An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file. [601815]

UNIVERSITATEA CRE ȘTINĂ ” DIMITRIE CANTEMIR”
FACUTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN ȚĂ
DREPT

DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNC ȚIONARILOR PUBLICI

Coordonator științific:
Conf.univ.dr. MIHAE LA AGATA POPESCU

Absolvent: [anonimizat]
2016
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

2
CUPRINS

CAPITOLUL I. CONSIDERA ȚII INTRODUCTIVE ……………………………….. ………………….. .4

CAPITOLUL I I. REGIMUL JURIDIC AL FUNC ȚIEI PUBLICE …………….. …….. …………….. .7
2.1 Doctrina juridică a func ției publice ………. …………………………………. …………………………. .7
2.2 Noțiunea de funcție publică …………… ……………………………………….. …………………….. ……7
2.3 Clasificarea func ției publice ……………. …………………………………….. ………………………… …8

CAPITOLUL III. ASPECTE GENERALE PRIVIND STATUTUL FUNC ȚIONARILOR
PUBLICI REGLEMENTATE DE LEGEA 188/19 99 ……………………… …….. ……………….. ……..10
3.1 Noțiunea de funcționar public …. …….. ………………………………………. ……………………. ……10
3.2 Clasificarea func ționarilor publici … ………………………………………… ……………………. ……10
3.3 Deontologia func ționarilor publici …………………………. ……….. …….. ……………………… ….13
3.4 Principiile care guvernează activit atea func ționarilor publici ……… ………………………….17
3.5 Numirea în func țiile publice a funcționarilor publici …………………. …….. …………………..18
3.6 Raporturile juridice dintre func ționarii publici și stat sau administra ția publică locală …20

CAPITOLUL IV. CONDUITA ETICĂ A ANGAJ ATULUI -FUNC ȚIONAR PUBLIC . …….. ..29
4.1 Norme de conduită profesională a func ționarilor publici …………….. ……………………….. ..29
4.2 Principiile conduitei etice a angaja ților-funcționari publici …………. ………………………… .30
4.3 Sistemul de formare al func ționarilor publici ……………………………. ………………………… ..31

CAPITOLUL V. DREPTURILE ȘI ÎNDATO RIRIL FUNC ȚIONARILOR PUBL ICI………….35
5.1 Ocuparea func ției publice și promovarea funcționarilor …………………………. ……………..35
5.2 Îndatoririle și obligațiile funcționarilor publici …………………………. …………………. ………37
5.3 Drepturile func ționarilor publici ……………………………………………… ………………….. ……..41
5.4 Recrutarea și încadrarea funcționarilor publici în serviciul public .. ………………………… .43
5.5 Remunerarea muncii și garanțiile sociale …. ………………………………. ………………….. ……..44
5.6 Încetarea raporturilor de serviciu ale func ționarilor publici …………. ………………….. ……..46

CAPITOLUL VI. RĂSPUNDEREA FUNC ȚIONARILOR PUBLICI …………….. …………… …..50
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

3 6.1 Răspunderea penală a func ționarului public …………………………………………………… …….50
6.2 Răspunderea disciplinară a func ționarului public ………………………. ………………………. …52
6.3 Răspunderea civi lă a func ționarului public ……………………………… …………………………. ..54
6.4 Răspunderea contraven țională a funcționarului public ………………. …………………………. .55

CAPITOLUL VII. DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNCȚIO NARULUI PUBLIC
EUROPEAN ………………………………………………………………………………. ………. …………………… ….56
7.1 Debutul carierei func ționarului public european ………………………. …………………… …….. ..56
7.2 Drepturile și îndatoririle funcționarului public european …………… ………………….. ………. .58

ANEXE ………………………………………………………………………………… ………………………….. ……… ..62

CONCLUZII ……………………………………………………………………………….. …………………………… ..74

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………. …………………………. …..75

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

4
CAPITOLUL I
CONSIDERA ȚII INTRODUCTIVE

Studierea disciplinei DREPT ADMINISTRATIV permite st uden ților acumularea
stiințelor de specialitate privind organizarea și funcționarea administrației publice prin analiza
juridică a raporturilo r ce se instituie în tre aceasta, ca parte integrantă a sistemului de guvernare și
celelalte subie cte de drept, state, organiz ații publice și/sau private, persoane fizice/sau juridice.
Dreptul administrativ este o disciplină de specialitate, proprie studiului știintelor juridice
și stiințelor administrative.
Dreptul administrativ face parte din ramura dreptului public. Drept urmare, trebuie să se
facă o delimitare între dreptul public și dreptul privat. În accepțiunea teoreticienilor1 drepul
public cuprinde normele care se referă la organizarea și funcționarea autorităților publice,
raporturilor dintre aceste autorită ți, dintre sta t și particulari, precum și rap orturile dintre state.
Unii autori2 arată că dreptul administrativ a apărut înaintea altor ramuri ale dreptului public,
deoarece înain tea oricăror activită ți și preocupări, omul a trebuit să o opună pe cea privind modul
în care î si organizează comunitatea, cum se apă ră împotriva du șmanilor, acestea fiind dimensiuni
ale activită ții administrative3.
În dreptul privat se înscriu ramura dreptului civil, ramura dreptului familiei, ramura
dreptului muncii și securității sociale, ramura dreptului comercial.
În studiul dreptului administrativ, ramură a dreptului public, no țiunea de administra ție
publică ocupă o pozi ție centrală4.
Sediul materiei în ceea ce prive ște regimul juridic al funcției publice și al funcționarului
public se găse ște în Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici republicată în 20045,
modificată de Legea nr. 251 din 23 iunie 20066 și completată cu mai multe acte administrative
normative : Hotarârea Guvernului nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei
funcționarilor publici7, Hotărârea Guvernului nr. 1210/2003 privind org anizarea și funcționarea

1 I.Muraru, E.S.Tănăsescu , Drept constitu țional și insti tuții politice , vol. I, Editia a XII -a, Editura All Beck,
Bucure ști, 2005, p. 5.
2 E.Molcu ț, D. Oancea , Drept privat roman , Casa de Editur ț și Presă ”Șansa” SRL, București, 1995, p. 7 -8.
3 V. Vedina ș, Drept administrativ , Editura Universul Juridic, edi ția a II -a revăzută și adăugită, București, 2007, p. 9.
4 D. Apostol Tofan , Drept administrativ , vol. I, edi ția a II -a , Editura CH Beck, Bucure ști, 2008, p. 4.
5 În Monitorul Oficial al României , Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, modificată prin Lege a nr. 344/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 674 din 27 iulie 2004.
6 Publicată în Monitorul Oficial , Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006.
7 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

5 comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul a utorită ților și instituțiilor publice8,
Hotărârea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profe sional al func ționarilor publici9.
Statutul reglementează reg imul general al raporturilor juridice dintre func ționarii publici
și stat sau administrația publică locală, prin autorită țile administrative autonome ori prin
autorită țile și intituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, denumite în
continuare raporturi de serviciu, dispozi țiile sale completându -se cu prevederile legisla ției
muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz,
în măsura în care nu contravin legisla ției specifice funcției public e.
Pot beneficia de statute sp eciale func ționarii publici care își desfășoară activitatea în
cadrul următoarelor servicii publice :
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administra ției Preziden țiale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice și consulare;
e) autoritatea vamală;
f) poliția și alte structuri ale Ministerului de Interne;
g) alte servicii publice stabilite prin lege.
Prin statutele speciale se pot regleme nta :
a) drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de Legea
188/1999;
b) funcții publice specifice.
În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor dipl omatice și consulare, precum și
polițiștilor și altor struct uri ale Ministerului Administre ției și Internelor, dispozițiile speciale pot
reglementa prevederi de natura celor precizate mai sus, precum și cu privire la carieră.
Prevederile Legii nr. 188/1999 nu se aplică :
a) personalului contractual salariat din aparat ul propriu al autorită ților și
institu țiilor publice, care desfășoară activități de secretariat, administrative ,
protocol, gospodărie, între ținere -repara ții și de deservire, pază, precum și altor categorii de
personal care nu exercită pre rogative de putere publică. Persoanele care ocupă aceste func ții nu
au calitatea de func ționar public și li se aplică legislația muncii;
b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;
c) corpul magistra ților;
d) cadrelor didactice

8 Ibidem.
9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 19 aprilie 2004.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

6 e) persoanelor numite sau alese în func ție de dominate publică.
Dacă un func ționar a fost investit în funcție publică fără respectarea condițiilor
legale, această investire are aparen ță de legalitate, exercitarea funcției având character public, s e
pune problema valabilită ții actelor sale emise în legătură cu atribuțiile exercitate, mai ales în
raporturile cu ter ții cărora nu li se poate imputa, sau care nu pot cunoaște, neregularitatea
investirii și care ar putea fi vătăma ți în drepturile lor prin nulitatea actelor respective, de și actele
îndeplinesc condi țiile de fapt și de formă cerută de lege.
Cât privesc drepturile și obligațiile funcționarilor publici sunt stabilite pe cale generală și
impersonală, odată cu înfiin țarea de către stat a serviciilor publice. Deci, odata cu numirea lor
funcționarii publici se vor afla într -o situa ție juridică obiectivă, determinată pe cale unilaterală de
către stat. Dar a șa cum fun cțiile publice servesc exclusiv și nemijlocit serviciului public, tot
astfel, drepturile și obligațiile funcționarului public vizează buna funcționare a serviciului și nu
interesele sale particulare.
Cerceta rea a fost sistematizată în șapte capitole.
În capitolul ” Regimul juridic al func ției publice” am relatat desp re diversitatea sarcinilor pe care
le are de îndeplinit administra ția publică realizată prin servicii publice.
Cel de -al III -lea capitol este consacrat aspectelor generale privind Statutul func ționarilor
publici reglementate de Legea 188/1999 și este alcătuit din șase subcapitole. Li se acordă o
importan ță deosebită funcționarilor publici, rolul acestora și locul în organele administrației
publice.
”Conduita etică a angajatului -funcționar public„ include principiile conduitei etice și
participarea func ționarului public la sistemul de formare și perfecționare profesională.
”Drepturile si îndatoririle func ționarilor publici” precum și, ” dreptur ile și îndatoririle
funcționarului public european” sunt analizate minuțios in cuprinsul ca pitolelor V și VII.
Încălcarea cu vinovă ție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției
publice pe care o de țin și a normelor de conduită profesională în raport cu gravitatea abaterii
săvâr șite, aceștia răspund penal, con traven țional, disciplinar și civil . Analiza răspunderilor
funcționarilor publici și sacțiunilor disciplinare a fost relatată in capitolul VI.
În încheierea cercetării sunt prezentate concluziile și aprecieri finale, precum și bibliografia.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

7 CAPITOLUL I I
REGIMUL JURIDIC AL FUNC ȚIEI PUBLICE

2.1.Doctrina juridică a func ției publice

Comunitatea umană n -ar fi avut succes dacă nu și-ar fi creat un întreg organism
social, cărui a i-a dat viabilitatea prin personalul investit în diversitatea de func ții statornicite
de-a lungul timpului. Diversitatea sarcinilor pe care le are de îndeplinit administra ția publică
necesită o variată gamă de presta țiuni realizată prin serviciile publi ce, ca și un personal cu
pregătire profesională diversă10.
În legătură cu personalul administra ției publice, trebuie analizate cu întâietate două
aspecte principale :
 Conceptul de func ție publică
 Conceptul de func ționar public

2.2.Noțiunea de func ție publică

Potrivit art. 2 al Legii nr. 188/1999 11privind Statutul func ționarilor publici , funcția
publică este definită ca fiind ” ansamblul atribu țiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul
legii, în scopul realizării pre rogativelor de putere publică de către administra ția publică
centrală, administra ția publică locală și administ rațiile administrative autonome ”12.
S erviciul public este definit ca o activitate desfă șurată de organele publice în vederea
unui inte res general, iar func țiile statului sunt categorii de acte împărțite după natura lor
juridică pe care le fac organele publice atunci când girează servicii publice.13 Statutul
funcționarilor publici în prezent în vigoare, a fost adoptat prin Legea nr. 188 d in 8 decembrie
199914.
Această lege a suferit ulterior numeroase modificări și completări, cele mai de substanță
fiind cele prevăzute în Legea nr. 161/200315 privind unele măsuri pentru asigurarea transparen ței
în exercitarea demnită ților, a funcți ilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea

10 Agata Mihaela Popescu , Drept Administrativ – Parte generală , Editura PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, p.
207.
11 Legea 188/1999 privind Statutul func ționarilor pub lici.
12 Agata Mihaela Popescu , Drept Administrativ – Parte generală , Editura PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, p.
209.
13 M. Preda , Drept Administrativ , Parte generală, Editura a II -a, Editura Lumina Lex, Bucure ști, 2006, p. 64.
14 M. OF. nr. 600 din 8 decembrie 1999.
15 Legea nr. 161/2003.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

8 corup ției, lege care a și dispus republicarea Legii nr. 188/199916 , dâ ndu-se textelor o nouă
numerotare17.
Constitu ția Romaniei18adoptată în anul 1991 și revizuită în anul 2003, cuprinde urm ătoarele
dispozi ții care constituie un cadru principal de reglementare a acestor instituții juridice :
-art. 16 alin. (3) : ” Func țiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în
condi țiile legii de persoane care au cetățenia română și domiciliul în țară, statul român garantând
egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice.” ;
-ast. 73 alin. (3) lit. j) : ” Reglementarea Statutului func ționarilor publici se face numai prin lege
organică19.

2.3.Clasificarea func ției publice

Func țiile publice se clasifică în funcții publice general e și funcții publice specifice,
funcții publice din clasa I , func ții publice din clas a a II -a, funcții publice din clasa a III -a,funcții
publice de stat, func ții publice teritoriale și funcții publice locale.
Func țiile publice generale reprezintă ansamblul atribu țiilor și responsabilităților cu
caracter general și comun tuturor autorități lor și instituțiilor publice, în vederea realizării
competen țelor lor generale.
Func țiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu
caracter specific unor autorită ți și instituții publice, stabilite în veder ea realizării competen țelor
lor specifice sau care necesită competen țe și responsabilități specifice. Echivalarea funcțiilor
publice specifice cu func țiile publice generale, în condițiile legii, se face prin statuetele speciale
prevăzute la art. 5 alin. (1 ) sau la propunerea autorită ților și instituțiilor publice ale Agenției
Naționale a Funcționarului Public.
Func țiile publice de stat sunt funcții publice stabilite și avizate, potrivit legii, în cadrul
ministerelor, organelor de specialitate al e administra ției publice centrale, precum și în cadrul
autorită ților administrative autonome.
Func țiile publice teritoriale sunt funcții publice stabilite și avizate, potrivit legii, în cadrul
institu ției prefectului , serviciilor publice, deconcentr ate ale ministerelor și ale celorlalte organe,
ale administra ției publice centrale din unitățile administrativ -teritoriale.

16 Legea nr. 188/1999.
17 Olivian Mastacan , Răspunderea penală a func ționarilor publici , Editura Hamangiu, 2008, p. 1.
18 Constitu ția României adoptată în anul 1991 și revizuită în anul 2003.
19 Idem , p. 2.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

9 Func țiile publice locale sunt funcții stabilite și avizate, potrivit legii, în cadrul aparatului
propriu al autorită ților adm inistra ției publice locale și al instituțiilor publice subordonate
acestora.
Func țiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilol necesare
ocupării func ției publice, după cum urmează :
a) clasa I cuprinde func țiile public e pentru a căror ocupare se cer studii superioare de licen ță
absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diploma de
licen ță sau echivalentă;
b) clasa a II -a cuprinde func țiile publice pentru a căror ocupare se cer studii s uperioare de
scurtă durată, absolvite cu diplomă;
c) clasa a III -a cuprinde func țiile publice a căror ocupare se cer studii liceale respectiv studii
medii locale, finalizate cu diploma de bacalaureat.
După nivelul atribu țiilor titularului funcției publice, f uncțiile publice se împart în trei categorii
după cum urmează:
a) funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici;
b) funcții publice corespunzătoare categoriei funcțiilor publice de conducere;
c) funcții publice corespunzătoare categoriei funcțiilor publice de execuție20.

20 Statutul func ționarilor publici – Actualizat 2015, Legea 188/1999.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

10 CAPITOLUL III
ASPECTE GENERALE PRIVIND STATUTUL FUNC ȚIONARILOR PUBLICI
REGLEMENTATE DE LEGEA 188/1999

3.1.Noțiunea de funcționar public

Le gea Statutului func ționarilor publici, adoptată în anul 1923, reprezintă prima
reglementare unitară în materie și reflecta baza acestei legi principiile stabilite prin Constituția
din 1923.21 Pe baza acestei legi, a fost adoptat în acela și an, la 3 noiembri e, Regulamentul Legii
Statutului func ționarilor publici, care a detaliat multe din prevederile legii. La aceste
reglementări s -au mai adăugat și altele, care au apărut în anii următori și priveau anumite
categorii de func ționari publici22.
Fun cționarul public este definit în art. 2 alin. ( 2) din Statut23 ca fiind, ” persoana numită
în condi țiile legii, într -o func ție publică.” De asemenea, persoana care a fost eliberată din funcția
publică și se află în corpul de rezervă a funcționarilor public i își păstrează calitatea de funcționar
public. Spre deosebire de reglementarea din Statutul func ționarilor publici, în Codul Penal al
României no țiunea de funcționar public are o accepțiune mult mai largă24.

3.2.Clasificarea func ționarilor publici

Func ționarul public, în sensul legi penale, este persoana care, cu titlu permanent sau
temporar, cu sau fără remunera ție exercită atribu ții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în
scopul realizării prerogativelor puterii legislati ve, execu tive sau judecătore ști, e xercită o func ție
de demninate publică sau o funcție publică de orice natură, e xercită, singură sau împreună cu alte
persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice
cu capital integ ral sau majoritar de stat, atribu ții legate de realizarea obiectului de activitate al
acesteia. De asemena, este considerată func ționar public, persoana care exercită un serviciu de
interes public pentru care a fost investită de autorită țile publice sau ca re este supusă controlului
ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. Prin termenul
”public” se întelege tot ceea ce priveste autorită țile publice, instituțiile publice sau alte persoane
juridice care administreaz ă sau exploatea ză bunurile proprietate publică25.

21 Constitu ția României din 1923.
22 Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici – Actualizat 2015.
23 Ibidem .
24 Olivian Mastacan , Răspunderea penala a func ționarilor publici , Editura Hamangiu, 2008, pp. 5 -6.
25 Corina Voicu și Andreea Simona Uzlău , Noul Cod Penal și reglementările anterioare , Editura Hamangiu, 2013,
pp. 118 -119.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

11 Func ționarii publici sunt debutanți și definitivi. Pot fi numite funcționari publici debutanți,
persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei func ții publice de grad profesional
debutant.
Sunt numi ți debutanți funcționari pu blici care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege
și au obținut rezu ltat corespunzător la evaluare și persoanele care intră în corpul func ționarilor
publici prin concurs și care au vechimea în specialitat ea studiilor necesa re ocupării func ției
publice de minimum 12 linu, 8 luni și respectiv, 6 luni, în funcție de nivelul studiilor absolvite.
Categoria înal ților funcționarilor publici cuprind persoanele care sunt numite în una dintre
următoarele f uncții publice :
a) secretar general al Guvernului și secretar general adjunct al Guvernului;
b) secretar general din ministre și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
c) prefect;
d) secretar general adjunct din ministre și alte organe de sp ecialitate ale administra ție publice
centrale ;
e) subprefect;
f) inspector guvernamental.
Categoria func ției publice de conducere cuprinde persoanele numite în una din următoarele
funcții publice de conducere:
a) director general și director general adjunct din ap aratul autorită ților administrative
autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate al administrației publice
centrale, precum și în funcțiile publice specifice ale acestora;
b) director și director adjunct din aparatul autorităților adminis trative autonome al ministerelor
și al celorlate organe de specialitate administra ției publice centrale, precum și în funcțiile
publice specifice asimilate acestora;
c) secretar al unită ții administrativ -teritoriale;
d) director executiv și director executiv adj unct al serviciilor publice deconcentrateale
ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din
unită țile administrativ -teritoriale, în cadrul institu ției prefectului, în cadrul aparatului
propriu al autorită ților administra ției publice locale și al instituțiilor publice subordonate
acestora, precum și în funcțiile specifice asimilate acestora;
e) șef serviciu, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;
f) șef birou, precum și în funcțiile publice speci fice asimilate acestora.
Sunt func ționari publici de execuție din clasa a II -a persoanele numite în func țiile publice
generale de referent, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

12 Func țiile publice de execuție sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:
 superior, ca nivel maxim;
 principal;
 asistent;
 debutant26.
Func ționarii publici pot fi clasificați în mai multe grupe, prin folosirea mai multor criterii:
1) Sub aspectul regimului juridic se disting:
a) funcții ca rora li se aplică regimul juridic comun reglementat prin lege cadru , nr.
188/1999;
b) funcții cu statute speciale stabilite prin alte acte normative.
2) Din punct de vedere al studiilor se disting:
a) funcționari publici din clasa I, cei care au studii supe rioare de lungă durată;
b) funcționari publici din clasa a II -a, cei cu studii superioare de scurtă durată;
c) funcționari publici din clasa a III -a, cei cu studii medii liceale, finalizate cu diploma de
bacalaureat.
3) Dupa nivelul atribu țiilor se disting:
1) Înalți funcționari publici :
a) secretar general și secretar general adjunct al Guvernului;
b) secretar general și secretar general adjunct în ministere și alte organe de specialitate ale
administra ției publice centrale;
c) prefect;
d) subprefect;
e) inspector guvernamen tal;
2) Func ții publice de conducere;
3) Func ții publice de execuție.
Pe lângă func țiile generale, există și funcții specifice și anume:
 Func ții publice de conducere: arhitect șef
 Func ții publice de execuție: -inspector de concuren ță
-inspector vamal
-inspector de muncă
 După organul în care î și desfășoară activitatea:

26 Statutul func ționarilor publici – Actualizat 2015, Legea nr. 188/1999.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

13 1) funcționarul care ocupă o funcție de stat, ad ică fincîia publică stabulită, potrivit legii, în
cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administra ției publice centrale, a
autorită ților administrative autonome;
2) funcționarul care ocupă o funcție publică teritorială adică funcția publică st abilită, potrivit
legii, în cadrul institu ției prefectului , a serviciilor publice deconcentrate a ministerelor și
a altor organe ale administra ției publice centrale din unitățile administrativ -teritoriale;
3) funcționarii care ocupă o funcție publică locală, adică func ția publică stabilită, potrivit
legii, în cadrul organelor locale ale administra ției publice.
Unii juri ști sunt de parere că denumirea dată acestor trei categorii de func ții este improprie.
Astfel, se spune func ții ”de stat”, ceea ce ar îns emna că celelalte func ții nu ar fi de stat, iar
denumireade func ții ”teritoriale” ar sugera ideea că s -ar desfă șura pe un anumit teritoriu, dar și
funcțiile, ca și cele locale, se exercită, aceste trei categorii de funcții publice ar fi trebuit
denumite, func ții centrale, funcții județene și funcții locale țn raport cu locul ocupat de organul în
care sunt îndeplinite, în sistemul organelor administrative publice, anume, organele centrale,
organe jude țene, organe locale27.

