Analele Universit ății Constantin Brâncu și din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 42010 [602024]

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

300
ANALIZA PRESIUNII FISCALE ȘI
PARAFISCALE ÎN
ROMÂNIA ȘI ÎN UNIUNEA
EUROPEAN Ă

Prof. univ. dr. DOBROT Ă GABRIELA
Asist. univ. drd. CHIRCULESCU MARIA
FELICIA
Universitatea “Constantin Brâncu și” Tg Jiu,
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea
Afacerilor

Rezumat:
Presiunea fiscal ă presupune anumite limite de
suportabilitate din partea contribuabililor. Aceste
limite sunt impuse de reac țiile contribuabililor care pot
să opună rezistență creșterii prelev ărilor obligatorii,
reacționând prin evaziune, fraud ă, reducerea activit ății
productive sau chiar prin revolte. Dac ă până la un
anumit moment dat, plata impozitului este realizat ă de
bună voie de c ătre contribuabilul cinstit, la un moment
dat, când impozitele dep ășesc anumite limite ale
suportabilit ății se produc fenomene care aduc grave
deservicii dorin ței statului de a colecta aceste venituri.
Comportamentul contribuabilului devine anormal,
încercând permanent prin orice cale s ă se sustrag ă
plății impozitului, sperând într-o diminuare a presiunii
fiscale. În lucrarea de fa ță ne propunem o delimitare
între conceptul de presiune fiscal ă propriu-zis ă și cel
de presiunea parafiscal ă, precum și o analiz ă
comparativ ă a gradului de fiscalitate în state membre
ale Uniunii Europene pe baza unor indicatori care
permit cunoa șterea în structur ă a presiunii fiscale.

Cuvinte cheie: impozite și taxe, contribu ții
sociale, presiune fiscal ă

1. Accepțiuni ale presiunii fiscale 
În literatura de specialitate exist ă
diverse puncte de vedere cu privire la definirea conceptului de presiune fiscal ă și a
modului de abordare a acestuia. Într-o prim ă
abordare presiunea fiscal ă este văzută ca
“expresie relativ ă a sarcinii fi scale suportate
de contribuabil”
1. Tulai Constantin în
lucrarea sa apreciz ă că presiunea “semnific ă
cât de ap ăsătoare sunt impozitele sau, altfel
spus, cât de mare este povara fiscal ă ce apasă
pe umerii contribuabililor”2. ANALYSIS OF TAX AND
EXTRA TAXES PRESSURE
IN ROMANIA AND EUROPEAN
UNION

DOBROT Ă GABRIELA –
Professor PhD.
CHIRCULESCU MARIA FELICIA –
Assistant PhD. candidate
University „Constantin Brâncu și” Târgu Jiu

Abstract:
The fiscal pressure requires certain limits of
affordability for taxpayers. These limits are imposed
by the reactions of taxpayers who can resist to compulsory levies increase, reacting with evasion,
fraud, reduce productive activity or even riots. If by a
certain time, the tax pay is made voluntarily by the honest taxpayer, at a time when taxes exceed certain
limits of endurance events occur that bring serious
damages to state's desire to collect these revenues. Taxpayer behavior becomes abnormal in any way
always trying to avoid paying tax, hoping for a
reduction in tax burden. In this work paper we propose to approach a distinction between the
concept of actual tax burden and the extra fiscal
pressure, also a comparativ e analysis of the taxation
level in member states of the European Union based
on indicators that allow know ledge of the tax burden
of the structure.

