AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 118 CALITATEA VIE ȚII LA PACIEN ȚII CU COXARTROZ Ă ȘI AFECȚIUNI CRONICE ASOCIATE DORINA STOIC ĂNESCU1, MARIANA… [626631]

ASPECTE CLINICE

AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 118 CALITATEA VIE ȚII LA PACIEN ȚII CU COXARTROZ Ă ȘI
AFECȚIUNI CRONICE ASOCIATE

DORINA STOIC ĂNESCU1, MARIANA CEVEI2, RAMONA SUCIU3, CARMEN CSEPPENTO4

1Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Victor Babe ș” Timișoara, 2,3,4Universitatea din Oradea

Cuvinte cheie:
coxartroz ă,
comorbidit ăți, calitatea
vieții Rezumat: Coxartroza, o afec țiune articular ă degenerativ ă, are o evolu ție pe termen lung. Persoanele
afectate sunt de multe ori mai în vârst ă și suferă de un cumul de boli cronice. Studiul a avut drept scop
stabilirea calit ății vieții la pacien ții cu coxartroz ă, care au avut și alte boli cronice și de a stabili
prevalența bolilor asociate. 144 pacien ți spitaliza ți pentru coxartroz ă au fost inclu și în studiu. Au fost
colectate datele demografice, clinice și informații privind comorbidit ăți. 95.83% dintre pacien ți au avut
cel puțin o boală asociată și aproape 78% au avut dou ă sau mai multe comorbidit ăți. Cele mai frecvente
categorii au fost reprezentate de bolile cardiovasculare, urmate de boli musculo-scheletale și
osteoporoz ă. Numărul morbidit ăților și indicele de severitate al bolilor au fost corelate semnificativ
statistic cu calitatea vie ții investigat ă cu indicele HAQ. Comorbidit ățile, durerea și restricția de
activități profesionale duc la afectarea calit ății vieții.

Keywords: hip
osteoarthritis,
comorbidities, quality
of life Abstract: Hip osteoarthritis, a degenerative disorder of the joint, is a condition with a long-term
evolution. Affected individuals, often older, are suffering from several chronic diseases. This study
aimed at establishing the quality of life in the patients with hip osteoarthritis, who also had other
chronic disorders and at establishing the prevalence of associated diseases. 144 patients hospitalized for
hip osteoarthritis were included in the study. Demographic, clinical data and information on
comorbidities were collected. 95.83% of the patients had at least one associated disease and almost 78%
had two or more comorbidities. The most common categories were represented by cardiovascular
disorders, other musculoskeletal diseases and osteoporosis. The morbidity count and the severity index
of the diseases were statistically significantly correlated with the quality of life investigated with HAQ
index. Comorbidities, pain and restrictions of occupational activities lead to the impairment of the
quality of life.

1Autor corespondent: Mariana Cevei, P- ța 1 Decembrie, Nr. 10, Oradea, România, E-mail: [anonimizat] , Tel: +40259 412834
Articol intrat în redac ție în 09.08.2012 și acceptat spre publicare în 04.11.2012
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2013;2(1):118-121
INTRODUCERE
Artroza, cea mai frecvent ă boal ă cronic ă articular ă,
este o tulburare degenerativ ă a articula ției caracterizat ă prin
degradarea cartilajului articular, remodelarea osului subcondral
însoțită de modific ări ale sinovialei, lichidului sinovial și
structurilor periarticulare, conceptele actuale privind-o ca o
tulburare a întregii articula ții. Aceasta este o afec țiune
complex ă, multifactorial ă, cauzat ă de factori multipli, atât
genetici cât și de mediu. Artroza, mai ales coxartroza, prezint ă o
agregare familial ă important ă, influen ța genetic ă fiind estimat ă
la 60% în coxartroza radiologic ă la femei (1), dar contribu ția
genetic ă este complex ă, deoarece influen țează, de asemenea, și
alți factori de risc ai bolii. Studiile genetice ale persoanelor
afectate au eviden țiat evenimentele și mecanismele responsabile
pentru modific ările moleculare ale articula ției, pentru nocicep ție
și durere cronic ă.(2,3) Al ți factori de risc frecven ți sunt vârsta,
obezitatea, leziuni, suprasolicitarea cronic ă, și, de asemenea,
anomalii congenitale, osteonecroz ă, tulbur ări metabolice.(4)
Coxartroza este o afec țiune cu o evolu ție pe termen
lung, simptomele evolueaz ă de-a lungul multor ani, devenind tot
mai frecvente și cu poten țial invalidant din ce în ce mai mare la
indivizii în vârst ă. Prevalen ța bolii este de a șteptat s ă creasc ă în
țara noastr ă, precum și în alte țări europene, din cauza
îmbătrânirii popula ției.(5) Indivizii afecta ți prezint ă limit ări și
dizabilit ăți func ționale și întâmpin ă dificult ăți în desf ășurarea
activit ăților cotidiene (ADL). Adesea, persoanele mai în vârst ă suferă de mai multe boli cronice. Studii anterioare au raportat
coexisten ța coxartrozei cu mai multe categorii de comorbidit ăți,
între care bolile cardiace sau diabetul zaharat au fost mai
frecvent întâlnite.(6,7) Unele dintre aceste boli asociate modific ă
scorul durerii (de exemplu, artroza altor articula ții), altele cresc
dizabilitatea (de exemplu, tulbur ările cardiovasculare), iar altele
afecteaz ă ambele (de exemplu, osteoporoza, diabetul zaharat).

