An universitar 2020 -2021 [608499]

Universitatea Babeș -Bolyai
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializarea: Management, consiliere și asistentă psihopedagogică în instituțiile incluzive
TERAPII
ASISTATE DE
ANIMALE

MASTERAND: [anonimizat] 2020 -2021

ANALIZA CRITICĂ A UN UI ARTICOL

NUME MASTERAND: [anonimizat] : Effects of an Animal -Assisted Intervention on Reading Skills and Attitudes in Second
Grade Students
AUTORI : Linder, D. E., Mueller, M. K., Gibbs, D. M., Alper, J. A., & Freeman, L. M.
SURSA: titlu revista/an apariție : Published online: 23 May 2017 © Springer Science+Business Media New
York 2017
În partea introductivă a acestui articol, autorii prezintă tema abordată și anume importanța abilităților de
citire văzute ca o componentă esențială a succesului academic pentru elevii de vârstă școlară mică și asociate
cu o performanță academică sporită și cu atitudini pozitive față de școală. Din punctul meu de vedere , autorii
au ales s tudierea unei astfel de proble me considerând -o a fi relevantă și abordabilă din perspectiva activității
pe care o desfășoară, întrucât importanța promovării alfabetizării și abilităților de citire este esențială pentru
educația de su cces, iar copiii care nu învață să citească eficient în clasele primare au mai puține șanse de a
dobândi o alfabetizare completă, prin urmare se confruntă cu probleme care stârnesc sentimente negative față
de actul cititului, motivație și stimă de sine scăzută, retragerea din activitățile de la clasă care i mplică punerea
în valoare a abilităților de citire. Implementarea unor programe creative care să se concentreze pe încurajarea
interesului pentru lectură independentă, promovarea autoeficacității și a stimei de sine legate de abilitățile de
citire și redu cerea stresului asociat cu citirea sunt extrem de importante având în vedere provocări le cu care se
confruntă școlile și profesorii spentru a -i ajuta pe copii să citească la nivelul sconta t de către programele școlare
în vigoare.
Echipa care a i nițiat acest studiu fundamentează tema aleasă pornind de la teoriile unor cunoscuți autori
referioare la rolul și influența câinilor de terapie asupra performanțelor de lectură ale elevilor. Se face o trecere
în revistă destul de consistentă a studiilor anterioare :
 Friesen (2010) afirma că interacțiunea cu animalele a fost asociată cu o autonomie și o stimă de sine mai
mare, potențial ca urmare a acceptării necondiționate oferite de animalele de companie.
 Lane și Zavada (2013 ) susțineau că intervențiile asistate de animale au fost asociate cu o serie de beneficii
fiziologice și psihologice pentru copii, cum ar fi reducerea anxietății, și a disconfortului în situații de stres.
 În ceea ce privește citirea în special, o analiză sistematică recentă susține că prezența unui animal a fost
asociată cu beneficii pentru copiii care exersează actul cititului(Hall et al. 2016 ), incluzând scăderea
specifică a nivelurilor de stres în timpul participării la un exercițiu de lectură (Friedmann et al. 1983 ).
Hall (si colaboratorii săi, 2016 ) concluziona că intervențiile asistate de animale pot avea beneficii pentru
copiii care învață să citească, deși este nevoie de efectuarea mai multor studii din care să se poată face o
inferență cauzală Concluziile recente i analize sistematice relevă faptul că există „o nevoie clară de utilizare a