Key words: tax and duties, social contribution,
tax burden

1. Tax burden meanings  
In the literature there are various
viewpoints on the definition of fiscal pressure and how to approach it. In a first approach the tax burden is seen as "relative expression of tax burden borne by the taxpayer”
1. Tulai Constantin in his work
appreciates that the tax burden “means as heavy are the taxes, in other words, how big is the tax burden on the shoulders of taxpayers”
2.
Another author cons iders that the tax
burden is "a measure of income derived from production, passing the budget by a

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

301Un alt autor apreciaz ă că presiunea
fiscală reprezint ă “un indicator de m ăsurare a
veniturilor extrase din produc ție, care
tranziteaz ă bugetul printr-un proces de
afectare obligatorie și publică, în loc s ă fie
lăsat liber la dispozi ția inițiativei private”3.
Definiția presiunii fiscale poate fi
desprinsă și din aprecierea profesorului
Nicolae Hoan ță, care în lucrarea sa intitulat ă
Evaziunea fiscal ă apreciaz ă că: “presiunea
fiscală este în general dat ă de rata fiscalit ății,
care se calculeaz ă ca raport între încas ările
fiscale (de nivel central și cel al
colectivităților locale) inclusiv contribu ția la
asigurările sociale de stat într-o anumit ă
periaodă, de regul ă un an, și valoarea
produsului intern brut, realizat în aceea și
perioadă, de o economie na țională”.4
Indiferent de m odul de definire,
pentru a-și îndeplini scopul în cadrul politicii
fiscale, presiunea fiscal ă impusă de puterile
publice trebuie s ă concilieze dou ă tendințe
diametral opuse, și anume cea a statului care
dorește ca acesta s ă fie tot mai mare în
vederea acoperirii cheltuielilor publice aflate în continu ă creștere dar și cea a
contribuabilului care dore ște o presiune
fiscală cât mai mic ă cu putință.
2. Presiunea  fiscală propriu‐zisă vs. 
presiunea  parafiscal ă: indicatori  de cuantificare  
O delimitare între cele dou ă concepte
(presiunea fiscal ă propriu zis ă și presiunea
parafiscal ă) răspunde de fapt la întrebarea:
Sunt contribu țiile obligatorii prelev ări
fiscale? În practica fiscal ă prelevările fiscale
se identific ă, în principal, cu impozitele și
taxele, care reprezint ă cele mai vechi și
tradiționale mijloace de finan țare de care
statul dispune pentru realizarea func țiilor și
sarcinilor sale, fiind, în acela și timp, într-o
permanent ă evoluție.
Pe lâng ă acestea, au toritatea public ă
apelează și la institurea unor prelev ări cu
caracter special, numite contribu ții, în
vederea asigur ării unei protec ții sociale
adecvate pentru persoanele aflate în dificultate. Contribu țiile cu caracter social process of public involvement and
mandatory, rather than being left free to the private initiative”
3.
The definition of tax burden can be
removed and the appreciation of Professor Nicholas Hoan ță, which in his work entitled
Tax Evasion appreciates that "tax burden is generally given by tax ra te, calculated as the
ratio of tax revenue (c entral level and the
communities local), including state social security contributions in a given period, usually a year, and the value of gross domestic product, made in the same period, by the national economt”
4.
Regardless of the way to approach,
in order to fulfill the purpose of tax policy, tax burden imposed by public authorities must reconcile two diametrically opposite trends, namely that the State wants it to be increased to cover public expenditure continuously growing and the taxpayer who wants a tax burden as low as possible.
2. Actual tax burden vs extra tax
pressure: measurement indicators
A distinction betw een two concepts
(the actual tax burden and extra tax pressure) actually respond to the question: Are tax levy contributions compulsory?
The tax levy tax practice is identified primarily with taxes, which is the oldest and most traditional means of funding the state has in order to carry out functions and tasks, being at the same time, in constant evolution. In addition, the public authority
appeals to levy a special character, called
contributions, in order to ensure adequate social protection for people in distress. The social contributi ons is "a transfer
of value to the state required, no equivalent, and definitively stated purpose is strictly due
under the law by individuals and legal entities to cover public expenditure of community or social nature”
5. According to
another point of view, the contributions are
"proceeds of certain public institutions, by individuals or legal entities for real or perceived benefits that they receive”
5.
Public finance theorists consider