3.3.Deontologia func ționarilor pu blici

Termenul ”deontologie” a fost folosit pentru prima dată de juristul și moralistul englez
Jeremy Bentham (1748 -1832) în lucrarea sa ” De ontologia sau știința moralității ”, în care scrie:
” baza deontologiei este principiul după care o a cțiune este bună sau rea, demnă sau nedemnă,
merituasă sau blamabilă, în raport cu tendin ța ei de a spori sau diminua suma fericirii publice.”
Concep ția lui Bethan se înscrie în cadrul curentului utilitarist în etica, potrivit căruia principiul
fundamen tal al oricărei etici și legislații este ” cea mai mare fericire a celui mai mare numar de
oameni ”28.
Termenul ”deontologie” se formează din cuvintele grece ști deon, deonios care înseamnă ceea
ce se cuvine, ceea ce trebuie făcut, datorie și logos care înseamnă discurs, știință. Deontologia se
poate defini ca știința a ceea ce trebuie să facem, ca o căutare a acelui ” mijloc” (mesotes =
medie ra țională) între ”prea puțin” și ” prea mult” ce există în cadrul fiecăruei activită ți
desfă șurate de noi, iar, î n par ticular, de func ționarul public29.
Observăm că, în concep ția lui Bentham, deoontologia este o denumire dată unui curent al
eticii.

27 Agata Mihaela Popescu , Drept administrativ – Parte generală , Editura PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, pp.
210-212 .
28 B. Dutescu , Etica profesiunii medicale , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, p. 13 .
29 Mădălina Tomescu , Deontologia func ționarului public , Edi ția a II-a revizuită și adăugită, Editura PRO
Universitaria, p. 12 .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

14 Astăzi, prin deontologie se întelege, în sensul comun indicat de dinc ționare 30, ansamblul de
reguli care pr ecizează normele de conduită și obligațiile etice ale unei profesiuni, precum și
doctrina despre acestea. Aceste reguli au în vedere conduita celor ce exercită o anumită
profesiune, atât în raporturile dintre ei , cât și în raporturile cu clienții lor s au cu publicul.
Deontologia se află la interferen ța între drept și morală. Ea poate fi definită ca reprezentând
ansamblul normelor care conturează un anumit tip de comportament profesional sau privat. O
parte din aceste norme sunt consacrate din punc t de vedere juridic, putând fi impuse prin
interven ția forței de coerciție a statului, altele sunt sancționate doar de opinia publică,în scriindu –
se în categoria normelor etice31.
Astfel, deontologia se referă la regulile proprii unei profesii, a cărei exercitare o guvernează.
Vom găsi o deontologie profesională a avocatului, a judecătorului, a medicului, a profesorului, a
jurnalistului, a salariatului și plecând de la normele comune consacrate de aceste, un specific al
deontologiei func ționarului publi c. Regulile deontologiei care guvernează o anumită activitate
sau profesie sunt sintetizate în ”c oduri”, care reprezintă ”în form ă concentrată,sedimentările
valorice și normative ale noii societăți ex primat printr -un limbaj adecvat ”32.
Nicolae C ochin escu subliniază în lucrarea sa ” Introducere în deontologia juridică”33 faptul
că deontologia trebuie să se regăsească în toate formele de exprimare ale existen ței individului.
Omul, în ac țiunile sale, se exprimă pe sine, propria individualitate, propriile aspita ții,
raportându -se în acelasi timp și la nevoile celorlalți, pe care are datoria să nu le afecteze.
Art. 59 din Legea nr. 188/199934 prevede că evaluarea activită ții funției publice se face în
scopul acordării drepturilor salariale corespunză toare performan țelor profesionale individuale, pe
baza criteriilor elaborate de Agen ția Națională a Funcționarilor Publici. Această evaluare se face
tinându -se seamă de c riteriile de performan țtă pe ba za cărora se definesc clasele și gradele
existe nte î n interiorul aceleia și categorii. Este neccsar ca la începutul anului conducătorii de
compartimente să comunice în scris fiecărui func ționar public criteriile de performanță stabilită
de Agen ția Națională a Funcționarilor Publici, corespunzătoare cateoriei , clasei și gradului
funcției publice ocupate de acesta.
Anual, conducătorii compartimentelor din cadrul unei autorită ți sau instituții publice
completează și notează în fișa de evaluare performanțele profesionale individuale obținute în
ultimele 12 l uni de către func ționarii publici. În urma evaluării, aceeștia pot primi unul dintre
calificativele : excep țional, foarte bun, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.

30 Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II -a, Editura Univers Enciclopedic, Bucure ști, 1998, p. 278.
31 Mădălina Tomescu , Deontologia func ționarului public , Edi ția a II -a revizui tă și adăugită, Editura PRO
Universitaria, p. 14.
32 Vasile Morar , Etic și estetic , Bucure ști , 1981, p. 27.
33 Nicolae Cochinescu , Introducere în deontologia juridică , Revista Dreptul nr. 4/1995, pp. 3 -11.
34 Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilo r publici.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

15 Legea prevede ca o condi ție a avansării, obținerea în ultimul an de către funcționaru l public
, cel pu țin a calificativului bun. De asemenea, se precizează că în situa ția în care , în ultimii doi
ani, func ționarul public a fost notat cu calificativul nesatisfăcător, conducătorul instituției publice
va propune acestuia trecrea într -o func țtie inferioară. Dacă propunerea se refuză, func ționarul
public va fi eliberat din func ție35.
În unele lucrări de specialitate consacrate acestei materii și aparținând lui Ion Mocioi,
deontologia func ției publice este definită ca reprezentând”(.. .) un ansamblu de reguli de conduită
a func ției publice, pentru a funcționa, în administrația publică, în cadrul unui post al activită ții
specifice ”36.
Trebuie să ținem cont însă și de faptul că legea, oricât, ar dori autorul ei, nu reușește să
acop ere totalitatea aspectelor pe care le presupune practica administrativă. De aceea,
dintotdeauna s -a recunoscut că administra ția publică dispune de o putere discreționară, respectiv
dispune de o anumită marjă de libertate, o posibilitate de apreciere în act ivitatea ei37.
Deontologia func ției publice poate fi definită ca reprezentând totaltatea normelor care
guvernează comportamentul profesional și privat al funcționarului public în virtutea statului de
detentor al autorită ții publice38.
În Europa, or ganizarea func țiiei publice din administrația publică începe în secolul al
XVIII -lea, prin intermediul reglementărilor juridice privind corpurile de func ționare și statutele
acestora.
Spre deosebire d e profesiunile libere, care se organizează singur e și la un moment dat, statul
le recunoa ște organizarea, prin acte normative, organizarea corpurilor de funcționari se face mai
întâi de autorită țile publice legislative sau executive. Abia mai târziu apar și se dezvoltă diverse
asocia ții ale funcționaril or publici, de natură profesională sau sindicală. În cadrul corpurilor de
funcționari, reglementate prin lege, există organe cu caracter profesional, dar rolul lor este de
regulă consultativ, decizia apar ținând conducerii autorităților sau instituțiilor di n care fa c parte
funcționarii respectivi39. În sfera puterii publice există anumite categorii de func ționari sau
demnitari publici, care, prin specificul activită ții desfășurate, se supun unor norme deontologice
speciale. Ei se încadrează în ceea ce legiuto rul nume ște funcționari publici cu statut special.
Fac parte din această categorie:
 Manageri publici

35 Idem , art. 59 -62.
36 Ion Mocioi , Deontologia func ției publice, Editura Spicon, 2001, p. 9.
37 Dana Apostol Tofan , Puterea discre ționară și excesul de putrere al autorităților publice , Editura All Beck,
Bucure ști, 1989, p. 30 .
38 Mădălina Tomesc u, Deontologia func ționarului public , Edi ția a II -a revizuită și adăugită, Editura PRO
Universitaria, p. 44.
39 Idem , p. 70.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

16  Polițiști
 Func ționarii cu statut special din sistemul Administrației Naționale a
Penitenciarelor
 Func ționarii publici parlamentari40
Dezvolta rea carierei func ționarului public implică o multitudine de activități , desfășurate,
în principal, de către personalul care încadrează compartimentele de resurse umane , dar și de
fiecare func ționar î n parte. Acest proces implică evolu ția profesională a f uncționarilor ocupând
succesiv anumire posturi, grade și niveluri de pregătire. Toți funcționarii publici trebuie să
dispună eforturi sus ținute pentru dezvoltarea propriei cariere. Planurile de carieră trebuie să
conțină componente pe termen scurt,mediu și lung.
Dezvo ltarea carierei implică un ampl u proces de gestionare a carierei și are în vedere
evolu ția funcției publice în cadrul funcționarilor publici în cadrul instituțiilor publice, confirm cu
nevoile acestora și în funcție de performanța ,p otențialul și aspirațiile fiecărui funcționar.
Majoritatea institu țiilor publice au planuri concrete în ceea ce privește dezvoltarea carierei
funcționarilor publici și sunt oferite cursuri de formare profesională. Toate aceste acțiuni
trebuiesc planifica te și coordonate, de obicei , responsabili sunt cei din compartimentul resurse
umane și în special directorii de resurse umane. Aceștia sunt speciali instruiți și numiți în cadrul
acestor departamente pentru a avea în vedere dezvoltarea carierei func ționarilor publici.
Cariera în func ția publică cuprinde ansamblul situa țiilor juridice și efectele produse, care
intervin de la data na șterii raportului de serviciu până în momentul încetării acestui raport, în
condi țiile legii41.
Modal ități de dezvoltare a carierei în funcția publică sunt promovarea într -o func ție
publică superioară și ava nsarea în gradele de salarizare42.
Dezvoltarea carierei implică o gamă largă de activită ți desfășurate, în principal, de
personalul dep artamentelor de resurse umane, dar și de fiecare persoană în parte43.
Dezvolarea carierei cere trei obiective la bază :
1) satisfacerea nevoilor de resurse umane ale institu ției publice;
2) asigurarea pregătirii și dezvoltării necesare funcționarilor publici pe ntru a le
permite să facă fa ță oricăror responsabilități, cu condiția ca aceștia sa posede
capacitatea de a atinge acest nivel;

40 Idem , p. 75.
41 Vezi H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, art. 2 alin. (1).
42 Vezi H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, art. 2 alin. (2).
43 Mădălina Tomescu , Deontologia func ționarului public , Edi ția a II -a revizuită și adăugită, Editura PRO
Univesitaria, p. 103.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

17 3) îndrumarea și susținerea funcționarilor publici competitivi pentru a atinge
obiectivele pesonale în func ție de potențialul, nevo ile și aspirațiile acestora și de
contri buția lor în cadrul instituției44.
Stadiile carierei sunt expansiune a – dezvoltare a ,ritmul sus ținut, stabilizare a – aptitudinile și
cuno științele dobândite î n faza de avansare(expansiune) s unt puse în aplica ție, testate, modificate
și consolidate prin experiență și m aturitate a – func ționarii publici au un drum al carierei bine
stabilit și evoluează în concordanță cu abilitățile, motivația și oportunitățile pe care le au.
Fiecare persoană se dezvoltă și ajun ge la maturitate într -un ritm diferit , ceea ce înseamnă, că
odată atins stadiul maturită ții, fie continuă să se dezvolte, fie se plafonează(deși desfășoară încă
activită ți utile) s au stagnează și intră în declin45.

3.4 .Principiile care guvernează activ itatea func ționarilor publici

Principiile care stau la baza exercitării func ției publice sunt :
a) legalitate, impar țialitate și obiectivitate;
b) transparen ța;
c) eficien ță și eficacitate;
d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
e) orientare către c etățean ;
f) stabilitate în exercitarea func ției publice;
g) subordonare ierarhică 46.
Principiile care îndrumă organizărea și dezvoltărea carierei func ționarilor publici sunt :
1) competen ța, principiu potrivit căruia persoanele care doresc să promoveze într -o func ție
publică trebuie să de țină și să cofirme cunoștiințele și aptitudinile necesare exercitării
funcției publice respective;
2) competi ția, principiu potrivit căruia confirmarea cuno științelor și aptitudinilor necesare
exercitării unei fun cții publice se face prin concurs sau examen ;
3) egalitatea de șanse, principiu potrivit căruia este recunoscută voca ția la carieră în funcția
publică a oricărei persoane care îndepline ște condițiile stabilite, potrivit legii.
4) profesionalismul, principiu căr uia exercitarea func ției publice se face prin îndeplinirea în
mod eficient a atribu țiilor care implică exercitarea prerogativelor de putere publică în
limitele prevăzute de dispozi țiile legale care reglementează atribuțiile respective;

44 Idem , p. 105.
45 Cariera în func ția publică, ANFP, Programul Phare RO. 0106.04, oct. 2014, p. 14.
46 Legea 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

18 5) motivarea, princip iu potrivit căruia , în vederea dezvoltării carierei func ționarilor publici,
autorită ților și instituțiile publice au obligația să identifice și să aplice, în condițiile legii,
intrumente de motivare financiară și nonfinanciară a funcționarilor publici, p recum și să
sprijine ini țiativele privind dezvoltarea profesională individuală a acestora;
6) transparen ța, principiu potrivit căruia autprită țile și instituțiile publice au obligația de a
pune la dispozi ție tuturor celor interesați informațiile de interes pu blic referitoar e la
cariera în func ția publică47.

3.5 .Numirea în func țiile publice a funcționarilor publici

Programul de formare specializată pentru ocuparea unei func ții publice corespunzătoare
categoriei înal ților funcțioari publici, denu mit în continuare program, se organizează de regulă
anual, în condi țiile prevăzute de lege, de Institutul Național de Administrație, denumit în
continuare INSTITUT. Admiterea la program se face pe bază de concurs na țional. Programul are
ca scop dezvoltarea competen țelor și aptitudinilor necesare executării funcțiilor publice
corespunzătoare categoriei înal ților funcționari publici. Programul se desfășoară pe module care
tratează o tematică multiplă, stabilită pe baza priorită ților guveernamentale, corelate într-o
succesiune logică și axate pe stingerea scopului principal.
Adminterea la program se face prin concurs na țional, denumit în continuare concurs.
Concursul este alcătuit din două probe:
a) selectarea dosarelor de curs ;
b) interviu.
La concurs pot participa:
a) persoana care ocupă o func ție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari
publici, conform legisla ției în vigoare48.
b) persoanele care îndeplinesc condi țiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) și art. 54 lit. a),
b), d), h), j) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici49, republicată, și care
au cel pu țin patru ani de vechime în specialitatea studiilor superioare de lungă durată absolvite50.
Numirea în func țiile p ublice din categoria înal ților funcționari publici se face în
conformitate cu dispozi țiile art. 19 alin.(1) și anume ” Numirea, modificarea,

47 Hotărârea nr. 611 din 4 iunie 2008 – Actualiztă, pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltatea
carierei func ționarilor publici.
48 Hotărârea 832 din 25 iulie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea
programului de formare specializată pentru ocuparea unei func ții publice corespunzătoare categoriei înalților
funcționari pu blici.
49 Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici – Republicată.
50 Hotărârea 832 din 25 iulie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea programului
de formare specializată pentru ovuparea unei func ții public e corespunzătoare categoriei înal ților funcționari publici.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

19 suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu precum și sancționarea disciplinară a înalților
funcționari public i se fac, în condi țiile legii de către:
1) Guvern, pentru func țiile prevăzute la art. 12 lit. a), c) și e);
2) Primul -ministru , pentru func țiile publice la art. 12 lit.b), d) și f).
Numirea în func țiile publice de conducere pentru care se organizea ză concurs în
condi țiile art. 58 alin. (1) lit. b) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităților
sau institu țiilor publice din admninistrația publică centrală și locală, la propunerea Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici. N umirea în func țiile publice pentru care se organizează
concurs în condi țiile art. 58 alin. (1) lit.c) se face prin actul administrativ emis de conducătorii
autorită ților și intituțiilor publice din administrția publică centrală și locală care au organizat
concursul.
Actul administrativ de numire are forma scrisă și trebuie să conțină temeiul legal al numi rii,
numele func ționarului pub lic, denumirea func ției publice, data de la care urmează să exercite
funcția publică, drepturile salariale, precum și lo cul de desfă șurare a acrivității. Fișa postului
aferentă func ției publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acestuia se
înmânează func țioarului public, La intrarea în corpul funcționarului public, funcționarul public
depune jurămâ nt de credin ță în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în funcția
publică definitivă. Jurământul are următoarea formulă :
” Jur sa respect Constitu ția , drepturile și libertățile fundamentale, ale omului, să aplic în mod
corect și fără părtinire legile țării, să îndeplinesc conștiincios îndatoririle ce îmi revin în fincția
publică în care am fost numit să păstrez secretul profesional și să-ți respect normele de conduită
profesionala și civilă.
A șa să -mi ajute Dumnezeu. ”
Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase. Depunerea
jurământului prevăzut la alin. (6) se consemnează în scris. Refuzul depunerii jurământului se
consemnează în scris și atrage revocarea actului administrativ de numire în fu ncție publică.
Obliga ția de organizare a depunerii jurământului aparține persoanei care are competență legală
de numire.
În carieră, func ționarul public poate promova în funcția publică, în condițiile legii.
Promovarea în clasă și promovarea în gr ade profesionale nu sunt condi ționate de existența unui
post vacant. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei func ții
publice superioare. Promovarea în func ția publică se face prin concurs sau examen, organizat
semestrial de către autorită țile și instituțiile publice prin transformarea postului ocupat de
funcționarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

20 Fi șa postului funcționarului public catre a promovat în funcți a publică se completează cu noi
atribuții și responsabilități sau, după caz, prin creșterea gradului de complex itate a atribu țiilor
exercitate51.

3.6.Raporturile juridice dintre func ționarii publici și stat sau administrația
publică locală

De-a lungul timpului, organizarea admin istrativă a teritoriului statului a cunoscut formule
dintre cele mai diverse, încercând să răspundă cerin țelor din perioadele respective. Orice stat,
pentru a putea fi bine condus și administrat își organizează teritoriul în unităîți administrativ –
teritori ale, cărora le recunoa ște personalitatea juridică și le conferă atât atribuții de drept public,
cât și atribuții de drept privat. Constituția României prevede în art. 3 alin. (3) că ” Teritoriul este
organizat sub aspect administrativ, în comune, ora șe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt
declarate municipii ”52.
Potrivit art. 22 din Legea administr ției publice locale nr. 215/200153, delimitarea teritorială
a comunelor, ora șelor , municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice mo dificare a
limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea
prealabila a cetă țenilor din unitățile administrativ -teritoriale respective prin referendum, c are se
organizează potrivit legii.
Referitor l a principiile care guvernează administra ția publică locală, precizăm că, în
conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Legea adm inistra ției publice locale nr. 215/2001,
administra ția publică în unitățile administrativ – teritoriale se organizează și func ționează în
temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării
serviciilor publice, el igibilită ții autorităților admi nistra ției publice locale, legalității și al
consultării cetă țenilor în soluționarea problemelor locale de inte res deosebit. Aplicarea acestor
principii nu poate duce la atingerea caracterului de stat na țional, unitar și indivizibil al României.
Potrivit dispozi țiilor din Legea nr. 215/200154, autorită țile administrației publice prin care se
realizează autono mia locală în comune, ora șe și municipii sunt consiliile locale, comunale,
orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primării, ca autorități executive. Asemenea
autorită ți se pot constitui și în subdiviziunile administrativ -teritoriale ale mu nicipiilor. Consiliile
locale și primării, funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile
publice din comune, ora șe și municipii, în condițiile legii.

51 Statutul func ționarilor publici – Actualizat 2015, Legea nr. 188/1999.
52 Beninica Vasilescu , Drept Administrativ , Editura Universul juridic, Bucure ști, 2011, p. 228.
53 Legea nr. 215/ 2001 repu blicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu
modificările și completările ulterioare.
54 Ibidem .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

21 În fiecare jude ț se constituie un consiliu județean, ca autori tate a administra ției publice
pentru coordonarea activită ții consiliilor comunale, orățenești și municipale, în vederea realizării
serviciilor publice de interes jude țean. Consiliul județean este condus de un președinte. Potrivit
art. 25 din Legea administ rației publice locale, aleșii locali sunt primarul, consilierii locali,
președintgele consiliului j udețean și consilierii județeni55.
Autorită țile administrației publice locale, precum și președintele consiliului județean se
aleg în condi țiile prev ăzute de Legea pentru alegerea autorită ților adminiostra ției publice locale
nr. 67/200456.
Termenul de ”lege” din defini ția administrației este utilizat în accedpțiunea sa largă, nu
numai în sensul de act al Parlamentului, ci de orice act juridic da t spre executare în competen ța
organelor administra ției publice.
Referitor la organele administra ției publice pot fi grupate în două mari categorii:
a) organe care execută legea prin stabilirea de conduite obligatorii, de exemplu:
– Guvernul
– Min isterele
– Consiliile jude țene
– Consiliile locale
b) organe care satisfac cerin țele sociale, tot în cadrul activității de executare a legii, prin
prestarea unor servicii în regim de drept administrativ sau civil, de pildă, institu țiile de
învățământ, in stituțiile sanitare, regiile autonome cu capital de stat.
În doctrina de specialitate, se apreciază în ceea ce prive ște competența aceasta însemnează în
general ansamblul atribu țiilor adică al drepturilor și totodată al obligațiilor ce revin organel or
administra ției publice, compartimentelor din cadrul unui organ, precum și persoanelor care
alcătuiesc un organ pentru a duce la îndeplinirea în nume propriu o anumită activitate
administrativă. Această competen ța este stabilită prin lege, prin actul de organizare și funcționare
a organului căruia i s -a stabilit acea competen ță, este obligatorie, atât pentru organul,
compartimetul sau persoana din cadrul organului, cât și pentru cei care vin în contact cu acel
organ, compartiment sau persoană, nu este un drept subiectiv, la care se poate renun ța de către
titularul acestuia, ea fiind obligatorie pentru organul, compartimentul sau persoana căreia o s -a
conferit.
Importan ța competenței în administrația publică rezultă în argumentul legalității actelor
administrative emise sau adoptate de către personalul administrativ apt, însa în limitele
competen ței pe care l egiutorul a conferit -o acestuia57.