metodologiilor de cercetare de calitate superioară”, care include grupuri de control adecvate pentru a defini
dacă și în ce fel cititul pentru câini poate îmbunățăți abilitățile de lectură ale elevilor.
Potrivit autorilor, s copul acestui studiu a fost de a evalua eficiența și efectele unui program de intervenție
asistat de animale asupra abilităților și atitudinilor de l ectură la elevi de clasa a II -a dintr -o școală p rimară
publică pe parcursul a 6 săptămâni.
Studiul a fost realizat în toamnă la câteva săptămâni după începerea anului școlar. Participanț ii la acest
studiu au fost elevi din clasa a II -a recrutați dintr -o școală publică eleme ntară situată într -un district școlar din
Central Massachusetts. Pentru a fi eligibili, copiii au trebuit să dețină abilități medii de alfabetizare specifice
clasei a II-a, determinate în urma aplicării unui test (Dynamic Indicators of Basic Early Literacy Skill) , apoi
au fost repartizaț i aleatoriu fie grupului de intervenție, fie în grupul de control . Copiii aparținători grupul ui de
intervenț ie au participat la 6 ședințe săptămânale cu durata de o oră, care au inclus 30 de minu te de citire cu
voce tare către o echipă de îngrijire a câ inilor de terapie înregistrată și o sesiune de informare de 30 de minute.
Copiii din grupul de control au completat programa standard a clasei. La momentul inițial și la fiecare 2
săptămâni grupurile de intervenție și de control susținut o evaluare a abilităț ilor de alfabetiz are. În plus, atât
grupurile de Toate evaluările au fost administrate de profesori de sală în sălile de clasă.
Toate echipele de manipulare a câinilor din acest program au fost înregistrate la Programul Național Pet
Partners®, toț i operatorii au primit instruire printr -un curs suplimentar special concep ut pentru programele de
lectură asistată de cani ni, aprobarea implementării programului a fost obținută , de asemenea, de la profesorii
de la clasă, de la directorul școlii și de la părinții elevilor cărora li s -au adus la conoștință implicațiile cercetării.
Instrumentele ( Evaluarea DIBELS , The Elementary Reading Attitude Survey ) sunt explicate scurt și
concis de către autori, fiind reliefat ceea ce măsoar ă și ce urmărește fiecare, și au fost selectate întocmai pentru
ca studiul să se lovească de cât mai puține obstacole în ceea ce privește veridicitatea rezultatelor, consider ca
bateria de teste pentru acest studiu este destul de completă.
S-a plecat de la premisa că există o relaț ie între reducerea acută a stresului și interacțiunea cu un animal;
bazată pe cercetările anterioare potrivit cărora animalele sunt o sursă de sprijin f recvent implicată în perioadele
de suferinț ă emoț ională (Kurdek 2009 ). Ipotezele cercetării fac referire la impactul acestui program menit să
să se concentreze pe încurajarea interesului pentru lectură indepen dentă, promovarea autoeficacității ș i a stimei
de sine legate de abilitățile de citire ș i reduc erea stresului asociat acestor abilități . Consider că ipotezele au o
solidă fundamentare teoretică iar obiectivele au fost clar precizate .
Autorii prezintă rezultatele obținute. Pentru aflarea lor, s -au folosit indicatori statistici precum sondajele
de atitudine timpurie a lecturii (ERAS) scoruri pre- și post -intervenție în interpretarea scorurilor obținute din
aplicarea instrumentelor pentru cele 2 eșantioane. S-au descoperit diferențe semnificative în ceea ce privește
scorurile obținute de grupul de intervenție și cel de control. C opiii incluși în grupul de intervenție au avut o
îmbunătățire semnificativă a atitudinilor faț ă de lectura academică d e la pre – până la post -intervenție, dar nu și
în atitudinile faț ă de lectura recr eativă . Îmbunătăț irile semnificative ale atitudinilor academice, dar nu