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

302reprezintă “un transfer de valoare obligatoriu
la dispozi ția statului, f ără echivalent, cu titlu
definitiv și cu destina ție strict precizat ă,
datorat conform dispozi țiilor legale de c ătre
persoanele fizice și juridice în vederea
acoperirii unor cheltuie li publice de interes
comunitar sau de natur ă socială”5. Potrivit
unui alt punct de vedere, contribu țiile
reprezintă “sumele încasate de anumite
instituții de drept public, de la persoanele
fizice sau juridice, pentru avantaje reale sau presupuse de care acestea beneficiaz ă”
6.
Teoreticienii finan țelor publice care
consideră contribu țiile sociale ca fiind
prelevări fiscale se bazeaz ă pe includerea în
componen ța bugetului general consolidat al
statului a bugetelor publice alimentate prin perceperea obligatorie a acestor contribu ții,
adică a bugetului asigur ărilor sociale de stat,
a bugetului fondului na țional unic pentru
asigurările sociale de s ănătate, a bugetului
fondului pentru ajutorul de șomaj și a altor
bugete cu destina ții speciale.
De și contribu țiile sociale sunt
apăsătoare pentru subiec ți, ei le suport ă
întrucât sunt obligatorii prin lege.
inând seama de cele prezentate
anterior consider ăm că este necesar ă
utilizarea a dou ă concepte, și anume:
1. conceptul  cuprinzător de prelevări 
obligatorii  care include totalitatea  impozitelor,  
taxelor și contribuțiilor percepute  la bugetele 
publice componente  ale bugetului  general 
consolidat;  
2. conceptul  de prelevări fiscale , care se 
raporteaz ă doar la impozitele  și taxele care 
determin ă venituri ale bugetului  de stat și 
bugetelor  locale.  
Pornind de la aceste considerente și
presiunea fiscal ă poate fi delimitat ă în mod
corespunz ător, astfel:
1. Presiunea  fiscală aferentă impozitelor  
și taxelor (Prfimp) . Presiunea  fiscală de 
impozitare  poate fi calculată  la nivel 
microeconomic,  în cazul fiecărui suportator  de 
impozite și taxe și la nivel macroeconomic,  ca 
presiunea  fiscală națională. Raportul de calcul a 
presiunii fiscale prezintă la numărător suma 
impozitelor  directe și a celor indirecte,  iar la social security contributions as tax
deductions based on the inclusion into the state general government budgets mandatory public perception fueled by such contributions, ie the state social security budget, the budget single national fund for social insurance health budget for unemployment fund and other special purpose budget. Although social contributions are pressing for social subjects, they bear as are required by law. Taking into account the above issues, we consider it necessary to use two concepts, namely:
1. the comprehensive concept of all
compulsory levy taxes that includes
contributions levied on public bu dgets in
general government components;
2. the concept of tax levies , which 
relate only to income taxes which determines  
the state budget and local budgets incomes. 
Based on these considerations also
the tax burden can be properly defined as follows:
1.The tax burden of taxes and duties
(Prfimp ). Tax burden of taxation can be
calculated at the microeconomic level, for each supported by taxes and macro level, the national tax burden. The report presents the
calculation of tax burden in the numerator is the sum of direct and indirect taxes, and to the denominator is the size of gross domestic product.
 

2. Pressure of social security
contributions (Ppcb) evidencing the
employers level, to individuals level bear the contributions of social and national pressure due to the aggregate of the total social security contributions owed. The formula is as follows:

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

303numitor mărimea produsului  intern brut. 
 

