Ana Barcari@mail.ru 801 Partea1 Text

ONIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Catedra de stlințe socioumane Com dr. Mihai Braga Lector apere Ecaterina Lovsvans, Dr Constante Lotovane Conf dr Vicor Rocactue Conf ar. Gheorghe Stobs Prof dr hab Tudor Viteonu ISTORIA FILOSOFIEI Cica de preteert vru. 2066 Reductor responuabll: con. dr. Mikal Braga © ari: Filosofia, problemele și rolul ci în societate Conceptia despre lume, caracterul ei soclal-lstorie. ‘Structure concepției despre lume n gecunul vieții fecare om Ws crează o imagine despre realitate Chiar din copilarie ef incearcă să găsească răspuns la un sir de intrebari, care-l Iaminta. Ce este Universal și cum a fost crean? Ce prezintă omul in acest Univers imens? Cum se dezvolta socieales? Ce este fericirea ete? Respuncind În intrările puse de practica si gindirea umani ‘oumenii îi formesză 0 mumită inchipuie despre realates Inconjurdtoare. Anume aceste inchipui, imagini si stau ln baza concspliei despre lume, „Conceptia despre fume este un ansariblu de reprezentari si idei despre natura, societate, despre om si locul ivi In lume. Concept despre lume include de semeni intelegerea și aprecierea de care om n sensului vieti și activiat sale, 4 destinului omeniri și sensului ‘sonei. n sensul fag ca include ansamblul convingerilor si idealurilor flosofce. stimince. social police, morte, estetice, religioase ale oamenilor. „Raporturile omului ca umes inconjartoare, cu socletaes, locul stu ca Gath, locul iuni, acități i crealel sale în aceaată fume unt probleme caractecstice centrale ale concepției despre lume. Conceptia despre Ime are un caracter Istoric, ea se schimbă tn dependents de dezvoltarea societati. Cu cl ne adincim mai malt ln tmecutul istorie parerile Oamenilor despre umes inconjuratoare sunt mai fantastice. in ele perită un sr de fiinte, puteri supranaturale, are au menirea de a fi principale în aceste conceptii si de i indeplini roluri mare. Cu ajutorul lor sunt explicate cele mai esentiale probleme ale existentei Mai tiziv. odată cu dezvolirea stintelor, aceste păreri sunt Inlocuite ce stele, care refecta mai adecvat realitatea. Tabloul despre lume se schimba, puterile supranaturale, ce jucau rolul esentl în fundamentul părerilor umane, vin să fe înlocuite ca limu since. propri In funcție de structura sociale si economică distingem elemente ul: coneepiei despre ume comune poponuli sau natiunii precum si membrilor unei clase sociale. Vaictale individuale ale concepției despe lume sunt determinate de paniculaitațile existentei ingiiduale, de condiție speciice de instruc, educaie i practică sociala, de tipul temperamental al individului Deci concepția despre lume evoluira nu numai de la 0 formatiane socials În alta, e și de În un individ ta altul. Oumeni, ee vaiese îm aceeasi epoca, ba chiar și în acceasi familie, pot aves taie concepts despre lume. Acest apt € determinat de elementele spirituale ce participa la formarea concepției despre lume. Fenomenul siteul numit conceptie despre lume are o structuri compusă. EI cuprinde 0 sistema de blocuri și elemente ale cdnstiinte: i cutii umane. Parti componente ale concepliei despre lume sunt cumosiațile gindurile, emorile. aspirație, proiectele, convingerii. valori spinmuale În genere, toate aceste fenomene panieipante În confguriea conespie sespre tume, pot fi ieapanite in doua blocuri principale “Primul este blocul intelectual. Specificul ui conta în refecirea decvata a lumii inconjuratoare, acumularea cunostintelor. purificarea or de iuzi și reali ‘Al doilea este blocul emotional și de componament. EL ese angajt spre formarea unei atitudini faă de natura, sociale îi om. Inir-o oarecare măsuri acest bloc este contrar primului bloc. Dacă primo! ¢ orient la acumulaea cmoginteler adecvate, atunci i doilea e orientat spre formarea Unui anumit mod de vats, spe conceperea souret umane, sensului acvitatl noastre pe pânint. Dit i foe pane valorile sprivale convingerile, aspiratie, proectele Nu e greu de isles ca toate elemeatele si Docurie conceptiei denpre lume nu sunt răzlețe, ca Inte ele exita o anumita coerenta, că unele din ele le pot determina pe altele. unele-s principale. alele Odata cx destisurrea revolutiei tebnicorștintice. amplificarea votului stimei si tehnicii în practica sociala, în Cultura umană un loc de baza av Ocupat Cunostintele since, însa absolutizares tor în mars masura 2 adus nu numai la urmari positive. el si negative. Sra reat © poziție seietistă i tehnicist, care preamârste roll inte și tehnicii im deavolinea umana, nu neagă direct, dar în mare mas enueaza rolol Culturii umanitare, ceea ce a creat și 0 anumi stiudine (ta de matura și societate intrun fl nepăsător, care poate mduce a cataciime, mai ales cataclisme de tip ecologie, De aceea, în ultimul timp se accentucsza tot mai mult prioritatea interesclor Pentru 2 ne 2 mai tize seama de continutul conceptici despre lume, cum se fennează 11 diferiti inaiizi, © necesar, de A fice cunestinta cu notiunile de percepere si viziune a lumii. Panca emotional-pihclozica 4 concep Venomenul mumit perceperea lumii, în care e reflect nivelul ispoziii. sentemeatior, teozatilor. La uni oameni In conceptia despre lume um rol hotăitor 1+ joacă partea emoționa-psiholoica Viata umană generează o gumă compust de emoti, printre care sunt mi elemente pozitive, cit si negative. Oamenilor le um propri sentimente luminoase: iubea. mindria, ‘erica Și negative: de einredere în puerile sale, neputinta, singurtate, amarâciune, neliniste, tied, desperare. Ele acționează direct la modul individual de percepere a lumii, lar concordanta diferitor sentimente crează diferite vinuri de percepere a lumii. În sentimente, dispoziții se dezvaluie ‘inpejuraile din iata oamenilor, deosebirea de pezile social și politica; minta si sănattea. Dispoztia emotionala poate fi de bucurie, teicire, optimistă, plină Je mirinime sufleteased, ori pesimiste, pois, segativa. În sensul geesta să ne amintim eum aprectază sensul vietii rolă romanului tui A. Dumas “Tei muschetari”, DArtnian si mos » DiAvtnian: „Viata mare sens, dac în ea mu există loc pentru eroism si aventuri”, = Mom “Dragul meu, mat nrare sens nich dară în ea există loc penta: eroism si aventuri Diferenta aceasă de percepere a lumii se imuinege nu numai oameni, cbismuti, ci si lz savanți, fesofi. Unii flosofi ma inteleg crpcuivele dezvolarii societati, nu percep rolul Ovulul în natura și societate, si atunei concepțiile lor devin pesimiste, iar alii imtelea penpectivele dezvoltari si conceptia are un colorit optimist, plin de ald. Impuls bogate comeeptei despre lume Hi dau sentimentele morale: nzanea, măriimia, sentimentul datoriei, bucuria, asupra ei se rating amtipozii acesora: “mimienicia evdeteaseă, “melegiulrea, nconcsia Lumea emetionala s individului determină in primal rind forma de percepere a realitatit, care se risfinge supra concepiei despre lume Li configurarea concepției despre lume paricips nu numai sentimentele,seszaile, ci si ratiunea, intelectul. Elementul rational al comeepiei despre lume aleatuleste viziunea um. Rolul aqiuail este formarea unei conceptii integre despre lume din suma de sentimente i senzays rehectae de sublect; de unse a molinilor, dello, de tormare a convine. Comvinerile “constituie “fundamentul viziunii lumii. “Dacă inividol mi-i convins în cuntinele sale, atunci ol pierde baz, uvonta Careia ar putea activa xi imven, ducă cl © comins în cunesințele sale, atunci el poate rs alegă normele, idealurile etice, esteice, juaidce, politice, care vor alta în activitatea sa zilnică. La baza formarii convingerii sta adeviral, De aceea, omul uebut să se incredinjeze, că bagajul său de Cunostiate sunt adevărate Cunosiajele pot fi acumulate pe mai multe căi, O mare pane dn cunosințe oamenii Je acumulează nerțioaal, pentre că aură în sare ‘st supună unui cootrol riguros toate idee, notiunile, teorile existente. Dar in acel timp, trebuie de spus, că o mare parte din cunomințe au fost supuse Contolului în trecut de practica umană. insă aceste cai au un cusur. Ele pot forma 0 atitudine dogmatieă fată ae canostnge. Dogmstistoul este o boala 3 gndiii și e raspindi tag Cel mai inalt nivel dogratismal il atinge în religie, unde stiudinea critica peste comple N Formarea conviggerlor se poate efectua si pe cai rationale une cunostintele. Mele, torile se supun unor indoieli si se controlează adevarul lo. Aeeste cunostinte sigur sunt mai tainice. Seepticismst are el anumite granite, dacă ele sunt ctleate, atunci bile sop, ete In funetie de gradul de profunzime al reflectarii si modalitatea ivan implicate se poste distinge 0 conceptie despre lume ‘bisnuita (nai, spontană) una sitematică Mundamentată teoretic, cae a asimilt prinipiiflosufice si valon sine. Deci avem doua niveluri de concepere a lumi: nivelul obsauit, si nivelul teoretic. Nivelul obisnuit ori cum e adesea numit – flosfia iei = se formeaza fese. El se cristalizează sub acțiunea nivelului de dezvoltare a societății, culturi. elgei, spirului national, profesiei, rit suteteai a oamenilor. Asumă att cunostinte practice, sentimente pozitive, elt si mituri, greseli, fanezi. dispozitii nesanatoase. De obiei, acest nivel e lipsit de logica si nuci sistematizat. Emotile pot depasi ratunea, însă nivelul obisnit ai gindiri, spontan mu poate rezolva problemele compuse, inaintare de evolutin sociala, pentru aceasta e nevoie de o cultura vast, cunostinte