006).
In the preamble of the act it is stated
that the EU citizens, about 450 million,
covering a vast ethnic, linguistic and cultural diversity, must have the skills to understand and communicate with each other. The language skills, says the document, are

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

59Plan de ac țiune privitor la înv ățarea
limbilor str ăine și la diversitatea
lingvistic ă
În aceea și arie de preocup ări
prioritare, promovare a multilingvismului,
Comisia European ă a elaborat un Plan de
acțiune privitor la înv ățarea limbilor
străine și la diversitatea lingvistic ă (pentru
intervalul 2004-2006).
În preambulul actului se precizeaz ă
că cetățenii Uniunii Europene, aproximativ
450 de milioane, care acoper ă o întins ă
diversitate etnic ă, lingvistic ă și cultural ă,
trebuie să aibă abilitățile de a se în țelege și
comunica între ei. Abilit ățile lingvistice, se
precizeaz ă în document, su nt în prezent
inegal distribuite în statele membre și în
grupurile sociale. Num ărul limbilor str ăine
vorbite de cet ățenii europeni este redus, iar
învățarea unei singure lingua franca nu este
suficientă. Actul î și propune un obiectiv
ambițios, dar perfect posib il, având în vedere
progresul deja înregistrat de unele state membre: “Fiecare cet ățean european trebuie
să aibă competen țe de comunicare în cel
puțin două limbi în afara limbii materne.”
În cadrul Uniunii Europene, educa ția,
organizarea sistemelor educa ționale și
conțintul programelor reprezint ă
responsabilitatea stat elor membre, în baza
principiului subsidiarit ății. Rolul Comunit ății
este, conform ar ticolelor 149 și 150 din
Tratat, “s ă contribuie la dezvoltarea calit ății
educației prin încurajarea cooper ării dintre
statele membre și, dacă este necesar, prin
sprijinirea și suplimentarea ac țiunilor, în
special prin dezvoltarea dimensiunii europene în educa ție, prin încurajarea
mobilităților și promovarea cooper ării
europene între institu țiile educa ționale. ”
În ceea ce prive ște limbile str ăine,
promovarea înv ățării acestora constituie
responsabilitatea Statel or Membre. În acest
domeniu, Uniunea Europe an are rolul de a
susține și completa ac țiunile întreprinse de
statele membre. Astfel, Uniunea European a iniț
iat o serie de programe comunitare pentru
public destinate promov ării predării și currently unevenly distributed in the Member
States and social gr oups. The number of
foreign languages spoken by Europeans is low and learning only one lingua franca is not enough. The act sets an ambitious goal, but perfectly possible, given the progress already
made by some Member States: “Every
European citizen should have meaningful communicative competence in at least two other languages in addition to his or her mother tongue. ”
Within the European Union,
education, organization of educational systems and the programs contents are the responsibility of the member states, according to the principle of subsidiarity. The role of the Community is, in accordance with Articles 149 and 150 of the Treaty, “to contribute to
the development of quality of education by encouraging cooperation between Member States and, if necessary, by supporting and supplementing their action, notably by developing the European dimension in education, encouraging mobility and promoting European cooperation between educational establishments.”
As regards foreign languages,
promoting their learning is the responsibility of the Member States. In this area, the European Union has the role to support and
supplement the actions taken by Member States. Thus, the Eur opean Union initiated a
series of community programs for the public in order to promote teaching and learning foreign languages, in several areas: education under the SOCRATES programme; vocational
training under the LEONARDO DA VINCI
programme; the audiovisual sector under the MEDIA Plus programme, which supports
cinema distribution, notably as regards dubbing and subtitling costs. The European Union also put into practice initiatives with wider addressability: the European label for
innovative initiatives in the field of language training and learning; the European Bureau for Lesser Used Languages (EBLUL) and the MERCATOR information network for the
promotion and preservation of regional and

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

60învățării limbilor str ăine, în mai multe
domenii: educa ție în cadrul programului
SOCRATES; pregătire voca țională prin
programul LEONARDO DA VINCI ;
sectorul audiovizual prin programul MEDIA
Plus, c are sus ține promovarea
cinematografic ă, în special cu privire la
costurile legate de dublaj și subtitrare. De
asemenea, Uniunea European ă a pus în oper ă
inițiative cu raz ă mai larg ă de acțiune: “ the
European label” pentru ini țiative inovative în
domeniul înv ățării limbilor str ăine; Biroul
European pentru limbi mai pu țin folosite
(EBLUL) și rețeaua de informa ții
MERCATOR p entru promovarea și
conservarea limbilor și culturilor regionale și
minoritare. Statele Membre au la dispozi ție
și alte programe euro pene, precum Fondul
Social European și Banca European ă de
Investiții pentru a finan ța dezvoltarea
predării și învățării limbilor str ăine.
La capitolul Obiective și acțiuni,
Planul a delimitat patru arii de ac țiune:
extinderea beneficiilor înv ățării permanente
a limbilor str ăine către toți cetățenii;
îmbunătățirea pred ării limbilor str ăine;
crearea unui mediu de înv ățare a limbilor
străine mai prietenos; dezvoltarea unui cadru
pentru progres.
Învățarea limbilor str ăine se face de-a
lungul întregii vie ți, fiind o activitate
continuă pentru care planul a formulat
următoarele obiective specifice: înv ățarea
limbii materne plus a dou ă alte limbi;
învățarea limbilor str ăine în înv ățământul
secundar; înv ățarea limbilor str ăine în
învățământul superior; înv ățarea limbilor
străine de către adulți; încurajarea înv ățării
limbilor str ăine de către persoane cu nevoi
speciale; în înv ățământul secundar;
dezvoltarea unei game la rgi de limbi. În ceea
ce privește îmbun ătățirea pred ării limbilor,
Planul a identificat, de asemenea, o serie de
obiective specifice: o școală prietenoas ă în
domeniul înv ățării limbilor str ăine; o
diseminare mai extins ă a instrumentelor
dezvoltate pentru predarea și învățarea
limbilor str ăine; preg ătire mai bun ă pentru minority languages and cultures. The Member
States have at their di sposal other European
programs too, such as the European Social Fund and the European Investment Bank, to finance the development of foreign languages teaching and learning.
In the Chapter Objectives and
actions , the plan defined four areas of action:
extending the benefits of life-long language learning to all citizens; improving language teaching; creating a more language-friendly environment; developing a framework for progress.
The foreign languages learning takes
place throughout life, being a continuous activity, for which the plan has made the following specific objectives: learning of a mother tongue plus two other languages; language learning in secondary education and training; language learning in higher education; language learning among adults; encouragement for language learning by learners with special needs; development of a wide range of languages. In terms of
improving language teaching, the plan also identified a number of specific objectives: a
language-friendly school; wider dissemination of tools developed for teaching and learning languages; better training for language teachers; increasing the supply of language teachers; training teachers of other subjects; testing language skills. The specific objectives to create a language-friendly environment are the following: establishing an inclusive approach to linguistic diversity; building language-friendly communities; improving supply and take-up of language learning. On developing a framework for progress, the action plan proposes specific actions, tailored to each situation.
The plan is structured into several
sections, thus covering the topic of teaching and learning of foreign languages throughout its diversity: Early learning of a mother tongue plus two other languages, Language learning
in secondary education and training, Promoting the teaching of a subject through a
foreign language (EMILE) , Language learning