2. Presiunea  contribuțiilor sociale (Ppcb) 
care evidențiază la nivelul angajatorilor,  la nivelul 
indivizilor  suportatori  ai contribuțiilor sociale 
datorate și la nivel național presiunea  agregată a 
totalului contribuțiilor sociale datorate.  Formula 
de calcul este următoarea: 
 

3. Presiunea  prelevărilor obligatorii  
(Prpo ) calculată ca raport între prelvările 
obligatorii  (impozite,  taxe, contribuții) și produsul 
intern brut (PIB): 
 
 
3. Presiunea  fiscală în statele membre 
ale Uniunii Europene  
Ca eșantion de analiz ă a presiunii
fiscale și a efectelor acesteia am apelat la
grupul de țări ce sunt prezente în statele
membre ale Uniunii Europene (UE27), iar ca perioadă de analiz ă a fost re ținut anul 2009,
ultimul an pentru care sunt disponibile date statistice.
Tabel nr. 1
Nivelul presiunii fiscale și parafiscale în
statele membre ale UE, în anul 2009

3. Compulsory  levies pressure (Prpo) 
calculated  as the ratio between mandatory  
levels (taxes, fees, contributions)  and gross 
domestic product (GDP): 
 

3.Tax pressure in member states of  
European  Union 
As a sample analysis of fiscal
pressure and their effects we applied to the group of countries that are present in the
member states of the European Union (EU27) and the period of analysis was incorporated in 2009, the latest year for which statistics are available.
Tabel no. 1
Tax and extra tax pressure level, in the
member states in 2009

Graphical representation of indicators: tax burden rela ted to direct taxes,
indirect taxes related to fiscal pressure and
the pressure caused by social contributions

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

304
Reprezentarea grafic ă a indicatorilor:
presiunea fiscal ă aferentă impozitelor directe,
presiunea fiscal ă aferent ă impozitelor
indirecte și presiunea determinat ă de
contribuțiile sociale eviden țiază mai sugestiv
structura prelev ărilor obligatorii la nivelul
țărilor analizate:

Figura nr. 1 Structura prelev ărilor obligatorii în PIB
la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în
anul 2009

Dac ă ne raport ăm la compozi ția
presiunii fiscale, constat ăm că procentul
contribuțiilor obligatorii în PIB dep ășește în
majoritatea țărilor pragul de 10%, atingând
un nivel maxim de 16,7% în Belgia. La polul opus se afl ă Danemarca, unde nivelul este de
1,92%, dar unde presiunea fiscal ă aferentă
impozitelor este de 46,89%. Și totuși,
Danemarca ocup ă o pozi ție frunta șă în emphasize the suggestive structure of
compulsory levies on the countries level examined:

Figure no. 1 Structure of GDP at the level of
compulsory levies member states of the European
Union in 2009

If we consider the composition of the tax burden, we find that the share of mandatory contributions to GDP in most countries exceeds 10% threshold, reaching a peak of 16,7% in Belgium. The opposite is Denmark, where the level is 1,92%, but where the tax burden of taxes is 46,89%.
And yet, Denmark occupies a leading position in the ranking of countries with a favorable business climate, unlike our country, which, although having a much lower level of taxation, is situated only 44 in
the same top position. If we try to find answers to this situation, maybe we should shift to multiple legislative changes (reported on contributions to health in our country only in 2008 changes were made 3 times, they continued in 2009, not only in terms of rates but also in terms of tax base, changes in mandatory contributions will be recorded in 2011 when they will likely be governed by the Tax Code and special laws not), errors in law , excessive bureaucracy, the large number of tax and extra tax obligations.

