Analele Universit ății Constantin Brâncu și din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 12011 [616532]

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

157
PRESIUNEA FISCAL Ă LA NIVELUL
STATELOR MEMBRE UE

Prof. univ. dr. DOBROT Ă GABRIELA
Asist. univ. drd. CHIRCULESCU MARIA
FELICIA
Universitatea “Constantin Brâncu și” Tg Jiu,
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea
Afacerilor

Rezumat:
Gradul de dezvoltare al unei economii este
determinat într-o propor ție însemnat ă de structura
sistemului fiscal, de modul în care acesta î și exercită
funcțiile și asigură colectarea resurselor necesare
statului. Un randament fi scal ridicat, pe fondul
acceptabilit ății prevederilor fiscale reprezint ă condiții
ideale ale oric ărui sistem fiscal. În acest context, este
evident faptul c ă majoritatea sistemelor fiscale au
suportat modific ări importante, sub impactul ac țiunii
unui sistem complex de factori. Cre șterea nevoii de
resurse la nivelul diferitelor state s-a reflectat în încercări de identificare a raportului ce permite atât
asigurarea fondurilo r necesare cât și dezvoltarea
economic ă și socială a acestora. Cuantificarea presiunii
fiscale la nivelul state membre ale UE eviden țiază o
paletă largă de rate ale fiscalit ății. În lucrare este
realizată a analiză comparativ ă a gradului de fiscalitate
în statele membre ale UE.

Cuvinte cheie:
presiune fiscal ă, impozite directe,
impozite indirecte

1. Limite ale presiunii fiscale în
cadrul analizelor comparative
Ce este presiunea fiscal ă? În literatura de
specialitate se întâlnesc numeroase accepțiuni, majoritatea fundamentând acest
indicator ca raport între veniturile încasate din impozite și taxe (inclusiv contribu ții
sociale) într-o perioad ă de timp determinat ă și
produsul intern brut realizat în aceea și
perioadă. Evident, este vorba de presiunea
fiscală la nivel na țional, fiind posibil ă însă și
stabilirea acestuia la nivelul agen ților
economici sau la nivelul indivizilor. Aparent,
gradul de fiscalitate poate fi determinat cu ușurință și nu ar trebui s ă se înregistreze THE FISCAL PRESSURE IN THE EU
MEMBER STATES

DOBROT Ă GABRIELA – Professor PhD.
CHIRCULESCU MARIA FELICIA –
Assistant PhD. candidate

University „Constantin Brâncu și” Târgu Jiu

Abstract:
The development of an economy is
determined in a significant proportion by the tax
system structure, by how it exercises its functions and
ensures the collection of state resources. A high tax efficiency, due to the accep tability of tax provisions
are the ideal conditions of any tax system. In this
context, it is obvious that most tax systems have undergone significant cha nges under the impact of
the action of a complex system of factors. Increased
need for resources in various countries was reflected in attempts to identify the relationship that allows
both the securing of the necessary funds and their
economic and social development. The quantification of the fiscal pressure on the EU
member states show a wide range of tax rates. This
paper makes a comparative analysis of the degree of
taxation in the EU member states.

Key words: fiscal pressure, direct taxes, indirect
taxes

1. Limits of fiscal pressure in the
comparative analysis
What is the fiscal pressure? In the
specialized litera ture are found many
meanings, mostly basing this indicator as a ratio between the revenue received from taxes and duties (including social contributions) in a period of time and gross domestic product in the same period. Obviously, this is the national fiscal pressure, it is possible, however, to determine it at the level of companies or
individuals. Apparently , the level of taxation
can be easily determined and should not be impediments in achieving comparative