55 Benonica Vasilescu , Drept Aministrativ , Editura Universul juridic, Bucure ști, 2011, pp. 229 -255.
56 Legea nr. 67/2004 republictă în Moditorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările
și completările ulterioare.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

22 Ca și în alte țări și în Germania, sfera administrației publice se definea în funcție de
filosofia care era acceptată ca bază a interpretării principiului separa ției și respectiv, a
principiului colaborării în cele trei puteri statale. Edificatoarea este în acest sens opinia lui
Jellinek care define ște administrația ca fiind ” activitatea statului stau a tuturor de putere publică
care nu este legiferare și nici justiție.” Plecând de la aceste considerații, profesorul Paul
Negulescu define ște adminstrația publică ca fiind o instituție complexă care reunește toate
serviciile publice destinate să satisfacă anumite interese generale, regionale sau comunale.
Autorul mai relevă, de asemenea, faptul că administra țiile publice (statul, județul , comuna) ”
sunt personificate ”, adică sunt persoane juridice ”politico -teritoriale” ,ceea ce înseamnă că au
inițiativă , răspundere și capacitatea juridică de a face acte de putere publică, care , la nevoie, po t
fi puse în executare prin for ța de constrângere a statului.
Cu unele nuan țări, administrația publică își găsește aceeași interpretare și în opiniile alt or reputa ți
autori de drept public din perioada interbelică, dintre care cităm pe Anibal Teodorescu,
Constantin Rarincescu și Erast – Diti Tarangul.
Majoritatea autorilor consideră în conformitate cu principiile Constitu ției României, că
noțiunea de administra ție publică are un dublu sens, astfel:
 Un sens formal -organic, care prive ște organizarea administrației;
 Un sens material -funcțional, car e vizează activitatea specifică administra ției58.
În primul sens, prin administra ție publică se înteleg e ” ansamblul mecanismelor (organe,
autorită ți publice, instituții și unități publice), care pe baza și în executarea legii, realizeazp o
activitate cu u n anumit specific bine conturat ”59.
Activitatea administra ției publice se realizează în regim de putere publică, aidoma
activită ții desfășurate de Parlament și puterea judecătorească, ceea ce înseamnă că interesul
general (public) este ocrotit, uneori chiar în detrimentul interesului particular. Prin puterea
publică, doctrina întelege acte prerogativ e, drepturi speciale, exorbitante pe care organul
legisltiv le de ține în sensul de autoritate care reperzintă și apără interesul public(general)60.
Interesul public este definit de legiutor în art. 2 lit.1 alin.(1) din Legea nr. 554/2004 –
Legea conteci osului administrativ61, ca fiind ”interesul care vizează ordinea de drept și
democra ția constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririle fundamentale ale

57 Agata Mihaela Popescu , Drept administrativ – Parte generală , Editura PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, pp.
18-20.
58 Antonie Io rgovan , Tratat de drept administrativ , Editura All Beck, Bucure ști, 2005, pp. 4 -6.
59 Rodica Narcisa Petrescu , Drept administrativ , Editura Accent, Cluj -Napoca, 2004, p. 19.
60 Antonie Iorgovan , Tratat de drept administrativ , Volumul I , Editura All Beck, Bucure ști, 2001, p. 73.
61 Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publictă în Monitorul Oficial al României, Partea I -a, nr.1154
din 7 decembrie 2004, cu modificărfile și completările ulterioare.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

23 cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare și realizarea competențelor autorit ăților
publice ”62.
În cel de -al doilea sens (material -funcțional), ” prin administrația publică se înțelege
activitatea de organizare a executării și de executare în concret a legii, în principal de către
părțile care compun acest mecanism, urm ărindu -se satisfacerea interesului general prin
asigurarea bunei func ționări a serviciilor publice și prin executarea u nor presta ții către
particulari ”63.
Potrivit art. 1 alin. (1) și 2 din Legea nr. 188/199964, prezenta lege regementează
regim ul general al raporturilor juridice dintre func ționarii publici și stat sau administrația publică
locală, prin autorită țile administrativ autonome ori prin autoritățile și instituțiile ale administrației
publice centrale și locale, denumite în continuare r aporturi de serviciu. Scopul prezentei legi îl
constituie asigurarea, în conformitate cu dispozi țiile legale, a unui serviciu public stabil,
profesionist, transparent, eficient și imparțial, în interesul cetățenilor, precum și al autorităților și
institu țiilor publice din administr ația publică centrală și locală65.
Raportul de serviciu se na ște și se exercită pe baza actlui admin istrativ de numire emis în
condi țiile legii. Exercitarea raporturilolr de serviciu se realizează pe perioadă nedetermina tă.
Doar prin excep ție, funcțiile publice pot fi ocupare pe perioadă determinată. Astfel,
funcțiile publice de execuție temporar vacante pe o perioadă de cel puțin o luna pot fi ocupate pe
perioadă determinată:
– prin redistribuirea func ționarilo r publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condi țiile
specifice pentru ocuparea func ției publice respective;
– prin numire pe perioadă determinată, prin concurs în condi țiile legii, în situația în care în corpul
de rezervă nu există func ționari publ ici care să îndeplineasca cerin țele specifice pentru a fi
redistribui ți.
Persoana numită în aceste condi ții dobândește calitatea de funcționar public numai pe
această perioadă și nu beneficiază la încetarea raportului de serviciu de dreptul de a i ntra în
corpul de rezervă al func ționarilor publici.
Doctrina română este divizată între speciali știi de dreptul muncii, care susțin că raportul de
serviciu este tot o formă a raportului de muncă66 și specialiștii de drept administrativ, cărora ne
raliem, și care susțin natura juridică de drept adminis trativ a acestui raport juridic67.

62 Ibidem .
63 Rodica Narcisa Popescu , op. citată , p.20.
64 Legea nr. 188/1999 provind Statutul func ționarilor publici – Actualizată 2015.
65 Ibidem .
66 Șerban Beligrădeanu , Considera ții teoretice și practice în legătură cu Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici, în ”Dreptul” nr.2/2000.
67 Anton Trăilescu , Un alt punct de vedere asupra naturii juridice a raportului de serviciu, în ”Juridica” nr.6/2000,
p.217.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

24 Astfel, func ționarul public nu -și negociază drepturile și obligațiile, ci are doar facultatea de
a le refuza sau accepta, ele fiind stabilite de către autoritat ea publică, pe baza legii ; în principiu,
această situa ție nu se întâlnește la persoanele angajate cu contract de muncă în autorită țile
publice, însă, încălcând acest principiu din dorin ța de a împiedica posibilele abuzuri (salarizarea
personalului contract ual în condi ții m ai bune decât a funcționarilor publici) legislația română
stabile ște și limite pentru salariie personalului contractual din autoritățile publice.
O altă diferen ță față de raportul de muncă este dată de numirea în funcție a func ționarilor
publici prin act unilateral al autorită ții publice, diferită fundamental de angajarea în urma unui
act bilateral(contract de muncă)68.
Unul din drepturile fundamentale ale persoanei încadrate în muncă este stabilitatea de
muncă, cont ractul de muncă neputând sa înceteze decât în cazurile prevăzute de Codul Muncii.
Func ționarul publlic se bucură nu doar de stabilitate, care are un regim special față de cazul
salariatului, ci chiar de inamovibilitate în condii țiile legii.
Regimul protegiutor de care beneficiază func ționarul public statutar a generat
preocupările din ultimele decenii, prin care și statul și instituțiile publice sa -și protejeze propriile
interese, să se creeze un echilibru al protec țiilorr, experimentându -se di ferite mijloace juridice.
Înțelegem astfel că și moddifiicarea raportului de serviciu nu se poate realiza decât în cazurile
expres și limitativ prevăzute de lege. Nevoile unei bune organizări a activității dintr -o institu ție
publică , anumite interse ale c olectivită ții pe care o deservește serviciul public respectiv sau pur
și simplu anumite interese ale funcționarului public pot determina modificarea raportului de
funcție publică.
În țelegem prin modificarea raportului de funcție publică sau raportu lui de serviciu trecerea
salariatului ppe un alt post sau pe altul similar , în aceea și instituție publică sau în alta, în mod
vremelnic sau definitiv.
Raportul de func ție publică se naște dintr -un act de numire , care reprezintă un act juridic
cu caracter unilateral, neexcluzându -se un consim țământ, o accceptare din partea titularului. Însă
din principiu în cazul func ționarului public nu poate fi pusă în discuție forma de modificare a
raportului de func ție publică prin acordul părților, în sens de conven ție, de contract. Modificarea
unilaterală este intterzisă, de principiu, ea putând interveni numai în cazurile și condițiile
prevăzute de lege.
Func ționarii publici pot fi detașați sau delegați de către conducătorul unității în care sunt
încadra ți, sa îndeplinească unele activități în afara acestuia.
Delegarea se deosebe ște de detașare prin urmatoarele:

68 Idem , p. 218.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

25 A. Delegarea este dispusă în interesul unită ții în care este încadrat cel delegat, în timp ce
detașarea este dispusă în intere asul unită țiii în care cel detașat urmează să -și desfășoare
activitatea.
B. Delegarea durează cel mult 60 de zile calendaristice înttr -un an, iar pentru o perioadă mai
mare numai cu acordul scris func ționarului.
Deta șarea durează cel mult 6 luni. În cursul unui an calendarist ic, deta șarea pentru o
perioadă mai lungă de cel mult 6 luni , se poate face numai cu acordul scris al f uncționarului
detașat. Detașarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcționarului public
corespunde at ribuțiilor și responsabilităților funcției undde va fi detașat.
Delegarea poate fi refuzată în următoarele situa ții:
 Graviditate;
 Func ționarul iîși crește singur copilul minor;
 Starea sănătă ții, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegare a.
Detașarea poate fi refuzată în urmatoarele situații:
 Gaviditate;
 Func ționarul public își crește singur copilul minor;
 Starea sănătă ții, dovvedităă cu certificat medical, face contraindicată delegarea;
 Deta șarea se face într -o localitate unde nu i se as igură condi ții corespunzătoare de cazare;
 Este singurul între ținător de familie;
 Motive familiale temeinice justifică refuzul de a accepta deta șarea.
În timpul delegării, costul transportului, al cazării și al indemnizației de delegare, care este
egală cu salariul pentru 8 ore de muncă, sunt suportate de unitatea ce în deleagă pe
funcționar, iar funcționaarul își păstrează funcția și salariul.
În cazul deta șării, aceste cheltuieli, inclusiv celle de transport, dus și întors, o data pe lună, în
cazul deta șării într -o alta localitate , sunt suportate de unitatea beneficiară a deta șării , iar
dacă salariul corespunzător func ției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul
la acel salariu, păstrându -și însă funcția și salariul în unitatea care l-a deta șat.
Transferul ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între
autorită țile sau instituțiile publice după cum urmează:
 În interes de serviciu;
 La cererea func ționarului public.
Transferul se poate face într -o func ție publică pentru care sunt îndeplinite condi țiile
specifice prevăzute în fi șa postului.
Transferul în interes de serviciu se poate face numai cu acordul scris al func ționarului public
transferat. În cazul transferului în interes de serviciu în altă localitate, func ționarul public are
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

26 dreptul la o indemniza ție egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară
celui în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport și la un concediu plătit de
5 zile. Plata aceestor drepturi se suportă de autoritatea sau institu ția publică la care se face
transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.
Transferul în intteresul serviciului se face într -o func ție publică echivalentă vu f uncția publică
deținută de funcționarul public.
Transferul la cerere se face într -o func ție publică echivalentă, în urma aprobării cererii de
transfer a func ționarului public de către conducătorul autorității sau a instituției publice la care se
solic ită transferul.
Mutarea în cadrul altui compartiment al autorită ții sau instituției publice poate fi definită sau
temporară.
Mutarea definit ivă în cadrul altui compartiment se aprobă, cu acordul scris al func ționarului
public, de către conducăru l autorită ții sau instituției publice în care își desfășoară activitatea
funcționarul public, pe o funcție vacantă, de acceași categorie, clasă și grad profesional, cu
respectarea pregătirii profesionale a func ționarului și a salariatului acestuia.
Mutarea definitivă se poate face, fie din dispozi ția conducătorului unității, fie la cererea
justificată a func ționarului, cu aprobarea conducătorului unității.
Mutarea temporară în cadrul altui compariment se dispune motivat, în interesul autorită ții sau
institu ției publice, de către conducătorul autorității sau instituției publice, pe o perioadă de
maximum 6 luni într -un an, cu respectarea pregătirii profesionale și a salariului pe care îl are
funcționarul public.
Func ționarul public poate sol icita mutarea temporară sau definitivă în cazul în care starea
sănătă ții lui , atestată prin certificat medical, nu îi permite desfășurarea activității lui în același
compartiment.
Suspendarea raportului de serviciu. Raportul de serviciu se suspendă atunci când func ționarul
public se află în una din situa țiile :
 Este numit sau ales într -o func ție de demnitate publică, pentru perioada respectivă;
 Este încadrat la cabinetul unui demnitar;
 Este desemnat de către autoritatea sau institu ția publică să desf ășoare activități în cadrul
unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau institu ții
interna ționale , pentru perioada respectivă;
 Desfă șoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea, în condițiile legii;
 Este co ncentrat sau mobilizat;
 Este arestat preventiv;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

27  Efectuează tratament medical în strainătate, dacă func ționarul public nu se află în
concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea
soțului său, după caz, a soției, ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condi țiile legii;
 Se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condi țiile legii;
 Carantina, în condi țiile legii;
 Concediu de maternitate, în condi țiile legii;
 Este dispărut, iar dispari ția a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
 Forța majoră;
 În alte cazuri expres prevăzute de lege.
În termen de 15 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept,
funcționarul public este obligat să informeze în scris p ersoana ce are competen ță legală de
numire în func ția publică , despre faptul respectiv. Aceasta are obligația ca, la expirarea
termenului men ționat , să asigure, în termen de 5 zile , condițiile necesare reluării activității de
către func ționarul public.
Raportul de serviciu se suspendă la ini țiativa funcționarului public în următoarele situații:
– Concediu pentru cre șterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani în condi țiile legi i;
– Concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu
handicap pentru afec țiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
– Desfă șurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții in terna ționale , în alte situații
decât atunci când este desemnat de autoritatea publică;
– Pentru participarea la campania electorală;
– Pentru participarea la grevă , în condi țiile legii.
Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a f uncționarului public și în altă
situa ție când este în interes personal legirim al funcțioanrului pe o perioadă de o luna la 3 ani.
Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel pu țin 15 zile
calendaristice înainte de data c ând se solicită suspendarea. Suspendarea raportului de serviciu se
aprobă prin act administrativ al persoanei competente să numească în func ția publică.
Actul administrativ prin care se aprobă suspendarea raportului de serviciu, precum și cel prin
care dispune reluarea activită ții funcționarului public se comunică Agenției Naționale a
Func ționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Încetarea raportului de serviciu ale func ționarilor publici are loc în următoarele cond iții:
1. de drept;
2. prin acordul par ților;
3. prin eliberare din func ția publică;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

28 4. prin destituire din func ția publică;
5. prin demisie.
Raportul de serviciu încetează de drept:
1. la data decesului func ționarului public;
2. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecă torești de de clarare a mor ții funcționarului
public;
3. dacă func ționarul public nu mai îndeplinește una din condițiile pentru a fi funcționar
public;
4. la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, invaliditate sau
pensionare anticipată a func ționarului publi;
5. la data expirării termenului pe care a fost exercitată , cu caracter temporar func șia
publică;
6. ca urmare a constatării a nulită ții absolute a actlui administrativ de numire în funcția
publică, de la data la care nulitatea a fost cons tată prin hotărâre judecătorească definitivă
și irevocabilă;
7. ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a func ției, ca măsură de siguranța ori ca
pedeapsă complementară , de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătore ști prin
care s -a disp us interdic ția.
Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile
lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei competente să numească în
funcție publică. Actul administrativ prin ca re s-a constatat intervenire unui caz de încetare de
drept a raporturilor de serviciu se comunică se co munică Agen ției Naționale a Funcț ionarilor
Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.
În cazul în care conducătorii autorită ților și instituțiilor publice refuză încadrarea funcționarul
public se poate adresa instan ței de contencios administrativ competente. În cazul în care raportul
de serviciu a încetat din motive pe care func ționarul public le consideră netemeinice sau nelegale
, acesta poate cere instan ței de cotencios administrativ anularea actului prin care s -a constatat sau
s-a dispus încetarea raportului de serviciu , în termen de 30 de zile calendaristice de la
comunicare și plata de către autoritatea sau instituția publi că emitentă a actului administrativ , a
unei despăgubiri egale cu salarii indexate m majoritatea recalculate, și cu celelalte drepturi de
care ar fi beneficiat func ționarul public.
La solicitarea func ționarului public, instanța care a constatat nulit atea actului administrativ va
dispune reintegrarea acest uia în func ția publică deținută69.

69 Agata Mihaela Popescu , Drept administrativ – Parte generală , Editura PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, pp.
217-224.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

29
CAPITOLUL IV
CONDUITA ETICĂ A ANGAJATULUI -FUNC ȚIONAR PUBLIC

4.1.Norme de conduită profesională ale func ționarilor publici

Codul de conduită a func ționaril or publici, denumit în continuare cod de conduită,
reglemetează normele de conduită profesională a func ționarilor publici. Normele de conduită
profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru func ționarii publici,
precum și pentr u persoanele care ocupă temporar o func ție publică, din cadrul autorităților și
institu țiilor publice.
Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure cre șterea calității serviciului
public, o bună administrare în realizarea interesului pu blic , precum și să contribuie la
eliminarea birocra ției și a faptelor de corupție din administrația publică, prin:
A. reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale și
profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt a prestigi ului institu ției funcției
publice și al funcționarilor publici;
B. informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptă țit să se aștepte
din partea func ționarilor publici în exercitarea funcț iilor publice;
C. crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici, pe de
o parte, și între cetățeni și autoritățile administrației publice, pe de alta parte70.
În acest capitol ne -am propus să explicăm te xtul legii și în special acele aspecte legate strict
de obliga țiile pe care trebuie să le respecte funcționarii publici pentru a da dovadă de o conduită
profesională și etică, în conformitate cu standardele unei categorii profesionale aparte din
administra ția publică. În acest sens, articolele din Legea 7/2004 privind codul de conduită a
funcționarilor publici, precum si unele articole reglementate de Legea 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea transparen ței în exercitarea demnităților publice, a funcțiiloe publice și
în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt explicate nu printr -o abordare
teoretică, ci de o manieră practică71.
Codul de conduită a func ționarilor publici , denumit în continuare cod de conduită,
reglementea ză normele de conduită profesională a func ționarilor publici. Normele de conduită
profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru persoanele care
ocupă o func ție publică în cadrul autorităților și instituțiilor publice ale admin istrației publice

70 Func ționarii publici, Legislație, Ediția a -III-a, Lumina Lex, Bucure ști, 2005, pp.324 -325.
71 www.anfp.gov.ro
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

30 centrale și locale, precum și în cadrul autorităților administrative autonome, denumite în
continuare autorită ți și instituții publice.

4.2.Principiile conduitei etice a angaja ților-funcționari publici

Conform legii72, principiile care g uverne ază conduita profesională a fun ționarilor publici
sunt următoarele:
– suprema ția Con stituției și a legii, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de
a respecta Constitu ția și legile țării;
– prioritatea interesului public, princi piu conform căruia func ționarii publici au îndatorirea de a
considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea func ției publice;
– asigurarea egalită ții de tratament a cetățenilor în fa ța autorităților și instituțiilor publice ,
principiu conform căruia func ționarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în
situa ții identice sau similare;
– profesionalismul, principiu conform căruia func ționarii publici au obligația de a îndeplini
atribu țiile de serviciu cu res ponsabilitate,competen țăeficiență,corectitudine,conștiinciozitate;
– impar țialitatea și independența, principiu conform căruia funcșionarii publici sunt obligați să
aibă o atitudine obiectivă, neutră fa ță de orice interes public, economic, religios sau de altă
natură, în exercitarea func ției publice;
– integritatea morală, principiu conform căruia func ționarilor publici le este interzis să solicite
sau să accepte , direct ori indirect, pentru ei sau pentru al ții, vreun avantaj sau beneficiu în
considerarea funcției publice pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție;
– libertatea gândirii și exprimării, principiu conform căruia funcționarii publici pot să -și explime
și să-și fundamenteze opiniile,cu respectarea ordinii de drept și a bunelo r moravuri;
– cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcției publice și în
îndeplinirea atribu țiilor de serviciu funcționarii publici trebuie să fie de bună -credin ță;
– deschiderea și transparența, principiu conform căruia acti vitățile desfășurate de funcționarii
publici în exercitarea func ției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetațenilor.
În interesul prezentei legi73, următorii termeni se definesc astfel:
A. funcționar public – persoana numită înt r-o func ție publică în condițiile Legii nr. 188/1999
privind Statutul func ționarilor publici, republicată74;
B. funcție publică – ansamblul atribu țiilor și responsabilităților stabilite de autoritatea sau
institu ția publică , în temeiul legii, în scopul realizării competen țelor sale;

72 Legea 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici.
73 Ibidem .
74 Legea nr. 188/1999 privind Sta tutul func ționarilor publici, Republicată.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

31 C. interes public – acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și
autorită țile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de
Constitu ție , legisl ația internă și tratatele internaționale la care România este parte;
D. interes personal – orice avantaj material sau de orice altă natură, urmărit sau ob ținut , în mod
direct sau indirect, pentru sine ori pentru al ții , de către funcționarii publici prin folosirea
reputa ției, influenței , facilităților, relațiilor, informațiior, la care nu au acces, ca urmare a
aexercitării func ției publice;
E. conflic t de interese – acea situa ție sau împrejurarea în care interesul personal, direct ori
indirect, al func ționarului public contravine interesului public , astfel încât afectează sau ar putea
afecta independen ța sau imparțialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp și cu
obiectivitatea a îndatoririlor care îi revin în exercitarea func ției publice deținute;
F. informa ție de interes public – orice informa ție care privește activitățile sau care rezultă din
activită țile unei autorități publice ori instituții publice, indifereny de suportul ei;
G. informa ție cu privire la date personale – orice informa ție privind o persoană identificată sau
identificabilă75.