profunde, logicd putemicd. De aceste privilegii dispune gindirea teoretica. Din gindirea teoretică face pane si flosoia. Spre deosebire de alte moduri de gindire filosof pretinde să fondeze părerile sale logic, studiază metodologia indir, eviențiază si supune unei critic erestoure scopurile și ideatule în muele carora omenivea waiete și activeaza Tipuri istorice de concepții despre lume. Mitu, rela, Alosafia Gindirea umana se af în continua evoluție. Pentru 2 se cristaliza la nivelul contemporan, gindira a trecut 0 cale lungă 4 mesoiosa. Cu toate et ta dileite popoare această evoluție are forme specifce, în general există o anumită legate in evoluarea conceplilor despre lame. Gindivea sueeeie de În etapele inferioare, bazate pe eleimente fantastice. puteri “supranaturale, alagisme “ln etapce privare, unde în prineipia nveleul gindiii este simta, lopen iunea, Evolutia modului de gindire conduce la schimer vonceisi despre lume, Sunt cunoscute tei tipuri de conceptii des Tue: mil lg. ecou Concept mitologică despre lume Mitoiogia este o forma a conștințe sociale, mod de intelegere 2 lumi caracterisie tuturor popoarelor primitive. Elementul principal at indi minologice este mtu Esema oricarui mit 0 constitue vetestnea fintptica a realeaii naturale si sociale sub forma unor legends, itorisi saw alegorii depre zei, eroi ori ale fine fabuloase, Rédscina obiectivă a 1ehectaii mitice a constituit gradol scazut ai fortelor de producție și implicit al doimarii forelor naturi asupra omului Dim punct de vedere al sferelor tematice distingem mituri eogonice, ce povestee cum au aprut zii sau cum sim impart sibetele, mauri cosmogonice, ce caută să explice și sa reconstiuie paria sau “facerea” lumi; mituri etologce, ce incearca să exlice orvinea unei institut sau a unei tdi, ceremonii. Uncle mituri sunt interpretari simbolice, alegorice ale unor fenomene din nature, ele pivrsază amintirea vamsigurată a unor momente din istona oosrelor respective. Mute mituri simbolizează aspirant omenesti utezatoue: vital de stapinite ale maturi (mitul Tui Proreteu), viol e a dura (Vea), On Sentimente omenesi tere: diagosien elamuita (aurul dai Ore și Euriaiee), prietenia (Oreste si Pins). ioral nemnplint (Eros și Psihet). Sunt mituriexhatologice nnoclitice, în care se deserle moanea coumosul, ir uneori mierea îi 3 iiceputul unei noi evolu. Un loc de seama în atitologle WI Ocupă om si problemele tu: origings, moter, etapele vieți, moanea, greutație, ce le Intineste în calea sa, Mitologia desele realzanle Cultural umane: descoperirea mesesopailor, griului, stabilirea ebieeiurilor, svalelor, rusilor. Care importa mito în, cultura umana? do primul rind, în mitologie pentro prima dată se pun problemele cleme île gin umane: ce exe Univenul? Carer structua lui? Ce este omul și de unde provine ci, ete? Mutu juca rolul de bază în vita spirituală a societ și era un mod e percepere a ear. Mitul indeplinea on sr de unei ovale, Prim intermedi! tui se feea legătura imi trecut si prezent, intre Viata spitaals a dieitor generatii, se formam părerile colective mesei. Gh ich sttornicia Wealorile societăți, stimula anumita forma de conduits, intruchipa cercetările uni inure natura si societate, univers si om, unseat interioare a omului Mitologia a intruchipat in sine saccputurle cunostntlor, sligior, teoriilor police, artelor si fosofel. Specificul intelectual ai mitului Se manifesta prin aceea, CA gindul se releeth prin imagi comente, poetice, metafore. În mi mu exist deosebirea din subiectiv si obiectiv, cultura i natură, fantetie i reaitae Fenomenele naturii sunt fesizat, insfletite, penonicate. Caracterul constinei mitologice treble conceput în condi coneet istorice, cind aceast juca în Viata spirituală 3 socieați rolul de bază. Cu disparitia societății primitive dispare si mitul ca formă enerala de gindire si percepere a lumii. Dar nu sa sfinit procesul iniiat de mitologie Je a Cauta raspuns la intrebanle eentile ale veti umane. Acestea devin intebani de bază la eeelle tipuri de conceptie despre lume. E locul să mentionăm, că 0 data cu treceres ta ate tipuri de gindire si conceptie despre lume modul mitologie de gindire mai are radacini si în gindiea contemporana și partcips la fermarea conșiintei i culturi sociale Concepția religious despre lume Religia provine de în Hinescul (liio). ce înseamnă evlatie, cumosie. crt sacru. eucericie. Religia este © astel de concepe despre lume în cadrul careia cumezterea lumii se face prin dublarea ci in vina paminieasca (murala) si cereasca (supranatuala). Esența religiei constă în credinta evsteniei anumitor puteri supranaturale, ce joaca ua rol primordial în vita Universului si societal. Orice religie nu este doar nimie alteeva deci oglindivea fantastică în inti oamenilor n fonelor exterioare, care dimimuaza vista lor de toate zic, oglindire. în care orele pimimesti iau forma unor foxte suprapamintst Cercetarile sintiice mamursese că în opaile fantastice despre puterile insuflette, care considerabil +s mai putemice decit forte fest ale Omului este reflectat amestecul, pătrunderea necontintt n puterilor strane, spontane ale naturi si societății în viața omului, ce poanta în sine elementul intimplatoruai, neprevâzutulul, catstoței Ponee acestea tajnie: și spontane sunt concepute ca niste puter majore, de care depinde exstenta, aparitia Și dispara oricarui obiect, Hints, socier-1. Deci toate intrebari, ridicate de mitologie ni vegătura cu geneza omului. societăți, Univenulul, sensul si sfaitul ter, apariția cuturii, meseriilor, abiciurilor, iualelor ete. acuma sunt lasate pe sama acestor puteri supranaturale. Religia s-a dezvoltat pe baza perceperii dependenti oameniler de acese forte, care mu se supun nici unui contol, ea apare ca 0 completare luzorie a neputinței societăți fata de cle. În conceptile timpuci despre regi destul de ciudat se umbini raul si binele, puteri demonice și dumnezeiesti. De aceea, oamenii de a incep se temeau la fel de toate foriele supreme. Cu Memea aceste forte oameni le despart in bune si ele, se adeeseasa după ajutor în forțele une impotriva celor rele. Apoi apare notiunea de Dumnezeu, curia i se tribul toate calitățile bune existente, o forta majoră. EL devine sparatorul oamenilor. Dumnezeu e privi ca vegherorul obiceiuior, drepturilor, moravuior, ealuilor. Cu vemea în gindiea relgioast se petrece o coitura esentiala: dorinta egoistă de ari imbuna pe zei, de ari chema in ajutor se imbina cu respectarea dezinteresată, donata ‘de urma calea binelui, cu căutarea editor spirituale spre Dumnezeu. De imtarizea acestui moment in religic € legat dezvoltarea normelor de conduita, idealurilor sociale. Aceasta adesea a ajutat la crearea ideilor ‘umaniste, formarea peroraliății. în cadrul psi rau format norme unice, care regau forma de percepere a lumii, gindirca si conduita Oamenilor. Datorită acestut {apt religia a fost un remediu poternic a reglamentirii sociale, a pistraii moravutiler, traitor și obiceiurlor. Una din misiunile lei care avari capătă sAspincize este formarea constinel de unitate a lumi, de idealuri comune s valori vesnice. Dar biserica a jucat i rolul unul exploatator spiritual mai ales în Evul Mediu, Malti ginitori care erau numiți eretici au fost izolati de societate, chznit, Religia a reeetat fanatim, dușmănie și față oamenii de alte credințe. Adesea dusmânia de moarte aducea la războaie, nu permite nici acum unele confiete să fie rezolvate pe cal pasnice, isenea a avut Și are centrele sale cularale. In cadrul bherei sau ascut reformator și invatati, muzicanți, pictor Ca conceptie despre lume religia și Mlosofa aa puncte de! tangentd. Ambele su prdetimtia de cercetare sl explicare a tainelor Universulol, de a exercita înfiientă supra consiniei umane și conduitei oamenilor. Însă este mare si deosebirea dintre ele. Spre deosebire de religie, care are ca probleme primordiale sufletul a nelinigea ui, speraniele și cretina, fiosofa are în plan prim aspeciele logice, rationale ale conceptiet despre lume și refectă și necesitatea cresinda 3 inelgeri rationale a lumii În fond, gindiea flosofica se deosebesie radical de cea religions, fundamentul ei finduri pozia rațiuni. Observaile asupra naturii. analiza logica, generalizarile, concluzile, dovezile siitiice ex vemeă au început a cesttu din gindire nascocivle, fantezile și insă Spiritul gindini mitologice, lsindurle în sera ani. Miturile raspindite în popor încep a fi revazute si primesc explicatit rationale. lar notiunea de infelepeiune capata o insemnatate nu obisnuit, ci nobil, fină conrapusă ratiunii obisnuite, Este socotit un mod de gindit lipsit de egoism, care e pus la slupa adevărului. Deci trecerea la windirea Fiosofcă este © depasire att a gindrii mitolopice, religioae, Si gindri de tome zilele Incepind cu secolele VIII-V ien. elementul acesta nou – ‘dagostea fats de intelepciune – devine tendinta cea mai de seamă a culturii umane. Tendizta aceasta destul de repede aduce la dezvoltarea siintelor in cadrul filosofiei. Gindirea flnofică a integrat în sine o tendință puterica mu mumai de-a stringe date, i și de a le sentitezs, de a percepe iunea ex ceva integru. Aceste cunomiate se deosebesc de conoginele despre obiectele singular; dispunind de așa cunoginte, ‘iosofii socoteau. că ss poate Sie totul. în afara investgatilor în problemele Universului fiosofa presupunea relectari asupra naturi omului, soartei si veti umane. Filosofia se preula