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

61profesorii de limbi str ăine; cre șterea
efectivelor de prof esori de limbi str ăine;
pregătirea profesorilor de la alte discipline;
testarea competen țelor lingvistice.
Obiectivele specifice pe ntru crearea unui
mediu de înv ățare a limbilor str ăine mai
prietenos sunt urm ătoarele: realizarea unei
abordări inclusive a diversit ății lingvistice;
construirea unor comunit ăți lingvistice
prietenoase; îmbun ătățirea resurselor și a
progresului în ceea ce prive ște învățarea
limbilor str ăine. Referitor la dezvoltarea unui
cadru pentru progres, planul de ac țiune
propune ac țiuni specifice, adaptate fiec ărei
situații.
Planul este structurat în mai multe
secțiuni, acoperind as tfel tema pred ării și
învățării limbilor str ăine în întreaga
diversitate a acesteia: Înv ățarea timpurie a
limbii materne pl us a altor dou ă limbi,
Învățarea limbilor str ăine în înv ățământul
secundar, Promovarea pred ării unui subiect
prin intermediul unei limbi str ăine
(EMILE) , Învățarea limbilor str ăine în
învățământul superior, Înv ățarea limbilor
străine de c ătre adulți, Persoane cu nevoi
speciale care înva ță limbi str ăine, Limbi
străine, Școală de limbi str ăine prietenoas ă,
Clasa de limbi str ăine, Formarea profesorului
de limbi str ăine, Efectivul profesorilor de
limbi străine, Preg ătirea profesorilor de alte
discipline, Testarea competen țelor
lingvistice, O ab ordare inclusiv ă a
diversității lingvistice, Construirea unor
comunități lingvistice prietenoase,
Îmbunătățirea resurselor și a progresului în
ceea ce prive ște învățarea limbilor str ăine,
Un cadru pentru progres. Pentru fiecare dintre temele de mai sus planul prevede măsuri specifice de ac țiune.
Privitor la Învățarea limbilor
străine în înv ățământul superior , în
document se subliniaz ă rolul cheie pe care îl
joacă instituțiile de înv ățământ superior în
promovarea multilingvi smului la nivelul
societății și al individului. În raportul dintre
limba englez ă
și limba na țională, planul vine
cu o prevedere interesant ă, având scopul de a in higher education, Adult language learning,
Language Learners with special needs, Range
of languages, The language-friendly school ,
The languages classroom , Language teacher
training , Supply of language teachers ,
Training teachers of other subjects , Testing
language skills, An inclusive approach to
linguistic diversity, Building language-
friendly communities, Improving supply and take-up of language learning, A framework
for progress . For each of the topics above the
plan provides specific measures for action.
Regarding Language learning in
higher education , the document emphasizes
the key role played by higher education institutions in promoting societal and individual multilingualism. In the relationship between English and the national language, the plan comes with an interesting provision, with the aim to defend the latter of the impact
of English: to avoid the unpredictable consequences of teaching in English on the vitality of the national language, universities must develop actions to promote the national or regional language. It is a provision that is part of the European concern of conservation
and encouragement of diversity. As for the students, the plan stresses the importance of study abroad in a foreign language: “All students should study ab road, preferably in a
foreign language, for at least one term, and should gain an accepted language qualification as part of their degree course.” By the SOCRATES programme, the plan allows funding of specia lized courses in less
widely used and taught languages in order to encourage more Erasmus students to access these courses.
As for Adult language learning,
“Every adult should be encouraged to carry on learning foreign languages, and facilities should be made readily available to make this possible. Workers should have the opportunity to improve the language skills relevant to their working life.”
Regarding Language teacher
training , it is mentioned a significant
disparity in modes of tr aining, due to the fact

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

62o apăra pe cea din urm ă de impactul
englezei: pentru a preveni consecin țele
imprevizibile ale pred ării în limba englez ă
asupra vitalit ății limbii na ționale,
universitățile trebuie s ă dezvolte ac țiuni de
promovare a limbii na ționale ori regionale.
Este o prevedere ca re se înscrie în
preocuparea european ă de conservare și
încurajare a diversit ății. În ceea ce-i prive ște
pe studen ți, planul accentueaz ă importan ța
studiilor în str ăinătate într-o limb ă străină:
“Toți studen ții trebuie s ă studieze în
străinătate, preferabil într-o limb ă străină,
pentru cel pu țin un semestru, și trebuie s ă
obțină o calificare lingvistic ă acceptat ă ca
parte a preg ătirii lor.” Prin programul
SOCRATES, planul permite finan țarea unor
cursuri specializate în limbi mai pu țin
folosite și predate, scopul fiind încurajarea
mai multor studen ți Erasmus s ă acceseze
aceste cursuri.
Referitor la Învățarea limbilor
străine de c ătre adul ți, “fiecare adult
trebuie încurajat s ă învețe limbi str ăine, iar
în acest scop trebuie s ă i se creeze condi țiile
necesare. Persoanele angrenate în pia ța
muncii trebuie s ă aibă posibilitatea s ă-și
îmbunătățească abilitățile și competen țele
lingvistice rele vante pentru activitatea lor.”
În ceea ce prive ște Pregătirea
profesorilor de limbi str ăine, se remarc ă o
diferență semnificativ ă în modurile de
pregătire, cauzat ă de faptul c ă “nu toți
profesorii au tr ăit ori studiat în țara a căror
limbă o predau.” Planul prevede campanii de
informare (p entru 2005 și 2006) despre
schemele de mobilit ăți pentru profesori de
limbi străine și pentru cei care îi preg ătesc în
cadrul programelor Socrates și Leonardo da
Vinci și, de asemenea, sporirea bugetului
pentru astfel de ac țiuni din programul
Socrates Comenius 2 cu 25% din totalul bugetului din 2004. Comisia și-a mai propus
realizarea unui studiu având drept obiectiv
identificarea competen țelor pedagogice și
lingvistice fundamental e necesare pentru
profesorii de limbi str ăine de ast ăzi și
realizarea unui cadru de evaluare a acestora. that “not all teachers have lived or studied in
the country whose language they teach.” The plan provides information campaigns (for 2005 and 2006) about the Socrates and Leonardo da Vinci pr ogrammes' mobility
schemes for language teachers and their
trainers and also the increase of the budget for
such actions of Socrates Comenius 2 programme with 25% of the total budget in 2004. The Commission also proposed to make
a study aiming to identify the core
pedagogical and linguistic skills necessary for today's language teachers, and to achieve a framework for th eir assessment.