recreaționale, faț ă de lectură găsite în ace st studiu pot fi explicate prin stabilirea programului în sălile de clasă
ale copiilor imediat după o zi școlară tipică. Deș i sunt necesa re studii suplimentare pentru a replica ș i explora
această constatare, stabilirea sălii de clasă ca mediu de lucru, spre deosebire de un centru de recreere comunitar,
bibliot ecă sau mediul de a casă, ar fi putut afecta modul în care co piii priveau lectura acad emică. Aducerea
câinilor de terapie în ș coală, pentru care copiii au oferit feedback pozitiv, s -ar fi putut asoc ia cu puncte de
vedere pozit ive despre lectură în școală, iar elevii implicați și-au îmbunătățit atitudinile cu privire la lectura
academică.
După părerea mea, probele utilizate, cât și întreag a procedură este foarte bună, autorii și-au îndeplinit
rolul de a testa limitele cercetărilor anterioare, precum identificarea gradului de eficiență a programului, cât și
efectele produse de implementarea lui; cercetătorii și -au făcut datoria, acordându -le în final participanților la
studiu oportunitatea îmbunătățirii abilităților de lectură într -un mod plăcut și organizat.
Secțiunea „Discuții” a articolului am g ăsit-o ca fi ind foarte bine formulată, autorii reluând ipoteza pe
care este fundamentat studiul „Acest studiu pilot a demonstrat utilitatea unui program de lectură asistată de
câini într -o școală elementară, iar rezultatele au dovedit o îmbunătățire a atitudinilor față de lectura academică
în rândul copiilor care citesc unui câine de terapie”. Un punct tare al acestei rubrici, este faptul că cercetătorii
își recunosc limitele studiului realizat, întocmai ca și în alte cercetări, printre cele mai notabil e, și anume
dimensiunea redusă a eșantionului și puterea statistică ulterioară pentru a detecta modif icări semnificative ale
abilităț ilor de citire.
Un punct de vedere personal, în cazul în care aș putea lua parte la o astfel de cercetare, aș pr eciza natura
textelor oferite spre lectură elevilor ( povești, poezii, texte nonliterare,etc). Consider că este o variabilă notabilă
pentru acest studiu. De asemenea, aș continua cercetarea luând ca eșantion atât un grup de subiecți cu abilități
scăzute de citire, dar și un grup de subiecți cu abilități crescute pentru a putea efectua un studiu comparativ în
ceea ce privește motivația pentru lectură și be neficiile includerii câinilor de terapie în activitățile educaționale.
Aș propune subiecților să își procure din timp materialele necesare, adică să selecteze independent de o
programă școlară materialul de lecturat (consider că ar contribui la sporirea motivației pentru citit deoarece
fiecare copil are posibilitatea să aduc ă în „atenția„ animalului materialele preferate:cărți de povești, poezii,
benzi desenate, articole etc). Aș lua în considerare și includerea propriilor animale de companie în astfel de
proiecte și compararea rezultatelor subiecților cu cele obținute în urm a includerii câinilor de terapie în
activită țile de le ctură, în acest fel putându -se demonstra cum progra mul de lectură asistată de câini are impact
asupra abilităților și atitudinilor de lectur ă la copii , inclusiv a cel or cu dizabilităț i de citire.
Valoarea educațională a acestui articol este una extrem de importantă întrucât oferă publicului larg
sugestii de sporire a motivației și interesului pentru lectură prin includerea animalelor de companie în activități
de studiu individual.

Titlu: Prieteni necuvântători
Autor : Bran (Ardelean ) Alina Maria, anul I, MCA
Fundamentare teoretică
"Dragostea față de animale inspiră noblețe." — Josip Grgic
Animalele sunt prietenii necuvântători care generează pentru cei care le îndrăgesc sentimente imposibil
de explicat în cuvinte. Dragostea față de ființele necuvântătoare și încrederea în potențialul acestora a condus
de-a lungul timpului la implicarea animalelor în activități terapeutice care să -i ajute pe oameni în recuperarea
fizică și psihică , în am eliorarea unor probleme de sănăt ate dovedind multiple beneficii . „Potenț ialul terapeutic
al animalelor a f ost recunoscut pentru prima dată la sfârșitul anilor 1800, at unci câ nd Florence Nightingale,
considerată fondatorul s erviciului de asistență medicală modernă, a facut observații importante în ceea ce
privește influența prezenței animalelor în vindecarea ș i recuperarea bolnavilor. Ea a remarcat că animalele de
compan ie mici contribuie la reducerea a nxietății la copii și adulți care trăiesc în instituții psihiatrice, și a scris
mai apoi în cartea sa despre asistența medicală că prezența animalelor mici ajută la refacerea pacienț ilor.”1
Cercetătorii și psihologii au remarcat de-a lungul timpului că acei copii care cresc cu animale în jurul lor devin
mai empatici, socia bili și întelegători.
„Terapia asistată de animale (TAA) nu este o terapie singulară, ci reprezintă un grup de proceduri bazate
pe caracteristicile comportamentale ale unui animal (cele mai comune animale de terapie fiind câinii), care, în
funcție de nevoi, se pot insera în tratamente standard, cum ar fi terapia comportamentală, terapia prin joc și
multe altele. ” Există țări precum Statele Unit e ale Americii, Anglia, Austria în care acest d omeniu are tradiție,
iar TAA este inclu să în multe programe și domenii inclusiv în domeniul educațional. „ Literatura de specialitate
indică rez ultate semnificative ale TAA atâ t pentru populație clinică (persoane diagnosticate cu anumite
tulburări la nivel psihologic și fizic: autism, depresie, dizabilități motori i, senzoriale, intelectuale), câ t și non –
clinică (persoane fără diagnostic clinic, dar care doresc să își imbunătățească anumite valori ale unor variabile
– de ex. stimă de sine, abilitate de recun oaștere a emoțiilor etc. ” 2
În zilele noastre, printre animalele des utilizate în terapie se numără și caii. Hipoterapia este o parte a
terapiei prin intermediul cailor „care se referă la folosirea mișcărilor calului ca unealtă de lucru de cătr e
kinetoterapeuți, logopezi și psihoterapeuți în scopul obținerii u nor răspunsuri la nivelul funcți ilor restante și în
tratamentul dizabilităților pentru pacienții cu disfuncții neuromusculoscheletale .”3
În literatura de specialitate este specificat faptul că mersul pe cal are multiple beneficii asupra individul
în complexi tatea sa psihosomatică, iar terapia prin intermediul cailor poate fi considerat „o metodă globală
care s olicită participarea întregului organism, fii nd indicată din acest motiv, în tratarea numeroaselor boli, atât
neuromotori i, cât și de interes psihiatric.”4

