An II de studiu , Semestrul al II -lea [627749]

An II de studiu , Semestrul al II -lea

ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL
GLOBALIZ ĂRII

Lucrare practică la disciplina
– Dezvoltare socială și globalizare –

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Ina Raluca TOMESCU

Masterand: [anonimizat] 2020 –

Fenomenul globalizării este o trăsătură fundamentală a economiei mondiale în secolul
XXI de se caracterizează prin amplificarea reducerii barierelor economiilor naționale și
accentuarea legăturilor dintre acestea.
Procesul de globalizare este una dintre cele mai arzătoare probleme ale
contemporaneității, publicația ,,The Economist” considerând globalizarea drept cel mai
utilizat cuvânt al secolului.
Conceptul de ,,globalizare” definește un : ,, Fenomen de transformare a lumii într -o
unitate, care se manifestă la scara întregului glob prin crearea de instituții și organisme
politice suprastatale, printr -o politică economică și de securitate comună etc.”, ,, A reuni într –
un tot elemente disparate” 1.
Cu toate că este un termen des folosit în literatura de specialitate, cea mai des utilizată
este d efiniția Băncii Mondiale: ,, globalizarea se referă la faptul că în ultimii ani o parte din ce
în ce mai mare a activității economice la nivel mondial se derulează între persoane si
companii din țări diferite”.
După Ulrich Beck globalizarea înseamnă că unitatea dintre statul național și societatea
națională se sparge, că se structurează alte raporturi de forțe și concurențiale, noi conflicte
șiintersectări între unitățile național statale și actorii lor pe de o parte, și actorii transnaționali,
identităț i, spații sociale, stări și proc ese, pe de alta3.
O consecință a globalizării o reprezintă accesul rapid al cetățenilor la progresele
tehnologice, științifice, informaționale.
Globalizarea informațională presupune perceperea aproape în timp real a unui
eveniment sau fenomen petrecut în orice parte a lumii.
Domeniile majore ale globalizării se refer ă la:
= globalizarea liberei circulații
= globalizarea limbii eengleze
= globalizarea schimbului de produse și servicii etc.
Din punct de vedere economic globalizarea presupune unificarea pieț ei, produsele
economice dintr -o regiune fiind vândute altor țări, amplificând astfel, dependența țărilor
subdezvoltate de cele dezvoltate.

1 https://dexonline.ro/
2 https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20190712STO56968/impactul -globalizarii -asupra –
ocupa rii-fortei -de-munca -in-ue
3 Beck , Ulrich, Ce este globalizarea? Erori ale globalismului – răspunsuri la globalizare , Editura Trei , București,
2003.

Globalizarea este un proces de interconectare și schimb global al resurselor, mărfurilor
și valorilor fiind posibilă datorită revoluțiilor tehnologice ale secolului XX și alimentată de
interesele companiilor transnaționale ale marilor puteri, fiind totuși temperată de statele
naționale, pentru a-și proteja piețele naționale, puterea, identitatea.
Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre
prioritățile UE se numără gestionarea global izării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta
cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale , care să ajute lucrătorii care își pi erd locul
de muncă să se reintegreze pe piața muncii4.
Consecințele globalizării au fost ușor de evidențiat: c ompaniile transnaționale au
investit în regiuni, integrându -le diferențiat în spațiul global , iar p uterea statelor naționale s-a
redus în favoarea regiunilor (deseori transfrontaliere).
Regiunile inovative dezvoltă modele economice noi (modelul de producție japonez,
modelul Silicon Valley etc.) preluate și reproduse în alte regiuni.
Globalizarea apare tot mai mult ca fiind o interconectare de regiuni la nivel global, fiind
fenomenul care a generat c ompetiția teritorială , o formăde acțiune economică colectivă,
desfășurată pe un anumit teritoriu, care servește la avansarea acestuia, în concurență cu unele
(sau toate celelalte) teritorii2.
Com petiția teritorială presupune:
– concurența locurilor –întreprinderile / oamenii concurează nu doar între ele / ei, în aceeași
zonă, ci și cu oamenii și întreprinderile din alte zone, ceea ce generează locuri câștigătoare și
locuri perdante
– competitivitatea locurilor , dată de performanța sectoarelor public și privat din fiecare loc
(nivel educație, legislație, transport, planificare etc.), văzute ca facilitator / inhibitor pentru
competiția economică liberă
-competiția teritorială ce însumea ză dimensiunile anterioare sub forma unui întreg funcțional,
în care potențialul oamenilor și întreprinderilor este conjugat cu oferta autorităților și calitatea
mediului socio -economic local.
Potrivit teoreticianului economic Jeremy Rifkin, ,, Uniunea Europeană este primul
experiment de guvernare care încearcă o acomodare între noile forțe ale individualismului și
integrării, care constrânge conștiința umană , în exterior, către forțele globalizatoare ale
economiei. ”