fimdcă ea permite să fie găsite căi frumoste de ‘ezolvire a situatlor, serea Indrumator în condulă și modul de va, Ea era cehmatd să contribuie la reglamentarea relatilor dintre fom si natura, să oformeze cunoștinele și sa coordoneze actiunile. “Avaiia filosofiei a insemnat via unei noi orienta spirituale, cautarea armoniei dintre cunostinte si prectica umană, echilibrarea lor eu convingeile, credinta, sperantele si idealurile umane. Filosofia a concert că cunoștințele tate în afara valorilor spirituale pot aduce aan aut youlus est ot ntact roblemele major: de studiu ale folosfiei au devenit natura și soceta:a. Snuderea paturi de eitre flosofie a adm În dezvoltarea iimelor naturale: matematica, fiica, biologia, asirononia, ete Studierea societaii da și ea Imbold În apariția sinielor soc: ‘storia, junsprudența. politica, ete. În deeurs de dout-uei milenii ‘losotia = schimat, +a Imbogatit și sira concretizat problematica, metodele de cercetare. Însă poziția, menirea ei jovotin ca conceptie despre lume este o sistema te: eit despre matură, om și locul fal în aceasta maturi. Find co-apartă aceasta definite cu ditiniile conceptilor religioasă și nitolopich despre lume, găsim punctele de tangenta. La toate aceste concept obiectul de studiu este Omul si matura, legatura for. Dar ele se deoesbese prin modul de pereepere, nivelul intelectual de rezolvare a problemelor, felul de a prvi aceste probleme, Obiectul Piasafe. Caracterul et Iforie și funețile Plozafei Filosofia este un fenomea cultual bogat si are un canciet poliunetioal, în cadrul ei se rezolva un spectru larg de probleme Dai filosofia wa este cera unic, ea include in sine un sir de scoli, frente fiosorice, În dependentă de aceasta posibitiile ei de analiză, cercetare a realității, rezolvare a problemelor sunt difrte. Uncle se ‘Movotice cercetează doar anumite erimpee Inguste ale reall (Oe exemplu: consti, eligi, politica, umes intetioara a Omului, omâvin, lima, ete). ANGLE cercetează anumite legaturi (de exorph iocaia și istoria, flosoia si stings, filosofia si cultue, cc), Totalitatea aceasta e scoli e fapt suat preocupule dour && ul prosleme inguste, 6 aduce la abgoutizarea acestor probleme 5 deci a saracia obiectului Mosii ea sin. a interesele reale ale fosofei, sunt mult mai hai 5 Mmurvehipeuză în sine diversitatea practic umane. Asa, de exemplu filosoful german Hegel a creat o sistemă larga de Mlosofie: Mosel: atu, ore, polei, dreptului, anl, elgie, moralei. cae reflect ‘opti practic umane. Cu ch mal bogată si mal profenda este concep Mevoflen cu att mai adecvat e reprezentată cultura Invesigațite flesofior în istona cultunt umane se schimbă în ependenid de necesittile practice sociale. Într-o perioada flosoia mai imens se cupă de studit cosmogonice, in aia de dislectica, merodologia cuncasteri, in a ela de problemele societati, existentei umane, ete. Dacă ar’ reprezenta printro geneniizare punctele de vedere ale difeitor sli ilosofice asupra oBlectulul filosofiei, atunci ei at avea urmatoarea schema: Pa ae vedere Tea de study) al sei: ca std Mosehee) despre existentă in geveni. [india anticd, scoala eat, Avistote, steme metanzice din! Eni Media si timpurie noi, ncotomismul, exstentialismel [I Fiosora ere 0 „amarat | Unele 00 Alootice din Chins, | Toaca Reprezenta iasi #1 veal) | 3 Fc Sie 6 Tarata | Uncle sok din China, Tadia și despre cunoascre, ori moralt,|Grecia amica, scoala sav despre om in general 5 Fiesora ei despre tot ce exist, dar nul despre o stra specifica a] reala 4. Filosofia ste 0 Tevatătu | Paton, despre datore, ideal, valor. 5, Filoxota este o Teo, co a] obiectul o anumiră reli 6, Fiovofa mu este teore, 70| Corsete, — neopozivsml, activate flosofia ligristica intclectuala specifică Si mu e legata de un obiect concret al | cunoaseni 7 FiosoBa ei 6 Sita, cae [Arstoiel, Habe, Dears, Ran. Sole phone, eocantiene, Huse pomte si trebuie să fe știința, | Fite, Hegel 5. Filosofia nu este o” tinfa, ea Wationaliomal TEI, mu poate și a trebuie sa fie [exitentatismul, C. Popper Ta 0 coneepiig simi – _ To. Filowotla ma cate concep despre ume Arii ETTORE ie Tass wa veda TITEI erat: 1) sa pentru unii Glovof sh aceea aleatulese majoriutea covimitoure si flosofior, filosofia are obieerel de stă raliatea inconjuratoare: integral său a unor părți ale ei; 2) ca filosofia este: a} o invataturi; b) 0 teorie; €) o sită; 3) ea Blosofia au este o tinta, ci o anumită activitate umint; 44) unii filosof socot cd fiesoia nuri stinta, ci 0 conepie despre lume. Obietul de studiu genera al flosofet este realitatea obieciă si în special legile ei generale de dezvoltare. ind un fenomen cultwal extrem de compus, filovofia are un speci lang defunct. Filosofia cereeieaza, stulază lumea inconjurătoare, ea generalizeazd materialele teoretice ale ator sine, joaca rolul Je metodologie pentru sinele. naturale si sociale, Crislizerzd conceptile oamenilor despre lume. De asemenea et Ingeplinese rolul de pronostic social, are functie consiuctiva, Aici ne vom opri numai 1a două funcții ale filosofii: func conceputa și metodologica, 1. Punctia conceptualh » floret Speciicul flosoflei fifa de celelate forme ale consiiati sociale const in faptul, ca ea consiule un sistem Inchegat de idei, notion si teorii istorice determinate ca privire În realitatea obiectivă, privită sub aspectele cele mai generale. Spre decscbire de sinele particulare, care permit omului st cunoască legi si ceierminari cu o acțiune Testnost la un anumit cere de fenomene, Mlocofa oferă o interpretare e ansamblu 4 lumii si im acest sens este @ conceptie generală despre me, care exprimă “atevdimea “oamenilor fart de realitsten înconjurătoare prin prisma intereselor claselor pe a căror poziții se sitwiaad flosofl Ta bara functieh conceptuale ale flosofiet ste problems relatiei Nodul sezolvict acest fundamentala a ince flo, mai ales a celei modeme este problema raportului dintre materie si cousin, gindire si existența Problema fundamentala are două dati. Prima et ltură se refera 1a problema esente: lumii, aparitia ei. Exsta matei, patura, realitatea omic ori a fost create de o forta divină? Latura aceasta se formează în felul urmator; care este factorii prim, determinant, materia sau consis? ‘A oua turd presupune răspunsul la intrebarea: Poate oare ‘indiea noir sa efecte în mod adecrat lumea exterioara? Dupi modul cae rezolvim prima tură a problemei fundamentale 2 filosofiz, toate curentele flosofice se impart în două tabere radical opuse: materialismul si idealism Rezolvind problema fundamentala a Alesofei în conformitale cu atele stinei si practici. mateialismul demonstreaza, că lumea este Prin natura sa materiala, ea materia este unicul vor a tot ce există, e mecreata si indstrvetbia, câ lumea material € guvemata de proprie sale igi, constiinta este un produs al dezvoltarii istorice a materiei, 0 funcție a creierului uman, ce are capacitatea renestării lumii inconjuratoare. Aceste teze stau la baza coneepiei materialiste, Raspunzind la a doua latura a intrebi fundamentale a Alosofei materiali socot CA realitatea ca stare poate fi cunseută, în opozitie cu materalismal, datele inel și practici, idealism) consideră, ci spiral a exisat imaimea naturi, că materia este determinats de catre constints. Afimind, că lumea este o creajle a Spiritului, idealatii recura în ultima instanță ta explicata mii prin actul creatict divine. deaismai explici existența obiectelor și fenomenelor lumii exenoare prin actviatza constife, considerind, că esența lumii ese spirituală. Dar dupa felul cum este conceput spiral curentele ideaiste din Glosofie se imart in două variante principale: idealismul obiectiv și idealism subiectiv. smal obiectiv consideri câ lumea este creath de o obiectiva (consuință existentă în alia omului). „mu acei variante a idealismului, diate care cei mai emis i sunt Platon si Hegel, afioma, că ta baza intel lumi ott lun factor spiiual independent de constiinta umană “Ideca absolută” ori “vointa universal”, termeni în esență sinonime ex „Dumneze Teall subiectiv consideră că lumea ar fi crea de contina omului individual, de subletlui cunosteri. Reprezentantii acestei variante 2 idealismului firma ca la baza cxistenei stau semzatile, Tepreznticile omului, Exitenta oblectelor vi fenomenelor ate dependentă de constiința subiectului că ele există în masura în care ele sunt percepute. nur eabismul Obiectiv și subiectiv nu exista deosebiri de exesid în prvima rezolvarii problemei fundamentale a filsofei, deoarce în ambele vaiamte factorul primordial ete considera spiritul, contina. Raspunsul pe care idealismul HI dă la cea de a doua latură a probleme! fundamentale & Alosoii iebule privit în trinsă legătură cu vspunsui dat Js prima turd a acestei probleme. Idedimii oblectvt sămit posibiliatea cunoasterii lumii, numai ch după ei, lumea este de mata spiritual, Ai filosofi idealisi, mai cu seama ideali vubectivi de tipul ut 1. Kant stau pe poziția agnosticismului si neagă posltaica cunoasterii lumi. Deci matesalismul si idelismul crează conceptii contrar opuse despre lume uneia metodloieă 4 Slosofei Funetia metodolopich a forofiei e ins lega de fosctia conceptual în sinul Mosofiel s-au creat diete sisteme de studiere a alti, care au fost insuște și de alte tine. Sunt conoscate două metode generale de concepere a realități: metoda dialecticd și metoda metizică. = Metoda dialectică presupunea înțelegerea lumii ca un tot unitar, tle