Motivarea propunerii proiectului
Proiectul de față pornește de la premisa că fiecare elev fără un diagnostic clinic are nevoie de o perioadă
de relaxare la finalul unui an școlar după un efort psihic susținut o perioadă îndelungată de timp . În calitate de
profesor pentru învățământul primar sunt interesată în perm anență de a găsi cele mai eficiente metode de
predare -învățare, dar și metode care să -i ajute pe elevi să facă față cerințelor școlare actuale. Pentru că în clasa
la care predau nu există elevi diagnosticați cu deficiențe fizice sau psihice, am ales să pro pun un proiect d e
tabără școlară, pentru perioa da vecanței de vară în care să includ TAA . Luând în calcul multitudinea de
beneficii ale h ipote rapiei atât pentru dezvoltarea fizică cât și psihică ( „stimularea și îmbunătățirea echilibrul ui,
mobilității art iculaț iilor, apetitul ui, digestiei, circulației sanguine, flexibilității, forței ș i coor donării mișcărilor,
timpilor de reflex sau funcțiilor cardio -respiratorii , îmbunătățirea capacității de organizare a propriei persoane,
a ritmul ui și comunic ării om-animal, al comportamentului sub aspect decizional , cu efecte imediate asupra
imaginii și încrederii de sine. ”5 precum și posibilitatea de desfășurare a activităților în aer liber, proiectul se
poate defăsura în mai multe etape/peroade de timp diferite pentru a incude toți elevii. Clasa, având un număr
de 24 de elevi, va fi împărțită în 3 grupe a câte 8 elevi, fiecare grupă b eneficiind de o perioadă de 5 zile de
activități terapeutice în cadrul taberei.
Cadru de desfășurare : Scoala de calarie Hipopas – Baița, jud. Maramureș (Centrul de Echitatie dispune de
toalete, lavoar, dusuri, bar, salon si terasa pentru servirea mesei s au alte activitati educationale, TV, telefon,
internet. )6
Subiecții: 24 de elevi ai clasei I de genul masculin și feminin, cu vârtsa de 8 -9 ani
Ipoteze: 1. Intervenția TAA va crește nivelul comunicării verbale și non -verbale și a empatiei față de animale .
2. Încorporatrea TAA în activitățile de recreere/ relaxare și distracție/înveselire a copiilor va conduce
la formarea unor abilități pentru construirea unor experiențe sănătoase de viață („time well spent”).
Principalul obiectiv al proiectului îl reprezintă investigarea efectelor pe care terapia asistată de animale (cai)
le poate avea a supra îmbunătățirii abilităților empatice, de comunicare și recreaționale la copiii fără un
diagnostic clinic .
Obiective corespunzătoare celor 4 domenii :
1. Domeniul vorbire și limbaj 3. Domeniul fizic
1.1 Inițierea vorbirii -îmbogățirea aptitudinilor descriptive 3.3 Îmbunătățirea aptitudinilor motorii fine și
2. Domeniul cognitiv grosiere
2.1 Îmbogățirea abilității de organizare 3.5 Îmbunătățirea echilibrului
2.2 Menținerea atenției în sarcină
4. Domeniul psihologic/social
4.1 Stimularea interacțiunilor sociale 4.4 Stimularea activității de grup