FOREIGN LANGUAGE S STUDYING IN
HIGHER EDUCATION Academic education and scientific research
for the Knowledge Society
Society of Knowle dge is built by
means of education in general and in particular by the contribution of higher education. Universities are the space of academic education, by means of which
students and graduates obtain the professional competencies and qualifications in various specializations, with a view to integration in the labour market. Als o, the institutions of
higher education are the means of scientific research, in which ther e are put to work the
competencies obtained by the graduates. University forms the elite for the socio-economic environment, the qualified human resources that participate in building a Society based on Knowledge. Currently, European higher education is included in a wide scope reform, under the auspices of the Bologna Process. This reform aims at changing European universities in inclusive and responsive university, with a view to a more ample objective: massification of higher education. Against this background, a paradox arises, which requires an ample discussion. By
tradition, European higher education is addressed to the elites, having the mission of preparing elite graduates. European

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

63STUDIEREA LIMBILOR STR ĂINE ÎN
ÎNVĂȚĂ MÂNTUL SUPERIOR
Educație academic ă și cercetare științifică
pentru Societatea Cunoa șterii
Societatea Cunoa șterii se construie ște
cu ajutorul educa ției în ansamblu și, în speță,
cu aportul înv ățământului superior.
Universit ățile sunt spa țiul educa ției
academice, prin intermediul c ăreia studen ții
și absolven ții obțin competen țele și
calificările profesionale , în diversele
specializări, pentru integrarea pe pia ța
muncii. De asemenea, institu țiile de
învățământ superior su nt mediul cercet ării
științifice, în care sunt valorificate
competen țele obținute în programele de
studii de c ătre absolven ți. Universitatea
formează elitele pentru mediul socio-
economic, resursele uman e calificate care
participă la edificarea Societ ății bazate pe
Cunoaștere. În prezent, înv ățământul
superior european este cuprins într-o reform ă
de anvergur ă, sub auspiciile Procesului
Bologna. Aceast ă reform ă își propune
transformarea universit ăților europene în
universități inclusive și responsive, în
vederea unui obiect iv mai amplu:
masificarea înv ățământului superior. În acest
context, se na ște un aparent paradox, care
necesită o discu ție amplă. Prin tradi ție,
învățământul universitar european se
adresează elitelor, având misiunea de a
pregăti absolven ți de elit ă. Universit ățile
europene, de la înfiin țarea Universit ății din
Bologna, cu aproape un mileniu în urm ă,
sunt un spa țiu al educa ției academice și
cercetării științifice de elit ă. Ideea
masificării, adică deschiderea universit ăților
și a învățământului superior c ătre masele
largi sociale ar putea amenin ța aceast ă
condiție, ar putea fi asociat ă cu coborârea
standardelor de calitate, cu mediocrizarea. Masificarea trebuie în țeleasă în sensul
deschiderii înv ățământului superior c ătre
societate, extind erea adresabilit ății lui către
grupuri sociale diverse, inclusiv c ătre cele
netradiționale. Universit ățile din Societatea universities, from the setting up of the
Bologna University, mo re than a millennium
ago, are a space of academic education and elite scientific research. The idea of massification, that is the opening of universities and higher education to wide
social masses could threaten this capacity, it
could be associated with lowering the quality standards, with mediocrity. Massification must be understood in the sense of opening
higher education to the society, extending its addressability to vari ous social groups,
including to the non-traditional ones. The universities in the Kn owledge Society and
globalization world must remain institutions of academic education of elite, of scientific
research of excellence, which should prepare the elites of the present and of the future. Knowledge Society is built especially with the elites.
Foreign languages, outstanding role in
higher education and scientific research
In the diverse framework of the
competencies that are formed in the space of academic education, the competencies of communication in forei gn languages play a
key role. Irrespective of the speciality studied by the student are mandat ory disciplines to the
training and formation of the student at the level of undergraduate studies and master’s degree. The access to doctoral studies is conditioned on proving the competencies of communication in a language of universal circulation, mainly French of English. Be them students in Law, or Technical School, of Agronomy, Economics, Medicine, Arts, etc., all the young people involved in higher education training must learn and speak at least two foreign languages. Moreover, the European policies in the field of multilingualism, developed by the European Union and Council of Europe, expressly state the necessity of learning at least two foreign languages by each citizen of Europe. Romanian higher education has assumed under its national and institutional policies this requirement and has created the conditions for

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

64Cunoașterii și din lumea globaliz ării trebuie
să rămână instituții ale educa ției academice
de elită, ale cercet ării științifice de excelen ță,
care să pregătească elitele prezentului și ale
viitorului. Societatea Cunoa șterii se
construiește în special cu elitele.

Limbile str ăine, rol cardinal în educa ția
universitar ă și cercetarea științifică
În cadrul divers al competen țelor care
se formeaz ă în spațiul educa ției academice,
competen țele de comunicar e în limbi str ăine
ocupă un rol de prim ă importan ță. Indiferent
ce specializare urmeaz ă studentul, limbile
străine sunt discipline obligatorii pentru
pregătirea și formarea acestuia, la nivelul
ciclului de licen ță și al masterului. Accesul
la studiile doctorale este condi ționat de
probarea competen țelor de comunicare într-o
limbă de circula ție universal ă, în spe ță
engleza sau franceza. Fie c ă sunt studen ți la
Drept ori la Politehnic ă, fie la Agronomie,
Economie, Medicin ă, Arte etc., to ți tinerii
angrenați în pregătirea universitar ă trebuie s ă
învețe limbi str ăine. Politicile europene în
materie de multilingvism, dezvoltate de Uniunea European ă și de Consiliul Europei,
prevăd expres necesitatea înv ățării de către
fiecare cet ățean al Europei a cel pu țin două
limbi str ăine. Înv ățământul universitar
românesc și-a asumat, pr in politicile
naționale și instituționale, aceast ă necesitate
și a creat condi țiile pentru transformarea ei
în realitate. Of erta curricular ă a
universităților române ști în ceea ce prive ște
studierea limbilor str ăine cuprinde, în
principal, limbile englez ă
și franceză, și, mai
puțin, sau cu statut deseori op țional sau
facultativ, limbi precum german ă, spaniolă
sau italian ă. Cunoașterea limbilor str ăine,
competen țele de comunicare în limbi de
circulație interna țională reprezint ă o
necesitate pentru realizarea Societ ății
Cunoașterii în era globaliz ării.

Comunicare de spec ialitate în limbi
străine
În universit ățile române ști, studiul turning this into reality . The curricular offer of
the Romanian universities includes mainly the
languages English and French and also, often optionally or non-co mpulsorily, languages
such as German, Spanish or Italian. Knowledge of foreign languages, the
communication competencies in languages of
international circulation represent a requirement for achieving Knowledge Society in the globalization age.

Specialized Communication in Foreign Languages
In Romanian univers ities, the study of
foreign languages is conducted under the auspices of communication. The education plans of various study programs comprise mandatorily the discipline: Specialized
Communication in a Foreign Language . This
heading and the mandatory regime show the importance given to multilingual education of students in order to acquire competencies of communication in foreign languages. It is about competencies of understanding, expression, writing and r eading, of forming in
students the capacity of thinking in a foreign language and of being able to express their thoughts fluently, coherent, rigorously from a logical point of view and correctly from a grammatical point of view. These courses are approached by virtue of a certain finality: pragmatic and efficient communication in a foreign language.
An extension of perspective: instrument of
communication and a means of knowledge
Against this background, an
observation must be made with regard to the way of approaching an d receipting foreign
languages. The study of foreign languages opens to students the access to an communication instrume nt, wide a wide
international scope, es pecially when the
foreign language is English. But foreign languages should not be regarded exclusively as communication instruments. Approaching foreign languages from this simple perspective presents the risk of becoming

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

65limbilor str ăine se desf ășoară sub egida
comunicării. Planurile de înv ățământ la
diversele programe de studiu con țin, în
regim obligatoriu, disciplina: Comunicare de
specialitate în limba str ăină. Aceast ă
titulatură și regimul obligatoriu denot ă
importanța care se acord ă educației
multilingvistice a studen ților pentru
dobândirea competen țelor de comunicare în
limbi străine. Este vorba de competen țe de
înțelegere, exprimare, scriere și citire, de
formarea la studen ți a capacit ății de a gândi
în limba str ăină și de a se exprima fluent,
coerent, riguros din pu nct de vedere logic și
corect din punct de vedere gramatical.
Aceste cursuri sunt abordate în virtutea unei finalități certe: comunicarea pragmatic ă și
eficientă în limba str ăină.