carei parti sunt în interdependeta Și în interacțiune, în continui Schimbare și dezvoltare, cauza miserii și dezvoltari ainduse în interior obiectelor i fenomenelor, In contradicțiile lor inteme. Meroda metafizică, dimpotrivă, cercetează “obiectele și tenomenele în mod lolat, mu admite existenta dezvoări, reducind rmentea lt © simpld crestere cantitativă si explicind-o prin Cauze cueme, ceea ce ÎA urma urmel admite interventia une forte supranaturale în alerte epoci istorice metode de cercetare. În antic indie, stima au dominat sive te dominantă era meioda dialectic, iaectica naivă. Acesta. dei meu să sesizeze imaginea de ansamblu e elor în miscaea or, mu se Intemela pe Cunomereă Siementelor concrete, din care se compunea această imagine: ee elle XVII-XVIII sarcina principala a stiintei coasta în acumularea faptelor, în analiza si descrerca fenomenilor naturi, ceea ai desprndcrea Obleielr cereeale “din conexunen CE aaA. compunerea în pari componente si sudieea lor Sir Objecele e studiau în sare de ropuos. Aceste imperii ‘atone jusificate au adus Is dezrolarea metodei metafzie. “Dupt a ua jumate a secoului XVIII dezvoltarea șlinei, care ‘a acumlst un imens material factoloie aduc la reintonrerea la metoda dialectic. ‘Dialectice și metafizica, find concomitent metode opuse de cunoastere și teorii opuse i dezvoiari, lupta dintre fle, se impleeste cu iu materialism și idealism, find sweondonsta aceaeia. Astel metoda metafizics propie materilismui TUX XX © carscterstich a multor coneepii si curente idealist. Pe de Ma pane metoda dsl, cae +a dezvolt în filewfia modems fe baza idealist a căpatat 0 forma mistitetă, demarată, ‘Deei metafzica si aineetiea, ca metode de corcetare a lumii inconjurăteare au e infuienta mare în formarea concepției despre lume Și îm genere, problema raporului dintre materie si constint, ode means aezratăii a a naturi, e « societal sau Tr para conceptiei ozofiee despre lume, Forma si Continutul mamici Miozfice despre lume e evident dependentă de fezolares cestor probleme esti ruosotia Orientală Antică GINDIREA FILOSOFICĂ IN INDIA ANTICĂ Cultura Indiei antice isi are speciicul sau: corela strinsa intre credinta și reflectia filozofed. Intr adev ne că N . în gindiea indiană nică hotaree dinte rii si Mlzofte sunt greu de bile, deoaece ozoila antică indiana este o teosotie (Theos – Dumnezeu și sophia, – intelepciune, adică un „bene, amestec de gindire raionald și crediața son, fla dene cr Ag, cum o aaa și set, fox prită mul vreme ca oua yl inele miei steve ote fee ket Dum ene et Poe a deal serie senor mtu, eas sent ea tree hwo sl ec abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea, zi NC a ae a rat fica emote cutter nde as cpa Ree 0 i, Ri ine inn ee vats it ake nw con In mia oie eds = se set siamo Vette cup wees ‘care creaza cartea sfintă a indienilor. Conform cercetărilor istorice, ‘i ty rar 8 fe pa Gr en) ra au e ah es rail te pe ‘time, rugăciuni, proverbe și învățături morale. i pa dn primul sind, cele patru Vede: 1. Rige-Veda (Rigveda) 2 Sama-Veda (Semveda) 1 AanacVeda (Atarveds) 4 taur Veda, în ai doilea rnd, Brahmanele, care sunt 0 continuare a Vedelo si reprezintă nice comentarii a acestor texte În al treilea rind, Vedele au dat și 0 directie în filosof. © adevărată doctrină cure a numit Vedanta – în traducere sfnitul Nedelgr. adica etapa de incheiere a perioadei vedice în cultura indiană Nivieul Vedantci tl consitule Upanisadele (eoria misterlor) – mite tratate eu un caracter flosofie-religis, care au fos calificate ca ind aderăraul izvor 1 Alosofe indiene Cronologia operelor flsofice indiene este anevolotsă, totuși, ținind cont de dezvoltarea firească a gindiri indiene, se poate sili vrmâtoarea ordonare in timp a momentelor filosofice indiene: Prima peronls, din timpuri preistorice pind la anul 1000 em, din care ne-a fimas opera cea mai veche a omeniti, Bibl indienilor: Rig-Veda, care precede cu putin sau e aproape contemporană cu Geneza lui Moise (1300 Len). Rig Veda este o staveche colectie de aforisme si imnuri religioase, citate în taină de preoti Cu prilejul ritului religios Conceptia cere se desprinde din ele este religioasă și anume politeistă Inte-un stl, de 0 minunata poezie primitiva, realitățile sunt implorate să implineasea dorntele Omului, care le aduce jere. Zeltile stea canetere mitologice, erau pesonificss umane sav animale ale fortelor naturii asa de exemple ca: Varuna ~ cerul instelt, Vsnu ~ soaele, ‘gai ~ focul Carcteristie pentru această perioadă este faptul că in aceste texte vechi nu se intlneste iach reflect Mosofiek asupra lumii A doua perioada, de 1a 1000 Le.n. pina ln anal S00 vea – ese o continuare a Velelor, talmacirea lor de câte preoti brlmani Dia aceasta perioada se-au rimas numeroase și Incite texte, dintie care refinem: Upanisa (Weoria mistezeorsi Vedanta (fiitul Vedeur) ‘Upanisdele sunt tratate filosofice Care apanin Vedelor CCuvintul “upanisa” Geri din verbul uparni-ad „a se aseza înpi cineva” si insemna la inceput asezarea discipolului lings Imtator pentru © comunicare intima, deci “0 sedită intima” sau „secretă Din aceasta noțiune de “edits secrets” sa dezvoltat mai pe vend intelesul de “invatarura secret, ceea ce se comunică intro asic «e arca. Upanismdele se ocupă cu problemele dificile, enoriginea Universului, matura sufeulul, legătura dintre spirt si materie ee Principalele intebirt ln care se caută un răspuns în Upaniade sunt urmatoarele. Care scopul suprem al omului? 2. Care este cauza timk a Univerului? În ce legatură sta Această cavră cu lunes? Cum o pstem cunoaste? Upanigadele dexemmează twecera de la sirul sacafciulul ce elementele lu de magie obiectivă, î atinutinea mediana, impicâna sacrificial mental, aci rugăciunea atte îmfaibilul Brahman, arderea interna a procesului Tesprater find asimilata ca arderea jerel pe altar. E 0 dovadă că mligiozitatea mitologic cu serice efecive și immurile vedice nu mal satiate fsnumite spirite, inseate de contact direct cu Fiinta Suprema (Brahman) si dornice de a pătrunde taina Mcetei fine, care se afd în acelasi timp în Cosmos si în sulle (atman). Upanisadele reprezintă caracterul meditate! în singuratate. Imvățătura fundamental a Upanisdelor este invățarura despre Unite, care sar putea numi s cea dinti sehila a unei dialectice a Absoluului, cuprinzind speculații asupra sunetului individului si sunetului Lumii, asupra Vieții și nemuii, asupra identității dintre omeneseul atinan și Fiinta Supremă (Brahman). Această învățătură se poate rezuma asifel”Universul este Brahman, iar Bohman este Brahman este principiul Creator, cauza primordial s tot ce există, de care ne.apropiem prin rugăciune, de aceea, el insusi se cheamă “Rugăciune”. BI se eleveaza în tei persoane: Brabrza (Creatorul), Vishau (Păstătorul), Giva (Disrgătorul), Dar acest pracipie suprem îl cunosstem numai în nol insine, în suflet în “Insusi” (Aman), care de aceea devine insă relitatea supraeasiilă: Totul. Dumnezeu, Brabman. în limba) flosoie am zice: lumen este mumal în mine, ca reprezentare, deci lumea sensbilé este o iuzie (maya), un’ vs imelmor, realitatea adevărată este subetul meu, seintle din sufletal nical Tot în Upanisade îi gisete obiia sal tesaturd epecifich wisi indiene: impanirea Lumii în elemente, evprinzind obiecele “imturior. organele senzoriale, intelectuale te, În cesstă enumerate a ementelor reatati inceputh de Upanigade, maturizat prin [Buddhism și Samkhya = se recunoaste cea dintii activtate a spiru stintie în India antici în zon gindrii indiene ve surprind, uimitor de puternice accentuate, tendintele de căutare a Absolutulu, de aflare a îni nu prin repetarea imnurlo: vedice sau performarea complicatelor steric = ci printr-o intima parficare si print-o ascensiune estetică, sits în ientiieara Eului cu Spirital Universulul, Brahman. Cu alte cuvinte, flosofia, în India nu se reduce la eitrea, Intelegerea i scnerea cartlor – ci în realizarea și depasiea de sine prin elonuri cotiiene, prin practica. Ginditoral practich 0 viata ascetics, Singuraticy deoarece a Jevalorizat complet bucurle existenti, printro totala cisturmare de valori. Sentimental durerii existentel © comun spiitvaltaji diene, e fundamental speculate și e mediul său pragmatic. Filosofia Înpiică © serie de exerciții spirituale ce sapa animijeaza acele ceva instincte si supenstiți care fac viata frumoasă sau muportubl, în orice scoala Mlosoficn se gavese tratate speciale, ascetic mistice, cu ajutorul cara cel ce le seudază, izbutee să albi o viziune pură a lumii i exitenlei Cu timpul doctrina brahmanică a suferit unele schimbiri cu cameter Alosoic, cvea ce a dus la sparta a mal multor siteme flecfice Butitmal A usia perioada desemnează apuriia unei noi direcții de indie si Arne reforsa buddhită (Cam pe la anul S00 Lem) care Pomeste de la brahmansm, uimului Oladuri un aspect de simplificare i vmanizare. Drahmanismul vedic era 0 religie națională si de castă, camu setului eta cu putință mumai casei. preoților. Num aber craw vednii ce fericirea vaii. nn seeVI Len, cind monopolul ideologie în ada ui ( mmanii, apare” un etormator religion, Buddha, care se âr.