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

158 impedimente în realizarea unor analize
comparative la nivelul unor țări diferite. Și
totuși, obținerea unor rezultate pertinente nu
este un obiectiv realizabil dac ă n u s e a u î n
vedere o serie de elemente, între care se înscriu: nivelul de trai, structura prelev ărilor
obligatorii, sistemul de protec ție social ă,
politica deficitului bugetar, stabilitatea
veniturilor fiscale, structura demografic ă,
elementele specifice fiec ărei țări privind
componen ța veniturilor fiscale precum și
nivelul la care se iau în considerare, structura proprietății, nivelul democra ției, gradul de
percepere a obliga țiilor fiscale de c ătre
contribuabili ca suporturi ale satisfacerii nevoilor publice și nu ca poveri ap ăsătoare,
gradul de colectare a veniturilor fiscale.
Nivelul presiunii fiscale este un
element important în determinarea
comportamentului cont ribuabililor. Astfel,
realizarea pl ății de bun ăvoie este posibil ă
până la o anumit ă limită, peste aceasta
contribuabilul încercând s ă eludeze o parte a
veniturilor impozabile pentru a ob ține o
diminuare a presiunii fiscale. În consecin ță,
deciziile contribuabilului cu privire la utilizarea venitului sunt influen țate de
fluctuațiile presiunii fiscale. Cre șterea
presiunii fiscale descurajeaz ă economisirea și
investițiile, deoarece impozitul pe venit
love
ște suma total ă economisit ă și venitul
viitor rezultat din utilizarea economisirii. În acest context, pe fondul unei rate de impozitare ridicat ă, contribuabilul poate
decide diminuarea nivelului efortului depus în favoarea unei perioa de mai mari afectat ă
timpului liber sau majorarea consumurilor în detrimentul economiilor. De asemenea, opțiunea pentru evaziunea fiscal ă pare să fie
o rezolvare a problemelor generate de o fiscalitate excesiv ă pentru mul ți contribuabili
(deși manifestarea evaziunii fiscale este o
realitate la nivelul tuturor economiilor din totdeauna, practica a eviden țiat faptul c ă
aceasta se manifest ă cu pregnan ță pe fondul
unor rate de impozitare ridicate). Nu trebuie neglijată nici influen ța pe care o are
fiscalitatea asupra infla ției. Astfel, o majorare analysis of different countries.
And yet, obtaining relevant results is not an achievable goal if you do not take into account several elements, among which are: the standard of living, the structure of compulsory levies, the system of social protection, the policy of budget deficit, tax
revenue stability, demographic structure, country-specific factors on the composition of tax revenues and the level to be taken into account, ownership structure, level of democracy, the degree of collection of tax liabilities by taxpayers that meet the needs of the public and not as heavy burdens,the degree of the collecti on of tax revenue.
The level of fiscal pressure is an important element in determining the behavior of taxpayers. Thus, it is possible to
achieve voluntary payment to a certain limit,
and going beyond that the taxpayer will be trying to circumvent a part of taxable
income to achieve a reduction in fiscal pressure. Consequently, the decisions of the taxpayers regarding his incomes are affected by fluctuations in fis cal pressure. Increasing
the fiscal pressure discourages saving and investment because the income tax hits the total amount saved and the income provided by future savings. In this context, due to high tax rates, taxpayers may decide to reduce the level of effort for a longer period deciding to devote more time to leisure or increasing their consumption at the expense of savings. Also, the option of tax evasion
seems to be a solution to problems resulting from an excessive fiscal pressure for many taxpayers (although tax evasion is a manifestation of reality in all economies, the
practice has shown that it occurs more amid high tax rates). Not be neglected is the influence that taxatio n has on inflation.
Thus, a tax increase will be reflected immediately through the sale prices of the goods or services, which will generate

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

159 a impozitelor va fi reflectat ă imediat prin
intermediul pre țurilor de vân zare al bunurilor
sau serviciilor, fapt ce va genera solicit ări din
partea salaria ților în sensul major ării
salariilor. Legat de cre șterea pre țurilor
datorită majorării impozitelor este și un alt
aspect important, re prezentat de afectarea
gradului de competitivitate al unei economii în plan interna țional.