4 P. Cheshire , and I. Gordon , Territorial competition and the predictability of collective (in)action. International
Journal of Urban and Regional Research , 1996, p. 383 -399.

Ca urmare a dezvoltării regionale , regiunile au capacitateade a genera dezvoltare
economică și socială, inițial marginalizată de proceselede globalizare, redescoperită apoi, ca
efectal globalizării.
Macroregiunile și microregiunile au rol crucial în globalizare:
sunt constructe istorice și culturale, deci identitare, caracterizate prin inegalități;
sunt integrate în ierarhiile companiilor transnaționale și în strategiile economiilor naționale;
alimentează competiția globală;
creează modele noi de disparități, noi forme de asocieri regionale, unele transfrontaliere.
au rol crescut în reproducția socială .
Un pas important în procesul globalizării din Europa l -a constituit Uniunea Europeană,
atenuând diferendele istorice dintre națiuni, diferențele de personalitate dintre popoare ș i
aduc ând prosperitate materială într -o economie de piață bazată pe c onsum.
Urmare a aderării la Uniunea Europeană, România a beneficiat de o serie de avantaje.
Crearea pieții libere unice, trecerea la moneda europeană, alocarea unor fonduri europene în
scopul dezvoltării economic e, crearea societăților transnaționale, instituirea unui cadru
legislativ și instituțional europenizat care să susțină această integrare, crearea uniunii vamale
etc., au fost schimbat decisiv im aginea României în doar câțiva ani.
Globalizarea economică în România a a vut atât un impact pozitiv, cât și unul negativ,
generând beneficii, dar și riscuri.
Dezvoltarea neîngradită a economiei, generatoare de progres a constituit principalul
efect pozitiv al globalizării, însă tendința de a aduce într -un ritm comun, uneori ale rt, culturi
cu diferite grade de dezvoltare, a reprezentat latura negativă a fenomenului.
Văzută de străini ca o țară cu multiple oportunități economice, asigurând condiții interne
prielnice (legislație, fiscalitate) 5, România a devenit atractivă pentru i nvestiția de capital
străin în scopul dezvoltării. Mișcarea de capital este benefi că pentru țara noastră în condiț iile
existenței forței de muncă ieftine și calificate.
Un mare beneficiu al fenomenului globalizării în România și nu numai, îl reprezintă
folosirea tehnologiilor performante și circulația informației. Astfel, se înlesnesc tranzacțiile
internaționale comerciale, financiar – bancare urmare a folosirii mijloacelor electronice de o
mare rapiditate, facilitând accesul tuturor țărilor la resursele fi nanciare în scopul dezvoltării.

5 Daniel , Dăianu, Vitalitate și viabilitate economică – o dublă provocare pentru securitatea europeană , Editura
Clavis , București, 1997.