-.3 a toate casele. Această nvatatura. nout, buddhismal, a vama sare rapiti, mat ales peste hotarele Indii. în mia, Test = ch Fonastorut Ouodhismului a fost principele indian Skidharta Gautama (ap. 363-483 Lem), mumii Buddha, adica „luminat, Buddha, in noua sa religie, lature pe Brahma, dumnezeu si aparatorul brahmanilor, si tgaduieste chiar existența sufletlu În centrul invatarii lai Buddha st ideea despre patra adevarust morale. Buddhismal este © relgie ciudati, este o lgie ri Dumnezeu, dar cu un sfat (Buddha) si patru adevăruri sinc: 1. Ce este suferinta? Naserea e sufrinth, și Darrnetea, si Boala, și moartea. Legătura cu ceea ce iubesti este sulerings, de asemenea și despinirea de ceea ce iubesti. Dacă doresi ceva si mi ai ~ e suterina 2. Cum se name suerint” Din pofta după plăcere, novtate, putere. 3. Cum se inlătură suferinta? Prin intbusirea acelei vesnic neimdestulate dorise de fericire, iar idealul este Ninvanam, adică fericirea prin renuntarea În lumea imelatoare sensibilă 4. Care ese calea spre inlaturarea suferinței? Bste credința reapta, gindiea dreaptă, vorbirea dreaptă, viața dreapta, hotarirea dreapta, năzuata éreapts si concentrarea dreapt Buddhismyl, care fugădula tuturor 0 prabnică ibâvie de suferință, gisi un mare răsunet în popor, dar di 0 nemiloasă peneculie din parea brabmanilor, ca și la cresini, ir adepti lui uri nevoiti a fag din India si se imprâșia in Tibet, China si Japonia, unde a ms pind azi. Este intentat 4 se și ch propagarea budismului ta chinezi, coincide ca misiunea apostolic a lui Pavel, care râspindesc eresinismul din cercul ingust evreiesc în mea lagă grecească, În afard de buddhism, printre scolile filosofice din India antica, care mu recunostean autoritatea Vedelor pot fi menționate jainism Și carvaca sau lolayata. atu ntemeletorul jlmismului a fost predieatoral peregrin Vuhamana (Gee. VI Lean.) care provenea dintr-o familie înstărită de sami Mai urziv Mind umit Maboviza (Marele erou) și Jina (lnvingatorul). Jainismul sa raspindit in intreaga Indie și nici odata ara ist peste hotaele ei invatatura jainimutui, im cae speculaile religiase se Impletcsc cu rtionanentele Mlosofce, – proclamă dualismul. Esenta ‘personalitsii umane este ambgens: materială (adiva) și suleteasca (va). Elemental de legieură dintre ele 1 constitue carma, intelezsă ea materie fini, care formează corpul camei dind penibile sunetului să se umsască cu materia nudimentară. Unirea materei mcimsutieie cu sufetul prin intermediul carmei duce la aparitia individului, iar carma permanent Insofese safetul în sir fră de sfinit al renasterlor. Reprezentati jainismlui cred, că omul ca ajutorul esenti sale sufltesti poate contra esenta materială și 0 poate conduce. Numai omul singur hotărâse ce este binele și raul si la ce se referd tot, ce el intineste in Vata. Dumnezeu este doar sufletul, care cinâre n teat intr-un corp material și a eliberat din mrejcle carmel. În concepția janis Dumnezeu mu este privit ca Dumnezeu creatorul sau ca Dumnezeu care intervine n treburire oamenilor. Eliberarea sufletlui de sub influienta Cmmei si a samarei ste posibila nimai prin intermedia ascezei Și a infăptuiri fapelor bune. De acea acorda o atenție deosebită alcătuirii eticii, care vadiional posrts denumirea de wei bijuterii (tirana). În ea se vorbeste despre intelegerea corectă, determinată de credinta dreaptă, despre Cunoasterea reaps, si în stirit despre Vata corect. Valu corecta, în conceptis insa, consta intrun gnd mai mic sau mai mare de asceză. Calea eliberarii sunetului de samsara – este grea Și muifazică. Scopul constă în cliberrea personald, deoarece omul se ‘poate elibera numai cl singur, i nimeni au poate să-l jute, Pe parcursul timpului in conceptia jsinista sau format cout reci, care se deosebeau, în particular, prin intelegerea ascezi Priviile ortodoxe erau sustinute de cate Ghambiri – (imbrăcati cu aer. adică acei care refuzau imbrăcâmintea), © intare mi modenti promovau sretambari (ta. textual ~ imbrăcati în alb), Tnfluienta ainismului teptat scade, Ce toate că el se păstrează în India i pind astăzi. Camace Cameaka sa: lokapta (orientat spre aceasta lume) – este unui mire mullele curente Alosofice materalate din India entică, Intemeitorul acestui creat flosefie este proclamat Carvala (de aici i denumirea scoli), isa date despre Viata si operele sale lipesc completamente. Se presupune ch acest curent a fost intemeiat prin anii 500 Lea Comun pentru toate irecțile matrite este principiul mnegari vieții de apoi, legit carmei si a samsare. Conform scestet teorii omul este aleatuit din patru elemente – “pamint, ap fo îi aer Unindy’se ele formează corpul, Organele seaziive și pe baza lor apare sunetul. Deoarece in om mu se găseste nimic, ce ar suprvețui dupa moanea Ini, reprezentati lokapaei vorbese despre necesitatea folii de vata reală, de primit tote ce ea duce cu coastins, că latule bune ale vie pot echilibra riul și sulerinia, Pind clnd tre ~ titles în fee, deowrece moarta nu © poste evita nimeni. Cind corpul va fi am, se va transforma in cenusă, si © moni transfomare imapol nu se a sări niel oda Aceste dei erau orientate asupra sistemului de caste, cit si asupra uoriații tetelor sine. Sistemele flosefice care recunose autoritatea Vedelor Unul dine cele mul vechi ssiteme flovonce din toate stemele induismalud este samkya: Primul iata al acestui sisters se eră Ja ec IV dei, Sankya Învată că exid 0 primă exuză materială 3 fom – prcrti (matei, natura). La inceput praciti a existat tutro, sare amorf’, lar transformarea et in lumea vieajlor și a luerwaler, case se percep pin vena, a avut loc prim inulenta a tel elemente calitative: radas = ‘spiral, tamas ~ întuneric, sativa ~ clartate, în fiecare Iuere în Sependentă de caracterul său, predomină unul din aceste trei suerte absolut (puri, care exita independent de tenala materială a humil, El mu se observa, necatină Ia fap ch el exits în fiecare fmt si lucru. Prin nies’ pmcriti si pusi (a naturii sa sunetului) apar douărac si cinci de principi, printe în care ln un nivel cu cele materiale (apa, serulpimintul ete.) exista si cele sudeteni (intelectul. autecorstinta) Sania este un sistem flesofie dual. Ela inulenta si ate teme flosoice religions. Yoga – (unire, paniipare, cugstare profunda) este sistemul ‘losofle care a elaborat 0 intreaga complexitate de procedee pentru dobindirea unei stări sufeeși deosebite. Întemeietorul acestui sistem a fost Patandal (ap. seci lea). Categoria princ pala a sistemului Yoga este cita, care primeste forma tuturor starilor psihice potentisle. Un alt element important al acestui stem il constituie descrierea regulilor unui antrenameni psihologic orientat. Unele trepte ale ei contin: stăpnirea e sine (lama); stapiniea respirației în unele pozitit stabiite ale corpului (asana); izolarea sentimentelor de influenta exterioară (raiahara) concentrarea gindului (dharama); mediarea (Ahiana) și n iat, sarea de uzurpaze (camadhi) – eberarea de invelisul corpora. Yoga recunoaste existenta unei fime absolute oara, care ajuta pe discipolii scolii sale în a izbuti strsi elibereze sutetul din mrejele carmel si a sumerei Vaisheshite – este o dimeție în gindirea Indiei antice cu tendinte materlite. Fondatorul ei a fost Canada (6. Le.n). Tezele principale reiese din faptul că există schimbări permanente, un proces vemie și clelle de apare și decadere. În acest proces există un element stabil – atomul (ans). Atomi sunt veșnic, si mu sunt crati de nimeni. Atomii posedă diferite caltați (huna) care sunt In numar de saptesprerece. Din unirea temporară a atomilor apar Iwerori Insofette și neinsfleite. Astfel, renaserea ese rezultatul uni permanente i a separâri stomilor. Atomii au formă rotunda. Toate lucrurile au 0 esenta comună, deoarece le constau din substante (draia), care exisa In umar de noua, Există subsianfe cu o bază materială (apa. focul (atman) — care constau din calități peihice. Sulletul este nematerial, vesnic și toti. El exista în dous forme: sufetul absolut (paramatman) si sunetul individual (atatan) [yaya ~ (regula, raționament) ~ este un sistem filosofie care îl completează pe siemiul precedent Vaisheshika. Fondatorul sistemului Nyaya este socotit Aksapads Gotama, care a activat la inceputul ere [yaya este siemul flosoie care se bazează pe cereetrea problemelor metaiice pe buza logicii, Un interes deosebit se acordă problemelor logic si groseologie, în deosebi cunoaserii sigue si vendice, meindolenice, În acest sistem se introduc clteva izvoare de cumoasere, care Sunt: simțea, concluzia și concluzia prin analogie, demonstrarea. Se introduce, de asemenea, și notiunes de silogism, fee este necesar pentri conirmalea corectitudinii concluzei Cunoasterea bazată pe aceste izvoure este socotita veridiea. De ind cu acestă cumoasere mai există eunoagerea indolenicâ, care se baucaza pe memone, indoiala, gresală Și argumentul ipotetic. Nyaya a creat Invatatura despre Dumnezeu ca creator, ocrotor si ditrugator al lumii. lțelepciunea lui Dumnezeu li utd omului care posedă 0 vointa liberă, și deci, are posibiitatea alegerii Inve bine st rau, si care prin intermediul cunoseii pe sine i a lun poate sa ajungă la perfecțiune. Mimansa – este un curent flosofc care sa format ca ezaiat ah cercetarii Vedelor. Întemeietorul ese socotit Djsimini ~ o penonalitate semilegender. Mimansa este un sistem filosofie care proclama intoarcerea ln Vede. Conform acesci invațatui, uniea cale de elberare din mrejele sumei i a samvare corsa în Indeplinizea eoerenta a cea ce invați Vedele. Mimansa nu numai Că percepe textele vedice ca pe 0 muoriate superioară, dar și vede in ele 0 substanță univenală suprasensbla care există vesnic și este absolut. Mimansa consideră ca en ajutorul teoriei