O extindere a perspectivei: instrument de comunicare și mijloc de cunoa ștere
În acest context, se impune o
observație privitoare la modul de abordare și
de receptare a limbilor str
ăine. Studierea
acestora deschide accesul studen ților la un
instrument de comuni care, cu arie larg ă de
acțiune interna țională, în special dac ă este
vorba de limba englez ă. Dar limbile str ăine
nu trebuie privit e exclusiv în ipostaza de
instrumente de comunicare. Abordarea lor doar din aceast ă perspectiv ă riscă să devină
limitativă. Există riscul, și nu e doar un risc,
ca studen ții să acorde limbilor str ăine un rol
secundar, în ie rarhia importan ței, dominat ă
de disciplinele de spec ialitate. Astfel, pentru
studenții la Drept, pe primul plan vor fi
disciplinele juridice, pentru cei de la economie, cele economice, pentru cei de la
medicină, cele medicale etc. În virtutea
acestei optici, limbile str ăine pot fi privite ca
discipline de importan ță secundă, în ordinea
priorităților. De aceea, limbile str ăine trebuie
abordate și în calitatea lor de mijloc de
cunoaștere. Prin intermediul limbii engleze,
de exemplu, studen ții, masteranzii,
doctoranzi, cercet ătorii, cadrele didactice au
acces la resurse științifice nelimitate, la surse
bibliografice pe suport tip ărit ș
i virtual de o limitative. There is also the risk, and it is not
just a risk, that the students should consider foreign languages as having a secondary role in the hierarchy of importance, dominated by the main disciplines. Thus, to the Law students, the main role will be played by the
legal disciplines, to the students of
Economics, the economic disciplines, to those
studying medicine, the me dical ones, etc. By
virtue of this perspective, foreign languages can be regarded as second rate disciplines in order of priority. That is why, foreign languages should also be approach as a means of knowledge. By means of English, for instance, undergraduate and graduate students, researchers, teaching staff have access to unlimited scientific resources, to bibliographical sources on printed support and on virtual support of a great variety. The entire scientific literature of th e world from all fields
of knowledge and cutting edge research is in English. By revealing such a dimension of the foreign languages, we can express a pragmatic
perspective in receipting and approaching them. Knowing this duality significantly
opens the horizon of studying foreign languages, underscoring the importance and target of specialized courses.
Opportunities in education, formation,
research, culture, knowledge
Studying foreign languages in
university curricula opens to students important possibilities in the academic
education, in the field of formation, professional and personal development. Acquiring communicati on competencies in
foreign languages presents a great importance for enlarging the information horizon in the specialization fields. By knowing foreign languages, students have access to vast bibliographical resources, concentrated in libraries or existing on the Internet. Thus, they will not be limited to th e bibliography existent
in the mother tongue, wh ich drastically limits
the scope of knowledge. By the competence of
communicating in foreign languages, undergraduate and graduate students have

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

66mare diversitate. În limba englez ă există
toată literatura științifică a lumii, din toate
domeniile cunoa șterii și ale cercet ării de
vârf. Relevarea acestei dimensiuni a limbilor
străine exprim ă o perspectiv ă pragmatic ă în
receptarea și abordarea lor. Cunoa șterea
acestei dualit ăți deschide în mod
semnificativ orizontul studierii limbilor străine, subliniind importan ța și miza
cursurilor de specialitate.
Deschideri în educa ție, formare, cercetare,
cultură, cunoaștere
Studierea limbilor str ăine în
programele universita re deschide studen ților
posibilități importante în educa ția
academic ă, în aria form ării, a dezvolt ării
profesionale și personale. Dobândirea
competen țelor de comunicare în limbi str ăine
prezintă o mare importan ță pentru extinderea
orizontului de informare în domeniile de specializare. Cunoscând limbi str ăine,
studenții au acces la re surse bibliografice
vaste, concentrate în bi blioteci sau existente
pe internet. Astfel nu se vor limita la
bibliografia existent ă
doar în limba matern ă,
ceea ce limiteaz ă în mod dramatic aria de
acoperire a cunoa șterii. Prin competen țele de
comunicare în limbi str ăine, studen ții,
masteranzii, doctoranzii au la dispozi ție
mijlocul de informare, documentare și
cunoaștere, dar și instrumentul de
comunicare, prin care î și pot comunica
rezultatele studiului și cercetărilor prin
lucrări prezentate în cadrul unor conferin țe,
workshopuri cu caracter științific. În acela și
timp, cunoa șterea limbilor str ăine, care se
perfecționează și se specializeaz ă în cadrul
studiilor universitare, contribuie în chip substanțial la extinderea orizontului de
cultură și cunoaștere al studen ților, prin
accesul la o vast ă bibliotec ă universal ă prin
intermediul unor limbi precum engleza și
franceza. access to a means of information,
documentation and knowledge, but also the communication instrument by means of which
they can communicate the results of the study and researches by works presented conferences, workshops with scientific
character. At the same time, the knowledge of
foreign languages, which is improved and specialized during higher education studies, substantially contribute to extending the students’ horizon of culture and knowledge by the access to a wide universal library, by means of languages such as English and French.
Multilingual competenci es – a passport to
the professional and personal development
Knowing foreign languages of
international circulation such as English and French allows the undergraduate and graduate students to participate in academic mobility, to
attend study sessions and modules in universities from other countries. Multilingual competencies also help students attend international programs and projects, cooperation and partnerships with universities in Europe and in the world. Knowledge of foreign languages facilitates to the graduates the continuation of thei r academic formation
as part of the doctoral and postdoctoral
studies, as well as the de velopment in the field
of scientific research. Also, the multilingual competencies create to the graduates a very important advantage in the integration in the labour market in European Union countries and in countries throughout the world and the development of success carriers. Knowing foreign languages is a passport, recorded in the Europass, the European CV, to international professional and personal development of the holder.

Foreign languages for the academic and research staff
Foreign languages represent or should
represent a priority to the teaching staff involved in various study cycles and programs, undergraduate and postgraduate, as

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

67Competen țele multilingvistice, pa șaport
către dezvoltarea profesional ă și
personală
Cunoașterea unor limbi str ăine de
circulație interna țională, precum engleza și
franceza, permite studen ților de toate gradele
să participe la mobilit ăți academice, s ă
efectueze stagii și module de studiu în
universități din alte țări. Competen țele
multilingve îi ajut ă, de asemenea, pe studen ți
să ia parte la programe și proiecte
internaționale, la colabor ări și parteneriate cu
universități din Europa și din lume.
Cunoașterea unor limbi str ăine faciliteaz ă
absolvenților continuarea form ării în cadrul
studiilor doctorale și postdoctorale, precum
și dezvoltarea pe planul cercet ării științifice.
De asemenea, competen țele multilingvistice
creează absolven ților un avantaj extrem de
important în integrarea pe pia ța muncii în
țări din Uniunea European ă și din lume și
dezvoltarea unor ca riere de succes.
Cunoașterea limbilor str ăine constituie un
pașaport, trecut de altfel în Europass, CV-ul
european, c ătre dezvoltarea profesional ă și
personală internațională a posesorului lui.