2. Presiunea fiscal ă în statele
membre ale Uniunii Europene
Dacă analizăm presiunea fiscal ă
exercitată de impozitele directe (tabelul nr. 1)
observăm că presiunea aferent ă acestora tinde
să fie mai ridicat ă în țările în care
redistribuirea veniturilor constituie un obiectiv important al autorit ăților
guvernamentale, precum Danemarca, Suedia,
Finlanda, Belgia sa u Marea Britanie.
Valoarea medie la nivelul întregului grup UE27 a presiunii fiscale aferente impozitelor directe oscileaz ă în perioada de analiz ă în
jurul valorii de 11,7%. Cre șteri semnificative ale presiunii
fiscale aferente impozielor directe s-au înregistrat în perioada de analiz ă în țări
precum Cipru (de la 8,8% în anul 1999 la 11,2% în anul 2009), Malta (de la 8,3% în anul 1999 la 13,9% în anul 2009) și Slovenia
(de la 6,9% în anul 1999 la 9,0% în anul 2009). În cazul Maltei cre șterea se datoreaz ă
în principal impozit ării veniturilor societ ăților
comerciale, în cazul c ăreia a fost l ărgită
considerabil baza de impozitare și a fost
îmbunătățită eficiența colectării. În Cipru,
creșterea se datoreaz ă impozitului a șezat
asupra veniturilor din capital ale societ ăților
comerciale și ale gospod ăriilor și creșterilor
spectaculoase înregistrate în sectorul imobiliar și al construc
țiilor în anul 2007. În
cazul Letoniei, cre șterea presiunii fiscale
aferente impozitelor directe se datoreaz ă
impozitului pe profit, care a adus încas ări
crescânde, în ciuda faptului c ă n u a u f o s t
operate modific ări ale cotei de impozitare.
demands from employees in increasing the
wages. Connected to price increases, due to higher taxes arises another important aspect, represented by the affect ing of the degree of
competitiveness in the international economy.
2. The fiscal pressure in the
Member States of the European Union
If we look at fiscal pressure exerted
by direct taxes (Table no. 1) we can see that
their corresponding pressure tends to be higher in countries where income redistribution is an important objective of
government authorities, such as Denmark,
Sweden, Finland, Belgium and UK . The
average value of the group-wide EU27 of the direct fiscal pressure of taxes during the
analysis oscillates around 11.7%. Significant increa ses in the fiscal
pressure related to direct taxes were recorded during the an alysis of countries
like Cyprus (from 8.8% in 1999 to 11.2% in 2009), Malta (from 8.3% in 1999 to 13.9% in 2009) and Slovenia (from 6.9% in 1999 to
9.0% in 2009). In Malta the increase mainly due to revenue taxes for company,for which the tax base was significantly expanded and the tax collection was efficiently improved. In Cyprus, the increase is due to taxes on income from the capital of companies and households and the sp ectacular increases
recorded in property and construction sectors in 2007. In Latvia, the increased fiscal pressure of direct taxes is due to income taxes, that brought increased revenue, despite the fact that there have been
no changes to the tax rate.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

160 Presiunea fiscal ă aferentă impozitelor directe
în țările UE, în perioada 1995-2009 (%)

Sursă: www.europa.eu.int, Statistica Eurostat
Prelucrări proprii pe daza datelor de pe Eurostat

Reduceri importante ale presiunii
fiscale aferente impozitelor directe s-au înregistrat în țări precum Slovacia (de la
10,8% în anul 1995 la 6,0% în anul 2009), Suedia (de la 19,8% în anul 1995 la 17,0% în anul 2009), Polonia (de la 11,7% în anul 1995
la 7,4% în anul 2009), Ir landa (de la 13,6% în
anul 1995 la 10,3% în anul 2009) și în
Estonia (de la 10,9% în anul 1995 la 7,6% în
anul 2009). În Suedia, reducerea presiunii fiscale aferente im pozitelor directe în
perioada supus ă analizei constituie o
consecință a încetinirii ritmului de cre ștere
economic ă. În Bulgaria, reducerea acestui
indicator se datoreaz ă unor importante m ăsuri
de politic ă fiscală promovate de autorit ățile
guvernamentale: reducerea cu dou ă treimi a
cotei de impozit pe profit în anul 2000, modificarea regimului fiscal al amortiz ării
activelor imoblizate și o atenaure progresiv ă a
cotelor de impozit pe venit, pân ă la
introducerea impozit ării propor ționale în anul
2008. În Slovacia, reducerea se datoreaz ă The fiscal pressure related to direct taxes
in EU countries during 1995-2009 (%)

Source: www.europa.eu.int , Eurostat statistics
Own processing based on data from Eurostat

Significant reductions in fiscal
pressure related to di rect taxes has been
recorded in countries such as Slovakia (from
10.8% in 1995 to 6.0% in 2009), Sweden (from 19.8% in 1995 to 17 0% in 2009), Poland (from 11.7% in 1995 to 7.4% in 2009), Ireland (from 13.6% in 1995 to 10.3% in 2009) and Es tonia (from 10.9% in
1995 to 7.6% in 2009). In Sweden, reducing
the fiscal pressure related to direct taxes in the period under review is a result of
slowdown in economic growth. In Bulgaria, the reduction of this indicator is due to important fiscal policy measures pursued by the government: the reduction by two thirds the rate of income tax in 2000, the changing in the tax regime for depreciation of fixed assets and the progres sive alleviation of
income tax rates until the introduction of proportional taxation in 2008. In Slovakia,
the reduction is due to the progressive