cunoasterii se poate ajunge mu numai In meegenca corectă a esenței lucrarilor, dae și în intelegerea anor motuni metafizice fundemeutale. Astfel Vedele devin practic unicul Sunetul cste o substanta vesnica si infinita. EL este legat € comp, dar nu moare odată cu el „Teona cunosteri scoli Mimansa a influlentat scosi Vedanta. ‘Vedanta = ese woul dintre cele mai cunoscute citer Miosoice. Continutul acestui sistem este reflectat în însâsi denumiri s Vedanta inseamnd etapa de incheiere & perioadei vedice “Acest sistem neagă teza conform căreia lumea este rezultat interactiunii unor puteri materiale cu 0 unică realiate, din cure 4 iese si reconoarie brahma, tratind-o ca esenta sufletească absolută mii Conform Vesantei, lumea fenomenelor, pe care o cunoaste cu ajutor simturilor, este provocată de infuiena iluziilor (mais) « alittle lor inerente. Lumea fenomenelor ese mumai imaginar cauza căreia corsta numai în nestinta (avidia). Negiinta duce aceea că omulu. lumea i se pare adevirata, lar brahma (een absoluta nedetemainară a lumii) – 0 ființă penoniicată superion vara). Teen din succesiunea de nameri consta în stints, adică examinarea a tctul ce ne imconjoară din punctul de vedere ‘devaruul absolut. Pe baza ei se ajunge In Cunoasterea Bptuui mea este o ins laciune si că o realizate neschimbatoare ete bahm cu care se iventică sunetul individual (atman). Calea realizar un asemenea canostnte constă în redpectarea codului mon, si inainte + toate În meditars, sub Care se intelege cagetaea concentrată desp problemele ascunse a Upanisadelor. În procesul meditinii e important roll «i ajutorul învățătorului. Scopul eforturilor depuse individ este de a se elibera de existenta, materials, scop care s atin rin activitate spirituala, cunoaserea lui Brahma si dragostea tă a. Gindirea fllosoficd în China Antied Tocepute! pidirii filosofice din China anticd Is are rtdacine în gindirea mtciogics. Penta miturile chineze vechi ei we mmm a punea au aos. Această ‘ee a capatat © dezvăluire Weptat în cele cinci ant: 1. Care a elmecslor ($i tin ~ seeXFVI Len) – care este 0 csleyere de poezii populare. Este și o lâmurire misict a apari văr, meseriăor și 3 Mucruilor 2, Carte a istorii (Su tin = inc, seeX ten) = cure este 0 Culegere de documente oficisle, descrieri a exenimenteloitoise 3. Cane a sinduiellor (Li su secV-l Len) = care ate 0 octicre a organizarii drepte, a ritualurlor politice si rigoare, a monmclo activitats sociale i police, 4. Cate a primaveri si a toamnei (Ciuni tin = secVI Le.) cure ete o cronică a statului Lu (ec VII-V ten), S. Carte a pretaceslor (țin – seeXH-Vi ten.) – care este cea mai importanta din punct de vedere filosofic. Ea conține primele reprezentări despre lume si om în filocria chineză. În textele scenei carți se snuevede inceputul wecer de ln imaginea mitologică a umil vmvelegerea ei Filosofie. O trăsătură specifica a dezvoltarii ginăii Mosonice chineze ete innulența asa memtelor tarbuti întelepți Numele lor sunt necunoseuie, este insă cunoscut faptul ch anume ei au inceput să iasa peste Ioarele conceplii mitologice despre lume si au tins spre a tamuri fumes cu ajutorul aotiulor Mosfie. în China antică au exitat un sir de scoli fesofice originale, ima clsiicate a, scalilor Alocoice din China amica o găsim în venele imonce ale Ini Sim Tan Gecll-l fen). El evidestiazs wemataarele se scoli a suturosoflor, contucianisitor, moisilo, morainalstilr, legătlor și daossilr, Școala naturflosofilor Pentiu aceasta are nici 0 forma sau mărime, ci este 0 idee complet Gecsebiă de tome acestea” Are loc 0 iMentifcare a vieții psihice cu obiectivul Ontologia este Inlecuită cu gaoseoloia. ‘mv numai cailor secundare, ci si celor primare, consiéerind, ct si ‘cette sunt idei, date psihice. Date psihice sunt nu numai mises, culorile, sunetele ci imtinderea, miscarea și forma. “Am st mal duug în acela fel în care filosofi modemi dovedesc că unele calitati sensibile nu edita în materie sau in afară de sunet, aceasi Din punct de vedere a lui Berkeley, pete de realitate obieciiă sunt sf abatractlle generale de tipul: spațiu, timp, matere, substan îaruna dim scrisorile sale crit: “Sir, Isaac Nevwion presupune toate” în “Tratatul despre inceputurle congiintei umane Berkeley intreaba: Ce fapte imtrumese termenul general “materie”? si raspunde: – Aceste fapte sunt doar un rind de senzatii Orsice obiect pe care il numim material, pentru Berkeley, este oar o totalitate de senzații „Omul nu are posibilitate să construiasca idei generale, mai mut ca aut. este imposibil de a “intelege o idee generala. Nu exista ide generale, dar cele care sunt suni doar ficti, sustine Berkeley. Se poate imagina un triunghi în general? Nu. Putem sine imaginăm doar vmiumghiri concrete: isoscel. drept. ascutit, ete. decade triunghi în {general este contradictorie. Cum putem uni toate idele de triunghiuri diferite, intro idee comuna! Nu putem, Exisa idei doar despre obiectele singulare, care sunt prezentate drept iei urivenale. Cantal ese acel general, Care cuprinde cazurle pamiculare. Asemeni ii ‘universe com sunt spatiul. timpul. substanta nu sunt idei generale i Bei ae reiertul uman. Teoria ideilor absracte Berkeley 0 inlocuieste cu teoria semnelor. ‘Sima, sustine Berkeley, are scopul de a cunoaste obiectle singular. tinta foloseste semnul in loc de lucruri. Semnele ne semnalizeaza despre folosul ori dauna Iverurilr. Cuvintele (ori semnele) desemnează done ucrurle particular, nol traim în lumea senratilor CCaptivant în conceptia ini Berkeley exte că se neaga extentz lumi obiective, lumii în afara noastra. Spiritul uman est singur în lume, ln Alosofie aceata poze poarta. semumirea de solipsism. Berkeley incearcă parks) solipismal. prin apelul la Dumnezeu Lucrunie exista eal în calitate de senzații ale lui Dumnezeu. Parca ar îi birui ahsurdul, dar este 0 Dinuios indoicinica si aceasta adesea intelege insisi Berkeley. “Dacă cineva Crede ca prin teza mostra se inlatura realitatea lucrrilorel este foarte depane de a imelege ceea ce a fox expus în cei mai clai termeni, de care neam putu foi, si facem aici un rezumat despre ceea ce a fot spus: Exista substante spirituale. imvelecte sau suflete omenewi, care prin vointa lor evoca in cle ii dupa plac; dar aceste idei cunt slabe si nestatomice in comparatie cu ate idei ‘pe care le percepem prin simiuri. Acsstea inst. find Invparte In sufete conform anumitor reguli sau leși ale naturii, se k manifesta drept efect: sle unul suflet mal puteric și intelept deci sunetele omenesti. Aceste idei se spune că au mal multă ceaiate dec cele dinu și se Anelege prin aceasta că sunt mal intensive, mal ordonate si mai distincte si ca mu mai sunt Creații ale sunetului care le percepe” Berkeley este filosoful, care incearcă prin monismul idealist să rezolve problema uniri spiitulvi Cu corpulproblema care era at de acută în epoca modernă, asupra eărelă au gindit mari Aloroi moderai și car în fond a ramas nerezohară. “To: prin acest monkm idealist pune un sit de probleme sliniice, care sau acutizat 3 sfinitul secoluui XIX, inceputul secolului XX în tinta: ce este materia, spatiul timpul etc, David Hume (1711-1770 Este ue flosof emprist englez, Insă paradonal acestui ginditor constă in expunerea criti au a poziilr fiosoiei rationalist cit și n eclei empiriste. Este un scepie, nu crede în puterea flosoieare nu vede limitele cunoaserel, neajunsurile intelectului și 4 simțurilor. Filosofia îi Hume oa nastere sistem filosofice a lui I-Cant, care isinen ca anume empirital și scepticul englez ra trezit din somnul coatsmulu. Cu toate că sera problemelor cercetate e Hume este destul de bagă sau cum spune insumi mutari că scopul cercetările sale este “natura umana” ui fine principalele investigatii le face yt teoria cunoaster. — Rezaharea problemelor gnoseotogice tl va ajuta să rezolve si alte probieme metafizice ce __ depind de posite ocupate în gnoicologic. în teoria cunoasterii el se tablete pe pozitile empiiilor, mai les Jul Berkeley.dar ete mal categorie ca sceta și mu face comer cu logica cum a fAcut-o Berkeley în priviata existeniei substaiei spirituale. Catia teoriei cunoaserei o Incepe cu analiza continutului intelectului uman. Ca și Locke susținea pozitia empirismului, ca toate cunostintele umane provin din experiență. Cunostintele sunt compuse din dout clase de obiect: idei st impresii. Deosebirile dintre ele consau în puterea de exprimare și redare a obiectelor reeciae. Impreile sunt reprezentari putemice, intensive, apropiate de original. Ideile de asemenea sunt reprezentări dar mai slabe, mai putin precise, sunt amintiri a impresiilor concree, de aceea ideile sunt legate de memorie Și imaginatie. Pe baza imprsilor apar ideile, Flecarei impresii tt corespunde 0 idee. Ideile de asemenea se impart in două clase, în ide simple si idei compuse. Idle simple se Mormează pe baza impresilor; tate ele există 0 anumiti corespondenta, asemânare. Ideile compuse apar în rezultatul maliuvi imelecoulul, prin combinare si abstractizare. Drept material pentru formarea tor servese ideile simple. în baza conceplii empriste despre natura ideilor. Hume critica delle sbuacte. Ideile ce unt numit: de uni filosofi abstacte ori universale, sustine Hume,nu-s intradevar universale, ci particulare „n ce privet ideile abstracte sau generale a fost ridicată o innrebare ceentials si anume sunt ele generale sau particulare în reprezentare mintala. Un mare flosof contest opisia