According to the table. 1 in the EU27
level, in 2009, the share of compulsory

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

305clasamentul țărilor cu un climat de afaceri
favorabil, spre deosebire de țara noastr ă, care,
deși are un grad de fiscalitate mult mai mic,
se situeaz ă doar pe pozi ția 44 în acela și
clasament. Dac ă am încerca s ă găsim
răspunsuri la aceast ă situație, poate c ă ar
trebui să ne orient ăm spre modific ările
legislative repetate (raportat la contribu țiile
pentru sănătate, în țara noastr ă, doar în 2008
s-au înregistrat modific ări de 3 ori, acestea
continuînd și în 2009, nu doar din punct de
vedere al cotelor ci și din punct de vedere al
bazei de impozitare; modific ări la nivelul
contribuțiilor obligatorii se vor înregistra și în
2011, când acestea vor fi reglementate probabil de Codul Fiscal și nu de legi
speciale), erorile din legisla ție, birocra ția
excesivă, numărul mare de obliga ții fiscale și
parafiscale.
Conform datelor din tabelul nr. 1 la
nivelul UE27, în anul 2009, ponderile cele mai mari ale prelev ărilor obligatorii în PIB au
fost înregistrate în Belgia, Danemarca, Germania, Fran ța, Italia, Austria, Finlanda,
Suedia acestea având ponderi peste 40%. Cele mai mici ponderi, sub 30%, s-au înregistrat în Irlanda, Letonia, Lituania, România, Slovacia.
În România, în anul 2009, presiunea
prelevărilor obligatorii a înregistrat un nivel
de 28%, adic
ă cu 12,6 puncte procentuale mai
puțin decât media în UE27 și cu 1,58 puncte
procentuale mai mult decât nivelul minim înregistrat de Letonia. Nivelul din România al acestui
indicator pozi ționează țara noastr ă pe locul al
doilea în rândul țărilor comunitare, dup ă
Letonia, cu o pondere redus ă a prelev ărilor
obligatorii în PIB (dar, a șa cum am precizat și
în alte studii efectu ate, presiunea fiscal ă se
determină prin raportarea cuantumului
prelevărilor colectate la PIB și nu al celor
datorate). În ciuda acestei realit ăți,
contribuabilii români resimt agresivitatea
fiscalității, deoarece fiscalit atea din România,
deși comparabil ă cu a altor state comunitare,
nu poate fi apreciat ă fără a ține cont de faptul
că PIB/locuitor în România este într-un raport
mult inferior fa ță de cel realizat în alte state levies higher GDP were recorded in
Belgium, Denmark, Germany, France, Italy, Austria, Finland, Sweden share them with over 40%. The lower weights more than 30% were registered in Ireland, Latvia, Lithuania, Romania, Slovakia. In Romania, in 2009, the pressure has been compulsory levies a 28% level, ie by 12.6 percentage points less than the average in the EU27 and 1.58 percentage points more than the minimum recorded by Latvia.
The level of this indicator positioned Romania ranks second among EU countries
as Latvia, with a low share in GDP mandatory levies (but, as I noted in other
studies, the tax burden is determined by comparing the amount collected samples of the GDP and not due). Despite this reality, the Romanian taxpayers feel aggressive taxation, because taxation in Romania, although comparable with other member states can not be as sessed without taking
into account the fact that GDP per capita in Romania is in a ratio much lower than that made in other EU countries. Also, in our country there are a large number of taxes, mandatory contributions, special tax, which emphasizes the perception of a high tax burden.
For a more accurate positioning Romania in the EU27, in terms of GDP share of compulsory levies, consider the
need for a dynamic analysis of this indicator, as shown by the data presented in the table
2.

Tabel no. 2
GDP compulsory levies pressure in EU,
during 1995-2009 (%)

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

306din Uniunea European ă. De asemenea, în țara
noastră există un num ăr foarte mare de
impozite, taxe, contribu ții obligatorii, taxe
parafiscale, ce accentueaz ă percepția unei
poveri fiscale ridicate. Pentru o pozi ționare mai exact ă a
României în cadrul UE27, din punct de vedere al ponderii prelev ărilor obligatorii în
PIB, consider ăm că este nevoie de o analiz ă
în dinamic ă a acestui indicator, a șa cum
rezultă din datele prezentate în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Presiunea prelev ărilor obligatorii în PIB în
țările UE, în perioada 1995-2009 (%)

Datele din tabelul nr. 2 indic ă faptul
că în perioada 2000-2009 majoritatea statelor
membre UE au înregistrat o sc ădere a
presiunii prelev ărilor obligatorii în PIB,
excepție făcând totu și un num ăr de 9 state,
unde sarcina fiscal ă a înregistrat o cre ștere:
Cehia, Estonia, Italia, Cipru, Ungaria, Malta,
Austria, Portugalia, Slovania.