4.3.Sistemul de formare a func ționarilor publici

Potrivit Statutului func ționarilor publici76 formarea și perfecționarea profesională reprezintă
un drept dar și o obligație pentru fiecare fun cționar public. Formarea poate avea loc într -un cadru
formal (prin cursuri, participare la conferin țe) dar și informal, la locul de muncă.
În România, sistemul de formare al func ționarilor publici, urmărește, îmbunătățirea continuă a
competen țelor ș i a nivelului de cuno știnte al acestora în vederea :
 îmbunătă țirii standardelor serviciilor publice furnizate cetățenilor și altor terți;
 adaptării cotinue la ultimele inova ții sau schimbări în activitatea administrației
publice;
 creșterii nivelului de com petivitate al sectorului administra ției publice ăn comparație
cu administra ția publică din alte state membre UE;
 transformării administra ției publice într -un angajator de top care investe ște în
pregătirea func ționarilor publici.
Această sec țiune este dedicată unor recomandări practice pe care le pute ți urma pentru a
maximiza oportunită țile pe care vi le oferă sistemul de formare , influen țând modul în care acesta
este conceput și implementat:

75 Legea nr. 7/2004, Actualizată 2014, privind Codul de conduită a func ționarilor publici.
76 Statutul func ționarilor publici, Legea 188/1999.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

32 – Anual entitatea publică angajatoare evaluează nevoil or de formare profesională ale
funcționarilor publici și întocmește un raport pe care îl transmite Agenția Națională a
Func ționarilor Publici;
– Este important să vă implica ți activ în procesul de identificare a nevoilor de formare
profesională și să oferi ți sprijinul solicitat de către echipa care realizează acest demers.
Identificarea nevoilor reale de formare profesională vă va facilita accesul la programe de formare
adecvate nevoilor dumneavoastră.
– Dacă metodologia de colectare a datelor referitoare l a nevoile de formare profesională nu
reușelte să identifice toate discrepanțele existente între cunoștințele, abilitățile și deprinderile
dumneavoastră și cele necesare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor la locul de muncă,
semnala ți această situați e superiorului dumneavoastră sau responsabilului de formare
profesională;
Selecta ți programele de formare la care doriți să participați în urma unei evaluări atente a
următoarelor elemente:
a) obiectivul general al programului de formare;
b) conținutul de sp ecialitate pe care îl anuntă prezentarea programului de formare;
c) exepertiza șu calitățile de formator ale lectorilor .
Practicarea unui comportament etic de către to ți angajații – func ționari publici creează
următoarele avantaje:
Pentru entita te publică :
– contribuie la men ținerea unei rate normale de fluctuație a funcționarilor publici;
– contribuie direct la cre șterea productivității în entitatea publică;
– contribuie la asigurarea unui serviciu public eficient și de calitate;
– asigură prestigiul en tității publice și șansele de a atrage candidați dintre cei mai
califica ți la concursurile de recrutare;
– evită disfunc ționalități în diversele procese ale entității publice.
Pentru func ționarul public:
– crește satisfacția fată de locul său de m uncă , acesta vine cu plăcere la slujba
știind că beneficiază de un mediu pozitiv;
– este mai încrezător în ceilal ți și în sine;
– scade nivelul stresului legat de muncă, func ționarul public se poate concentra mai
bine pe activitatea profesională;
– crește atașa mentul, loialitatea fa ță de locul de muncă, nu doar salariul și tipul de
activitate sunt factorii care influen țează fluctua ția angajaților; la fel de mult poate
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

33 cântări într -o decizie de plecare voluntară și calitatea raporturilor de muncă și
umane existen te într -o organiza ție;
– îmbunătă țirea prestigiului propriu, crearea unei imagini pozitive despre sine.77
Func ționarilor publici le este interzis:
a) să ex prime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorită ții sau
instit uției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu
proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătura cu litigiile aflate în curs de solu ționare în care își
desfășoară activitatea are calitate de parte;
c) să dezvăluie informa ții care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informa țiile la care au acces în exercitarea funcției publice , dacă această
dezvă țuire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau
drepturile institu ției ori ale unor funcționari publici, precum și ale persoanelor fixice sau juridice;
e) să acorde asisten ță și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vedrea pr omovării de
acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își
desfă șoară activitatea;
Legea78 statuează că func ționarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru a ctivitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candida ților la funcții de demnitatea publică;
c) să colaboreze, în afara rela țiilor de serviciu cu persoanele fizice sau juridice, care fac donații
ori sponsorizări partidelor politice;
d) să afișeze, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice , însemne ori obiecte inscripționate cu
sigla sau denumirea partidelor politice ori a candida ților acestora.
Agen ția Națională a Funcționarilor Publici coordonează aplicarea normelor prevăzu te de
prezentul cod de conduită , exercitând următoarele atribu ții:
a) urmăre ște aplicarea și respectarea , în cadrul autorităților și instituțiilor publice, a
perevderilor prezentului cod de conduită;
b) prime ște petiții și sesizări privind încățcarea preveder ilor prezentului cod de
conduită;
c) formulează recomandări de solu ționare a cazurilor cu care a fost sesizată;
d) elaborează studii și cercetări privind respectarea prevederilor prezentului cod de
conduită;

77 www.anfp.gov.ro
78 Legea nr.18 8/1999 privind Statutul func ționarilor publici .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

34 e) colaborează cu organiza țiile neguvernamentale care au ca scop promovarea și
apărarea intereselor legitime ale cetă țenilor în relația cu funcționarii publici.
Prin activitatea sa, Agen ția Națională a Funcționarilor Publici nu poate influența derularea
procedurii de lucru a comisiilor de disciplină din cadr ul autorită ților și instituțiilor publice.
Încă țcarea dispozițiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a
funcționarilor publici, în condițiile legii.
Comisiile de disciplină au competen ța de a cerceta încălcarea prevederil or prezentului cod de
conduită și de a propune aplicarea sancțiunilor disciplinare, în condițiile legii.
În cazurile în care faptele săvâr șite întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni, vor fi
sesizate organele de urmărire penală competente , în condi țiile legii.
Func ționarii publici răspund potrivit legii în caazurile în care , prin faptele săvârșite cu
încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice și juridice.79

79 Func ționarii Publici, Legislație, Ediția a III -a, Editura Lumin Lex, Bucure ști, 2005, pp.328 -339.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

35
CAPITOLUL V
DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNCȚIONARILOT PUBLICI

5.1.Ocuparea func ției publice și promovarea funcționarilor

Planul de ocupare a func țiilor publice este primul a ct pe care trebuie sa îl ave ți în vederea
pentru ocuparea func țiilor publice. Acesta se realizează în mod centralizat de către fiecare
ordonator principal de credite, pentru fiecare institu ție din subordinea sa.
Planul stabile ște mai multe criterii, printre care:
– numărul maxim al func țiilor publice destinate pent ru promovarea func ționarilor
publici
– promovarea rapidă
– recrutare
– înfiin țare
– reorganizare pe clase, categorii și grade profesionale
Modalită ți de ocupare a funcțiilor publice:
Promovarea
a) Definitivă – se ocupă prin concurs sau examen;
b) Temporară – se ocupă pe o perioadă determinată.
Promovarea în clase sau în grade profesionale nu este condi ționată de posturile vacante.
Transferul – este modalitatea de ocupare a unei func ții publice, dar și de verificare a raporturiloe
de serviciu ale func ționarilor pub lici de execu ție ori de conducere.
a) În interesul serviciului – poate fi realizat doar într -o func ție publică de aceeași categorie,
clasă și grad profesional precum cel deținut.
b) La cererea func ționarului public – se realizează în condi țiile aceleiași categorii , clase și
grad profesional, unde este necesară aceea și experiență precu, actuala funcție a
candidatului, doar în urma aprobării cererii de transfer de către conducerea
autorită ții/instituției publice.
Redistribuirea
a) În aceea și localitate ori alta aflată l a o distan ță de până la 50 km de localitatea de
domiciliu.
b) În alt jude ț ori localitatea aflată la o distanță mai mare de 50 de km fată de domiciliu.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

36 Redistribuirea se realizează într -o func ție de aceeași categorie , clasă și grad profesional
cu func ția pub lică ocupată de candidat ori într -o func ție publică inferioară vacantă, în
baza unui acord scris.
Recrutarea
Se organizează trimestial, prin concurs organizat în limita func țiilor publice vacante prevăzute
anual.
Poate fi organizat de :
a) Agen ția Națională a Func ționarilor Publici
b) Autorită țile și instituțiile publice
c) Autorită țile și instituțiile publice ale administrației publice locale
d) O comisie de concurs permanentă, independentă, formată din 7 membri
Alte modalită ți prevăzute expres de lege80
Potrivit Le gii nr. 188/1999, Republicată, cu modificările și completările ulterioare, modalitățile
speciale de ocupare a func ției publice sunt:
Deta șarea
Exercitarea cu caracter temporar a unei func ții publice de conducere81
Pentru ocuparea func ției publice e ste necesară îndeplinirea de către candidat a următoarelor
condi ții:
*cetă țenie română;
*domiciliul în România;
*cunoa șterea limbii române(scris și vorbit);
*vârsta de 18 ani împlini ți;
*capacitate de exerci țiu deplină;
*stare de sănătate corescpunzătoare funcției, atestată de un medic de specialitate;
*îndeplinirea condi țiilor de studii pentru ocuparea funcției respective;
*îndeplinirea condi țiilor specifice pentru ocuparea acelei funcții;
*nu a fost destituit dintr -o func ție publică în ultimii 7 ani;
*nu a fost condamnat pentru săvâr șirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau a
autorită ții, o infracțiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea
justiției , de fals, de complice, precum și a unei infracțiuni săvâ rșite cu intenție, care îl face
incompatibil cu exercitarea acelei func ții publice, cu excepția cazului când a intervenit
reabilitarea.

80 www.infoinstitutii.ro
81 Legea nr.188/1999 privind Statutu l func ționarilor publici, Republicată.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

37 În ceea ce prive ște pe înalții funcționari publici , pe lângă condițiile generale pentru ocuparea
funcției publice , candidatul mai trebuie să îndeplinească și următoarele condiții speciale:
– studii superioare de lungă durată, absolvite cu diploma de licen ță sau echivalentă;
– cel pu țin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice;
– a absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea unei func ții publice
corespunzătoare categoriei înal ților funcționari publici , ori a exercitat un mandat complet de
parlamentar;
– a promovat concursul na țional pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici.
Ocuparea func ției publice se face prin concurs. Condițiile de paricipare și procedurile
de organizare a concursului se stabilesc prin lege.
Anun țul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II -a
și într -un cotidian de largă circula ție cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării
concursului.
Termenul poate fi redus pentru ocuparea func țiilor publice de execuție temporar vacante.
În cazul func țiilor publice de execuție, condi țiile minime de vechime în specialitate sunt:
– un an pentru func țiile de asistent din clasa a I -a, 8 luni pentru asistent din clasa a II -a, 6 luni
pentru asistent clasa a III -a;
– 5 ani pentru func ția de grad profesional principal;
– 9 ani pentru func ția de grad profesional superior.
În cazul func țiilor de conducere condițiile sunt:
– 2 ani pentru șef de birou, șef serviciu și secretar al comunei ori funcțiile asimilate acestora;
– 5 ani pentru alte func ții de conducere.
Prin promovare, f uncționaru l public po ate ocupa o func ție superioară82.

5.2. Îndatoririle și obligațiile funcționarilor publici

Func ția publică este exercitată de către persoane fizice care își fac din aceasta o carieră.
Prin numirea, în func ție publică, funcționarul e ste investit cu un statut legal în care sunt
prevăzute drepturile și obligațiile acestuia. Situația juridică a funcționarului public este statutară,
el aflându -se într -un raport juridic de serviciu și nu de muncă. Fiecare func ționar public are un
drept pe rsonal la avansare în func ție, la inamovabilitate sau stabilitate, la salariu, etc. Prin
individualizarea efectuata la investirea în func ția publică, dreptul devine subiectiv, având un
titular, astfel încât func ționarul poate să îl apere în conformitate cu dispozi țiile legale. Astfel de

82 Agata Mihaela Popescu , Drept administrativ – Parte generală , Editura PRO Universitaria, Bucure ști, 2015,
pp.212 -215.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

38 drepturi sunt publice, iar func ționarul le deține temporar, pe durata exercitării funcției, fiind
conferite în interes general, cu scopul de a acorda titularului func ției garan ții în îndeplinirea
atribuțiilor sale.
Func ționa rul public poate să și apere drepturile conferite de lege în condițiile contenciosului
administrativ. Articolul 73 alin.(3) litera “j” din Constitu ția din 200383 enumeră, printre domeniile
de reglementare rezervate legilor organice și Statutul funcționarilor publici.
Drepturile si obliga țiile funcționarilor generale ale funcționarilor publici fac obiectul
Statutului func ționarilor publici adoptat prin Legea nr. 188/199984.
Această lege a fost adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului în fa ța Parlamentului,
reunite în ședință comună, conform dispozițiilor art.113 din Constituție85, nefiind posibile astfel
dezbateri asupra textului său. Op țiunea legiutorului constituant relevă semnificația deosebită pe
care acesta a acordat -o institu ției funcțion arului public, care se află în strânsa legătura cu
semnifica ția legilor organice în sistemul constituțional actual. Legiutorul face vorbire despre
două legi organice deosebite, una prin care să se reglementeze regimul func ționarului public și
alta care să reglementeze regimul salariatului , ceea ce a determinat pe unii autori să se exprime
în sensul că s -au avut în vedere și două regimuri juridice diferite, unul de drept privat, aplicabil
salariatului și un regim de drept public, aplicabil funcționarului p ublic.
Un alt text constitu țional este art. 16 alin.(3) care prevede că funcțiile și demnitățile publice
nu pot fi de ținute decât de persoane care au exclusiv cetățenia română și domiciliul îm România.
În îndeplinirea func ției pe care o deți n, func ționarii publici pe lângă drepturi au și o serie
de obliga ții prevăzute de lege. Funcționarii publici au obligația să își îndeplinească cu
profesionalism, impar țialitate și în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu și să se abțină
de la o rice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului
corpului func ționarilor publici. Func ționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine
propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătă țirii
activită ții autorităților sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și a calității
serviciilor publice oferite cetă țenilor.
Func ționarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesiona lă și civică
prevăzute de lege. Func ționarii publici au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se
abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să
nu favorizeze vreun partid politic și să nu participe la activită ți politice în timpul programului de
lucru. Trebuie să se ab țină de la orice faptă care ar putea prejudicia unitatea în care își desfășoară
activitatea.

83 Constitu ția României 2003, Ed. a 2 -a, Bucure ști: Rosetti International, 2013, pp. 73 -74.
84 Legea nr.188/1999 privind Statutul func ționarilor publici.
85 Constitu ția României 2003, Ed. a 2 -a, Bucure ști: Rosetti International, 2013, pp. 44 -45.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

39 Func ționarilor publici le este interzis să facă parte din organele de con ducere ale partidelor
politice, iar înal ților funcționari publici le este interzis să facă parte din partide politice,
organiza ții cu același regim juridic, ori din fundațiile sau asociațiile care funcționează pe lângă
partidele politice. Func ționarul pub lic este obligat să se conformeze dispozi țiilor primite de la
superiorii ierarhici.
Func ționarul public are dreptul să refuze, în scris motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite
de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispozi ția o formulează
în scris, func ționarul public este obligat să o execute, cu excepția cazului în care aceasta este
vădit ilegală. Are îndatorirea să aducă la constin ța superiorului ierarhic al persoanei care a emis
dispozi ția, astfel de situați i.
Func ționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu precum și
confiden țialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în
exercitarea func ției publice, în condițiile legii, cu excep ția informațiilor de ordin public.
Func ționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte , direct sau indirect, pentru ei
sau pentru al ții, în considerarea funcției lor, daruri sau alte avantaje.
La numirea într -o func ție publică , precum și la încetarea raportului de serviciu, funcționarii
publici sunt obliga ți să prezinte, în condițiile legii, conducătorului autorității sau instituției
publice, declara ția de avere. Declarația de avere se actualizează anual, potrivit legii.
Func ționarii publici au obligația de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii
ierarhici, lucrarile repartizate.
Func ționarilor publici le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în
competen ța lor sau să discute d irect cu peten ții, cu excepția celor cărora le sunt stabilite
asemenea atribu ții, precum și să intervină pentru soluționarea acestor cereri.
Func ționarii publici au obligația să -și perfecționeze pregătirea profesională, urmând ca
rezultate ob ținute l a cursurile de perfec ționare să fie avute în vedere la evaluarea anuală a
activită ții sale în cazul în care cursul de perfecționare durează mai mult de 3 luni, iar în această
perioadă func ționarul a primit drepturile salariale, el va trebui să se angajeze în scris că va lucra
între 2 și 5 ani în unitatea respectivă, iar dacă nu -și respectă angajamentul, va suporta cheltuielile
facute de acea unitate, propor țional cu timpul rămas până la îndeplinirea termenului, cu excepția
cazului când acel func ționar nu ma i deține funcția din motive ce nu îi sunt imputabile sau a fost
transferat în interesul serviciului. Dacă perfec ționarea se organizează în altă localitatea,
funcționarul beneficiază de toate drepturile ce decurg din delegare.
Func ționarii publici c are au urmat forme de perfe ționare profesională, ale căror raporturi de
serviciu au încetat prin acordul păr ților, prin destituire, prin demisie, fiindcă au fost condamnați
la închisoare privativă de libertate, cărora li s -a interzis exercitarea func ției s au pentru
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

40 incompeten ța profesi onală, înainte de îndeplinirea termenului prevăzut, sunt obliga ți să restituie
contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfec ționare, precum și drepturile salariale primite
pe perioada perfec ționării, proporțional cu per ioada rămasă până la îndeplinirea termenului. Au
obliga ția să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților,
stabilite prin lege.
Func ționarul public răspunde de îndeplinirea obligațiilor ce îi revin din func ția publică pe
care o de ține, precum și din atribu țiile ce îi sunt delegate86.

86 Agata Mihaela Popescu , Drept administrativ – Parte generală , Ed. PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, pp. 227 –
228.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

41
5.3.Drepturile func ționarilor publici

Dreptul la asociere sindicală este garantat func ționarilor publici, în condițiile legii cu privire
la sindicate. Este cel de -al doilea drept recunoscut func ționarilor publici.
Constitu ția87 îl consacra în arti colul 37, care garantează tuturor cetă țenilor dreptul de liberă
asociere în partide politice, sindicate și alte forme de asociere.
Sindicatele, federa țiile si confederaț iile sindicale, denumite în continuare organiza ții sindicale
sunt constituite de către salaria ți pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării
intereselor lor profesionale, economice și sociale, precum și al apărării drepturilor individuale și
colective ale acestora prevăzute în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile
colective de muncă și raporturile de serviciu, precum și în legislația națională, în pactele,
tratatele și convențiile internaționalela care România este p arte88.
Dreptul la stabilitate în muncă. În virtutea acestui drept, func ționarii publici nu vor putea fi
suspenda ți sau eliberați din funcție decât în condițiile prevăzute de legea privind statutul
funcționarilor publici sau în legi organice. În cazur ile prevăzute de legi organice, func ționarii
publici vor putea fi declara ți inamovibili.
Dreptul la grevă. În trecut, Legea pentru Statutul func ționarilor publici din 192389 prohibică
dreptul acestora la grevă, ba mai mult consideră ca delict faptul de a fi uneltit sau pus la cale o
grevă func ționărească. Astfel, în articolul 31 se prevedea că cei care unelteau pentru grevă erai
pasibili de închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, iar în articolul 32 se arată că, dacă
părăsirea serviciului era co nsecin ța unei decizii luate de o asociație de funcționari, asociația va fi
dizolvată, iar ulterior urmări ți și pedepsiți conform articolului 31.
Conform articolului 30 din Legea privind Statutul func ționarilor publici din 201590 ,
funcționarilor public i le este recunoscut dreptul la grevă, în condi țiile legii. Funcționarii publici
care se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale pe durata grevei.
Dreptul la salariu. Pentru serviciul efectuat, func ționarii publici au dr eptul la salariu.
Sistemul de salarizare a func ționarilor publici este stabilit prin lege sau după caz prin hotărâre a
Guvernului.
La stabilirea si acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex,
orientare sexuală, caract eristici genetice, vârstă, apartenen ță națională, rasă, culoare, etnie,
religie, op țiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială,

87 Constitu ția României 2003, Ed. a 2 -a, Bucure ști: Rosetti International, 2013, p. 20.
88 Codul muncii și legislație conexă, Ed. Universul juridic, București, 2015, p. 60.
89 Legea pentru Statutul func ționarilor publici din 1923.
90 Legea privind Statutul funcționarilor publici din 2015.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

42 apartenen ță ori activitate sindicală. Salariul este confiden țial, angajatorul având oblig ația de a lua
măsurile necesare pentr u asigurarea confiden țialității91.
Dreptul la concedii de odihnă. Concediul anual de odihnă se va acorda cu luarea în
considerare a intereselor bunei func ționări a serviciului public și cu cele ale funcționarilor, p entru
că spre deosebire de o unitate economică, ce poate fi închisă pentru o perioadă de o lună,
perioada în care to ți salariații și -au luat concediul de odihnă, un serviciu public care trebuie să
funcționeze continuu și ritmic, nu -și poate întrerupe activ itatea. Concediului de odihnă îi sunt
aferente două categorii de drepturi, și anume, indemnizația de concediu, o primă al cărei
cuantum este egal cu salariul de bază din luna anterioară și care se impozitează separat.
Dreptul la limitarea timpului de muncă. Func ționarul public are dreptul la o durată limitată a
timpului de muncă la 8 ore pe zi și cel mult 40 de ore pe săptămână. Pentru orele lucrate peste
durata legală a timpului de muncă, din dispozi ția conducătorului unității, funcționarul public d e
execu ție are dreptul la recuperări sau la plata majorată cu un spor de 100 % din salariul de bază,
dar nu mai mult de 360 de ore în decursul unui an.
Dreptul la protec ție. În exercitarea atribuțiilor lui, funcționarul public beneficiază de protecți a
legii.
Unitatea în care func ționarul public își desfășoară activitatea are obligația să asigure
funcționarului protecție împotriva amenințărilor, a violențelor, a faptelor de ultraj în exercitarea
funcției sau în legătura cu aceasta, să asigure fu ncționarului condiții normale de muncă și igienă
care să le ocrotească sănătatea, pentru motive de sănătate, func ționarul poate solicita schimbarea
compartimentului sau a unită ții unde își desfășoară activitatea, cu condiția de a fi apt profesional
să înde plinească noile atribu ții, să despagubească pe funcționar pentru prejudiciile suferite în
timpul îndeplinirii func ției din cilpa unității unde acesta își desfășoară activitatea.
Func ționarul public mai beneficiază de pensie și alte drepturi de asigu rări sociale de stat,
asisten ță medicală, proteze, medicamente, în cazul decesului funcționarului, membrii familiei
acestuia, care au dreptul la pensie de urma ș, primesc, pe o perioadă de 3 luni, echivalentul
salariului de bază din ultima lună de activitat ea a celui decedat.
Dreptul la uniformă gratuită. Func ționarul public, care este obligat să poarte uniformă în
timpul serviciului, are dreptul să primească în mod gratuit această uniformă.
Dreptul la opinie al func ționarilor publici este gar antat.
Dreptul de a fi informat. Func ționarii publici au dreptul de a fi informați cu privire la
deciziile care se adoptă în aplicarea statutului și care îl vizează direct pe funcționarul public.
Dreptul la perfec ționare profesională. Funcț ionarii publici au dreptul de a -și perfecționa în
mod continuu pregătirea profesională. Pe perioada în care func ționarii publici urmează forme de

91 Codul muncii si legisla ție conexă, Ed. Universul juridic, București, 2015, p. 50.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

43 perfec ționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea
sunt org anizate la ini țiativa sau în interesul autorității sau instituției publice, urmate la inițiativa
funcționarului public, cu acordul conducătorului autorității sau instituției publice, organizate de
Institutul Na țional de Administrație, de centre regionale d e formare continuă pentru administra ția
publică locală, în condi țiile legii sau de alte instituții specializate din țară sau străinătate.
În cazul în care formarea și perfecționarea profesională se organizează în afara localității
unde î și are sedi ul autoritatea sau institu ția publică, funcționarii publici beneficiază de drepturile
de delegare, în condi țiile legii92.