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

161 deminuărilor progresive ale cotelor de
impozitare utilizate în cazul impozitului pe profit începând cu anul 1999 și înlocuirii
sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice cu un sistem de
impozitare ce folose ște o cotă proporțională.
De asemenea, observ ăm că valori
ridicate ale acestui indi cator se înregistreaz ă
în cazul țărilor mai dezvoltate, care au și un
nivel mai ridicat al prou sului intern brut pe
locuitor valori mai reduse înregistrându-se în cazul țărilor mai pu țin dezvoltate (noile state
membre). De men ționat este faptul c ă în anul
2009 România s-a num ărat printre țările cu
cel mai redus nivel al acestui indicator în cadrul grupului UE27. Dacă avem în vedere media presiunii fiscale
aferente impozitelor directe pentru întreaga
perioadă de analiz ă pentru fiecare țară a
eșantionului în parte, putem grupa aceste țări
în patru categorii, c onform figurii nr. 3.1.:

Figura nr. 1 Structura prelev ărilor obligatorii în
PIB la nivelul statelor membre ale Uniunii
Europene, în anul 2009

Evolu ția valorilor minime, medii și
maxime ale presiunii fiscale aferente impozitelor directe indic ă o distribu ție
inegală a țărilor eșantionului, valoarea
minimă oscilând în intervalul 5%-8%, cea
medie situându-se în in tervalul 11%-13%, iar
cea maxim ă în intervalul 29%-31%. decrease in tax rates of the income tax since
1999 and replacing the progressive tax system aimed at individual income with a system that uses a proportional share. Also, there can be noted that high values of this indicator are registered for the more developed countries, which have a higher level of GDP per resident, lower
values being recorded for the least developed countries (new member states). It is worth mentioning that in 2009 Romania was among the countries with the lowest level of this indica tor in the EU27 group.
If we consider the average fiscal pressure related to direct taxes for the entire sample analysis for each country separately,
we group these countries into four
categories, as shown in Figure no. 3.1.:

Fig.3.1 The average level of fiscal pressure related
to direct taxes in the EU27, during 1995-2010

The evolution of the minimum, average and
maximum direct fiscal pressure of taxes indicates an uneven distribution of sample countries, the minimum amount varying between 5% -8%, th e average hovering
between 11% -13% and the maximum range 29% -31%.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

162 În ceea ce prive ște evoluția presiunii
fiscale aferente impozit elor indirecte pentru
țările din grupul UE27 în perioada 1995-2010
(tabelul nr. 2.) observ ăm că țările care
compun e șantionul înregistreaz ă valorii ale
presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte în jurul valorii medii pentru UE27, care variază în intervalul 12%-13%. Reduceri
elocvente ale presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte s-au înregistrat în perioada de analiz ă în cazul Spaniei (de la
10,% în anul 1995 la 8,7% în anul 2009),
Irlandei (de la 14,5% în anul 1995 la 11,0% în anul 2009), Greciei (de la 12,8% în anul
1995 la 11,1% în anul 2009), Spaniei (de la
10,7% în anul 1995 la 8,7% în anul 2009), Slovaciei (14,5% în anul 1995 la 10,3% în anul 2009) și Regatului Unit (de la 13,4% în
anul 1995 la 11,6% în anul 2009). Cre șteri
semnificative ale presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte s-au înregistrat în perioada de analiz ă în țări precum Estonia (de
la 13,2% în anul 1995 la 15,0% în anul 2009), Cipru (de la 11,4% în anul 1995 la 15,0% în
anul 2009), datorit ă majorării substan țiale a
consumului, și în Suedia (de la 15,9% în anul
1995 la 18,9% în anul 2009).
Presiunea fiscal ă aferentă impozitelor indirecte în
țările UE, în perioada 1995-2009 (%)
Tab. nr. 2
Regarding the evolution of indirect
fiscal pressure of ta xes in the EU27 group of
countries during 1995-2010 (Table no. 2.) there can be noted that countries that make
up the sample, recorded average amount of indirect fiscal pressure of taxes for the EU27, which varies between 12% -13%. Striking reductions in indirect taxes related
to fiscal pressure were recorded during the analysis for Spain (from 10% in 1995 to 8.7% in 2009), Ireland (from 14.5% in 1995 to 11.0% in 2009), Greece (from 12.8% in 1995 to 11.1% in 2009), Spain (from 10.7% in 1995 to 8.7% in 2009 ) , Slovakia (14.5%
in 1995 to 10.3% in 2009) and the UK (from 13.4% in 1995 to 11.6% in 2009). Significant increases in indirect taxes related
to fiscal pressures were recorded during the
analysis of countries such as Estonia (from
13.2% in 1995 to 15.0 % in 2009), Cyprus
(from 11.4% in 1995 to 15.0% in 2009) due to substantial increase in consumption, and in Sweden (from 15.9% in 1995 to 18.9% in 2009).
The fiscal pressure related to indirect taxes in
EU countries during 1995-2009 (%)
Tab. no. 2