4.3 Creșterea stimei de sine și a încrederii în sine 4.5 Dezvoltarea deprinderilor de relaxare și recreere

Strategii de bune practici în TAA și managementul riscurilor asoc iate în interacțiunea om -animal :7
– personalul implicat în activitățile propuse trebuie să facă dovada unei calificări în domeniul TAA (adeverintă
absolvire cursuri ) și să ofere mater iale de protecție necesare ședințelor de că lărie (casca de protectie, vestă de
protecț ie, cizme de călă rie);
– se vor utiliza numai animalele care întrunesc criteriile de sănătate și comportament conform standardelor
internaționale TAA, evaluate cu ajutorul următoarelor metode: chestionarul Adjective definite comportamental
(ADC), teste comportamentaleși etograma .
– înainte desfăsurării acestei tabere se va realiza o evaluare a compatibilității elevilor cu metodele și tehnicile
utilizate în tabără/ terapie respectiv, se va investiga (pe baza unui chest ionar adresat părinților -Children’s
Treatment of Animals Questionnaire, CTAQ (Thompson & Gullone, 2003) – și prin discuții cu aceștia) dacă
există în istoricul copiilor antecedente de violență față de animale, precum și de manifestare a unor fobii sau
alergii față de animale;
– anerior desfăsurării activităților elevii vor fi instruiți pentru a purta corespunzător echipamentul de protecție,
utilizarea măștilor pentru preven irea inhalării părului sau intrarea în contact direct cu respirația animalului,
spălatul pe mâini după contactul cu un animal;
– pe tot parcursul taberei și îndeosebi în timpul activităților terapeutice personalul implicat va observa și va
monitoriza atent apariția semnelor de stres la animalul de terapie și dacă va constata existența anumitor
manifestări comportamentale asociate distresul ui va întrerupe imediat terapia;
– intreg personalul implicat va supraveghea atent grupul de elevi, va permite interactiunea unui elev cu un
anumal doar în prezența terapeutului, evitându -se lăsarea nesupravegheată a copiilor mai ales în prezența unui
anim al.
Vari abile psihologice care pot fi mă surate/instrumente standard
 Pentru măsurarea atitudinii favorabile față de animale se va utiliza Scala de empatie față de animale
(Paul,2000) și Scala de Atitudini față de Animale −Modificată (Pet Attitude Scale – Modified . PAS -M)8
Pentru măsurarea nivelului atenției executive, abilităților de comunicare și a coeziunii intergrupale se va
folosi SCALA MOPI (Schiro -Geist, 2001)
 Pentru măsurarea îmbunătățirii abilităților recreaționale și de organizare favorabilă a timpului liber se
va utiliza observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul și după încheierea activităților
notându -se pe o scară de la 1 la 5 frecvența zâmbetelor/ râsului, starea de activare, postura, mimica pentru
fiecare participant .

Activitati propuse : sedinte de echitatie , activita ti gospodărești legate de fermă, țesălatul, periatul, duș area
cailor , hrănirea și adăparea cailor, antrenamentul cailor, jocuri în aer liber, plimbare cu trăsura, orice alte
activități necesare pentru buna desfăș urare a Centrului de Echitatie .
Intervalul orar de desfășurare a activităților zilnice va fi în tre 9:00 -16:00, începându -se în fiecare zi cu
instructajul referitor la normele de protecție și siguranță și ulterior la sedințele de călărie. Călăriul în scop
terapeutic se va organiza în prima parte a zilei, fiecare ședință având o durată de aproximativ 30 de minute și
va fi urmată de alte activități de grup educative și recreative. În jurul orei 12:30 se va servi masa de prânz
urmată de o pauză de aproximativ 30 de minute în care elevii vor desfășura activități liber alese, bineînțeles
sub supravegherea personalului implicat. A doua parte a zile i va fi dedicată diferitelor tipuri de a ctivități
gospodărești și de îngrijire a animalelor, drumeții și jocuri în aer liber. Finalul fiecărei zile va fi marcat de o
dezbatere colectivă în cadrul căreia elevii își vor împărtăși impresiile referitoare la ziua în curs ( cum s -au
simțit, ce le -a plăcut/displăcut, ce au învățat, ce ar dori să exploreze în zilele următoare etc).
Ședința de călărie propriu -zisă se va desfășura individual, restul elevilor luând parte la alte tipuri de
activități până în momentul în care le vine rândul în această activi tate. Fiecare elev va călări în șa, având
echipament de protecție, însoțit de 2 adulți (per sonal autorizat și specializat în TAA), unul care va conduce
calul, iar celălalt aflat lângă elev pentru a împiedica eventualele accidentări. Exercițiile de hipote rapie se vor
desfășura în aer liber, pe un teren neaccidentat, pe timp însorit , iar în cazul unor condiții meteorologice
nefavorabile acestea vor avea loc în manej.
Alte jocuri și activități propuse:
1) Ghicește!
Participanți : copii
Obiective/beneficii terapeutice : Dezvoltarea limba jului, motricității fine, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea
încrederii;
Materiale : eșarfă, obiecte potrivite scopului terapeutic;
Descriere: Membrii grupuli vor fi așezați în cerc în aer liber. Câte un copil, pe rând, va fi l egat la ochi și va fi
invitat să caute într -o cutie diferite tipuri de hrană pentru animale (mere, morcovi, smoc de iarbă/fân, săculeț
cu grăunțe/boabe de ovăz etc) Va alege un tip de hrană încercând să ghicească despre ce este vorba, apoi își va
scoate eșarfa și va specifica care dintre animalele întâlnite la centrul de echitație poate consuma acel tip de
hrană. Discuția poate fi îndreptată și către importanța hrănirii corespunzătoare a animalelor și îngrijirea
acestora.