Limbi str ăine pentru personalul academic
și de cercetare
Limbile str ăine reprezint ă sau trebuie
să reprezinte o prioritate și pentru cadrele
didactice din cadrul diverselor programe și
cicluri de studiu, universitare și
postuniversitare, precum și pentru personalul
de cercetare științifică. Dobândirea
competen țelor de comunicare, perfec ționarea
și specializarea acestor competen țe trebuie
asumate ca o necesitate academic ă și
profesional ă.
Pentru întreg personalul academic și
de cercetare științifică, precum și în cazul
studenților, masteranzilor, doctoranzilor,
limbile str ăine îndeplinesc acelea și două
funcții fundamentale: instrument de
comunicare interna țională și mijloc al
cunoașterii. În pr ima ipostaz ă, evoluțiile și
deschiderile din înv ățământul superior
european, sub auspiciile Procesului Bologna, well as to the scientific research staff.
Acquiring communication competencies, the improvement and specialization of these competencies must be assumed as an academic and professi onal necessity.
To the entire academic and research
staff, as well as in case of undergraduate and
graduate students, foreign languages fulfil the same two fundamental functions: international communication instrument and a means of knowledge. In the first role, the evolutions and openings in the European higher education, under the auspices of the Bologna process, offers the teaching and research staff important opportunities in the field of academic mobility, excha nges of experience,
partnerships, cooperation and universities, faculties, departments, research institutes and other types of organizations from Europe and around the world. Also, in each field of study, specialization, research and knowledge and in inter- and trans-disciplinary fields, there are held scientific conferences, international conferences or meeting of a smaller scope,
seminars, round tables, workshops, etc. All
these are conducted in languages of international circulation, especially English. The competencies of communication in a foreign language are therefore a mandatory instrument for such aca demic experiences. In
the second role, foreign languages represent an extremely important means of knowledge, given the fact that, as mentioned above, they
open the access to practically unlimited bibliographical and scientific resources in all fields, under the form of printed publications or in a virtual format, online. The academic profile of a member of the teaching staff of a
higher education institution can no longer be conceived today without this scientific opening created by knowledge of foreign languages. Thirdly, at European and world level, scientific research in all fields is expressed in languages of wide circulations, especially English. In order to have access to
the results of scientific research in their fields
of specialization, in order to be able at the same time to value and promote the results of

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

68oferă personalului didactic și de cercetare
importante oportunit ăți în materie de
mobilități academice, schimburi de
experiență, parteneriate, colabor ări cu
universități, facultăți, departamente, institute
de cercetare și alte tipuri de organiza ții din
Europa și din lume. De asemenea, în fiecare
domeniu de studiu, specializare, cercetare și
cunoaștere sau în domenii inter și
transdisciplinare au loc conferin țe științifice,
congrese de anvergur ă internațională și
mondială sau întâlniri de mai mic ă amploare,
seminarii, mese rotund e, workshop-uri etc.
Toate acestea se desf ășoară în limbi de
circulație universal ă, în special în limba
engleză. Competen țele de comunicare într-o
limbă străină, la standarde optime, sunt de
aceea un instrument oblig atoriu pentru astfel
de experien țe academice. În cea de-a doua
ipostază, limbile str ăine reprezint ă un mijloc
de cunoa ștere de extrem ă importan ță prin
faptul că, așa cum am observat anterior,
deschid accesul c ătre resurse bibliografice și
științifice practic neli mitate, din toate
domeniile, în forma publica țiilor tipărite sau
în format virtual, online . Profilul academic al
unui cadru didactic univ ersitar nu mai poate
fi astăzi conceput f ără această largă
deschidere științifică pe care o creeaz ă
cunoașterea limbilor str ăine. În al treilea
rând, la nivel european și mondial, cercetarea
științifică în toate dome niile se exprim ă în
limbile de mare circula ție, în special în limba
engleză. Pentru a avea acces la rezultatele
cercetărilor științifice în domeniile lor de
specializare, pentru a putea, în acela și timp,
să-și valorifice și să-și promoveze rezultatele
propriei activit ăți științifice la nivel
internațional, cadrele didactice universitare,
indiferent de specializare, trebuie s ă aibă
competen țe de comunicare în limbi str ăine.
În condi țiile reformei Bo logna, care
vizează crearea Spa țiului European al
Învățământului Superior (EHEA), a Spa țiului
European al Cercet ării (ERA), ambele
reunite în Spa țiul European al Cunoa șterii
(EKA), înv ățământul superior european tinde
să devină un spațiu comun al cunoa șterii, own scientific research internationally, higher
education teaching staff, irrespective of specialization must have competencies of communication in foreign languages. Under the circumstances of Bologna reform, which aims at creating a European
Higher Education Area (EHEA), a European
Research Area (ERA), both united in the European Knowledge Ar ea (EKA), European
higher education tends to become a common space of knowledge, op en also beyond the
borders of Europe. In order to reach these objectives, for the free circulation and scientific and professional integration of graduates in various fields of specialization, in the European Knowledge Area, the curricula include the teaching of various disciplines in foreign languages. In order to be able to hold lectures in foreign languages, especially in English or French, a professor of law, economics, medicine, political sciences and engineering, must have communication competencies in the respective foreign language at the necessary academic standards. Such courses in various specializations are conducted as part of the curricula in foreign languages, by means of which universities create, by the diploma supplement, international openings and prospects of scientific development and integration in the
European labour market. It is in this category that fall the courses in foreign languages, in most cases also in English and French, conducted in foreign universities, in Europe and in the world, part of the university programs and partnerships. It is also obvious that, in order to hold courses in foreign universities, the teaching staff involved in such programs must have the competencies of
communicating in a forei gn language at high
standards. Another significant case where foreign languages are necessary is represented by the process of internationalizing studies, by means of which universities open their gates to foreign students by especially devised education programs. Such programs can be attended, in various years of study,