5.4.Recrutarea și încadrarea funcționarilor publici în serviciul public

Poate ocupa o func ție publică persoana care îndepline ște următoarele condiții :
a) are cetă țemie română și domiciliul în România
b) cunoa ște limbe română, scris și vorbit
c) are vârsta de minimum 18 ani împlini ți
d) are capacitate deplină de exerci țiu
e) are o stare de sănătate corespunzătoare func ției publice pent ru care candidează, atestaă pe
baza examenului medical de specialitate
f) îndepline ște condițiile de studii prevăzute de lege pentru funcția publică
g) îndepline ște condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice
h) nu a fost condamnată pentru săvâr șirea unei infrac țiuni contra umanității, contra statutui
sau contra autorită ții, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care împiedică
înfăptuirea justi ției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar
face-o incompatibilă cu exercitarea func ției publice
i) nu a fost destituită dintr -o func ție publică sau nu i -a încetat contractul individual de
muncă pentru motive disciplinare în ultimii ani.
Recrutarea în vederea intrării în corpul func ționarilor publici se face prin con curs, în limita
funcțiilor publice vacante rezervate în acest scop prin planul de ocupare a funcțiilor publice.
Condi țiile de participare și procedura de organizare a concursului se stabilesc potrivit legii.
Concursul are la bază principiile competi ției de schise, transparen ței, meritelor profesionale și
competen ței, precum și cel al egalității accesului la funcțiile publice pentru fiecare cetățean care
îndepline ște condițiile legale. Anunțul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al
Românieim Par tea a III -a, și într -un cotidian de largă circula ție, cu cel puțin 30 de zile înainte de

92 Agata Mihaela Popescu , Drept administrativ – Parte generală , Ed. PRO Universitaria, Bucure țti, 2012, pp. 225 –
227 .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

44 data desfă șurării concursului. În mod excepțional, termenul de 30 de zile poate fi redus, în
condi țiile legii, pentru concursul organizat în vederea ocupării funcțiilo r publice de execu ție
temporar vacante. Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea
funcțiilor publice de conducere, candidații trebuie să fi absolvit studii de masterat sau
postuniversitare în domeniul administra ției publice, m anagement ori în specialitatea studiilor
necesa re exercitării func ției publice93.

5.5.Remunerarea muncii și garanțiile sociale

Salariul se calculeză și se acordă pentru activitatea desfășurată în exercitarea funcției
publice de ținute, în timpul normal de muncă, ptoporțional cu durata efectiv lucrată, pe perioada
unei luni caracteristice. Salariul func ționarului public se s tabile ște, în limitele și condițiile
prevăzute de prezenta lege, prin act administrativ al persoanei care are competen ța de numire în
funcția publică.
Salariul reprezintă remunerarea func ționarului public pentru activitatea desfășurată lunar, pe
durata normală a timpului de lucru stabilită de lege, potrivit atribu țiilor din fișa postului.
Coeficientul de încadrare în func ția publică se stabilește în funcție de nivelul prevăzut de lege
pentru nivelul stud iilor necesare func ției publice94.
Sis temul de salarizare reglementează remunerarea personalului bugetar în raport cu munca
depusă, cu responsabilitatea, experien ța și competenț a profesională, cu cantitatea și calitatea
acesteia , cu importan ța socială s muncii, cu condițiile concrete în care a ceasta se desfă șoară,
precum și cu rezultatele obținute. Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile,
premiile , stimulentele și alte drepturi95.
Pentru activitatea desfă șurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din s alariul
de bază și sporul pentru vechime în muncă. Funcționarii publici beneficiază de prime și alte
drepturi salariale, în condi țiile legii.
Salarizarea func ționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea
sistemului unitare de salarizare pentru func ționari publici. Funcționarii publici care, potrivit legii,
sunt obliga ți sa poarte uniformă în timpul serviciului o primesc gratuit.
Durata normală a timpului de lucru pentru func ționari publici este, de regulă, de 8 ore pe zi
și de 40 de ore pe săptămână. Pentru orele lucrate din dispoziția conducătorului autorității sau
institu ției publice pe durată normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori
declarate zile nelucrătoare func ționarii publici d e execu ție au dreptul la recuperare sau la plata

93 Legea nr. 188/1999 p rivind Statutul func ționarilor publici din 2015.
94http://legislatiamuncii.manager.ro/
95 LEGEA CADRU privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

45 majorată cu un spor de 100 % din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100 % nu
poate depă și 360 într -un an. Func ționarii publici beneficiază de asistență medicală,proteze și
medicamente, în condi țiile legii.
Func ționarii publici beneficiază de pensii, precum și de celalte drepturi de asigurări sociale de
stat, potrivit legii.
Func ționarii publici beneficiază în exercitarea atribuțiilor lor de protecția legii. Autoritatea sau
institu ția publică este obligată să asigure protec ția funcționarului public împotriva amenințărilor,
violen țelor, faptelor de ultraj cărora le -ar putea fi victima în exercitarea func ției publice sau în
legătura cu acestea. Pentru garantarea acestui drept, autoritate a sau institu ția publică va solicita
sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.
Măsurile speciale de protec ție pentru funcționarii publici cu atribuții de control și inspecție,
executare silită a crean țelor bugetare, precum și pentru alte categorii de func ționari publici care
desfă șoară activități cu grad ridicat de risc profesional se stabilesc prin acte normative, la
propunerea Agen ției Naționale a Funcționarilor Pulici sau de către autorități și instituții piblice,
cu avizul Agen ției Naționale a Func țioanrilor Publici.
Autoritatea sau institu ția publică este obligată să îl despăgubească pe funcționarul public în
situa ția în care acesta a suferit, din culpa autorității sau instituției publice, un prejudiciu material
în timpul îndepl inirii atrib uțiilor de serviciu96.

96 Statutul func ționarilor publ ici Actualizat 2015. Legea nr. 188/1999.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

46 5.6.Încetarea raporturilor de serviciu a func ționarilor publici

Încetarea raportului de serviciu al func ționarilor publici are loc în următoarele condiții:
 De drept;
 Prin acordul păr ților, consemnat în scri s;
 Prin eliberare din func ția publică;
 Prin destituire din func ția publică;
 Prin demisie.
Raportul juridic încetează de drept la data decesului func ționarului public, la data rămânerii
irevocabile a hotărârii judecătore ști de declarare a morții funcțion arului public, dacă func ționarul
public nu mai îndepline ște una din condițiile pentru a fi funcționar public, la data comunicării
deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, invaliditate sau pensionare anticipată a
funcționarului public. Ca urmare a co nstatării nulită ții absolute a actului administrativ de numire
în func ția publică, de la data la caree nulitatea a fost constatată prin hitărâre judecătorească
definitivă și irevocabilă.
Când func ționarul public a fost condamnat printr -o hotărâre judecă torească definitivă pentru o
faptă penală, pe baza căreia s -a dispus și suspendarea raportului de serviciu, ori prin care s -a
aplicat o sanc țiune privativă de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Ca urmare a interzicerii ex ercitării profesiei sau a func ției ca măsură de siguranță ori ca
pedeapsă complementară , de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătore ști prin care s -a
dispus interdic ția. La data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter tempora r,
funcția publică.
Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile
lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei competente să numească în
funcția publică. Actul administrativ pri n care s -a constatat intervenirea unui caz de încetare de
drept a raporturilor de serviciu se comunică Agen ției Naționale a Funcționarilor Publici, în
termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.
Persoana competentă să numească în func ție publică, va dispune eliberarea din func ția publică
prin act administrativ, care se comunică func ționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la
emitere, în următoarele cazuri:
 Autoritatea sau institu ția publică și -a încetat activitatea ori a fost mutată înt r-o altă
localitate, iar func ționarul public nu este de acord să o urmeze ;
 Autoritatea sau institu ția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării
activită ții, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public ;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

47  Ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în func ția publică ocupată de către
funcționarul public, a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori prin motive
neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătore ști de reintegrare;
 Pentru incompeten ță prof esională în cazul ob ținerii calificativului ”nesatisfăcător” la
evaluarea performan țelor profesionale individuale;
 Func ționarul public nu mai îndeplinește condițiile de a fi funcționar public;
 Starea sănătă ții fizice și psihice a funcționarului public, con statată prin decizia organelor
competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să î și îndeplinească
atribu țiile corespunzătoare funcției publice deținute;
 Ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului func ționar public de a accepta o numire
conform prevederilor legale cu privire la mobilitatea în func ție, în categoria funcțiilor ce
pot fi ocupate de înal ții funcționari publici.
În cazul eliberării din func ție, autoritatea sau instituția publică este obligată să acorde
funcționarului public u n preaviz de 30 de zile calendaristice. În acest interval, cel care are
competen ța de numire în funcția publică poate să acorde funcționarului reducerea programului de
lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite pentru perioa da de preaviz.
În caz de reorganizare a autorită ții sau instituției publice, funcționarii publici vor fi numiți în
noile func ții sau noile compartimente în cazul în care:
 Se modifică atribu țiile unei funcții publice mai puțin de 50 %;
 Se schimb ă denumir ea func ției publice fără să se modifice atribuțiile aferente funcției de
peste 50 %;
 Se reduc atribu țiile unui compartiment;
 Este schimbată structura compartimentului;
În acest caz, trebuie să se respecte :
– Categoria, clasa și gradul profesional al funcți onarului;
– Criteriile specifice pentru func ția publică;
– Pregătirea profesională a func ționarului;
– Func ționarul să fi desfășurat anterior activități similare.
Dacă pentru noua func ție sunt mai mulți funcționari, se organizează examen.
Reducerea un ui post este justificată în situa ția în care atribuțiile acestuia se modifică în
propor ție de peste 50 % sau, dacă se modifică condițiile specifice de ocupare a postului respectiv
referitoare la studii.
Destituirea din func ția publică se dispune prin a ct administrativ al persoanei care are
competen ța de numire în funcție, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

48 lucrătoare de la data emiterii, pentru motive imputabile func ționarului public, în următoarele
cazuri:
 Ca sanc țiune disciplin ară, aplicată pentru săvâr șirea repetată a aunor abateri
disciplinare, sau a unei abateri disciplinare care a avut consecin țe grave;
 Dacă s -a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar func ționarul public nu acționează
pentru încetarea acestuia într -un termen de 10 zzile calendaristice de la data
intervenirii cazului de incompatibilitate.
Func ționarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie,
notificată în scris persoanei competente să numească în func ția publică . Demisia nu trebuie
motivată și produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
La încetarea raportului de serviciu func ționarul public are îndatorirea să predea lucrările și
bunurile care i -au fost încredin țate în vederea exercit ării atribu țiilor de serviciu. La încetarea
raportului de serviciu func ționarul public își păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu
excep ția cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
Redistribuirea fun cționarilor publici se face de către Agenția Națională a Funcționarilor
Publici, astfel:
 În cadrul autorită ților sau instituțiilor publice din aceeași localitate sau dintr -o localitate
aflată la o distan ță de până la 50 km de localitatea de domiciliu ;
 În cadrul autorită ților sau instituțiilor publice din alt județ sau aflate la o distanță mai
mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea func ționarului public.
Redistribuirea func ționarilor publici se face pe o funcție publică echivalentă cu funcț ia publică
deținută. Redistribuirea se poate face și într -o func ție publică inferioară vacantă, cu acordul scris
al func ționarului public.
Conducătorii autori tăților și instituțiilor publice au obligația de a numi funcționarii publici
redistribui ți cu caracter permanent sau temporar.
Pe lângă func ționarii publici activi, există și un corp de rezervă al functionarilor publici.
Corpul de rezervă este alcătuit din func ționarii publici care au fost eliberați din funcție
pentru următoarele motive:
 Autoritatea sau institu ția publică și -a încetat activitatea ori a fost mutată în altă localitate,
iar func ționarul nu a fost de acord să o urmeze;
 Admiterea cererii de reintegrare în func ție a funcționarului eliberat din funcție în mod
nelegal;
 Funcționarul public nu mai îndeplinește condițiile pentru ocuparea unei funcții publice.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

49 Corpul de rezervă este gestionat de Agen ția Naționala a Funcționarilor Publici. În cazul în care
conducătorii autorită ților și instituțiilor publice refuză încadrarea, func ționarul public se poate
adresa instan ței de contencios administrativ competente.
În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care func ționarul public le
consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instan ței de contecios administrativ
anularea actului administrativ prin care s -a constatat sau s -a dispus încetarea raportului de
serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, și plata de către autoritatea sau
institu ția publică emitentă a actului administ rativ, a unei despăgubiri egale cu salariile indexate,
majorate și recalculate, și cu celalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.
La solicitarea func ționarului public, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va
dispune reintegrarea acest uia în func ția publică deținută97.

97 Agata Mihaela Peopescu , Drept administrativ -Parte generală , Editura. PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, pp.
221-224 .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

50 CAPITOLUL V I
RĂSPUNDEREA FUNC ȚIONARILOR PUBLICI

6.1.Răspunderea penală a func ționarului public

Denumirea de infrac țiune provine din substantivul latinesc ”infractio”, care înseamnă
spargere, frângere. Legiutorul a definit conceptul de infrac țiune utilizând trăsăturile esențiale ale
acesteia98.
Astfel potrivit, art. 15 Noul Cod Penal99, infrac țiunea este fapta prevăzută de legea penală,
săvâr șită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârsit -o. Infrac țiunea este
singurul temei al răspunderii penale.
Prin definirea infrac țiunii se stabilește regula de drept potrivit căreia orice f aptă care va fi
incriminată trebuie să întrunească trăsăturile caracteristice care o deosebesc de alte
fapte(contraven ții), care pot fi c ombătute prin mijloace nepenale100.
Fapta constituie infrac țiune numai dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăție ce rută de legea
penală. Vinovă ția există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită.
Fapta este săvâr șită cu intenție când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind
producerea lui prin săvâr șirea acelei fapte ( intenți e directă ), prevede rezultatul faptei sale și,
deși nu -l urmăre ște, acceptă posibilitatea producerii lui ( intenție indirectă ).
Fapta este săvâr șită din culpă, când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu -l acceptă,
socotind fără temei că el nu se va produce, și nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și
putea să îl prevadă.
Există inten ție depășită când fapta constând într -o acțiune sau inacțiune intenționată produce
un rezultat mai grav, care se datorează culpei faptuitorului (p raeterinten ția) . Fapta constând într –
o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune când este săvârșită cu intenție. Fapta comisă din
culpă constituie infrac țiune numai când legea o prevede în mod expres.
Infrac țiunea comisivă care presupune producer ea unui rezultat se consideră săvâr șită și prin
omisiune, când există o obliga ție legală sau contractuală de a acționa, și autorul omisiunii, printr –
o acțiune sau inacțiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care
a înlesnit producerea rezultatului101.
Cauzele care înlătură răspunderea penală. Efectele amnistiei.

98 Olivian Mastacan , Răspunderea penală a func ționarului public , Edi ția a 2 -a, Editura Hamangiu , 2008, p. 12.
99 Corina Voicu, Andreea Simona Uzlău , Noul Cod Penal , Editura Hamangiu, 2013, p. 30.
100 C-tin Mitrache, C. Mitrache , Drept penal român.Parte generală , Ed. a II -a, Ed. Universul juridic, Bucure ști,
2003, p. 103.
101 Corina Voicu, Andreea Simona Uzlău , Noul Cod Penal , Editura Hamangiu, 2013, pp. 30 -31.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

51 Aministia înlătură răspunderea penală pentru infrac țiunea săvârșită. Dacă intervine după
condamnare, ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale
condamnării. Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie.
Aministia nu are efecte asupra măsurilor de siguran ță și asupra drepturilor persoanei vătămate.
Prescrip ția răspunderii penale. Prescripția înlătură răspund erea penală.
Prescrip ția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor de genocid, contra umanității
și de război, indiferent de data la care au fost comise, infracțiunilor prevăzute la art. 188 și 189 și
al infrac țiunilor intenționate urmate de moartea victimei. Prescrip ția nu înlătură răspunderea
penală nici în cazul infrac țiunilor prevăzute la art. 153 alin. (2) lit. b) pentru care nu s – a împlinit
termenul de prescrip ție, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispo ziții102.
Orice persoana care se consideră vătămată într -un drept al său sau –ntr-un interes legitim se
poate adresa instan ței judecătorești, în condițiile legii, împotriva autorității sau instituției publice
care a emis actul sau care a refuzat să re zolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un
interes legitim. În cazul în care ac țiunea se admite și se constată vinovăția funcționarului public,
persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau institu ția publ ică.
Răspunderea juridică a func ționarului public nu se poate angaja dacă acesta a respectat
prevederile legale și procedurile administrative aplicabile autorității sau instituției publice în care
își desf ășoară activitatea103.

102 Idem, p.106.
103 Statutul func ționarilor publici. Actualizat 2015. Legea nr. 188/1999.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

52 6.2.Răspunderea discipl inară a func ționarului public

Încălcarea cu vinovă ție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției
publice pe care o de țin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege
constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora.
Constituie abateri disciplinare următoarele fapte :
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrătorilor
b) neglijen ța repetată în rezolvarea lucrărilor
c) absen țe nemotivate de la serviciu
d) nerespectarea în mod repet at a programului de lucru
e) interven țiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal
f) nerespectarea secretului professional sau a confiden țialității lucrărilor cu acest character
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorit ății sau instituției publice în care își
desfă șoară activitatea
h) desfă șurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu character politic
i) refuzul de a îndeplini atribu țiile de serviciu
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, inco mpatibilită ți, conflicte de
interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici
k) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative in domeniul func ției
publice și funcționarilor publici.
Sanc țiunile disciplinare sunt mus trarea scrisă, diminuarea drepturilor salariale cu 5 -20 % pe o
perioadă de până la 3 luni, suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau , după
caz, de promovare în func ția publică o perioadă de la 1 la 3 ani, retrogradarea în funcția publ ică
pe o perioadă de până la un an, destituirea din func ția publică.
La indivi dualizarea sanc țiunii disciplinare se va ține seamă de cauzee și gravitatea abaterii
disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvâr șită, gradul de vinovăție și conse cințele
abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a func ționarului public, precum și de
existen ța în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în
condițiile prezentei legi.
Sanc țiunile disciplinare se ap lică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de
disciplina cu privire la săvâr șirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data
săvâr șirii abaterii diciplinare. În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca
abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspenda
până la dispunerea clasării ori renun țării la urmărirea penală sau până la data la care instanța
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

53 judecătorească dispune achitarea, renun țarea la aplicarea pedepsei , amânarea aplicării pedepsei
sau încetarea procesului penal.
Pe perioada cercetării administrative, în situa ția în care funcționarul public care a săvârșit o
abatere disciplinară poate influen ța cercetarea administrativă, conducătorul autorit ății sau
institu ției publice are obligația de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influența
cerecetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a func ționarului public în cadrul altui
compartiment sau altei structuri a autorită ții or i institu ției publice.
Sanc țiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și
după audierea func ționarului public. Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris,
sub sanc țiunea nulității. Refuz ul func ționarului public de a se prezrenta la audieri sau de a semna
o declara ție privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într -un proces
verbal. Pentru analiza faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea sancțiunii
disciplinare aplicabile func ționarilor publici din autoritățile sau instituțiile publice se constituie
comisii de disciplină.
Din comisia de disciplină face parte și un reprezentant al organizației sindicale reprezentative
sau, după caz, un reprezenta nt desemnat prin votul majorită ții funcționarilor publici pentru care
este organizată comisia de disciplină, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau
funcționarilor publici nu sunt organizați în sindicat. Comisia de disciplină poate desemna un ul
sau mai mul ți membri și, după caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul
autorită ților sau instituțiilor publice să cerceteze faptele sesizate și să prezinte rezultatele
activită ții de cercetare.
Comisi a de disciplină pentru înal ții funcționari publici este compusă din 5 înal ți funcționari
publici, numi ți prin decizia prim -ministrului, la propunerea ministrului internelor și reformei
administrative . Modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum
și componen ța, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Agen ției Naționale a Funcționarilor Publici.
Pentru eviden țierea situației disciplinare a funcționarului public, Agen ția Națională a
Func ționarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o
administrează. Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanc țiunile diciplinare aplicate
funcționarului public și care nu au fost radiate în condi țiile legii.
Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri :
– desemnarea unui func ționar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea
funcționarilor publici ;
– desemnarea unui func ționar public în calitate de președinte și membru în comisia de disciplină ;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

54 – ocuparea unei func ții publice corespunzătoare categoriei înalților publici sau categoriei
funcționarilor publici de conducere ;
– desemnarea unui func ționar public ca membru în comisia paritară ;
– în orice alte situa ții pr evăzute de lege.
Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea :
– funcționarului public interesat ;
– conducătorului autorită ții sau instituției publice în care își desfășoară activitatea ;
– președintelui comisiei de disciplină;
– altor per soane prevăzute de lege104.