2) Călătoria
Participanți : copii
Obiective/beneficii terapeutice : Dezvoltar ea limbajului, motricității grosiere , atenție, coordonare ;
Materiale : cartonașe colorate, harnașament ;

Descriere : Membrii grupului vor fi așezați în semicer în manej. Câte un copil, pe rând, va extrage un cartonaș
de o anumită culoare urmând să parcurgă un traseu conform culorii alese pentru a ajunge la obiectele folosite
pentru călărie (ex.urmând traseul galben va ajunge la șa). Va recuoaște și va denumi obiectul, apoi va menționa
la ce se folosește.

3) Mingea călătoare
Participanți : copii
Obiective/beneficii terapeutice : Dezvoltar ea limbajului, motricității grosiere , atenție, coordonare ;
Materiale : minge mica care să poată fi prinsă ușor ;
Descriere : Membrii gr upului vor fi așezați în cerc în apropierea manejului sau într -un loc unde pot observa cu
ușurință caii . Copilul care începe jocul va ține mingea și va ad resa o întrebare despre a nimalele observate. Un
alt copil va solicita mingea și va răspunde întrebării, jocul continuând în această m anieră cu descrierea
animalelor .

4) Alege !
Participanți : copii
Obiective/beneficii terapeutice : Dezvoltar ea limbajului, autono miei, responsabilitate, folosirea
corespunzătoare a obiectelor de igienă ;
Materiale : cartonașe care indică obiecte de igienă folosite pentru igiena oamenilor și igiena animalelor ;
Descriere : Membrii gr upului vor fi așezați în semicerc , iar pe un panou se vor afla lipite diverse cartonașe
înfățisând obiecte de igienă . Fiecare copil va alege un cartonaș, va descrie obiectul descoperit menționând la
ce se folosește și îl va poziționa în dreptul imaginii corespunzătoare (un portret uman și unul animal). Discuțiile
pot fi centrate pe importanța igienei corespu nzătoare atât pentru oameni cât și pentru animale.

5) Fii creativ !
Participanți : copii
Obiective/beneficii terapeutice : : imaginație, cooperare , atenție, motricitate grosieră, ;
Materiale : diverse material din natură (paie, fân, frunze , crenguțe etc) , foarfecă, lipici, coli de carton, plastilină
Descriere : Membrii gr upului v or fi împărțiți în echipe a câ te 2,3 membrii și vor avea de confecționat un colaj
care să înfățișeze ipostaze ale activităților desfălurate în cadrul taberei . Fiecare echipă va prezenta colajul
realizat menționând activitățile preferate și felul în care s -au simțit atunci când au luat parte la acestea.

Rezultate așteptate – se preconizează că în urma desfășurării acestui proiect elevii participanți:
 să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare și realționare prin lărgirea sferei subiectelor de conversație
referitoare la experiența trăită,

 să conștientizeze existența unor alternative de petrecere a timpului liber care le oferă confo rt, bună –
dispoziț ie, amuzament;
 să-și dezvolte abilități empatice față de animale, în general, și față de protejarea acestora;
 să conștientizeze necesitatea îngrijirii corespunzătoare a animalelor (cu referire și la animalele de
companie).