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

69deschis și dincolo de frontierele Europei. În
vederea acestor obiective, pentru libera circulație și pentru integrarea științifică și
profesional ă a absolven ților, din diferite
domenii de specializare, în Spa țiul European
al Cunoa șterii, programele universitare
cuprind predarea unor disc ipline de studiu în
limbi străine. Pentru a putea sus ține prelegeri
în limbi str ăine, în spe ță engleză sau
franceză, un profesor de drept, științe
economice, medicin ă, științe politice sau
științe inginere ști trebuie s ă dețină
competen țele de comunicare în limba str ăină,
la standardele academic e necesare. Astfel de
cursuri, la diverse specializ ări, se desf ășoară
în cadrul programelo r de studii în limbi
străine, prin care universit ățile creeaz ă
absolvenților, prin suplimentul la diplom ă,
deschideri interna ționale ș
i perspective de
dezvoltare științifică și de integrare pe pia ța
muncii european ă. În aceast ă categorie intr ă
și cursurile în limbi str ăine, în marea
majoritate a cazurilor, tot englez ă și
franceză, desfășurate în universit ăți străine,
din Europa și din lume, în cadrul
programelor și parteneriatelor universitare.
Este, de asemenea, evident c ă, pentru a putea
susține cursuri în universit ăți străine, cadrele
didactice implicate în astfel de programe trebuie s ă dețină competen țele de
comunicare în limba str ăină la standarde
ridicate. O alt ă situație important ă în care
limbile str ăine sunt necesare o reprezint ă
procesul de interna ționalizare a studiilor,
prin care universit ățile își deschid por țile
studenților străini, prin programe de studii
special concepute. La as tfel de programe, în
diverse arii de stud iu, de specializare și
cunoa
ștere, pot participa studen ți din
interiorul Uniunii Europene, al Europei și de
dincolo de frontierel e acesteia, din toat ă
lumea. Aceste programe de studiu se desfășoară în limbi de mare circula ție
internațională, care astfel î și probeaz ă dubla
calitate de instrumente de comunicare și
mijloace de cunoa ștere, prin educa ția
academic ă și cercetarea științifică. specialization and knowledge, by students
from within European Union, Europe and from beyond the borders of the continent, from throughout the wo rld. Such educational
programs are conducted in languages of wide international circulation, which thus prove
their double quality of communication
instruments and mean s of knowledge, by
academic education and sc ientific research.

Foreign languages: challenges at managerial level and teaching level
The importance presented by foreign
languages to education, formation, research, for professional development and personal development launches various challenges both at the managerial level of universities, faculties and departments, and at the level of the teaching process. Managerial challenges refer to the approach of the field of foreign languages in agreement with the cardinal importance of studying them and, consequently, to the development of policies to promote and develop the study of foreign languages. This includes curricula, curricular policies, educational plans, ensuring logistics and infrastructure, etc. This also includes
encouraging academic mobility for students, teaching and research staff. In the spirit of European policies in the field, there must be supported the idea that each student must attend at least one semester of studies in a foreign university, to develop and consolidate their competence of communicating in foreign languages. Managerial challenges also include the necessity of creating strong partnerships at national and international level between institutions, universities, faculties and departments, promoting study and research in the field of foreign languages by scientific conferences and publications.
Studying foreign languages launch at
the same time important challenges also at the
level of the teaching-learning process. First of all, the study of foreign languages must be based on a pragmatic philosophy and approach. The act of teaching must descend the exclusively theoretical areas and regard

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

70Limbile str ăine: provoc ări la nivel
managerial și la nivel didactic
Importanța pe care o prezint ă limbile
străine pentru educa ție, formare, cercetare,
pentru dezvolta rea profesional ă și pentru
devenirea personal ă lanseaz ă o serie de
provocări atât la nivelu l managerial al
universităților, facult ăților și
departamentelor, cât și la nivelul procesului
didactic. Provoc ările manageriale se refer ă la
abordarea domeniului limbilor str ăine în
acord cu importan ța cardinal ă a studierii lor
și, în consecin ță, la dezvoltare a unor politici
care să promoveze și să dezvolte studierea
acestora. Aici intr ă programe de studiu,
politici curriculare , planuri de înv ățământ,
asigurarea logisticii și infrastructurii etc. Tot
aici intră încurajarea mobilit ăților academice
pentru studen ți, personal didactic și de
cercetare. În spiritul politicilor europene în
domeniu, trebuie sus ținută ideea ca fiecare
student să efectueze cel pu țin un semestru de
studiu într-o universitate str ăină pentru
dezvoltarea și consolidarea competen țelor de
comunicare în limbi str ăine. Tot din capitolul
provocări manageriale f ac parte necesitatea
creării unor parteneriate la nivel na țional și
internațional între institu ții, la nivel de
universități, facult ăți și departamente,
promovarea studiului și cercet ării în
domeniul limbilor str ăine prin conferin țe și
publicații științifice.
Studierea limbilor str ăine lanseaz ă, în
același timp, provoc ări importante și la
nivelul procesului de predare-înv ățare.
Înainte de toate, st udierea lor trebuie s ă se
bazeze pe o filozofie și pe o abordare
pragmatic ă. Actul pred ării trebuie s ă coboare
din zonele exclusiv teoretice și să priveasc ă
predarea și învățarea limbilor str ăine din
perspectiva finalit ății lor practice. Altfel
spus, pentru facult ățile nefilologice, adic ă
marea majoritate, sens ul studierii limbilor
străine este, a șa cum am v ăzut anterior, de a
oferi studen ților competen țe în comunicarea
de specialitate și un mijloc autorizat de acces
în universul cunoa șterii. De aceea studiul
limbilor str ăine trebuie apli cat la domeniul teaching and learning foreign languages from
the perspective of their practical finality. In other words, to non-phi lological faculties, the
sense of studying foreign languages is, as shown above, to offer students competencies in specialized communication and an
authorized means of ac cess to the knowledge
universe. That is w hy the study of foreign
languages must be applied to the field of specialization, which may be law, political sciences, economy, medicine, technical sciences and engineering, etc., for the purpose of offering students communication competencies in these fields. Of course, besides this approach priority, foreign languages can and must be studied also from a wider perspective, as a means of access to the
universe of culture and knowledge. The challenges addressed to specialized academic
staff include the necessity of permanent modernization of the teaching methods, of diversifying the teaching and learning methods, the need for innovation and creativity in the process of studying foreign languages. Another problem refers to the difficulty presented by the heterogeneous public of students: they have a different educational background, covering a wide range of diversity, each having different competencies and needs in the study of foreign languages. The challenge refers to organizing students in groups per levels of study and the application of a diversity of methods in the process of teaching-learning, adequate to the level of each of them.

Foreign languages in lifelong learning programs
Given the outstanding importance of
foreign languages in the higher education and scientific research programs, in the international academ ic and scientific
cooperation, partnership, mobility, experiences and events, universities must make a priority out of promoting foreign languages by special programs of study. Thus, the study of foreign languages can be conducted only within the curricular

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

71de specializare, care poate fi drept, științe
politice, economie, medicin ă, științe tehnice
și inginere ști etc., cu scop ul de a oferi
studenților competen țe de comunicare în
aceste domenii. Desigur c ă, dincolo de
această prioritate de abordare, limbile str ăine
pot fi și trebuie studiate și dintr-o perspectiv ă
mai extins ă a competen țelor, ca mijloc de
acces în universul culturii și al cunoa șterii.
În provoc ările adresate cadrelor academice
de specialitate, intr ă necesitatea de
modernizare permanent ă a metodelor
didactice, de diversif icare a mijloacelor de
predare și învățare, nevoia de inova ție și
creativitate în proces ul studierii limbilor
străine. O alt ă problem ă se refer ă la
dificultatea pe care o prezint ă eterogenitatea
publicului de studen ți: aceștia au un
background educa țional diferit, acoperind o
gamă largă a diversit ății, fiecare având
competen țe și nevoi diferite în studiul
limbilor str ăine. Provocarea se refer ă la
organizarea lor în grupe pe niveluri de studiu
și aplicarea unei diversit ăți de metode în
procesul pred ării-învățării, adecvate
nivelului fiec ăruia.