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

163 Conform datelor prezentate în tabelul
nr. 2, în cazul presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte, nu mai exist ă o
discrepan ță între țările dezvoltate și cele mai
puțin dezvoltate. Astfel, se înregistreaz ă
valori de peste 14% pentru acest indicator atât pentru unele țări dezvoltate din cadrul
grupului, precum Danemarca, Suedia, Fran ța,
cât și pentru unele țări în curs de dezvoltare,
precum Bulgaria, Slovenia sau Ungaria. Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator (sub 12%) se înregistreaz ă, în
special, în țările în curs de dezvoltare din
cadrul grupului, precum Lituania, Slovacia, Cehia.
Repartizarea țărilor ce formeaz ă
eșantionul pe categorii în func ție de mărimea
medie a presiunii fiscale aferente impozitelor
indirecte este redat ă în figura nr. 2.

Figura nr. 2. Nivelul mediu al presiunii fiscale
aferente impozitelor indirect e în UE27, în perioada
1995-2009

Dacă avem în vedere valorile extreme
și valorile medii înregistrate în perioada de
analiză în cazul presiunii fiscale aferente
impozitelor indirecte, remarc ăm faptul c ă
acestea sunt mai pu țin dispersate decât în
cazul presiunii fiscale aferente impozitelor directe. Valoarea medie a indicatorului pentru întregul grup este una stabil ă, situându-se în
fiecare an al perioadei de analiz ă între 13,2%
și 14,3%, ceea ce reflect ă în bună măsură
eforturile fiec ărui stat membru al Uniunii
Europene în direc ția armoniz ării legisla ției               According to data presented in the
table. 2, where the fiscal pressure is related to indirect taxes, there is a discrepancy between the developed and less developed countries. Thus, the values are above 14% for this indicator for both some of the developed countries group, like Denmark,
Sweden, France, and for some of the less developed countries such as Bulgaria, Slovenia and Hungary. Lowest levels of this indicator (below 12%) are recorded, particularly in developing countries within the group, such as L ithuania, Slovakia,
Czech Republic.
The distribution of countries forming
the sample into categories depending on the size of the average indirect fiscal pressure of taxes is shown in Fig. 2.

Fig. no. 2. The average fiscal pressure of indirect
taxes related EU27 during 1995-2009

If we consider the extreme values
and the medium values recorded during the analysis of fiscal pressu re of indirect taxes,
there can be noted that they are less dispersed than in fiscal pressure of direct taxes. The average value of the indicator for the whole group is stable, standing in each year of the analysis between 13.2% and 14.3%, largely reflecting the efforts of each member of the European Union to harmonize tax legislation on indirect taxes. According to the no. 2 schedule and

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

164 fiscale referitoare la impozitele indirecte.
Conform graficului nr. 2 și datelor
prezentate în tabelul nr. 2, în anul 2009 ponderile cele mai mari ale presiunii fiscale
aferente impozitelor indirecte au fost înregistrate în Danemarca (16,8%) Bulgaria (16,6%), Ungaria (16,3 %), Suedia (18,9%),
valorile cele mai reduse fiind înregistrate în țări precum Cehia (11,4 %), Irlanda (11,0%),
Spania (8,7%), Letonia (10,6%), Lituania (11,3%) și Slovacia (10,3%).