6.3.Răspunderea civilă a func ționarului public

Potrivit art. 84 din Legea nr. 188/1999, republicată105, ”răspunderea civilă a func ționarului
public se angajează :
a) pentru pagubele produse cu vinovă ție patrimoniului autorității sau institu ției publice în
care func ționează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sume lor ce i s -au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de aut oritatea sau institu ția publică în calitate de comitent, unor
terțe persoane, în temeiul unei hotărâri ju decătore ști definitive și irevocabile”.
La rândul său, art. 85 din Statut are următorul con ținut:
”(1) Repararea pagubelor aduse autorită ții sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84
lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către con ducătorul autorită ții sau instituției publice a unui
ordin sau a unei dispozi ții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau,
după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situa ția prevăzută la lic. C) a aceluiași
articol , pe baza hotărârii judecătore ști definitive și irevocabile.
(2) Împotriva ordinului sau dispozi ției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa
instan ței de contecios administrativ.
(2.1) Ordinul sau dispozi ția de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori
respingerii ac țiunii la instanța de contencios administrativ constituie titlu executoriu.
(3) Dreptu l conducătorului autorită ții sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de
imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei”106.
În vederea desfă șurării cercetării răspunderii civile prealabile , în Anexe am analizat o
speță privind condițiile angajării răspunderii civile a unor persoane fizice, având statut de

104 Statutul func ționarilor publici. Actualizat 2015. Legea nr. 188/1999.
105 Legea nr. 188/1999 privind Statutul f uncționarilor publici. Republicată.
106 http://www.universuljuridic.ro/
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

55 funcționari publici de conducere, pentru paguba cauzată instituției publice cu care acestea se află
în raporturi de serviciu, rezultată fin faptul obligării persoanei juridice de drept public la plata de
daune morale, către o terță persoană. Procedura de urmat pentru realizar ea dreptului de a obține
repararea prejudiciului produs prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu.

6.4.Răspunderea contraven țională a funcționarului public

Func ționarii publici răspund penal, contravențional, disciplinar și civil, în cazu l în care
încalcă cu vinovă ție îndatoririle de serviciu și în raport cu gravitatea abaterii săvârșite. Orice
persoană care se consideră vătămată într -un drept al său se poate adresa instan ței judecătorești,
împotriva autorită ții sau instituției publice ca re a emis actul, care a refuzat nejustificat să rezolve
cererea ce i -a fost adresată sau nu a solu ționat -o în termenul legal.
Dacă se admite ac țiunea și se constată vinovăția funcționarului public, acesta va fi obligat la
plata daunelor solidar cu aut oritatea sau institu ția publică. Răspunderea juridică a funcționarului
public nu se poate angaja dacă acesta a respectat prevederile legale.
Răspunderea contraven țională a funcționarului public este angajată în cazul în care acesta a
săvâr șit o contra venție în timpul serviciului sau în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Func ționarul nemulțumit poate face plângere împotriva procesului -verbal de constatare a
contraven ției și de aplicare a sancțiunii contravenționale la judecătoria în a cărei circumscrip ție
teritorială î și are sediul autoritatea sau instituția publică în care func ționarul deține funcția
publică107.

107 Agata Mihaela Popescu , Drept administrativ. Parte generală , Editura PRO Universitaria, Bucure ști, 2012, pp.
228-229.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

56 CAPITOLUL VII
DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNCȚIONARULUI PUBLIC EUROPEAN

7.1.Debutul carierei func ționarului publ ic european

Regimul juridic al candidatului selec ționat prin concurs în unele țări din Europa.
Func ția publică europeană face parte din acele categorii de funcții în care promovarea unui
concurs atrage statutul de func ționar public însă nedifinitiv.
În doctrina oocidentală contemporană se poartă o aprinsă discu ție cu privire la regimul juridic al
rezultatelor unui consurs și, legat de această problemă, statutul candidatului admis. Doctrina
noastră interbelică a fost și ea c ontroversată în această materie108.
La întrebarea dacă trecerea cu succes a concursului poate na ște, pentru cei promovați, dreptul
la numire, răspunsul a fost, în opinia unor autori, negativ109.
Din punct de vedere al corela ției dintre selecție și numikre, pot fi id entificate trei categorii de
tări:
– Țări în care numirea se suprapune până la identificare cu ultima fază de selecție promovată, atât
numirea cât și selecția propriu -zisă fiind efectuate de aceea și autoritate. În această situație , este
imposibil ca o per soană să nu fie selec ționată și să nu fie numită. Astfel de țări sunt Danemarca,
Germania, Țările de Jos, Grecia.
– În cea de -a doua categorie se includ țări în care legătura între selecție și actul de numire nu este
directă, datorită faptului că o autorit ate face selec ția și o alta numirea. În această situație se
găsesc țări ca Irlanda, Regatul Unit, unde selecția se realizează de o comisie specială pentru
funcția publică. Dar numirea se face de către o administrație, la propunerea comisiei respective.
– Ultima grupă de țări are oarecare o asemănare cu cea anterioară, dar și particularități. Este
vorba deci de state în care numirea nu se face de către autoritatea care a selec ționat viitorii
funcționari publici. Persoanele admise sunt înscrise pe niște liste speciale de rezervă, care, foarte
interesant, nu sunt valabile pe timp nelimitat. Caracterul limitat al valabilită ții lor apare firesc
având în vedere faptul că exigen țele funcției publice sunt în devenire, iar o persoană apreciată ca
aptă să ocupe o fun cție la un moment dat, poate deveni, într -un timp nedeterminat, incapabilă să
facă fa ță unui nou sistem de cerințe.
Intervine de asemenea puterea discre ționară a administrției , care poate mergem ca în Italia,
până la posibilitatea de a schimba ordi nea de clasament. Raportându -se la sistemul românesc, în
conformitate cu legea cadru în materie, promovarea unui concurs sau examen pentru ocuparea

108 Verginia Vedin aș, Statutul func ționarului public , Ed. Nemira, Bucure ști, 1998, p. 126.
109 Corneliu Rădescu, Gheorghe Marghidan , Statutul func ționarilor publici și statutul salariaților comunali ,
Comentariu doctrinar și de jurisprudență, București, 1947, p. 188.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

57 unei func ții publice atrage obligația autorității publice din structura căreia face parte postul scos
la con curs de a -l numi în func ție pe care l -a promovat.
Regimul persoanei selec ționate prin concurs în dreptul comunitar al funcției publice.
Func ționarii superiori trebuie să treacă o perioadă de probă de nouă luni înainte de a fi titularizați
pe post. Sta giul are un dublu obiectiv: să constituie o perioadă de probă și pentru a învăța, el
având o durată în care func ționarii nu beneficiază de garanțiile recunoscute agenților titulari.
Situa ția juridică a stagiului și stagiarului într -o func ție publică eu ropeană. Durata stagiului
Se admite că termenul stabilit ca durată a stagiului să poa tă fi întrerupt, prelungit sau să i se pună
capăt înainte de a expira în întregime, după cum urmează :
Întreruperea perioadei de stagiu are loc în situa ția în care, î n cursul stagiului, func ționarul este
împiedicat să -și exercite funcțiile ca urmare a unei boli, a unui concediu de maternite. Faptul că
perioada corespunzătoare situa țiilor mai sus evocate nu se consideră perioadă de stagiu, atrage
după sine prelungirea s tagiului cu o durată corespunzătoare celei în care a avut loc întreruperea.
În nici o situa ție, durata maximă a stagiului nu poate depăși 15 luni.
Inaptitudinea func ționarului stagiar
În situa ția în care funcționarul stagiar dă dovadă de inaptitudinea vădită, se va putea, în orice
moment al constatării ianptitudinii, să se întocmească un raport cu privire la această situa ție în
orice moment al stagiului. Împotriva acestui raport, func ționarul stagiar poate face contestație ”
își poate formula în scris observa țiile” , cum se exprimă textul din statut, în termen de opt zile
libere, calculate de la data comunicării. Raportul, înso țit de observații le func ționarului stagiar,
sunt înaintate de superiorul ierarhic al stagiarului la autoritatea învestită cu put erea de numire.110

110 Vergini a Verdina ș, Constanța Călinoiu , Statutul func ționarului public european , Ed. a II -a revizuită și
actualizată, Editura Universul juridic, Bucure ști, 2007, pp. 45 -49.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

58 7.2.Drepturile și îndatoririle funcționarului public european

Dreptul func ționarului se transformă în obligație pentru instituție și invers111.
Un prim principiu este reprezentat de necesitatea ca func ționarul eur opean să se achite de
îndatoririle sale și să -și adapteze conduita având în vedere numai interesele Comunităților și
preocupându -se pentru realizarea unei independen țe absolute a funcționarului public față de orice
guvern, autoritate, organiza ție sau perso ană exterioară institu ției sale.
Un al doilea principiu care guvernează exerci țiul drepturilor și îndatoririlor funcdamentale ale
funcționarului comunitar și care se află în strânsă corelație ci cel enunțat anterior, mai exact
derivă din aceasta, este o dimensiune a acestuia care are însă o semnifica ție care ne determină să –
l analizăm de sine stătător, îl reprezintă necesitatea de a asigura independen ța față de statele
membre al căror na ționali sunt112.De multe ori, statele membre ale organiza ției intern aționale au
impresia că resortisan ții lor trebuie să le reprezinte interesele propii, ceea ce este fa ls și periculos
în acela și timp113.
Un alt principiu este acela că privilegiile și imunitățile sunt conferite funcționarilor exclusiv
în interesul Comun ităților114.
Un principiu care guvernează regimul juridic al realizării prerogativelor de func ție publică de
nivel european este acela că func ționarii activi se află în orice momen t la dispozi ția instituției
lor115.
În ceea ce prive ște terminologia f olosită în dreptul românesc pentru a analiza această materie,
se impun câteva observa ții.Mai întâi termenul de ”îndatorire” este preferat celui de ”obligație”.
Termenul de ”obliga ție” poartă, în opinia noastră, o încătcătură preponderent civilistă, ea
aflându-se în strânsă corela ție cu drepturile subiective.
De altfel, pu țini autori de drept public folosesc conceptul de ”obligație” atunci când analizează
această institu ție116.De obicei , este folosită sintagma de ” îndatorire fundamentală”117.

111 Verginia Verdina ș, op. cit . ,p. 142.
112 Verginia Verdina ș, Constanța Călinoiu , Statutul f uncționarului public european , Ed. a II -a revizuită și
actualizată, Editura Universul juridic, Bucure ști, 2007, pp. 53 -55.
113 S-a constatat că acest principiu nu este întotdeauna în țeles în semnificația lui autentică, mai ales de statele ai
căror resortan ți sunt func ționarii comunitari. Rămâne ca exemplu de notorietate cazul lui Jacques Chirac, ministrul
agriculturii în Fran ța, care, după întrunirea Consiliului din 6 iulie 1973 l -a acuzat pe un membru al Comisiei,
resortisant francez, că a trădat interesele Franței.
114 Verginia Verdina ș, Constanța Călinoiu , Statutul func ționarului public european , Ed. a II –a revizuită și
actualizată, Editura Universul juridic, Bucure ști, 2007, p. 55.
115 Cristian Gheorghe Gălă țanu, Aspecte de drept comparat privind func ția publ ică și funcționarul public, în
Reformele administrative și judiciare în perspectiva integrării europene, în Caietul Științific nr. 6/2004, Ed. Burg,
Sibiu, 2004, p. 343.
116 Un autor, abordând această materie, intitulează sec ția consacrată ei ”îndatoriri fun damentale”, pentru că, în cadrul
secțiunii să regăsim noțiunea de ”obligații fundamentale fața de stat” ( Tudor Drăganu, Drept constituț ional și
institu ții politice, Tratat elementar, Ed. Lumina Lex, 1998, pp. 188 -191.
117 Ioan Muraru, Simina Elena Tănăsescu , Drept constitu țional și instituții politice , ed. 12, Ed. All Beck, Bucure ști,
2005, pp. 329 -331.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

59 Dreptu rile și libertățile fundamentale, subiective, prin natura lor, consacrate fiind prin chiar
așezământul și prin normele comunitare sau internaționale, sunt prerogative în jurul cărora
gravitează toate celelalte drepturi subiective și ele se bucură de o prot ecție în raport cu toate
puterile statului, inclusiv, dacă e cazul, prin interven ția judecătorului constituțional și a celui
european, în condi țiile prevăzute de normele naționale și de cele comunitare118.
Func ționarii beneficiază de libertatea de opinie și de expresie, respectând principiile loialității
și imparțialității. În doctrina occidentală, se susține că dreptul la opinie al funcționarului publi c
trebuie analizat diferit, în timpul serviciului și în afara serviciului.
În timpul serviciului, Func ționarul public este ținut de obligația de neutralitate, care îi impune să
dea dovadă de loialit ate fa ță de instituție, de stat119.În afara serviciului, dreptul la opinie este
circumstan țiat de obligația de rezervă și de măsura în exprimarea opiniilor sale120.
De altfel, libertatea de expresie este una din libertă țile fundamentale prevăzută de articolul 10
din Conven ția Europeană a Drepturilor Omului121.
Func ționarul european beneficiază de dreptul de asociere. Dreptul de asociere în organiza ții
de tip s indical reprezintă un drept fundamental al cetă țeanului, recunoscut și garantat și
funcționarului public de legislațiile naționale. El cuprinde posibilitatea pe care o au cetățenii ” de
a se asocia în mod liber, în partide sau forma țiuni politice, în sindi cate, patronate, sau în alte
forme și tipuri de organizații, uniuni, cu scopul de a participa la viața politică, stiințifică, socială
și culturală pentru realizarea unei ser ii de interese legitime comune”122.
După cel de -al doilea război mondial, în cad rul creat de ceea ce autorul citat nume ște ”
nebunia eliberării ”, cele mai multe țări își modifică concepția privind exercițiul dreptului la
grevă, fără a reu și însă să armonizeze libertatea grevei cu principiul fundamental al continuității
serviciilor pu blice. În prezent în Europa există patru categorii de țări, din punct de vedere al
recunoa șterii sau nu, pentru funcționarii publici, a acestui drept fundamental :123
 țări unde există în continuare interzisă greva funcționarilor ( Danemarca, Germania,
Portug alia, Belgia )124.
În România articolul 43 din Constitu ție125 garantează dreptul grevă salaria ților și îl
circumstan țiază de apărarea unor interese profesionale, economice și sociale126.

118 Ion Deleanu , Institu ții și proceduri constituționale , Ed. CH. Beck, Bucure ști, 2007, p. 455.
119 Verginia Verdina ș, Constanța Călinoiu , Statutul func ționarul ui public european , Ed. a II -a revizuită și
actualizată, Ed. Universul juridic, Bucure ști, 2007, pp. 59 -60.
120 Verginia Vedina ș, Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici, republicată, comentată, ed. a III -a,
revăzută și adăugită, Ed. Lumin a Lex, Bucure ști, 2004, p.72.
121 Conven ția Europeană a Drepturilor Omului a fost ratificată de România prin Legea nr. 30 din 13 mai 1994.
122 Elena Simina Tănăsescu în Mihail Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru , Constitu ția României,
revizuită, come ntarii și explicații, Ed. All Beck, București, 2004, p. 82.
123 Verginia Vedina ș, Legea nr. 188/1999, op. cit . , 2004, pp. 85 -86.
124 De men ționat că această interdicție vizează funcționarii în accepțiunea stricto sensu și nu pe toți cei c are își
desfă șoară a ctivitatea în serviciile publice, și care pot avea statut de salariat.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

60 Func ționarilor europeni le este recunoscut dreptul fundamental la conced iul anual de odihnă,
care are o durată de minim 24 de zile lucrătoare , la acestea adăugându -se un număr de zile
suplimentare, care se stabile ște în funcție de diferite criterii (vârstă, grad). Maximul durate de
concediu este de 30 de zile. Un drept import ant recunoscut func ționarilor europeni este acela de
a candida la func țiile elective. Funcționarilor comunitari le este recunoscut dreptul la carieră.
Noțiunea de carieră este definită de doctrinele naționale pornindu -se de la rădăcinile sale foarte
vechi , ea reprezentând dezvoltarea, în timp, a situa ției profesionale a unui funcționar de la
recrutare până în momentul în care încetează activitatea profesională a acestuia.
Func ționarilor comunitari le este recunoscut dreptul la pensie. Dreptul la pensie e ste recunoscut
sub cele două forme clasice ale sale, cunoscute și în legislația românească.
Dreptul la perfec ționarea pregătirii profesionale. Pe parcursul delurării unei cariere
europene127 un rol cu totul speecial îl are pregătirea profesională afunc ționarului. Nu este de
conceput ca persoana care ocupă o func ție europeană să stagneze din punct de vedere al
devenirii, să se men țină la stadiul în care se găsea în momentul în care a fost învestit cu o astfel
de func ție.128 Unii autori disting dou ă feluri d e obliga ții: pozitive și negative. Primele impun o
anumită conduită, iar secundele interzic o anumită conduită.
În concordan ță cu documentele europene, cu practica Uniunii și cu jurisprudența Curții
Europene, apreciem că pot fi identificate următoarel e obliga ții:
– Îndatorirea de independen ță și neutralitate a funcționarului internațional față de orice altă
autoritate decât organiza ția care l -a angajat.
– Înatorirea de rezervă și de discreție, cunoscută și în majoritatea sistemelor naționale ale funcți ei
publice se regăse ște prevăzută expres și de Statutul funcției publice europene. Această îndatorire
îi interzice func ționarului public divulgarea informațiilor de care are cunoștință din exercitarea
funcției sale.
– Discre ția profesională și publicitatea documentelor. La ora actuală , obliga ția de discreție
profesională trebuie armonizată cu problema transparen ței în administrația publică, viu discutată
de doctrina din toate statele.
– Obliga ția de supunere este prevăzută în majoritatea statutelor de pers onal și naște problema
firească întalnită și în dreptul intern, dacă agentul trebuie să se supună tot timpul, dacă trebuie să
execute și el un ordin ilegal.

125 Constitu ția României, Ed. a II -a , Bucure ști, Rosetti International, 2013, p. 22.
126 E. S. Tănăsescu în M. Constantinecu, A. Iorgovan, I. Muraru, E. S. Tănăsescu , op. cit ., 2004, p.43 .
127 Cariera poate înceta prematur din motive diverse, dar poate să și dureze cgiar până la 35 de ani în total activitate,
urmând a fi succedată de pesionare.
128 Verginia Verdina ș, Constanța Călinoiu , Statutul func ționarului public european , ed. a II -a reviz uită și
adăugită,Ed. Universul juridic, Bucure ști, 2007, pp. 65 -69.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

61 – Obliga ția de fidelitate a funcționarului european. În toate țările din Uniunea Europeană se
consa cră obliga ția funcționarului public de a fi loial națiunii pe care o slujește, instituțiilor
democratice ale acesteia și în particular, instituției în care este numit.
– Obliga ția unui comportament profesional corespunzător. Această obligație nu este anali zată de
sine stătător de to ți autorii și nici prevăzută, ca atare, de Statut, credem că se impune a fi avută în
vedere atât în regimul func ționarilor naționali cât și în cel al funcționarilor europeni și
interna ționali.
– Obliga ția de domiciliu. Unii atori rețin printre obligațiile funcționarilor și obligația de
reziden ță. În doctrina de drept comunitar se recunoațte această obligație, sub titulatura de ”
obliga ție rezidențială” și nici nu se putea altfel de vreme ce Statutul o prevede ca pe o obligație
distinctă a func ționarilor europeni.
– Obliga ția de a repara prejudiciile cauzate Comunității prin faptele sale personale grave.
– Îndatorirea de moralitate( integritate). Moralitatea vie ții private a funcționarului public face
parte din obliga țiile generale ale acestuia, indiferent că ne raportăm la func ționarii naționali sau
la cei interna ționali.
– Efectuarea controlului medical anual reprezintă o obliga ție a fiecărui funcționar european.
Exercitarea unei func ții publice într -un organism european presup une nu doar disponibilită ți
intelectuale, pregătirea necesară în scopul îndeplinirii ei, ci și o stare de sănătate fizică și psihică
adecvată. Aceasta este ra țiunea pentru care funcționarii europeni se supun anual unui control
medical, care se poate efectu a fie prin medici consilieri din institu ție fie de către medicul pe care
l-a ales func ționarul în cauză.
– Obliga ția funcționarului european de a se abține de la ori ce formă de hăr țuire psihologică sau
sexuală.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

62
ANEXE

Speță privind c ondițiile angajării răspunderii civile a unor persoane fizice, având
statut de funcționari publici de conducere, pentru paguba cauzată instituției publice cu
care acestea se află în raporturi de serviciu, rezultată fin faptul obligării pers oanei juridice
de drept public la plata de daune morale, către o terță persoană. Procedura de urmat
pentru realizarea dreptului de a obține repararea prejudiciului produs prin exercitarea
abuzivă a atribuțiilor de serviciu .
Temei de drept:
Legea nr. 188/1999 Instituția publică – dacă i s -a cauzat un prejudiciu material, ca
urmare a obligării sale, printr -o hotărâre judecătorească irevocabilă, la plata de daune morale,
către un funcționar public căruia i -au fost modificate, pe o cale ocolită și discreționară,
elemente ale raportului de serviciu – are deschisă doar calea acțiunii în regres, în temeiul art.
84 lit. c) coroborat cu art. 85 din Legea nr. 188/1999, împotriva funcționarilor publici de
conducere care au dispus, în mod abuziv și fără nic i un suport, acele modificări, contestate în
instanță. Pentru exercitarea acțiunii în regres, nu are nici o relevanță faptul că, potrivit unor
norme departamentale, entitatea administrativă păgubită trebuie să parcurgă, în prealabil, o
serie de etape prepa ratorii, în care sunt implicate structuri ierarhice superioare, întrucât aceste
proceduri sunt valabile și produc efecte doar în relația instituțională în care se află persoana
juridică reclamată, nu și în relația dintre titularul dreptului la acțiune și p ersoanele apreciate a
fi vinovate de producerea prejudiciului a cărui acoperire se solicită prin acțiunea în regres.