SCOP
Obiectivul acestui studiu a fost de a stabili atât
calitatea vie ții la pacien ții cu coxartroz ă și alte boli cronice
asociate, precum și de a stabili prevalen ța comorbidit ăților la
pacien ții noștri.

MATERIAL ȘI METODĂ DE LUCRU
În perioada ianuarie 2010-ianuarie 2011 am evaluat
144 de pacien ți, caucazieni, cu coxartroz ă, trata ți în Spitalul
Clinic de Urgen ță „Avram Iancu”, din Oradea, România, care au
îndeplinit criteriile de includere. Acestea au fost: diagnosticul de
coxartroz ă în conformitate cu criteriile ACR (8) și criteriile
radiologice, vârsta de peste 18 ani, f ără tratament de recuperare
medical ă anterior pentru coxartroz ă, posibilitatea de a evalua
pacientul de cel pu țin dou ă ori pe an – timp de un an, acceptul
pacientului de a efectua un program kinetic la domiciliu și de a
respecta regulile de igien ă a șoldului și modificarea stilului de
viață. Criterii de excludere: existen ța unei artroplastii articulare,

ASPECTE CLINICE

AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 119 episod acut al bolii asociate, prezen ța unor tulbur ări care
contraindic ă procedurile centrului nostru de recuperare (cancer,
depresie, demen ță sever ă, boli autoimune, insuficien ță cardiac ă
clasa NYHA II-IV, boli renale severe, astm bron șic care necesit ă
oxigen continuu), pacien ții care au efectuat un tratament de
recuperare pentru alte boli, dar au asociat coxartroza (de
exemplu, boli neurologice).
Datele au fost colectate în conformitate cu principiile de
etică medical ă. Toți pacien ții și-au dat consim țământul scris
informat pentru includerea în studiu.
Datele demografice și clinice au inclus vârsta, sexul,
înălțimea, greutatea, IMC, alte articula ții afectate. S-a folosit
stadializarea Mitchel și Cruess.(9) Radiografiile de șold au fost
evaluate cu ajutorul sistemului de clasificare Kellgren-
Lawrence.(10) Informa ții privind comorbidit ățile care înso țesc
coxartroza au fost colectate de la fiecare pacient cu ajutorul
scalei Cumulative Illness Rating Scale (CIRS), care const ă din
14 domenii ale maladiilor, fiecare sistem evaluat de la 0 (f ără
depreciere) la 4 (insuficien ță extrem de sever ă).(11) Indexul de
severitate a fost calculat ca suma între scorurile CIRS împ ărțit la
numărul de morbidit ăți.
Pentru evaluarea statusului func țional am folosit
chestionarul de evaluare a s ănătății – Health Assessment
Questionnaire – (HAQ), compus din 20 de itemi, grupa ți în 8
categorii, cu privire la activit ățile de zi cu zi. Pentru fiecare
item, scorul variaz ă de la 0 (nicio dificultate) la 3
(imposibilitatea de a face activitatea cerut ă).(12)
Pentru prelucrarea statistic ă a datelor s-a utilizat
programul SPSS (versiunea 20.0). Pragul de semnifica ție pentru
compara ții a fost stabilit la 5% (p <0,05). Pentru analiza
corela țiilor dintre parametrii liniari s-a calculat coeficientul
Pearson.