Graficul nr. 2 Presiunea fiscal ă aferentă
impozitelor indirecte în PIB, în statele membre ale
UE, în anul 2009 comparativ cu anul 2000

Din datele prezentate observ ăm că
peste media comunitar ă înregistrat ă în anul
2009 (13,2%) se situeaz ă un număr de 12 țări:
Bulgaria (16,6%), Danemarca (16,8%), Estonia (15%), Fran ța (14,8%), Italia
(13,6%), Cipru (15%), Ungaria (16,3%), Malta (14,2%), Austria (14,6%), Slovenia (14,3%), Finlanda (13,4%) și Suedia (18,9%),
iar sub aceast ă medie se situeaz ă 15 țări:
Belgia (12,6%), Cehia (11,4%), Germania (12,6%), Irlanda (11,0 %), Grecia (11,1%),
Spania (8,7%), Lituan ia (11,3%), Luxemburg
(11,9%), Letonia (10,6 %), Olanda (11,9%),
Polonia (12,8%), Portugalia (13,0%), România (11,0%), Slovacia (10,3%) și
Regatul Unit (11,6%). data presented in the table. 2, in 2009 the
share of higher fiscal pressure of indirect
taxes have been recorded in Denmark (16.8%), Bulgaria (16.6%), Hungary (16.3%), Sweden (18.9%) lowest values being registered in countries like the Czech Republic (11.4%), Ireland (11.0%), Spain (8.7%), Latvia (10.6%), Lithuania (11.3%) and Slovakia (10.3%).

Chart 3.1. The fiscal pressure of indirect
taxes in the GDP in the EU member states, in 2009 compared with 2000
From the data we see that over the EU
average recorded in 2009 (13.2%) there are a total of 12 countries : Bulgaria (16.6%),
Denmark (16.8%), Estonia (15%), France ( 14.8%), Italy (13.6%), Cyprus (15%), Hungary (16.3%), Malta (14.2%), Austria (14.6%), Slovenia(14.3%), Finland (13.4%) and Sweden (18.9%), and below this
average rank 15 countries: Belgium
(12.6%), Czech (11.4%), Germany (12.6%) Ireland (11.0%), Greece (11.1%), Spain (8.7%), Lithuania (11.3%), Luxembourg (11.9%), Latvia (10.6%), Netherlands (11.9%), Poland (12.8%) , Portugal (13.0%),
Romania (11.0%), Slovakia (10.3%) and UK
(11.6%).

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

165 3. Concluzii
În urma analizei efectuate cu privire la
nivelul presiunii prelev ărilor obligatorii în
UE27 pe intervalul de timp 1995-2009 am evidențiat următoarele:
ƒ nivelurile cele mai reduse ale acestui
indicator (sub 30%) se înregistreaz ă,
în special, în țările în curs de
dezvoltare din cadrul grupului, precum Bulgaria, Lituania, România;
ƒ în intervalul 30%-35% al acestui
indicator fac parte: Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia Slovacia;
ƒ un nivel al presiunii prelev ărilor
obligatorii cuprins între 35%-40% se regăsește în următoarele state membre
ale UE27: Cehia, Italia, Luxemburg,
Ungaria, Olanda, Slovenia, Regatul
Unit;
ƒ în intervalul 40%-45% al presiunii
prelevărilor obligatorii sunt cuprinse
un număr de 5 țări: Belgia, Germania,
Franța, Austria, Finlanda;
ƒ Danemarca și Suedia sunt singurele
state membre ale UE27 care înregistreaz ă un nivel mediu al
presiunii prelev ărilor obligatorii pe
intervalul de timp cuprins între 1995 și 2009 peste 45% (Danemarca
49,0%, iar Suedia 49,5% ).
Analiza efectuat ă pe elementele
structurale componente ale presiunii fiscale globale, pentru acela și eșantion și aceeași
perioadă de analiz ă a permis reliefarea
următoarelor aspecte care caracterizeaz ă
sistemele fiscale europene:
¾ presiunea fiscal ă aferent ă
impozitelor directe tinde s ă
fie mai ridicat ă în
țările în care redistribuirea veniturilor
constituie un obiectiv important al autorităților guvernamentale;
¾ valoarea medie a presiunii fiscale
aferente impozitelor directe oscileaz ă în
perioada de analiz ă în jurul valorii de 12%;
¾ valoarea medie a presiunii fiscale
aferente impozitelor indirecte nu mai exist ă o
discrepan ță între țările dezvoltate și cele mai 3. Conclusions
The analysis performed on samples
required pressure level in the EU27 over the period 1995-2009 have shown the following:
ƒ the lowest levels of this indicator
(below 30%) are recorded, particularly in developing countries within the group, such as Bulgaria, Lithuania, Romania;
ƒ within the range 30% -35% of this
indicator are: Estonia, Ireland, Greece, Spain, Cyprus, Latvia, Malta, Poland, Portugal, Slovakia;
ƒ compulsory levies pressure level
between 35% -40% are found in the following EU27 member states: Czech Republic, Italy, Luxembourg,
Hungary, Netherlands, Slovenia,
United Kingdom;
ƒ within the interval 40% -45% of the
pressure of compulsory levies are included a number of five countries:
Belgium, Germany, France, Austria, Finland;
ƒ Denmark and Sweden are the only
member states of the EU27, which recorde an average pressure of compulsory levies on the interval of time between 1995 and 2009 over 45% (Denmark 49.0% and Sweden 49.5%).
The analysis performed on the components of structural elements of the overall fiscal pressure for the same sample and the same period of analysis has allowed the highlighting of the following issues that characterize European tax systems:
¾ the fiscal pressure of direct taxes
tends to be higher in countries where income redistribution is an important objective of
government authorities;
¾ the average fiscal pressure related
to direct taxes during th e analysis oscillates
around 12%;
¾ the average fiscal pressure of
indirect taxes is no longer represents a discrepancy between developed and less