Data in the table. 2 shows that during
2000-2009 the majority of EU member states have recorded a pressure drop in GDP compulsory levies, except, however, a number of nine states where the tax burden
grew: Czech Republic, Estonia, Italy, Cyprus, Hungary, Malta, Austria, Portugal,
Slovan. In the year 2009 compared to the level recorded in 2000, Malta and Cyprus
have seen a sharp increase in the tax burden, ie by 7,5% in Malta and 5,5% in Cyprus. In contrast to Slovakia and Finland found that
significant declines. In Romania there is a reduction in the level of tax burden by 2,4 percent over 2000, but this should be read in conjunction with a number of issues: economic and financial crisis, and the revenue collected reducrea size of the GDP (with 7,1% lower in 2009), maintaining the trend of direct tax revenue exceeded the revenue from taxes on consumption.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

307 În anul 2009 fa ță de nivelul fa ță de
nivelul înregistrat în anul 2000, Malta și
Cipru au înregistrat o cre ștere vertiginoas ă a
sarcini fiscale, respectiv cu 7,5% în Malta și
cu 5,5% în Cipru. La polul opus s-a aflat Slovacia și Finlanda care au înregistrat
scăderi semnificative. În România se constat ă
o diminuare a nivelului presiunii fiscale cu 2,4 procente fa ță de anul 2000, dar acest
aspect trebuie coroborat cu o serie de aspecte referitoare la: efecte le crizei economico-
financiare, reducrea m ărimii veniturilor
colectate precum și al nivelului PIB (cu 7,1%
mai mic în 2009), p ăstrarea tendin ței de
depășire a veniturilor din impozitele directe
de către veniturile din im pozitele pe consum.

Figura nr. 2 Presiunea prelev ărilor obligatorii în PIB în
statele membre ale Uniunii Europene, în anul 2009
comparativ cu anul 2000

4. Concluzii 
Din punct de vedere conceptual,
presiunea fiscal ă generat ă de impozite
prezintă dificult ăți determinate de
cuantificarea impozitelor indirecte, încercând astfel prin cercetarea efectuat ă să găsim
posibilități de cuantificare a presiunii fiscale
pentru ambele categorii de impozite (directe și indirecte). Dac ă în cazul impozitelor
directe gradul de fiscalitate influen țează
comportamentul de conformare voluntar ă sau
comportamentul de evazionist, în cazul impozitelor indirecte nu putem vorbi,
 Figure no. 2 GDP compulsory  levies pressure in EU 
member states in 2009 vs 2000 
 
4.Conclusions  
From a conceptual standpoint, the
overall tax burden of taxes due to difficulties quantifying indirect taxes, an effort by the research done to find ways to quantify the tax burden for both categories of taxes (direct and indirect). If the level of taxation for direct taxes aff ect the behavior of
voluntary compliance or tax evasion behavior, in the case of indirect taxes can not speak proper, the manifestations of fiscal behavior, but the general behavior of economic events, such as the reaction in the
economic subject form of consumption or the consumption structure. Derived from consumer behavior also the behavior of saving or investment, etc
We also appreciate that the
distinction between the components of the tax burden is important for the following respects:
1.
The taxpayer has a different
perception for tax and social contributions. If the tax is seen as an irreplaceable loss (not affected because of the principle of budget revenue), social contributions are perceived as a guarantee or insurance (for pension, health). Co ntributions to the