Discuții și concluzii
Scopul acestui proiect este unul dublu: în primul rând urmărește identificarea unor noi direcții de relaxare
și recree re în aer liber a elevilor de vâ rstă școlară mică integrând TAA, după parcurgerea unui an de studiu cu
multe provocări, iar în al doilea r ând vizează îmbunătățirea abilitităților de comunicare și relaționare în cadrul
grupului/clasei după o îndelungă perioadă de izolare socială impusă de actuala situație pandemică. Pentru elevi,
îndeosebi pentru cei din clasele primare este mai dificil să gă sească mijloace de petrecere a timpului în aer
liber, chiar dacă dețin animale de companie , plimbatul și interacțiunea cu acestea în afara locuinței este adeseori
un impediment, mai ales pentru cei care locuiesc în mediul urban. Bucuria unei zile de joacă alături de un
partener necuvântător este de multe ori limitată de programul părinților, în sensul că, la această vârstă , mulți
părinți sunt reticenți în a -și lăsa copilul să exploreze med iul înconjurător de unul singur sau împreună cu un
animal de companie . Luând în calcul aceste aspecte, am considerat că acest proiect poate aduce numeroase
beneficiii asupra sănătății fizice și psihice a copiilor, cu toate că ei nu prezintă diagnostice clinice, îi poate
scoate din rutina zilnică și le poate oferi o perspect ivă de creștere a calității vieții în contextul i nteracțiunii cu
animale. Îmi propun să implementez acest proiect, evident dacă situația pandemică îmi va permite, și consider
că va fi o experiență poziti vă, o oportunitate de a crește nivelul de empatie față de animale și de a con strui noi
direcții experimentale de interacțiune și comunicare la nivelul grupului/clasei de elevi.
Trebuie menționat faptul că proiectul de față are mai multe l imitări: în primul rând timpul alocat
activităților terape utice este foarte redus, în al doilea rând nu precizează o modalitate clară de evaluare a
comunicării verbale și non -verbale înainte de implementarea sa, iar în al treilea rând costurile implementării
sunt destul de ridicate necesitând o sponsorizare sau u n aport din partea asociației de părinți.
În concluzie, consider că acest proiect este realizabil și poate constitui un prim pas în integrarea AAA și
TAA în mediul educational, cu atât mai mult cu cât programa școlară actuală nu oferă resurse pen tru inițierea
unor proiecte/activități de educație umanitară în direcția dezvoltării atitudinilor favorabile față de animale și
nici în ceea ce privește deținerea responsabilă a animalelor de companie și a interacțiunilor sănătoase om –
animal. Îmi propun ca pe viitor să integrez AAA și TAA în activitățile educaționale și să inițiez ș i alte proiecte
asemănătoare, eventual centrate pe cazuri individuale.

Bibliografie :
1. https://www.animalzoo.ro/scurt -istoric -al-terapiei -asistate -de-animale -taa/, accesat la data de 4.01.2021
2. https://www.copiiidecristal.ro/service -view/terapie -asistata -de-animale , accesat la data de 4.01.2021
3. https://www.americanhippotherapyassociation.org/ accesat la data de 4.01.2021
4. https://www.usamvcluj.ro/files/te ze/2013/moisa.pdf , accesat la data de 4.01.2021
5. https://www.equitana.ro/ blog/asocia -ia-de-terapii -suportive -hipoterapia -constan -a-jud-constan -a/accesat la
data de 4.01.2021)
6. http://www.calaret.ro/tabara , accesat la data de 4.01.2021
7. https://expertpsyjournal.wordpress.com/2016/10/25/terapia -asistata -de-animale -taa/ accesat la data de
4.01.2021
8.https://www.researchgate.net/publica tion/336995260_Investigarea_atitudinilor_fata_de_animalele_de_compan
ie_in_Romania_Deschideri_spre_educatia_bazata_pe_compasiune , accesat la data de 4.01.2021
9. Rusu A.S. – coordonator (2008). Interacțiunea om -animal. Elemente de etologie aplicată și terapie asistată de
animale. Presa Universitară Clujeana. ISBN 978 -973-610-838-9. 150 pagini.
10. Rusu A.S. – coordinator . Introducere în terapia asistată de animale. Asociația Română de Activități și
Terapii Asistate de Animale, Facultatea de Psiho logie și Știin țe ale Educației, Universitatea Babeș -Bolyai . ISBN
978-606-531-012-4. 87 pagini
10. Rusu A.S. – coordonator (201 7). Interacțiunile asistate de anima le. De la cunoștințe interdisciplinare la
practică . Presa Universitară Clujeana. ISBN 978‐606‐37‐0284‐6 . 171 pagini.