Limbile str ăine în programe de lifelong
learning
Având în vedere importan ța cardinal ă
a limbilor str ăine în programe le de studii
universitare și în cele de cercetare științifică,
în colabor ările, parteneriatele, mobilit ățile,
experiențele și evenimentele academice și
științifice interna ționale, universit ățile
trebuie să-și facă o prioritate din promovarea
acestora prin programe speciale de studiu. Astfel studierea limbilor str ăine se poate
realiza nu numai în cadrul curricular al planurilor de înv ățământ, la ciclurile de
licență și de master, ci și în afara acestora, în
cadrul unor programe și module speciale,
desfășurate pentru un public diversificat,
academic și neacademic, di n interiorul și din
exteriorul universit ății. Aceste programe și
module intr ă sub egida life long learning
(învățare de-a lungul întregii vie ți) și
exprimă nevoia de preg ătire permanent ă a framework of the educational plans,
undergraduate and graduate cycles, and outside them, part of special programs and modules, carried out for a diverse public, academic and non-academic, from within and from outside the university. These programs
and modules fall under the scope of lifelong
learning and express the need for permanent training of individuals, beyond the period of
higher education trainin g, in fields of great
interest to their professional and personal development. The competencies of communication in foreign languages must present a domain of prio rity interest to any
individual in the Knowledge Society. Lifelong learning creates the optimal framework for these courses, programs and study modules to be developed and for the students to acquire, improve and specialize their communication competencies in foreign languages.

CONCLUSIONS
Learning foreign languages is a
priority of the policies of the European Union. Multilingual European citizens come to support communication against the background of the diversity comprised by the European States, diversity which regards nationality, language, identity, civilization, culture, spiritual, moral religious, social values, traditions, etc. Knowing languages of international circulation makes possible the interpersonal and inter-institutional communication inside this diversity that forms the spiritual legacy of Europe. In multilingual communication, the founding principle of the European Union finds its fundamental principle of achievement. Teaching and learning foreign languages fall under the scope of the mission of the education institution, both in secondary education and in higher education. In this respect, European policies develop the framework for multilingual education, promote methods and instruments of teaching and learning to facilitate and improve this

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

72indivizilor, dincolo de perioada preg ătirii
universitare, în domenii de mare interes pentru dezvoltarea lor profesional ă și
personală. Competen țele de comunicare în
limbi str ăine trebuie s ă reprezinte un
domeniu de interes prioritar pentru orice
persoană în Societatea Cunoa șterii. Lifelong
learning creeaz ă cadrul optim pentru
desfășurarea acestor cursuri, programe și
module de studiu și pentru dobândirea,
perfecționarea și specializarea competen țelor
de comunicare în limbi str ăine.

CONCLUZII
Învățarea limbilor str ăine reprezint ă o
prioritate a politicilo r Uniunii Europene.
Multilingvismul cet ățenilor europeni vine în
sprijinul comunic ării pe fondul diversit ății
formate de statele euro pene, diversitate care
privește naționalitatea, limba, identitatea,
civilizația, cultura, valorile spirituale,
morale, religioase , sociale, tradi țiile etc.
Cunoașterea unor limbi de circula ție
internațională face posibil ă comunicarea
interpersonal ă și interinstitu țională în
interiorul acestei mari diversit
ăți, care
formează moștenirea spiritual ă a Europei. În
multilingvism, principiul fondator al Uniunii European ă, unitate în diversitate, î și găsește
un mijloc fundamental de realizare. Predarea și învățarea limbilor str ăine
intră în misiunea institu țiilor de înv ățământ,
atât din înv ățământul secundar cât și din cel
superior. În acest sens politicile europene
dezvoltă cadrul de desf ășurare a educa ției
multilingve, promoveaz ă metode și
instrumente de predare și învățare pentru
facilitarea și îmbunătățirea acestui capitol de
importanță prioritar ă al educa ției.
Competen țele de comunicare în limbi str ăine
se dobândesc de-a lun gul întregului proces
educațional. De ac eea predarea și învățarea
limbilor str ăine reprezint ă o provocare
permanent ă și o prioritate și pentru
instituțiile educa ț
ionale. O miz ă de
excepțională importan ță o prezint ă studierea
limbilor str ăine în înv ățământul superior. În chapter of priority impo rtance of education.
The competencies of communication in foreign languages are acquired throughout the entire educational process. That is why teaching and learning foreign languages represent a permanent challenge and a priority
to educational institutions. A target of
exceptional importance is represented by the study of foreign languages in higher education. In universities, the regime of studying foreign languages is placed under the heading: Specialized communication in a foreign language. At this level of training, foreign language must be regarded as an instrument of communication in the field of specialization and outside it, but also as a means of acceding to the universe of knowledge, given that the entire bibliography of the world, all knowledge or most of it exists
in English and French. The competencies of communication in foreign languages represent a cardinal importance to the process of academic education and scientific research, to the personal and professional development. These competencies fa cilitate the access of
students and teaching and research staff to academic mobility, excha nges of experience,
partnerships, cooperation, European and international programs and projects and allows them to value and promote the results of scientific research, participate in congresses, conferences, workshops and in other events in the specialized fields or in inter- and trans-disciplinary fields. In higher education, curricula and special study modules, the competencies of communication in foreign languages of students, academic and research staff need to be developed, improved and specializ ed. A good command
of foreign languages at academic standards at the level of higher education teaching staff facilitates conducting courses of foreign languages for own students or for other students in order to create international opening after graduation by the supplement to the diploma. It also makes possible the internationalization of higher education. Learning, acquiring competencies of

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

73universități, regimul studierii acestora este
pus sub egida: Comunica re de specialitate în
limba str ăină. La acest nivel al form ării,
limba străină trebuie privit ă ca instrument de
comunicare în domen iul de specializare și în
afara acestuia, dar și ca mijloc de accedere la
universul cunoa șterii, dat fiind faptul c ă toată
bibliografia lumii, toat ă cunoașterea sau cea
mai mare parte a acesteia exist ă în englez ă și
în francez ă. Competen țele de comunicare în
limbi străine prezint ă o importan ță cardinală
în procesul educa ției academice și al
cercetării științifice, pentru dezvoltarea
personală și cea profesional ă. Aceste
competen țe faciliteaz ă accesul studen ților,
personalului didactic și de cercetare la
mobilități academice, la schimburi de
experiență, la parteneriate, colabor ări,
programe și proiecte europene și
internaționale, le permite acestora s ă-și
valorifice și să-și promoveze rezultatele
activității de cercetare științifică, să participe
la congrese, conferin țe, workshopuri și alte
evenimente în domeniile de specialitate sau
în domenii inter și transdisciplinare. În
cadrul înv ățământului universitar, al
programelor și modulelor speciale de studiu,
competen țele de comunicar e în limbi str ăine
ale studen ților, personalului academic și de
cercetare trebuie dezvoltate, perfec ționate și
specializate. St ăpânirea limbilor str ăine la
standarde academice la nivelul cadrelor
universitare faciliteaz ă desfășurarea de
cursuri în limbi str ăine pentru studen ții
proprii sau pentru al ți studenți în vederea
creării de deschideri interna ționale dup ă
absolvire prin suplimentul la diplom ă. De
asemenea, face posibil ă internaționalizarea
studiilor universitare. Înv ățarea, dobândirea competen țelor
de comunicare în limbi str
ăine, îmbun ătățirea
și perfec ționarea acestora trebuie s ă
reprezinte o neces itate subiectiv ă și obiectiv ă
pentru fiecare individ. Cunoa șterea a cel
puțin unei limbi str ăine de circula ție
internațională reprezint ă un instrument de
comunicare și de cunoa ștere pentru fiecare
persoană, un mijloc important al dezvolt ării communication in foreign languages,
improvement and perfecting such competencies must represent a subjective and objective necessity to each individual. Knowing at least one lan guage of international
circulation represents an instrument of
communication and kno wledge to each
person, an important means of personal and professional development. At the same time, foreign languages, mother tongue plus two , as
stated by the European policies in the field,
represent a necessity formulated by the Knowledge Society. Under these circumstances, learning foreign languages must be assumed as a permanent necessity, as
a continuous priority, as a process whose development framework comprises various forms of education according to the lifelong learning requirement.