Prezența investitorilor străini în țara noastră este bifată pe lista marilor beneficii ale
fenomenului globalizării în România , ceea ce a dus la încheierea unor parteneriate cu un profit
generos companiilor aflate în plin proces de restructurare, reorganizare și dezvoltare.
Indicele de Performanță al Investițiilor Străine (ISD) în România a ajuns, conform
Raportului Mondial al Investițiilor (UNCTAD), pe locul 21 în anul 2006, spre deosebire de
anul 2005 când a ocupat locul 101 6.
Principala dificultate ce este percepută în legătură cu globalizarea în România o
reprezintă influența majoră, fundamentală a internaționalului în defavoarea sistemului
național care devine astfel incapabil să -și impună propriile reglementări în teritoriul său.
Astfel, agenții publice și private (de la cele non -profit, la marile companii transnaționale)
străine, fie ele și cu o mai mică însemnăt ate, vor căpăta puteri sporite, controlul statal -național
fiind limitat.
Riscuri emergente procesului de globalizare pot fi sesizate în primul rând în domeniul
economic. O economie deschisă, absoarbe și resimte cu o m a mare rapiditate influențele
străine.
În privința pieței financiare, anumite disfuncționalități ar putea fi evitate dacă ar exista
un control strict al acesteia, evitând apariția unor excese.
,,Liberalizarea piețelor financiare, neînsoțită de un set adecvat de reglementări duce,
aproape sigur, la instabilitate economică 7.
Un alt gen de riscuri sunt cele legate de securitate. Fiind o țară deschisă, România este
expusă infracționalității, a crim ei organizate. Un exemplu elocvent în acest sens, este faptul că
pentru o perioadă de un deceniu, țara noastră a trecut de la statutul de țară consumatoare la cel
de stat producător. De asemenea, la nivelul teritoriului României și -au făcut simțită prezenț a
organizații teroriste internaționale, de exemplu cele arabe.
Din nefericire, structurile de securitate interne su nt slab dotate și pregătite, făcând față
cu mare dificultate infracțiunilor ,,moderne”: spălare de bani, infiltrări bancare etc. La
București există un centru regional de luptă îmotriva criminalității transfrontaliere în Europa
Centrală și de Est (SECI) .

6 „Revista Română de Statistică” nr. 4/2008, p. 53 -54.
7 J. E., Stiglitz, Globalizarea, speranțe și deziluzii , Editura Economică, București, 2005, p. 140.

Al treilea motiv legat de riscurile procesului de globalizare îl reprezintă riscurile sociale,
aici referindu -ne la mareea discrepanță ce poate apărea între bogați și săraci ccea ce generează
frecvente tensiuni care nu aduc niciun fel de beneficii. Concludente sunt în acest sens
fenomenele de tip anarhist -antiglobalizare.
Concluzii:
Globalizarea este un fenomen care oferă beneficii și oportunități extinse de dezvoltare la
nivel global, dar se manifestă inegal. Astfel, unele țări au o mai mare putere de dezvoltare
economică, în detrimentul altora care sunt mai instabile în fața fenomenului, eleocventă fiind
în acest sens criza economică din Asia de Est.
Acceptată de noi toți ca un fenomen fizic, imposibil de ocolit, globalizarea trebu ie
văzută ca un fenomen în care granițele sunt deschise pentru toate provocările, fie ele pozitive
( bariere comerciale eliminate, circulația li beră a informației), dar și neg ative ( sărăcia,
pierderea locurilor de muncă, dereriorarea naturii, diminuarea r esurselor regenerabile,
răspândirea epidemiilor etc.) .
Este și motivul pentru care a fost recunoscut într -o manieră universală conceptul de
societate deschisă întrucât ,,nimeni nu poate cunoaște adevărul absolut și niciun grup nu poate
să-și impună punctul de vedere asupra celorlalți” 8 și dezvoltare durabilă potrivit căreia
calitatea mediului și dezvoltarea nu se exclud ci sunt compatibile și complementare.

8 George, Soros, Epoca failibilității . Consecințele luptei împotriva terorii , Editura Polirom, Iași, 2007, p. 160.
Fig. 1. Armonia obiectivelor dezvoltării durabile

Bibliografie:
Literatură de specialitate:

1. Cheshire, P. and Gordon, I., Territorial competition and the predictability of collective
(in)action. International Journal of Urban an d Regional Research, 1996.
2. Dăianu, Daniel, Vitalitate și viabilitate economică – o dublă provocare pentru
securitatea europeană , Editura Clavis, București, 1997.
3. Soros, George, Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii, Editura
Polirom, Iași, 2007.
4. Stiglitz, J. E., Globalizarea, speranțe și deziluzii, Editura Economică, București, 2005.
5. Ulrich, Beck, Ce este globalizarea? Erori ale globalismului – răspunsuri la globalizare ,
Editura Trei, București 2003.

Reviste:
1. Revista Română de Statistică nr. 4/2008.

Surse web:
1. https://dexonline.ro/
2. https://w ww.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20190712STO56968/imp
actul -globalizarii -asupra -ocuparii -fortei -de-munca -in-ue