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

308propriu-zis, de manifest ări ale
comportamentului fiscal, ci manifest ări ale
comportamentului general economic, cum ar fi reacția subiectului economic sub forma
consumului sau a structurii consumului. Din comportamentul de consum deriv ă și
comportamentul de economisire, cel investițional etc.
De asemenea, apreciem c ă distincția
între componentele presiunii fiscale este important ă din următoarele puncte de vedere:
1. Contribuabilul  are o percepție diferită 
pentru impozit și contribuții sociale. Dacă 
impozitul  este perceput ca o pierdere 
irecuperabil ă (din cauza principiului  bugetar al 
neafectării veniturilor),  contribuțiile sociale sunt 
percepute  drept o garanție sau o asigurare  
(pentru pensie, pentru sănătate). Contribuția la 
fondul pentru șomaj, nefiind de natura asigurări 
directe pe viitor este percepută ca o manifestare  
a unei solidarități sociale. 
2. Capacitatea  administrativ ă a statului 
este diferită pentru cele două categorii de 
prelevări. 
În final, apreciem c ă informa țiile
furnizate de o analiz ă a nivelului presiunii
fiscale sau a componentelor acesteia nu este suficientă dacă nu este completat ă cu
particularit ățile și caracteristicile fiec ărei țări
pe diferite perioade. O necorelare a sistemului fiscal cu mediul economic poate s ă
aibă consecin țe negative asupra viitorului
țării respective. Stabilitatea legislativ ă,
eliminarea corup ției și birocrației, reducerea
numărului obliga țiilor de plat ă sub forma
impozitelor, taxelor, contribu țiilor, eliminarea
lacunelor din sistemul legislativ, îmbunătățirea procesului de colectare a
obligațiilor fiscale, cheltuirea eficient ă a
resurselor colectate sunt doar câteva aspecte ce trebuie avute în ve dere atunci când se
adoptă măsuri ce afeteaz ă sistemul fiscal.

5. Bibliografie  
1. Brezeanu P., Fiscalitate: Concepte,
teorii, politici și abordări practice , Editura
Wolters Kluwer, Bucure ști, 2009
2. Talpoș Ioan, Enache Cosmin, unemployment fund, not to direct the future
of nature is seen as a manifestation of social solidarity.
2.
The administrative capacity of the
state is different for the two categories of samples.
Finally, we consider that the information provided by an analysis of fiscal pressure level or its components is not sufficient unless it is filled with features and characteristics of each country for different periods. A mismatch in the tax system to the economic environment may have negative consequences on the future of that country. Legislative stability, eliminate corruption and red tape, reduce the liabilities in the form of taxes, contributions, bridging the legal system, improving tax collection obligations, efficient spending of resources
collected are only a few aspects to be taken
into account when is adopted measures
affecting tax system.
5.References  
1. Brezeanu P., Taxation: Concepts,
theories, policies and practical
approaches, Wolters Kluwer Publishing
House, Bucharest, 2009 Citiți fonetic
2. Talpo ș Ioan, Enache Cosmin,
Applied taxation , Horizons
Educational Publishing House, Timișoara,
2001
3. Tulai C., Șerbu Simona,
Comparative taxation and tax
harmonization , Paper Science Publishing
House, Cluj Napoca, 2005
4. V ăcărel I., Bistriceanu Gh. D., and
others Public Finance, Sixth Edition –
Didactic and Pedagogic Publishing House, Bucharest, 2008
5. *** www.europe.eu.int –
community law regarding taxation
6.*** www.mfinan țe.ro
7.*** www.taxeimpozite.ro
8. *** www.eurostat.com
9. *** www.insse.ro

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

309

Universitare, Timi șoara, 2001
3.
Tulai C., Șerbu Simona, Fiscalitate
comparat ă și armoniz ări fiscale, Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2005
4. Văcărel I., Bistriceanu Gh. ș.a.,
Finanțe Publice, Edi ția a VI – a , Editura
Didactică și Pedagogic ă, București, 2008
5. ***www.europe.eu.int – legisla ția
comunitar ă privind fiscalitatea
6. ***www.mfinan țe.ro
7. ***www.taxeimpozite.ro
8. ***www.eurostat.com
9. ***www.insse.ro