Bibliography
ARCHER, C.(2008). The European Union ,
London: Routledge.
Adams, M., Bell, L. A., & Griffin, P. (2007).
Teaching for diversity and social justice .
New York: Routledge.
Ammon, Ulrich (ed.) (2001). The Dominance
of English as a Language of Science.
Effects on the Non- English Languages and
Language Communities . Berlin/ New
York, Mouton de Gruyter.
BACHE, Ian and Stephen GEORGE (2006),
Politics in the European Union , Oxford:
Oxford University Press, 2nd edition.
Benson, P. (2001). Teaching and Researching
Autonomy in Language Learning . Harlow:
Longman/Pearson Education.
Burns, A. & Richards, J. C. (Eds.) (2009).
Cambridge guide to second language
teacher education. New York: Cambridge
University Press.
Bartels, N. (Ed.) (2004). Applied linguistics
and language teacher education . New
York: Springer.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

74personale și profesionale. În acela și timp,
limbile str ăine, mother tongue plus two , așa
cum prev ăd politicile europe ne în materie,
reprezintă o necesitate formulat ă de
Societatea Cunoa șterii. În aceste condi ții,
învățarea limbilor str ăine trebuie s ă fie
asumată ca o necesita te permanent ă, ca o
prioritate continu ă, ca un proces, al c ărui
cadru de dezvoltare îl formeaz ă diversele
forme de educa ție sub egida lifelong
learning.

Bibliografie

ARCHER, C. The European Union , London:
Routledge, 2008.
BACHE, Ian and Stephen GEORGE, Politics
in the European Union , Oxford: Oxford
University Press, 2nd edition, 2006.
BENJAMIN, Daniel (ed.). Europe 2030 ,
Washington DC: Brookings Institution Press,
2010.
BERGLUND, Sten, Joakim EKMAN, Henri
VOGT and Frank AAREBROT. The Making
of the European Un ion: foundations,
institutions and future trend. , Northampton:
E. Elgar, 2006.
CINI, Michelle (ed.). European Union
Politics , Oxford: Oxford University Press,
2003; 2nd. ed. 2006.
COWLES, Maria Green and Dinan
DESMOND (eds.). Developments in the
European Union , New York: Pa lgrave, 2004
DEARDOFF, Alan V. (ed.). The Past,
Present and Future of the European Union.
New York: Palg rave, 2004.
HAY, Colin and Anand MENON. European
Politics , Oxford: Oxford University Pres,
2007.
JORGENSEN, Erik, Mark A. POLLACK Corbett, J. (2003). An intercultural approach
to English language teaching . Languages
for intercultural communication and education, 7. Clevedon, England: Multilingual Matters.
European Commission (2004).
“Implementation of the Education & Training 2010 Work
Programme”. Workin g Group “ICT in
Education & Training”. Progress Report
2004.
European Commission (2005). A New
Framework Strategy for Multilingualism .
DGE&C.
European Commission (2006). European
Commission Staff Working Paper
“Progress
towards the Lisbon Objectives in Education &
Training . 2005 Report.
European Commission (2006). European
Commission Staff Working Paper
“Progress
towards the Lisbon Objectives in Education &
Training . 2006 Report.
European Commission (n.d.). Follow-up of
the Action Plan on Language Learning
and
Linguistic Diversity . National reports.
European Commission (2006). Europeans and
their Languages – Special Eurobarometer
243. Brussels, ECD.
Eurydice (2005). Key Data on Teaching
Languages in Europ e. 2005 edition.
Brussels, EC.
García, O., Skutnabb-Kangas, T. and Torres
Guzmán, M. (eds.), 2006, Imagining
Multilingual Schools: Language in
Education and Globalization . Clevedon:
Multilingual Matters
Guruz, K. (2008). Higher education and
international student mobility in the global
knowledge economy . Albany: State
University of New York Press.
Johnson, K. E. (2009). Second language
teacher education: A sociocultural
perspective . New York: Routledge.
Kelly, M. et al. (2004). European Profile for
Language Teacher Education. A Frame of

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Ji u, Letters and Social Sc iences Series, Issue 3/2011

75and Ben ROSAMOND (eds.). The Handbook
of EU Politics , London: Sage, 2006.
KRZYSZTOF, Mich alski (ed.). What hold
Europe together? New York: Central
European Universi ty Press, 2006.
McALLISTER, Richard. European Union.
An Historical an d Political Survey , 2nd.
edition, London: Routledge, 2009.
NUGENT, Neill, The government and
politics of the European Union. Durham:
Duke University Pres s, 6th edition, 2006.
RICHARDSON, Jeremy. European Union:
power and policy-making , 3rd. edition,
Abingdon: Routledge, 2005.
WATTS, Duncan. The European Union ,
Edinburgh: Edinburgh University Press,
2008.
WOOD, Steve and Wolfgang QUAISSER.
The new European Uni on: confronting the
challenges of integration , Boulder: Lynne
Rienner, 2008.
Site-ul oficial al Uniunii Europene:
www.europa.eu.int
Reference . University of Southampton & EC
DG Education & Culture.
Kelly, M. et al. (2002). The Training of
Teachers of a Foreign Language:
Developments in Europe . A Report to the
European Commission. Directorate
General for Education and Culture.
Little, D. and R. Perclová (2001). European
Language Portfolio: guide for teachers
and teacher trainers. Strasbourg: Council
of Europe.
Osler, A. and Starkey, H. (eds.), 2005,
Citizenship and Language Learning:
international perspectives . Stoke-on-
Trent: Trentham Books
Phan, L. H. (2008). Teaching English as an
international language: Identity,
resistance and negotiation . Clevedon, UK:
Multilingual Matters.
Rieder, K., 2002, Intercomprehension in
Language Teacher Education . Wien:
Pädagogische Akademie des Bundes
Riley, P. (2007). Language, culture and
identity: An ethnolinguistic perspective .
Advances in sociolinguistics. London: Continuum
WATTS, Duncan. (2008). The European
Union , Edinburgh: Edinburgh University
Press.