general acceptată in privinta acestei întrebări si sustinea, că idee generale mu sunt altera decit idei paniculare, unite cu Un termen general care le anribale o insemnatate mai genenlă .. eu recunose această tez3,ca pe una din cele mai mari descoperii din ultimii ani”. Pentru a explica pozitia să In care se neagă existența telor generale si se firma identitatea lor cu idee parriculare Hume tine ideea Iul Berkeley, că orsce idee este copia umel reprezentări concrete, adică 2 unui obiect concret. Dacă nu existi un obiec: comeet Care este reprezentat atunci ii mu se poste vorbi despre autentcitatea idei. De exemplu, este clar ce prezintă idea Uwiunghiolul oseel-o figură geometriei cu tel laturi, la care unghiile de la bază sunt eyalesot atit de clară este deca teunghivlul echilteral, sau ascuțit ee, Inst au exista O idee de triunghi în general, pentru că mu este clar ce refecta ca. Noi ne imaginam forme triunghiulare concrete, dar nu truaghi în general Folovim, Insă, acest termen general triunghi, care în denumizen s2 k impăei um sir de idei pariculare cum ar fl triunghi isoscel, obtuz, De pe aceste poziii sunt supuse criticii ideile generale de utanță și mod. Idea de substania și mod se formează în taza elor particulare și pi se reprezintă Ca 0 Suma de idei simple, care sunt unite în intelectul mostrusi i se dé un mume comun. Dar dacă tam între ce este ideea de substanță, ar trebul st arătăm obiectul, care este reflectat de aceasta idee Idcea de substanță ori mod nu poate fi argumentată logic adevarul existenței trebuie demonstrat doar ‘rin senzatil. “Dacă subsanta există adevarat ea trebuie să fe extras din impresi. Berkeley a fâcut critica substantei materiale si a exehis din ‘losotie si Maică notiunca de materie, demonstrind că exsta doar obiectele singulare sub formă de rprezeatari. Orisice obicct ar fi doar o sumă de senzatiSi din aceasta se face concizia, câ mu există materie, care nu este clar ce poate insemna. Hume meme mai epartecrticind ideea ce substentd, neagă ou ummai existenta substantel materiale, ci și ideea substanței spirituale. Nu existe nici substanjd spiritual tot asi cum au există substanță materila Caci dacă ar exista substanță Spirituală ar trebui să existe 0 impresie, care sa fie copiată de ideea substanței. Dar substanta spirituală ori “Eu” mu este alicera decit uit torent bogat de idei, unite prin asociație și care vemnic sunt schimbitoare. În această tumultosst schimbare, dupa ârerea tui Hume, nu pucem găsi aimic neschimbitor, constant, deci i identic, ceea ce ar insemna 0 integrate a personalități. Exista flow care îi imaginează, că moi în fiecare clipă constientizim direct ceea ce mumim Eul personal, parti noi simtim existenta personald și continuitatea acesei existentel si parcă siguranta notei, aut în identitatea Tui perfectă eit și în simplitatea lui este ial superioară decit evidența ce ne-ar da-o argumentele logice / in păcate toate afirmatile pozitive sunt opuse experientei cre se folosete pentru argumentare ; noi nu avem ideea Eului penoaal ce ar primi din acest fel de argumentare. Caci de la care impresie sar primi această idee?.. i © carecare impresic numaidecit trebuie să pună imceputit oricărei idei realeDar Eu eri pervonaltatea este nu 0 impreie singolara, ci acea impresie Câte care se raporteszd multe idei si Impresii ale moare. Dacă dee Eului nostra este generata de oarecare impresie, atunci aceasta trebuie să râmina identică pe parcursul intregii Vel, pentru că se consideră ca as și este Eul mostru. Dar mu avem © impresie ce ar fi constants si imobil. Suferinta si placerea, tnstețea si bucuria, pasiunile si senzaț schimbi mereu si niciodata mu există toate la um loc. Deci idea ului nostru mu poste st apara nici din ele, nici din alte imprest si, prin urmare, as idee în general nu este”. Prin aceasta Hume arenei ideea de substanță spriunlă din filosofie.de penonalitate din pshologiede sullet din religie. Anume aceasta poztie i permite sa fcă critica religiei Un loc apare in filosofia tui D.Hume îi Ocupă cauzaitaea noțiune ce sta la Baza cereetailor in stimtele naturale. Critica notivsilor de cauza, clei, necesitate 0 intreprinde in capitolul Indoielisceptice cu privire In operatiunile inelecivlui din Ivrarea Tratatul cespre natura umană. Critica noțiunii de cauzabitate 0 incepe cu enuntarea exitenei a doua feluri de conoasere, Un fel de cunoanere exe autentic, serosimil. Alt tip de Cunoastere ese nesgucjincert. Primul re loc în stiintele matematice, cum ar fi algebra si avtmetica, mai putin geometria. AI doilea este rispindit In șintele despre natură. Acese tipuri de eunoastere depind de tipurile de obiecte, pe care stile date le cerceteaza. Dupa parerea Ini Hume în intleeteh “uman se contin două tipuri de obiecte: rela inte ide” și “fapte”. De relate dintre idei este preocupată matematica. Judecatite ci sunt analiieeaoriori, nu se bazează pe practică Ci numai pe legile logic. Fle sunt deductive. Contradicile acestor judecăți intodeauna. ot fi contre. Nu putem Spune acelasi lucru despre stintile naturii, ce se bazează pe fapte. Judicaile lor sunt reale și posible, Despre un fapt se pot consul judccati contradiciori care nu pot fi controlate rațional. De exemplu, prin intermediul legilor loșicii nu pot fi controlate ouă propozii coniradietori de tipul: Miine va ploua ori “Mine mu va ploua”. Ele se conwolează doar prin millocivea senzațior. Însa cunoaserwa bazată pe relatiile dintre fapte este o cunoastere incertă pentru că seazațile nu sunt precise. Aceste judecati sunt formate tn baza relailor de proximitate in timp Și spat si în baza relator de cauzalitate, n legătură cu aceasta Hume Supune analizei notiaaea de cauza.notiune pe care se bazează stiinta daspre matura În aceste sine că cate centala, Hurne demonsteaza, că avem doua posibiitat: să erceem sensul acestei notiuni logică si simturile Logicăatunea nu fe poate ajuta în cercetarea. noviuni de cauzalitate Atunci ne folosii e simturi Dac si sdimturile ne incureă, ele nu percep esenta, Dle nu pot percepe deosebirea inte elaile de timp si spatiu fi cele de auzaltate Dimpourva, simfurile Went eauzalitatea cu rehtile de Droximitate in timp și spațiu. Dar din aceea ca obiectele se găsesc male lingă alele ori succed In timp noi nu putem face coneluzia ca tle sunt in relate de cauza si efect. Cind spunem câ un Obiect ete cauza ainu obiect, adică “A” este cauza Iul “B* ori “8” este etetul Tui “A”, arunci moi spunem mai mult decit că ele sunt în relate de suceesiuae of coabitare în spațiu. Noi spunem ct inte ele exis Fela de necesitate. Adica “A” în mod necestr îl generează pe „B” Supunind analizei noțiunea de necesitate Care este esential pentru întelegerea, cauzalitati Hume ajunge le concluzia, că în mu exista aizale ce-ar descre aceasta legatură. După părerea ful între „A? si „BY, care sunt impresii dstinete trebuie să fe o sli impresie tot atit de simpla și distincta care ar deserie ideca de ncezatte. Dar cit pram câtă aceasta impresle n-a Dutezro găsi ‘Aronci el fete concluzia „că idea de necesitate îi are inceputul și ete genera do paliea umana. Necesitatea nu este un fenomen obictiv,dar wn fenomen psiic. EI descrie sarea noastr de asteptare, obisnuita ori chiar credința, că dups Cauza va urma cfectuadics ‘dopa un oarecare “A” va uma mumaidecit un Oarecare „E”. Aceasta legitura dimae „A? și “BY mu este obicctiva sustine Hume, ci exe 0 erdință care vine din experonta noastră uecuta cind dupa “A” îi urmat imotdetuaa “B”.Dar această repetare nicidecum nu nf vorbeste despre 0 legitură necesară, ci numai de obisavinta nossa Deci ceea ce mumim noi legiturt necesară, care sth la bara cauzalății are un earacter subiectiv, Prin aceasta Hume pune amumite hotare, limite siinslor ¢é 3 bazau pe metodologia mecanicista, În primul rind, supune chitic metoda inductiva 2 cercetare, sustinuti de filosofie si stints empiri. ILUMINISMUL FRANCEZ DIN SECOLUL AL XVIII-lea Carccersica generală a lamintemulal france umanismul prezintă un curent, ideologic si cultural al giniii sociale, care meectă lupta burghezie timpurii și a maselor populare ‘mposiv feudalismului în perioada de trecere de la Evul Mediu în capitalism, Tocolegii iluminismului se promuntas impotria espotismului —sitemel ce caste, biserică,“ inatimului religios Conceprile despre natură, societate, sat, formele de guvernare: institute statale, religia, etica si normele ctice, procesul de instruire i educajie = tul a fost supus Unei erilce aspre, unei judecă = ratiunii umane, fine apreciate ca iationale, inutile si, prin urmare, evalabile, somite da peie. Critcind vemelile “ecologiei feudale ‘numinsti ceresu tbertates gind stiintifice si flosofize, optau penru dominația rațiunii umane, laice i a cereetror ce evident adevarul, realiatea am cum este ca, Uberd de camuflarco misticarulu. Descămsazea gindini, stimula dezvoltarea ideilor noi în domeniul materaticl, fail, mecanicii, medicinei, filosofiei, sințelor sociale Tendința dată prezenia O, necesite, dictala Je apaciis unui nou mod de productic și n wnel nol siteme de comen, erolulu irom in cele din und depindea nemflocit de succesele since. Intemeletoi luminismulul francez din secolul al XVIII! fost Montesquieu si Voltaire, ei au pus temelia acestei misc fin? uiti pe Dune drepeale “palrarhi” ai e. Datorita insusi operelor acestora de câtre ineleceal, a idelor progresive mterilizste în Ja sfistul anilor 40 ai secoluial XVIII în Franța