Decizia civilă nr. 1160/8.04.2013
Prin sentința nr. 2217/CA/ din 16 octombrie 2012, Tribunalul Iași respingând excepția
lipse i calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâților, excepția inadmisibilității acțiunii, precum și excepția de nelegalitate a raportului nr.
2390/22.08.201l, emis de reclamantă, a admis acțiunea formulată d e reclamanta Direcția
Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași, în contradictoriu cu pârâ ții Lupașcu Vasile și
Marin Sorina Eliza, pe care i -a obligat să plătească reclamantei câte 4.428,50 lei fiecare, plus
dobânda penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011, calculată de la data de
27.04.2011, până la data de 22.08.2011. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că
acțiunea promovată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâții Lupașcu Vasile și Marin Sorina
Eliza, se înt emeiază pe prevederile art. 84 lit. c) din Legea nr.188/1999, motivat de faptul că, prin
sentința nr. 522 din 02.06.2010, pronunțată de Tribunalul Iași, D.G.F.P. Iași a fost obligată să
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

63 plătească numitului Doroftei Sorin suma de 9.058,90 lei, cu titlu de d aune morale, hotărâre în
considerentele căreia s -a reținut că, prin nota de serviciu nr. 44022 din data de 18.09.2009, ce a
fost semnată de Lupașcu Vasile, în calitate de director coordonator, și de Marin Sorina Luiza, în
calitate de director coordonator a djunct, a fost luată o măsură fără suport legal, față de
funcționarul public Doroftei Sorin, precum și faptul că procedura de executare a sentinței
menționate s -a realizat în conformitate cu art. 12 din OG nr. 4/2009 și cu pct. 5.2 alin. 2 din
Ordinul M.F. P. nr. 2626/2010, astfel cum rezultă din avizul de legalitate și din ordinul de plată
nr. 696/27.04.2011.
Examinând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție ce a fost
ridicată de pârât, prima instanță a reținut că, din moment ce s -a invocat, ca temei al acțiunii,
răspunderea delictuală a pârâ ților, devin aplicabile prevederile pct. 5.3 alin. l) din ordinul care
reglementează demersurile vizând dreptul de regres al MFP/Statul Român, sarcina promovării
unei atare acțiuni, împotriva persoanelor considerate vinovate de plata obligațiilor bănești
stabilite prin hotărârea menționată, revenind D.G.F.P, Iași și nu Direcției Juridice din M.F.P. În
ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâ ților, prima ins tanță a reținut că
reclamanta își întemeiază acțiunea pe faptul că reclamanții au avut un rol determinant la
întocmirea și punerea în executare a notei de serviciu prin care s -au dispus măsuri administrative
în ceea ce -l privește pe terțul Doroftei Sorin, situație de fapt ce a fost reținută ca atare în
considerentele hotărârii prin care celui în cauză i s -au acordat daune morale, daune pe care
D.G.F.P, Iași a fost obligată în final să le plătească.
Cât privește excepția inadmisibilității acțiuni i, aceasta a fost respinsă de prima instanță pe
motiv că acțiunea reclamantei este întemeiată pe prevederile art. 84 și 85 din Legea nr. 188/1999,
care se completează cu prevederile art. 998 – 999 Cod civil, reținându -se totodată că, prin
raportare la prin cipiul disponibilității, în proces nu au fost introduse alte subiecte de drept;
excepția de nelegalitate a raportului nr. 2390/22.08.2011 fiind respinsă pe motiv că respectivul
raport nu este un act administrativ, în sensul dat acestui termen de art. 2 ali n. l) din Legea nr.
554/2004, ci doar un simplu act preparator al măsurilor pe care reclamanta urma să le ia în
vederea recuperării sumei plătite lui Doroftei Valeriu; demers pe care reclamanta și l -a întemeiat
pe prevederile art. 85 din Legea nr. 188/1999 și nu pe menționatul raport. Pe fondul cauzei,
prima instanță a reținut că, prin hotărârea ce a fost pronunțată în dosarul nr. 2816/99/2010, al
Tribunalului Iași, s -a stabilit caracterul nelegal al notei de serviciu întocmită de pâra ți, reținându –
se în mo d explicit că aceasta reprezintă o încălcare semnificativă a principiului stabilității în
exercitarea unei funcții publice, principiul consacrat de art. 3 lit. f) din Legea, nr. 188/1999, și că
nepunerea de acord a scopului măsurii cu forma în care aceasta a fost adoptată, precum și
caracterul ambiguu și nemotivat al acelei măsuri, au pus funcționarul public vizat în
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

64 imposibilitatea de a cunoaște nu doar fundamentarea în fapt și în drept a măsurii, dar și durata
acesteia în timp, elemente care i -ar fi permi s să stabilească dacă acea delegare de atribuții s -a
făcut în interesul serviciului sau a urmărit cu totul alte scopuri, obscure și contrare statutului
juridic recunoscut funcționarului public, concluzionându -se că, din considerentele sentinței nr.
522 din 02.06.2010 a Tribunalului Iași și ale deciziei nr. 591 din 01.11.2010 a Curții de Apel
Iași, rezultă că nota de serviciu a fost adoptată cu încălcarea dreptului funcționarului public la
stabilitate în funcția publică deținută, precum și a prevederilor art . 88 din Legea nr. 188/1999, ce
stabilesc condițiile delegării. Constatând că răspunderea civilă a funcționarului public reprezintă
o sancțiune cu caracter reparator, care intervine în cazul în care se constată existența unei fapte
ilicite, a unui prejudic iu, a unei legături de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, dar și a
unei culpe personale în producerea acestuia, prima instanță, raportându -se la hotărârile
pronunțate în dosarul nr. 2816/99/2010 și la ordinul de plată nr. 696/27.04.2011, a con cluzionat
că în cauză sunt îndeplinite condițiile cumulative cerute pentru antrenarea răspunderii civile a
pârâților, vinovați de plata daunelor morale pe care reclamanta a fost obligată să le achite lui
Doroftei Sorin, ca urmare a notei de serviciu nelega le ce au emis, culpa acestora rezultând din
ignorarea cadrului normativ referitor la condițiile în care pot fi modificate raporturile de servici u,
existând o legătură de cauzalitate evidentă între faptul emiterii actului nelegal și prejudiciul pe
care recl amanta, în calitate de comitent, a fost ținută a -1 acoperi funcționarului public vătămat.
În ceea ce privește suma pe care trebuie să o achite fiecare pârât, prima instanță, în lipsa unor
prevederi speciale, a considerat că în cauz ă sunt incidente dispozițiile art. 117 din Legea nr.
188/1999, care fac trimitere la prevederile legislației muncii, astfel că, raportânduse la art. 255
alin. l din Legea nr. 53/2003, a apreciat că pârâ ții au contribuit în mod egal la producerea
pagubei, î nsumând 8.857 lei, drept pentru care fiecare pârât a fost obligat să plătească
reclamantei o sumă de 4.428,50 lei, cu titlu de daune, la care au fost calculate dobânzi
penalizatoare, conform art. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011, de la data de 28.04.2011, până la data
de 22.08.2011, re ținând că această soluție se impune și prin prisma atribuțiilor stabilite în sarcina
pârâților prin contractele de management ce au încheiat; nota ce au emis neputând fi tratată ca un
act formal, ci ca rezultat al unei evaluări a activității la nivelul instituției publice reclamante, în
vederea îndeplinirii obiectivelor specifice ce și -au asumat, printre care se numără și cel al
eficientizării activității pe care ei o coordonau. Împotriva acestei sentințe au introdus recurs
pârâții Lupașcu Vasile și Marin Sorina Eliza. Pârâtul Lupașcu Vasile critică hotărârea primei
instanțe pe motiv că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit prevederile legale atunci când a
soluționat excepția lipsei calității procesuale active a reclamant ei, pentru a promova acțiunea în
regres, în condițiile în care mandatul ce ar fi trebuit să fie dat de Ministerul Finanțelor Publice nu
a fost emis; fără temei legal re ținându -se totodată că suportul răspunderii delictuale s -ar afla în
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

65 clauzele contractulu i de management; fiind cunoscut că răspunderea delictuală poate fi antrenată
doar în lipsa unui contract. În ceea ce privește soluția ce s -a dat excepției lipsei calității
procesuale pasive ce a ridicat, recurentul susține că nu s -a observat faptul că acți unea în daune
este urmarea refuzului reclamantei de a -l rechema pe Doroftei Sorin Valeriu pe postul pe care
acesta îl deținuse, fapt de care consideră că nu poate fi făcut răspunzător, întrucât, la doar 18 zi le
de la data emiterii notei de serviciu contest ate, i -a încetat contractul de management, în condițiile
în care în dosarul nr. 2816/99/2010 reclamanta nu și -a făcut apărări corespunzătoare, rezumându –
se la a invoca excepția tardivității acțiunii, iar nota de delegare avea o valabilitate și aplicabil itate
de doar 60 de zile Cât privește soluția respingerii excepției inadmisibilității acțiunii, invocată c a
urmare a faptului că nu erau întrunite condițiile cumulative cerute pentru exercitarea acțiunii în
regres, recurentul susține că prima instanța a dat o hotărâre care este în contradicție totală cu
realitatea, în ceea ce privește natura juridică a acțiunii, prin invocarea și a prevederilor Legii n r.
188/1999, considerând exclusă posibilitatea completării legii speciale cu prevederile Codului
civil, întruc ât singura cale de reparare a pretinsului prejudiciu nu putea fi alta decât cea prevăzută
de art. 84 lit. a) și b) din Legea nr. 188/1999, reclamanta având totodată obligația de a introduce
în cauză toți funcționarii publici implicați; principiul disponibi lității, invocat de prima instanță,
neputând fi reținut decât într -o „oarecare măsură”.
Referitor la natura raportului nr. 2390/22.08.2011, recurentul susține că, din moment ce
acesta a fost aprobat de directorul executiv al reclamantei, el are valoare de act administrativ,
prima instanță fiind obligată să verifice legalitatea acestuia, tocmai pentru a preveni abuzuri de
natura celor sesizate. Pe fondul cauzei, recurentul susține că hotărârile pronunțate în dosarul nr.
2816/99/2010 nu -i sunt opo zabile, că prin acele hotărâri nu s -a stabilit vinovăția sa, în condițiile
în care, pe parcursul verificărilor administrative efectuate, nu i s -a dat posibilitatea să își facă
cunoscut punctul de vedere, contestând că prin emiterea notei de delegare de atr ibuții ar fi
acționat cu vinovăție sau cu rea credință, în condițiile în care respectiva notă i -a fost prezentată
spre semnare în calitate de reprezentant legal al D.G.F.P, Iași. Se mai susține că, în ceea ce
privește cuantumul daunelor și modul lor de rep artizare, prima instanță a făcut o aplicare greșită
a prevederilor art. 117 din Legea nr. 188/1999, și că, neprocedându -se conform dispozițiilor art.
84 din citata lege, reclamanta este decăzută din dreptul de a mai da un ordin sau o decizie . Pârâta
Marin Sorina Eliza critică la rândul ei hotărârea primei instanțe pe motiv că s -a ignorat faptul că
D.G.F.P. Iași a solicitat „pronunțarea unei hotărâri prin care să fiu obligată la plata sumei de
2.900,60 lei, din paguba produsă bugetului de stat, în cuantum de 9.058,90 lei, 8.857 lei plătită
creditorului Doroftei Sorin Valeriu cu titlu de daune morale și 201,90 lei dobânzi penalizatoare
aferente sumei plătite”, în condițiile în care s -a considerat că motivul atragerii răspunderii civile
delictuale îl reprezintă existența notei de serviciu nr. 44022/18.09.2009, privind delegarea de
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

66 atribuții, emisă de D.G.F.P. Iași, și nu conținutul sentinței nr. 522, din care rezultă că, la
pronunțarea hotărârii, s -a avut în vedere că delegarea nu a încetat în termen legal, fără a stabili
decât că instituția chemată în judecată se făcea vinovată de aplicabilitatea notei pentru o perioadă
mai mare de timp; considerând totodată ca fiind inadmisibil ca „instanțele judecată să modifice
conținutul și înțelesul unei situații juridice c oncrete, stabilită irevocabil”. Subliniind că pretinsul
caracter ilegal al notei de serviciu nu are legătură cu sancționarea instituției, „sancționare care a
fost aplicată nu pentru existența notei de serviciu, ci pentru aplicabilitatea acesteia pentru o
perioadă ce a depășit termenul legal de 60 de zile”, recurenta afirmă că prima instanță „nu a
considerat necesar a lămuri cui îi revenea obligația comunicării încetării efectelor deciziei, la
împlinirea termenului de 60 de zile”, și că din conținutul hotărâ rii pronunțate nu rezultă care a
fost norma/dispoziția/regula/atribuția încălcată, atunci când a semnat nota contestată și nici
raportul de cauzalitate dintre pretinsa încălcare a atribuțiilor și prejudiciul creat instituției pu blice
cu care se află în rap orturi de serviciu, prin plata unor despăgubiri morale, în condițiile în care, în
calitatea pe care o avea, a semnat numeroase note de serviciu în vederea optimizării activității, în
speță pe linia colectării veniturilor la buget, note ce erau redactate la serviciul personal, care ține
și evidența acestora. Criticând „lejeritatea cu care se încearcă atragerea răspunderii unor salariaț i,
fie chiar și persoane din conducere, fără măcar a se avea în vedere cui îi revenea sarcina
întocmirii, înregistrării, noti ficării încetării delegării de atribuții în termenul legal”, recurenta
apreciază că prima instanță în mod greșit a considerat că sunt întrunite cumulativ condițiile
atragerii răspunderii sale civile delictuale; în ceea ce privește cuantumul sumei reținută în sarcina
sa, aceasta arătând că: „stabilirea cuantumului acoperirii prejudiciului a fost făcută printr -o
simplă alegere,… fără a arăta însă care sunt atribuțiile încălcate și legătura acestora cu cauza”,
solicitându -se admiterea recursului, modificarea h otărârii atacate, reținerea cauzei spre
rejudecare, și „pronunțarea unei decizii legale și temeinice”. Intimata D.G.F.P. Iași, prin
întâmpinare, a solicitat respingerea recursurilor promovate de către pârâ ți, considerând că aceștia
„au săvâr șit, cu discern ământ, fapta cauzatoare de prejudiciu func ționarului public pe care
instanța de judecată 1 -a despăgubit, prin acordarea daunelor morale, neexistând astfel nici un
motiv de înlăturare a vinovăției, și, pe cale de consecință, a răspunderii civilei”.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma, motivelor de recurs și a
dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că, la data de 18 septembrie 2009, Direcția
Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași a emis, sub nr. DG -44022/2 009, un înscris,
denumit „Notă de serviciu”, prin care, în temeiul art. 45 din Legea nr. 188/1999, numitului
Doroftei Sorin, ce anterior fusese mutat definitiv la Compartimentul asistență contribuabili
mijlocii – A.F.P. pentru contribuabilii mijlocii, prin Decizia nr. 249 din 1 iulie 2009, i -au fost
„delegate atribuții în cadrul Administrației Finanțelor Publice Comunale Iași”, atribuții printre
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

67 care se număra cea referitoare la: „primește titluri executorii, analizează și stabilește măsurile d e
executare s ilită, calculează majorări de întârziere, identifică conturile debitorilor, persoane fizice,
în vedere aplicării procedurii de executare silită, urmărește respectarea popririlor, pune în
executare titlurile executorii, contactează persoanele specializate p entru evaluarea bunurilor
indisponibilizate, întocmește dosarul de insolvabilitate, colaborează cu alte organe în vederea
realizării creanțelor fiscale, transmite date referitoare la contribuabilii persoane fizice privind
modul de colectare a creanțelor bu getare și răspunde de corectitudinea informațiilor
comunicate”.
Curtea constată că aceasta notă, aflată la filele 13 – 14 din dosarul nr 2816/99/2010 al
Tribunalului Iași, a fost avizată de directorul coordonator adjunct A.M.A.V.S. Marin Sorina
Eliza și apoi aprobată de directorul coordonator Vasile Lupașcu, din cuprinsul înscrisului
nerezultând, direct sau indirect, că respectivul document ar fi fost elaborat de un compartiment
specializat al D.G.F.P. Iași sau că inițiativa emiterii acestei not e ar fi aparținut altor persoane
decât cele care au avizat și respectiv aprobat acea notă; în condițiile în care postul pe care
Doroftei Sorin îl deținea, cu începere de la data de 1 iulie 2009, era acela de consilier cl. I, gra d
profesional superior, trea pta de salarizare 1, în Compartimentul asistență contribuabili mijlocii
din cadrul Administrației finanțelor publice pentru con tribuabilii mijlocii Iași,după,ce, urmare a
Ordinului nr.15 din 03.01.2008, emis de A.N.A.F., cel cauză exercitase funcția de condu cere de
Sef administrație adjunct -administrarea veninurilor statului la Administrația finanțelor publice a
județului Iași. Se mai constată că, plecând de la această situație de fapt, Tribunalul Iași, prin
sentința nr. 522/CA/ din 2 iunie 2010, pronunțată î n dosarul nr. 2816/99/2010, a reținut, printre
altele, că; „În cauză nu s -a emis o decizie de delegare de atribuții, iar prin Nota de serviciu nr.
44022 din 18.09.2009, emisă de către DGFP Iași, s -a modificat raportul de serviciu al
reclamantului Doroftei Sorin”, că „Nota de serviciu nr. 44022 din 18.09.2009, prin care
directorul coordonator al D.G.F.P. Iași îi stabilea o serie de atribuții, în cadrul unei alte unităț i
fiscale subordonate acesteia, mai exact în cadrul A.F.P. Comunale Iași, nu stabilește dat a până la
care sunt delegate aceste atribuții”, că „Reclamantul îndeplinește o serie de atribuții care nu,sunt
în fișa postului său, atribuții specifice unui post inferior gradului său profesional, stabilite pri n
statul de funcții pentru lucrător cu studii (medii)”, și că „anularea efectelor notei de serviciu nr.
44022 din 18.09.2009, emisă de DGFP Iași” nu este posibilă întrucât reclamantul a efectuat
lucrări în această perioadă, care nu pot fi anulate”, în justificarea hotărârii de admitere a
capătului de cerere privind plata daunelor morale prima instanță re ținând că: „reclamantului
(Doroftei Sorin) i s -a creat un prejudiciu moral, prin mutarea sa la alt compartiment, fiind obligat
să execute o serie de lucrări care nu corespund cu sarcinile stabilite con form fișei postului”,
„angajatorul aducând atingere prestigiului său profesional, creându -i și un prejudiciu de imagine,
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

68 poziția sa fiind una inferioară profesional”, aspecte ce se întâlnesc și în considerentele deciziei
nr. 591/CA/ din 1 noiembrie 2010, i nstanța de control judiciar apreciind tratamentul aplicat
reclamantului Doroftei Sorin ca fiind unul discreționar și lipsit de orice justificare legală. Din
această perspectivă, Curtea constată că factorul generator al prejudiciului cauzat reclamantei din
prezenta cauză a fost stabilit în mod judicios ca avându -și originile exclusiv în faptul emiterii, de
către recurenții Lupașcu Vasile și Marin Sorina Eliza, a notei de serviciu nr. 44022 din
18.09.2009, act de autoritate care, pe lângă faptul că nu îndepli nește condițiile formale cerute
pentru se dispune delegarea unui funcționar public într -o altă funcție decât cea în care a fost legal
numit, a urmărit în mod evident și categoric plasarea numitului Doroftei Sorin într -o pozi ție net
inferioară, total nepotr ivită nivelului său de pregătire profesională și gradului profesional de ținut,
transformând un fost cadru de conducere într -un simplu funcționar însărcinat cu executarea silită
a creanțelor bugetare la nivelul unei administrații financiare comunale, funcți e pentru care nu se
cer studii superioare economice. O atare măsură, chiar dacă nu a fost anulată, din motivele
arătate în considerentele sentinței nr. 522/CA/2.06.20l0, nu putea fi apreciată altfel decât ca fiin d
rezultatul unui exces de putere, în mod ju stificat prima instanță reținând că nu pot fi ignorate
efectele negative pe care abuzul săvâr șit de directorul coordonator Lupașcu Vasile și de
directorul coordonator adjunct Marin Sorina Eliza, l -au avut asupra statutului profesional, al
prestigiului și a l imaginii publice a celui pe care l -au îndepărtat, în fapt, din funcția în care acesta
a fost numit, fără ca o atare măsură să -și afle nu doar acoperirea formală necesară, dar nici măcar
o minimă justificare de natură organizatorică sau juridică. Chiar da că recurenții din prezenta
cauză nu au fost părți în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. 2816/99/2010 al Tribunalului
Iași și prin urmare, în principiu, hotărârile pronunțate în acea cauză nu se bucură de autoritate de
lucru judecat, în ceea ce îi p rivește pe aceștia, aceasta nu înseamnă că prima instanță nu a fost în
drept să verifice dacă există sau nu o legătură de cauzalitate între nota de serviciu, pe care cei d oi
pârâți au aprobat -o și probabil au și redactat -o, din moment ce în cuprinsul ei nu se menționează
care a fost compartimentul ce a avut inițiativa întocmirii unei astfel de dispoziții, și urmările ce
au da curs din acel act de autoritate, concretizate în demersul judiciar inițiat de cel vătămat în
mod direct și nemijlocit, de prevederile respectivei dispoziții (acoperită prin pretinsa delegare de
atribuții, în cadrul unei alte administrații financiare), demers ce s -a finalizat prin obligarea
instituției publice, sub al cărui antet a fost emisă nota în cauză, la plata de daune morale. Curt ea
consideră, asemeni primei instanțe, că faptul generator al prejudiciului, a cărui acoperire se
solicită de către reclamanta -intimată, este însăși faptul întocmirii și al semnării notei de serviciu,
ce a fost înregistrată sub nr. 44022 din 18.09.2009, că acest fapt nu putea fi influențat de
împrejurarea că nu s -a revenit asupra măsurii, așa zisei delegări de atribuții după împlinirea
termenului maxim de 60 de zile, aplicabil în astfel de cazuri, și că nu se putea pune problema
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

69 angajării răspunderii civile și a altor persoane din cadrul D.G.F.P. Iași, inclusiv a celor care i -au
succedat în funcție directorului coordonator Lupașcu Vasile, atât timp cât încălcarea statutului
profesional, garantat de Legea nr. 188/1999 numitului Doroftei Sorin, s -a consumat pr in simplu
fapt al emiterii acelei note de serviciu, act de autoritate care, așa cum a reținut și Tribunalul Ia și
în considerentele sentinței nr. 552/CA din 2.06.2010, l -a plasat pe cel vizat, imediat și
necondiționat, într -o poziție net inferioară statutul ui său profesional, cauzându -i astfel un serios
prejudiciu de imagine, prejudiciu ce s -a impus a fi reparat, prin obligarea instituției publice cu
care el se afla în raporturi de serviciu la plata de daune morale, fiind dovedit astfel raportul de
cauzalita te dintre fapta culpabilă și prejudiciul produs.
Din această perspectivă, Curtea apreciază că prima instanță, prin raportare la
considerentele hotărârilor pronunțate în dosarul nr. 2816/99/2010, a reținut că faptul ilicit constă
în emiterea note i de serviciu din 18.09.2009, că pârâții -recurenți sunt cei care au a răspunde
pentru toate consecințele ce au decurs din faptul nerespectării statutului juridic și profesional al
numitului Doroftei Sorin, și că această răspundere nu poate fi diminuată, an ulată sau împărțită cu
alte persoane, doar pentru că cel în cauză nu a solicitat, de îndată, anularea dispoziției nelegale
sau pentru că cei care au urmat în funcție celor care au semnat respectiva notă nu au procedat la
readucerea lucrurilor la starea lor de drept, din moment ce acestora din urmă nu le revenea
obligația de a verifica legalitatea actelor îndeplinite pe timpul în care Lupașcu Vasile și Marin
Sorina -Eliza au exercitat funcții de conducere în cadrul D.G.F.P. Iași.
Concluzionând asupra aspectelor anterior analizate, Curtea apreciază că prima instanță, în
mod temeinic și legal, a stabilit că pârâții -recurenți sunt cei care, prin exces de putere, au
modificat în mod nepermis, elemente esențiale ale raportului de serviciu al funcționarului public
Doroftei Sorin, prin emiterea, fără nici o bază legală și fără nici o motivare, a actului intitulat
„notă de serviciu” ce a fost înregistrat sub nr. DG -44022 din 18.09.2009, și că pentru săvârșirea
acestui abuz de putere ei trebuie să repare prejud iciul adus instituției publice sub acoperirea
căreia au acționat, ca urmare a obligării D.G.F.P. Iași la plata de daune morale către persoana
care a fost vătămată în drepturile sale recunoscute de Legea nr. 188/1999, obligație de
despăgubire ce a fost stab ilită printr -o hotărâre judecătorească irevocabilă. Curtea mai constată
că nici criticile pe care pârâții -recurenți le formulează în legătură cu legalitatea procedurii aleasă
de către reclamanta -intimată și cu privire la temeinicia soluției de respingere a excepțiilor, ce s –
au ridicat în fața primei instanțe, nu sunt întemeiate, sens în care se rețin următoarele:
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, ce a fost înregistrată la Tribunalul Iași sub
nr. 13626/99/2011, rezultă că Direcția Gen erală a Finanțelor Publice a Județului Iași a formulat o
„acțiune în regres, împotriva pârâților Lupașcu Vasile și Marin Sorina -Eliza”, solicitând ca, în
temeiul art. 998 și art. 999 Cod civil, aceștia să fie obligați la plata sumei de 6.158,30 lei,
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