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2011

166 puțin dezvoltate;
¾ valorile presiunilor aferente
contribuțiilor sociale sunt relativ dispersate în
jurul mediei, care este destul de stabil ă,
situându-se în fiecare an al perioadei de
analiză foarte aproape de nivelul de 12%;
¾ niveluri înalte ale presiunii aferente
contribuțiilor sociale se înregistreaz ă în țări
dezvoltate, vechi state membre ale Uniunii Europene.
4. Bibliografie
1. Brezeanu P., Fiscalitate: Concepte,
teorii, politici și abordări practice , Editura
Wolters Kluwer, Bucure ști, 2009
2. Dobrotă, G., Chirculescu M.F., Tax
policy
and economic development, IECS 2010,
The Economic world’s destiny: crisis and globalisation?, Sibiu, 2010;
3. Dobrotă, G., Fiscalitatea direct ă în
România și UE, Analele UCB,
Seria Economie, nr. 3/2010, pag. 21-30;
4. Talpoș Ioan, Enache Cosmin,
Fiscalitate aplicat ă, Editura
Orizonturi Universitare, Timi șoara,
2001
5. Tulai C., Șerbu Simona, Fiscalitate
comparat ă și armoniz ări fiscale, Editura
Casa Cărții de Știin
ță, Cluj Napoca, 2005
6. Văcărel I., Bistriceanu Gh. ș.a.,
Finanțe Publice, Edi ția a VI – a , Editura
Didactică și Pedagogic ă, București, 2008
7. ***www.europe.eu.int – legisla ția
comunitar ă privind fiscalitatea
8. ***www.mfinan țe.ro
9. ***www.taxeimpozite.ro
10. ***www.eurostat.com
11. ***www.insse.ro developed;
¾ the values of social contributions
related to fiscal pressure are relatively dispersed around the average, which is quite stable, hovering in each year of the analysis very close to 12%;
¾ high levels of the pressure of
social related contribut ions are recorded in
developed countries, old European Union
member states.
4.References
1. Brezeanu P., Taxation:
Concepts, theories, po licies and practical
approaches, Wolters Kluwer Publishing
House, Bucharest, 2009
2. Dobrot ă, G., Ungureanu D.,
Chirculescu M.F., Tax policy and
economic development, IECS 2010, The
Economic world’s destiny: crisis and globalisation?, Sibiu, 2010; 3. Dobrot ă, G., Direct taxation in
Romania and European Union, Analele UCB, Seria Economie, nr. 3/2010, pag. 21-30; 4. Talpo ș Ioan, Enache Cosmin,
Applied taxation , Horizons Educational
Publishing House, Timi șoara, 2001
5. Tulai C., Șerbu Simona,
Comparative taxation and tax
harmonization , Paper Science Publishing
House, Cluj Napoca, 2005 6. V ăcărel I., Bistriceanu Gh. D.,
and others Public Finance, Sixth Edition –
Didactic and Pedagogic Publishing
House, Bucharest, 2008
7. *** www.europe.eu.int
–
community law regarding taxation 8.*** www.mfinan țe.ro

9.*** www.taxeimpozite.ro
10. *** www.eurostat.com
11. *** www.insse.ro