a apirui o nous pleads de iluminisi, generația a doua, cu mult mai radical îi concept lor despre lume: La Mette, Rousseau, Diderot, Nolbach Helvetive si ață. Acestia sau incadrat in lupta ideologică cere Iu proporii si avea un caracter apris, Premizile teoretice ale iluminismului se conțineau de acum în operele Ini Descartes, Bacon, Spinoza, Locke, Hobbes, Beșie, Toland. Speiinindo-se pe mostensea spiituala a acestora si continuind in mod cdti și novator activates lor, umn francezi in secolul al XVII-lea au mers mai departe în domeniul deroliart conceptie: worisrpoltice si Mosofice. Huminis francez s-au riicat Impotriva hemului Tui Descartes, au adus mult now în compari cu ‘josalismul și (zica acestua, au atacat gindirea meufizica a lui Spinoza, empirsml fui Bacon, sensualismul lui Locke, scepticismul Jui Boyle, Și idealismul, folosind de la ei tot ce socoteau rational st de valoare. In as mod, suministit francezi din secolul al XVIII-a. ‘au icat prestigiul filosofii, Incereiné a convinge că raivnes filosofică este cea mal inal instanță în cunoawerea si rezolvarea tunuror problemelor lumii. De pe sceste poziții ef au infituit 0 veorentare radial in éomenist conceptillor despre lume, Inielegerea naturi și tocul Omului în ea. Tar unii din ei La Metre, Dide Mestus mu incerea să depaeased cariterul mecanicii al materialismului precedent Și într-o oarecare masură sau elibeat de aa neajuns al acesta ca infelegeres metafizică, antidlalecticd despre aprut că parcă în natură mu se petre schimbări si transformari în timp. Acesea îi negat concepts creationists în privata apariției uml și agumentaw faptul “Că natura Ii are cauza în cz inst”, ci materia prezinti unica substanță existent veșca ce stă la tenela ansamblului corpus de fenomene ale naturi. ltelegerea materials a naturii nemijlocit aducea (a stâmuorarea creatonismului și faaismuti din acest domeniu și desigur a ridicat prestigiul cauzata ca factor necesat, real și obectiv in determinarea fenomenelor lumii Libenatea gindiii Muminigilor a devenit fora revolutionar și eplasnde-se sn frontsa lupii de idei nemiloci A contribuit un pregatea ideologică a revolute! busgeze fanceze din 1789. Rerolula a deeurs sub infiienți ideilor aprinse de iluminism și a avut imi rasunet în istorie dest de important, Raitunea lor Alosofie prezenta reflctares eeentel teameice a ceratelor vieții sociale ti sens: intereselor revolutiosar> ale timpului.“ Filosofia ca valoare si fon ‘lriuala pentru pina dată a fost implicată În provowt & ‘vansformri isteric, devesind ta fcr esențial al progresului soit enim iluminisi un interes mace prezentau probleneie gate de sistema social poti, formele de guneraare; ora, proces educate, ea, re a pia rules de inst societati, În compartie cu etapa precedenta wa pas inainte insemna incercarea lui Helvetius și Hobaeh de a răspindi materialismul supra fenomenelor sociale, un inceput de cale anevoios ce a intelege în mod materialist storia omeneasca. Dezvoltind traitile materialiste si umaniste în conditile noi istorice, ei cautau rezohare la intrebarea Inegalitatit sociale, au incercat să pătrundă in esenta naturii puterii police și sa păsască metode si procedee pentru a 0 perfecționa. Mei socil-poliice, etice au contsibuit la procesul de apariție a socialismului ropie Concepide sociale, politie și filsefce ale ut Montexqules, Vottre, Rowseas CCharle-Luis Montengaieu (1689-1755) a fost unul dintre oamenii remareabili ai timpului, ginâior eminent. Un interes deosebit avea fata de Mlosofie, El a studiat operele filosofilor din Grecia si Roma ‘Antica, din epoca Evului Mediu, Renasterii modems, cit și a contemporanilor săi. Din toatd comoara flosofieA a folosit în mod tic si selectiv tot ce a găsit de cuviinta, im aces timp 2 supus cateii ieaismul tul Platon, argumentul li Aristotel, cum câ natura singură a facut de la inceput pe unii oameni robi, ar pe ali ibe. a pus 1a indoiala concepțile Tui Augustin în privinta creării mii si motodata a prejuit ina pe gindiori umani si socialismului utopie in epoca renaseri. Acceptari si discord găsim în Montesquieu în panta lui Hobbes, Beyle st altor ginditoc din epoca modems, mare stim, respect fată de contemporani sai: La Metie, Hehvetivs, Alambert si Diderot. Operele scrise de el: Scrisorile persene (1721). Meditatii asupra cauzelor cremei și descregeri romanilor (1734). Despre spiritul legilor (1748) si altele, au completat comoara culturi nemuritoare a societ. Montesquieu este umu dintre reprezentantii timpurii ai geismusi fiancez care, dei accea Creata lumii de către Dumnezes, argumenta fptul despre neamestecul acestula in chestunile ci de mai cparte. Deciarinduri pe Dumnezeu creator al lumii, Odată cu aceasta îm imerare Despre spinul legilor mențiomenza ea crestorul singur ‘actionesza dupa legile irevtabile ale naturi, care mu pot îi ignorate Creator mu este în sare, chiar ducă ar wea, sh stimghereasea resol firse al lucrurlor, să dirijeze humea. evitind legile cei apantin, nu poate imie. după vointa sa aceasta lume materala, ea va exista vesnic. Lumea materială ln ptrerea cugetătoralui există eter, ea. prezintă materia în micare, “ipsa de eatune” și în legatură cu aceasta respinge concept loi Aureliu Augustin, Toma d’Aquino, care vedeau in flecare obit, lucru, fenomen af realitati rezulta realizării scopului divin. Schimbarea lumii ratele el o inlekge mecanici. în univer se. petec schimbări, ca rezultat fise ai careterului vniveral st miării materiei. Tera, ca si alte corpuri ale Universului, la fel sc supune legilor miscari existent în genere. Absolut totul în lume inclusiv și viata materiei organice, plantele, animalele, omul, cugetă ‘uminiseu, se Gupun legilor, Care mu suat ticlute, inventate de cineva, prin urmare, sua reale și au un caracter abieii. Pe nimeni mu este în tare sa de schimbe la dovinta sa, să le nege, Legile naturii prezintă necesitici, legături Intre corpuri vestezzie. Materia în mieare, lipsta de ratiuse, tn rezatatul action legilor propri, format lumea ce exist. Asti, conchide gindionui, ar fi beard si meditim că creatori ar putea dia ce lumea, evitind eoarece far cle mu este posibilă nici exteate Hamil Sopunindwl pe Dumoezeu egităilor paturi, gimditonu arata, e creația humii pare a fi în act lipit Ge eseza obiestina. Fi în gene se pronunță peariru nevesiuica evldeieii cauzelor în yrocessl de cercetare Și cunoastere a tuuror fenonienelor, proceselor lumii rake si argumenta faptul ca lucrurile, obiectele. organismele, adică. toi ansamblol Compus și vaio: al existeriii este determinat enzal si ci in nimic, nimie nu apuc. se chr, că cugetaile ituministului privata cauzalittt via (a contzdile cu concept It despre cw a cauză primordială a lumi. Constares cavzaltăți in derern Iucrurlr, fenomenelor, mduce de pt în eiceni biective inte casza și feat Assamblul de emgetări ale gimttonului cu prvi în lume Cuprinde și parerea cespre om. Omul, arată gndiorul prez paricica 2 maturi, © fina fizică muritoare. EI se deosebeste de Animale rin faptul că tdieste în societate, simte îi gindese. Animalele ca si oamenii sunt muritoare, insă nu sant constiente de aceata, ele murs dau seama de prezenta lor, nui cunose locul și votul in natura. Numai omul, datorita ratiunii sale, potentialului stu poate cunoaște lumea inconjuratoare. În teoria cunoasterii Montesquieu, iesea din principile recunoașterii existenei obiective a naturi în spatiu si timp, a primordalitatil materiei și secundaria, constiintei, a constatării conexiunii obiective intre fenomenele lumi. Natura inflventeacs asupra omulul, in rezultatul cirei fapt în apar diferite închipuri, păreri despre realitate. De aici vin cunosintele în ansamblul de fenomene, lueruri si procese se gisexe izvorul lor. Montesquieu accepta, în primul rind, cunosiatele ce vin prin experenta, prelungind in’ directia aceasta calea tui Bacon. Evidentind rolul experientei, el dovedeste, că fart mliune, fark pclucrarea rationala a cunostinielor căpătate cu ajutorul organelor de Sin, este imposibila cunoasterea realcati. Thuministl respinge concepia despre idile Imnascute, despre apriorism, adică cunostint, capatate independent de experienta, practică. Omul, meditează el, e naste ca anumite cunosinte, ci numai in aetivittea sa în contact, ‘port cu realitatea le acumulează. Omul incepe să cunoască nu de ln notiuni spre senzati, dar invers, de la senzații spre motiuni: CCunossterea deci prezintă un proces de reflectare de câtre om, lumii materiale. Îmsă Montesquieu ra fost consecvent în dervoltarea materialită a teoriei cunoaseri. În lucrarea să Experiente despre stui în Operele despre naturi și arta el artă două izvoare ale cunoasterii lumea emenoară i activitatea interna a sufletului. Wuministul n-a ineles că constina ete o reflectare a existentei Mare atelie dadea Montesquieu problemelor de caracter social Ele si-au găsit renectare mai ales in lucrarile Mediaii despre cauzele ridicării i decaderii romanilor și Despre spiritul legilor. EI incepe să! studieze societatea sist analizeze fenomenele sociale pe pozitii ‘Tuministe, lee atacind în privinta aceasta conceptile mistice ale ‘Augustin și Toma d’Aguizo. Montesquieu arată, că ar fi o absurdtate sa “vază realizarea voinței celul de sus In fenomenele sociale, în acuitatea oamenilor, deoarece aceasta ar duce inevitabil a fals. m vmonilog nu leat cămine aimlc de fut, decit să contempleze lumea si să asteple mealizaea soartei lor dinainte