70 respec tiv 2.900,60 lei, „reprezentând paguba produsă bugetului de stat, în cuantum de 9.058,90
lei, constând în suma de 8.837 lei achitată către creditorul Doroftei Sorin Valeriu, cu titlul de
daune morale și dobânzi penalizatoare aferente”, în drept fiind invoc ate, în finalul acțiunii, și
prevederile art. 75, art. 84 – 85 și art. 117 din Legea nr. 188/1999. Se mai constată că cei chemați
în judecată, în calitate de pârâți, s -au aflat în raporturi de serviciu cu reclamanta D.G.P.P. Iași,
deținând la data emiterii actului ilicit, respectiv la data de 18 septembrie 2009, funcția de director
coordonator și respectiv funcția de director coordonator adjunct A.M.AV.S., lor imputându -li-se
faptul că, prin modul în care și -au exercitat atribuțiile de serviciu, au adus ati ngere statutului
profesional și juridic al unei terțe persoanei, în speță funcționarului public Doroftei Sorin, pe ca re
reclamanta a fost obligată să îl despăgubească, sub forma plății unei sume de bani cu titlu de
daune morale, printr -o hotărâre judecător ească irevocabilă. În raport de această situație de fapt,
Curtea apreciază că, în cadrul cercetării judecătorești, prima instanță ar fi trebuit să se rezume l a
a constata că, în conformitate cu prevederile art. 2 din H.G nr. 109/2009, în vigoare la data
emiterii actului ilicit, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași era organizată și
funcționa ca instituție publică cu personalitate juridică, statut ce îi asigura deplinul exercițiu a l
drepturilor și asumarea obligațiilor recunoscute unei per soane juridice de drept public de Codul
civil ce a intrat în vigoare la dota de 1 octombrie 2011, act normativ care, la art. 206, stabilește
că persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, deci inclusiv dreptul consacrat
de art. 21 alin . 1 din Constituția României, revizuită, fără a fi obligată ca, în relația cu cei
chemați în judecată și cu instanța judecătorească sesizată, să facă dovada parcurgerii vreunei
proceduri administrative prealabile, de natura celor reglementate prin OPANAF n r. 258/2008,
aceste condiționalități privind în mod strict relația instituționalizată între diversele structuri a le
Ministerului Finanțelor Publice, nu și relația dintre persoana juridică păgubită și persoanele
apreciate a fi vinovate de producerea prejudi ciului ce s -a cauzat ca urmare a punerii în executare
a sentinței nr. 522/CA/02.06.2010, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 2816/99/2010. Cât
privește pe recurenții -pârâți Lupașcu Vasile și Marin Sorina Eliza, Curtea constată ca fiind
dovedit fap tul că, la data emiterii actului ilicit, aceștia ocupau funcții publice de conducere în
cadrul D.G.F.P. Iași, că actul emis cu exces de putere avea legătură directă cu atribuțiile lor de
serviciu, și că, pentru modul în care au acționat, ei au a răspunde, conform principiilor consacrate
de art. 45 alin. 1 din Legea nr. l88/1999, răspundere care poate îmbrăca atât forma unei
răspunderi administrative sau a unei răspunderi penale, cât și forma unei răspunderi civile; în
mod temeinic și legal prima instanță re ținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 117 din menționatul
act normativ. Din moment ce s -a stabilit că reclamanta, în considerarea statutului ei de persoană
juridică de drept public, se poate adresa direct instanței de judecată, fără a avea nevoie, în r elația
cu terții, de vreo aprobare sau aviz din partea structurilor ierarhic superioare din cadrul
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

71 Ministerului Finanțelor Publice sau al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Curtea
apreciază că, de principiu, coroborarea prevederilor art. 85 din Le gea nr. 188/1999 cu dispozițiile
art. 998 și art. 999 Cod civil a fost una potrivită, având în vedere că prin însuși actul normativ c e
guvernează statutul juridic al pârâților -recurenți se face distincție între răspunderea materială a
funcționarilor public i pentru pagubele produse patrimoniului autorității sau instituției publice și
răspunderea materială a acestora „pentru daunele plătite de autoritate sau instituția publică, în
calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreș ti definitive și
irevocabile”. Întrucât este dovedit că D.G.F.P. Iași a plătit daune, în calitate de comitent, în
relația sa cu persoanele care exercitau funcția de director coordonator și director adjunct, unei
terțe persoane, respectiv numitului Doroftei Sorin, fără a interesa în cauză că acesta era angajat al
entității administrative menționate, în temeiul sentinței nr. 522/CA/02.06.2010, în cauză erau
incidente, astfel cum a reținut și prima instanță, prevederile art. 84 lit. c) din Legea nr. 188/199 9,
singura cale pe care reclamanta putea să o urmeze fiind cea prevăzută de art. 85 alin. 1), care
stabilește că: „recuperarea pagubelor aduse instituției publice, … în situația prevăzută la lit. c) a
art. 84) se realizează pe baza (unei) hotărâri judecătoreș ti definitive și irevocabile”, voința
legiuitorului fiind în mod clar, aceea că, ori de câte ori sunt întrunite elementele unei răspunderi
civile delictuale, chiar săvârșită în legătură cu funcția și atribuțiile de serviciu încredințate un ui
funcționar pub lic, recuperarea pagubelor să se realizeze pe cale dreptului comun, printr -o acțiune
în regres, și în procedura specială, simplificată și unilaterală, a emiterii unui ordin sau a unei
dispoziții de imputare, în sarcina funcționarului public considerat vino vat de paguba produsă cu
vinovăție patrimoniului persoanei juridice.
Întrucât în cauza de față paguba s -a localizat în patrimoniul D.G.F.P. Iași, neavând nici o
legătură cu creanțele sau obligațiile bugetare în sensul prevederilor art. 1 din O. G. nr. 92/2003,
această persoană juridică era singura în drept să promoveze acțiunea în regres, prin exercitarea
dreptului recunoscut de a sesiza instanța judecătorească competentă, neavând nici o semnificație
sau consecințe juridice faptul că cererea de c hemare în judecată a fost precedată de parcurgerea
unor etape administrative, prevăzute în Procedura de control intern și revizie a activității
desfășurate de structurile centrale și teritoriale ale A.N.A.F., reglementare ce a fost aprobată pri n
Ordinul nr . 258/2008; întrucât dreptul la regres aparține exclusiv celui păgubit, nu și structurilor
administrative cu care acesta se află în relații funcționale sau ierarhice, soluția pe care prima
instanță a adoptat -o în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei
D.G.F.P. Iași și în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Lupașcu
Vasile și Marin Sorina -Eliza vădindu -se a fi temeinică și legală. Curtea constată, de asemenea, că
în mod justificat prima instanță a făcut distincție intre actele și procedurile urmate în faza
premergătoare promovării acțiunii, reglementate prin normele departamentale emise de A.N.A.F.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

72 și procedura judiciară, care nu este condiționată și nici influențată în vreun fel de proce durile
administrative evocate, din moment ce, din punct de vedere al art. 21 alin. 1 din Constituția
României, singurul fapt care interesează într -o procedură judiciară contencioasă este acela dacă
reclamanta are sau nu capacitatea deplină a drepturilor și obligațiilor recunoscute oricărei
persoane fizice sau juridice și dacă aceste drepturi au suferit o vătămare prin fapta culpabilă a
celor chemați în judecată, orice alte chestiuni vădindu -se a fi de prisos, ca unele ce nu au o
legătură directă cu cauza de dusă judecății. Curtea consideră totodată că trimiterile ce s -au făcut
la contractul de management, contract pe care pârâții -recurenți l -au încheiat cu A.N.A.F., nu sunt
de natură să conducă la schimbarea soluției adoptate de prima instanță, întrucât, chia r dacă nota
contestată a fost emisă în baza atribuțiilor conferite pârâților prin contract, acest fapt nu înlătu ră
caracterul delictual al răspunderii acestora, întrucât atât Legea nr. 188/1999, cât și art. 1349 ali n.
1 din Codul civil, îi obligau să respe cte regulile de conduită consacrate prin menționate lege, în
relația cu funcționarii publici aflați în subordine și să nu acționeze cu desconsiderarea dreptului
la stabilitate profesională, recunoscut lui Doroftei Sorin, conduită ce s -a dovedit a fi conști entă și
culpabilă, și care a condus la prejudicierea instituției publice sub a cărei acoperire ei au lucrat,
comportament discreționar ce atrage după sine obligația de reparare integrală a pagubei generată
de plata unei sume cu titlu de daune morale, acțiu nea în regres fiind, așa cum s -a mai reținut,
singura cale pe care reclamanta D.G.F.P. Iași o putea urma, ca persoană în patrimoniul căreia s -a
localizat paguba generată de acțiunea abuzivă și lipsită de orice suport, de fapt sau drept, a celor
doi recuren ți.
Chiar dacă ambii recurenți au criticat modul în care prima instanță a procedat la stabilirea
cuantumului sumei pe care fiecare pârât trebuie să o plătească pentru acoperirea prejudiciului ce
s-a cauzat D.G.F.P. Iași, Curtea apreciază că doa r critica formulată de pârâta Marin Sorina -Eliza
se vădește a fi întemeiată, întrucât, deși ambii semnatari ai notei de serviciu nr. DG –
44022/18.09.2009 sunt vinovați de luarea măsurii de modificare, în mod indirect și fără nici o
motivare, a unor elemente ale raportului de serviciu al funcționarului public Doroftei Sorin, și, în
principiu, trebuie să răspundă în mod egal pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin fapta lor
ilicită, prima instanță nu era în drept să cenzureze această cerere decât în funcți e și în limitele
solicitării reclamantei, care dă și limitele investirii instanței de contencios administrativ.. Atât
timp cât nu a intervenit o modificare a cererii de chemare în judecată, prima instanță nu avea
suportul necesar pentru a o obliga pe pârât a Marin Sorina -Eliza la plata unei sume de bani mai
mare decât cea solicitată de reclamantă, indiferent de criteriile pe care reclamanta le -a avut în
vedere atunci când a formulat o atare solicitare, astfel că, ținând seama că reclamanta nu a atacat
cu rec urs hotărârea, în partea referitoare la întinderea răspunderii fiecăruia dintre pârâți, Curtea
apreciază că suma pe care cea în cauză trebuie să o plătească reclamantei, cu titlu de despăgubiri,
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

73 nu poate fi alta decât cea indicată, în mod explicit, în cupr insul acțiunii, respectiv suma de
2.900,60 lei, și nu suma de 4.428,50 lei; sens în care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, se
va admite recursul promovat de către pârâta Marin Sorina -Eliza și, prin modificarea hotărârii
atacate, se va stabili că s uma pe care aceasta trebuie să o plătească este de doar 2.900,60 lei,
astfel cum a solicitat reclamanta. În ceea ce privește recursul promovat de pârâtul Lupașcu
Vasile, Curtea constată că răspunderea acestuia a fost stabilită în limita sumei pretinse prin
acțiune, că nu este posibil a se majora cuantumul despăgubirilor la care acesta a fost obligat,
respectiv de la suma de 4.428,50 lei la suma de 6,158,30 lei, cât s -a cerut prin acțiune, întrucât s –
ar ajunge ca, în propria sa cale de atac, să i se facă o s ituație mai grea decât cea stabilită de
judecătorul fondului, și că, dincolo de acest aspect, rămâne bine stabilit că recurentul este
vinovat de emiterea notei de serviciu evocate, că, prin faptul semnării ei, și -a asumat
responsabilitatea pentru abuzul să vârșit în ceea ce î1 privește pe funcționarul public Doroftei
Sorin, și că excesul de putere comis îl obligă să repare prejudiciul cauzat instituției publice sub a
cărei acoperire a săvârșit acel abuz, culpă ce nu poate fi anulată sau înlăturată pe motiv c ă
mandatul de director coordonator i -a încetat mai înainte ca măsura „delegării de atribuții” să -și fi
consumat pe deplin efectele, că cel vizat de acea delegare a întârziat să acționeze pentru apărarea
dreptului său sau că răspunderea sa materială nu pute a fi angajată decât de cel care 1 – a numit în
funcție, întrucât, astfel cum s -a mai reținut, în cauză ne aflăm în fața unei răspunderi delictuale,
ce nu poate fi angajată decât la cererea persoanei juridice păgubite și urmând calea unei acțiuni
directe în instanță, demers a cărui exercițiu nu poate fi influențat, în vreun fel, de relațiile
funcționale pe care reclamanta le are cu structurile Ministerului Finanțelor Publice sau de
procedurile interne pe care acestea sunt obligate să le parcurgă mai înainte d e exercitarea
dreptului la acțiune, context din care rezultă că respingerea excepției de nelegalitate a raportului
nr. 2390/22.08.2011 a fost pe deplin întemeiată, actul intern neavând nici o valoare ori
semnificație și neproducând vreun efect în relația d intre păgubit și cei vinovați de producerea
prejudiciului, a cărui reparare s -a solicitat pe calea acțiunii în regres, considerente pentru care
cererea de recurs urmează a fi respinsă ca nefondată.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

74
CONCLUZII

Intrând în esen ța acestei tem e, vom analiza anasamblul situa țiilor juridice și efectelor
produse care intervin de la data na șterii raportului de serviciu până în momentul încetării acestui
raport, în condi țiile legii, desfășurându -se fără influen țe de ordin politic, fără prejudecăți, fără să
urmărească interese materiale sau de alta natură, func ționarul public trebuie să fie un exemplu,
un model de corectitudine și conduită civică.
Ceea ce ne interesează în mod esen țial, sunt drepturile și îndatoririle în îndeplinirea funcție i
pe care o de țin funcționarii publici.
Concret, în Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici se men ționează : „Este
interzisă orice discriminare între func ționarii publici pe criterii politice, de apartenență sindicală,
convingeri religioase, etnice,de sex, orientare sexuală, stare materială,origine socială sau de orice
altă asemenea natură. ”
Func ționarul public are drepturi egale la numirea în funcție, se bucură de un tratament
nepreferen țial și este stabil în funcția în care a fost numit. La concursul organizat pentru
ocuparea unui loc de func ționar public, fiecare candidat are acelea și șanse, fără discriminări, fără
concuren ță neloială. La subiectul adoptării Codului de conduită trebuie adoptată o atitudine
precaută pen tru a asigura cre șterea calității serviciului public, o bună administrare în realizarea
interesului public, să contribuie la eliminarea birocratiei și a faptelor de corupție din
administra ția publică, să fie un process îndelungat de educație.
De asemenea, în plan pra ctic, ar trebui să fie introduse în programele de studii superioare a
obiectului ” Deontologia func ționarului public” ca disciplină obligatorie, deoarece calitățile unui
funcționar public la standardele moderne sunt de neconceput fără s tudierea acestei disciplini,
studentul trebuie sa cunoască toate demersurile și să identifice nevoile reale de formare
profesională pentru a facilita accesul la programe de formare adecvate nevoilor viitoare.
Ca urmare a acestei sinteze, dreptur ile și libertățile fundamentale ale funcționarilor
publici,prin natura lor, sunt consecrate prin normele comunitare sau interna ționale, sunt
prerogative în jurul cărora gravitează toate celelate drepturi subiective și se bucură de o protecție
în raport cu toate puterile statului, inclusive dacă este cazul, prin interven ția judecătorului
constitu țional și a celui european, în condițiile prevăzute de normele naționale și de cele
comunitare.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

75 BIBLIOGRAFIE

A. CURSURI, TRATATE, MONOGRAFII

1. APOSTOL TOF AN DANA , Puterea discre ționară și excesul de putere al
autorită ților publice, Editura All Beck, București, 1981;
2. DELEANU ION , Institu ții și proceduri constituționale, Editura CH. Beck,
Bucure ști, 2007;
3. DRĂGANU TUDOR , Drept constitu țional și instituți i politice, Tratat elementar,
Editura Lumina Lex, Bucure ști, 1998;
4. DUTESCU B. , Etica profesiunii medicale, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucure ști, 1980;
5. IORGOVAN ANTONIE , Tratat de drept administrative, Editura All Beck,
Bucure ști, 2005;
6. MASTA CAN OLI VIAN , Răspunderea penală a func ționarilor publici, Editura
Hamangiu, Bucure ști, 2008;
7. MASTACAN OLIVIA N, Răspunderea penală a func ționarului public, Ediția a
II-a, Editura Hamangiu, Bucure ști, 2008;
8. MITRACHE C -TIN., C. MITRACHE , Drept penal rom an. Parte generală, Edi ția
a II-a, Editura Universul Juridic, Bucure ști, 2003;
9. MOCIOI ION , Deontologia func ției publice, Editura Spicon, 2001;
10. MOLCU Ț E., OANCEA D., Drept privat roman, Casa de Editură și
Presă”Sansa” SRL, Bucure ști, 1995;
11. MORA R VASILE , Etic și estetic, București, 1981;
12. MURARU IOAN, E. S. TĂNĂSESCU , Drept constitu țional și instituții
politice,Vol. I, Edi ția a XII -a, Editura All Beck, Bucure ști, 2005;
13. MURARU IOAN, SIMINA ELENA TĂNĂSESCU , Drept constitu țional și
institu ții politice, Tratat elementar, Editura Lumina Lex, Bucure ști, 1998;
14. PETRESCU RODICA NARCISA , Drept administrativ, Editura Accent, Cluj –
Napoca, 2004;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

76 15. POPESCU MIHAELA AGATA , Drept administrativ,Parte generală, Editura
PRO Universitaria, Bucure ști, 20 12;
16. PREDA M ., Drept administrativ , Parte generală, Editura a II -a, Editura Lumina
Lex, Bucure ști, 2006;
17. TOM ESCU MĂDĂLINA , Deontologia func ționarului public , Edi ția a II -a
revizuită și adăugită, Editu ra PRO Universitaria, Bucure ști,2012;
18. VASIL ESCU BENONICA , Drept administrativ, Editura Universul Juridic,
Bucure ști, 2011;
19. VERGINIA VEDINA Ș, Statutul func ționarului public, Editura Nemira,
Bucure ști, 1998;
20. VERGINIA VEDINA Ș, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Edi ția
a II-a revă zută și adăugită, București, 2007;
21. VERGINIA VEDINA Ș, CONSTANȚA CĂLINOIU , Statutul func ționarului
public european, Edi ția a II -a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic,
Bucure ști, 2007;

B. STUDII DE SPECIALITATE, DOCUMENTE NA ȚIONALE ȘI REVISTE

1. BELIGRĂDEANU ȘERBA N, Considera ții teoretice și practice în legătură cu
LEGEA nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici, în ”Dreptul” nr.
2/2000;
2. CODUL MUNCII ȘI LEGISLAȚIE CONEXĂ , Editura Universul Juridic,
Bucure ști 2015;
3. COCHINESCU NICOLAE , Introducere în deontologia juridică, Revista Dreptul
nr. 4/1995;
4. CONSTITU ȚIA ROMÂNIEI 2003, Edi ția a 2 -a, Bucure ști: Rosetti
International, 2013;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

77 5. CONVEN ȚIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI a fost ratificată
prin LEGEA nr. 30 din 13 mai 1994;
6. DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE , Ediția a II -a, Editura
Universul Enciclopedic, Bucure ști, 1998;
7. FUNC ȚIONARII PUBLICI , Legisla ție, Ediția a III -a, Editura Lumina Lex,
Bucure ști, 2005;
8. H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și de zvoltarea carierei func ționarilor
publici, art. 2 alin(1);
9. H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor
publici, art. 2 alin(2);
10. LEGEA PRIVIND STATUTUL FUNC ȚIONARILOR PUBLICI din 1923;
11. LEGEA nr.188/1999 PRIVIND STATUTUL FUNC ȚIOBARILOR PUBLICI –
Republicată;
12. LEGEA 188/1999 PRIVID STATUTUL FUNC ȚIONARILOR PUBLICI –
Actualizată, 2015;
13. LEGEA nr. 215/2001 REPUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI , Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și
completările ulterioare;
14. LEGEA nr.161/2003 ;
15. LEGEA nr.7/2004 PIVIND CODUL DE CONDUITĂ A FUNC ȚIONARILOR
PUBLICI – Actualizată, 2014;
16. LEGEA nr. 67/2004 REPUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI , Partea I, nr.333 din 17 mai 2007, cu modificări le și completările
ulterioare;
17. LEGEA CONTECIOSULUI ADMINISTRATIV nr. 554/2004 , publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004 cu
modificările și completările ulterioare;
18. LEGEA CADRU privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

78 19. DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE , Ediția a II -a, Editura
Universul Enciclopedic, Bucure ști, 1998;
20., RĂDESCU CORNELIU, MARGHIDAN GHEORGHE Statutul func ționarilor
publii și statutul salariaților comun ali, Comentariu doctrinar și de jurisprudență,
Bucure ști, 1947;
21. TRĂLESCU ANTON , Un alt punct de vedere asupra naturii juridice a
raportului de serviciu în ” Juridica” nr. 6/2000;
22. TĂNĂSESCU E.S. în Mihail Constantinescu, ANTONIE IORGOVAN, IOAN
MORAR U, Constitu ția României, revizuită, comentarii și explicații, Editura. All
Beck, Bucure ști, 2004;

C. SURSE DE INTERNET

http://legislatiamuncii.manager.ro
http://www.universuljuridic.ro/
www.anfp.gov.ro
www.infoinstitutii.ro

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.