REZULTATE
Variabile demografice:
Lotul total a fost format din 144 pacien ți cu vârsta medie
de 62,61 ± 8,48 ani, variind între 25 și 82 de ani. Alte date
demografice și clinice ale pacien ților sunt prezentate în figurile
nr. 1-3.

Figura nr. 1. Distribu ția pacienților în funcție de vârstă

Figura nr. 2. Distribuția pacienților în func ție de stadiul
coxartrozei
Figura nr. 3. Distribu ția pacienților în func ție de etiologia
coxartrozei

Comorbidit ăți:
95,83% dintre pacien ți au avut cel pu țin o boal ă asociat ă
(CIRS ≥ 1). 84% dintre pacien ți au avut cel pu țin o boal ă de
severitate moderat ă sau o boal ă sever ă asociat ă (CIRS ≥ 2)
(tabel nr. 1, figura nr. 4). Categoria cea mai frecvent ă a fost
reprezentat ă de boli cardiace (51,38%). Osteoporoza a fost
confirmat ă în 33,3% din cazuri. Obezitatea a fost diagnosticat ă
la 27,77% dintre pacien ți și diabetul zaharat la 13,1% (tabelul
nr. 2). Alte articula ții afectate au fost g ăsite la 68,75% dintre to ți
pacien ții, dintre ace știa 52,52% au fost femei. Celelalte
articula ții mai frecvent afectate au fost articula țiile coloanei
vertebrale (66,66%) (din care spondiloza a fost g ăsită la 55,55%
din totalul pacien ților), urmat ă de artroza cu localiz ări multiple
(17,17%) și gonartroza (11,11%). 66,66% dintre femei au avut
alte articula ții afectate, comparabil cu 69,69% dintre b ărbați. La
femei, articula țiile cel mai frecvent afectate au fost articula țiile
coloanei vertebrale (41,02%), genunchiului (12,82%), urmate de
mai mult de 3 articula ții afectate în 10,25% din cazuri. Cel mai
frecvent la b ărbați au fost afectate articula țiile coloanei
vertebrale (51,51%), urmate de mai mult de 3 articula ții afectate
(13,63%) și articula ția genunchiului, în 3,03% dintre ei.

Figura nr. 4. Num ărul de comorbidit ăți la pacien ții cu
coxartroză

Asocierea dintre bolile coexistente (care au fost întâlnite
la mai mult de 5% din pacien ții investiga ți) și limit ările de
activitate evaluate cu HAQ, precum și corela țiile dintre num ărul
de morbidit ăți, indicele de severitate și HAQ sunt prezentate în
tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 1. Date privind bolile asociate la lotul cu artroz ă
de șold. Valorile sunt prezentate ca medii, devia ții standard,
număr de pacienți
Comorbidități Lot total
N=144 Femei
N=78 Bărbați
N=66
Număr mediu de boli
pentru CIRS ≥1
Număr mediu de boli
pentru CIRS ≥2 2.34±0.86

1.83±0.74
2.22±0.87

1.88±0.73 2.50±0.86*

1.79±0.76*
Index de severitate
(CIRS ≥1)
Index de severitate
(CIRS ≥2) 1.856±0.74

2.30±0.50 1.85±0.71

2.26±0.48 1.84±0.76*

2.33±0.51*

ASPECTE CLINICE

AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 120 Tabelul nr. 2. Boli asociate la lotul cu artroz ă de șold.
Valorile sunt prezentate ca num ăr de pacienți și procente
Comorbidități Lot total
N=144 Femei
N=78 Bărbați
N=66
3 sau mai multe boli
asociate
2 boli asociate
1 boal ă asociat ă
0 boli asociate 61 (42.36%)
51 (35.41%)
26 (18.05%)
6 (4.17%) 32
(52.45%)
30
(58.82%)
11
(42.30%)
5 (83.33%) 29
(47.54%)
21
(41.17%)
15
(57.69%)
1
(16.66%)
1. Cardiac
2. Vascular
3. Hematologie
4. Respirator
5. Oftalmologie și
ORL
6. Tract
gastrointestinal
superior
7. Tract
gastrointestinal
inferior
8. Hepatic și
pancreatic
9. Renal
10. Urogenital
11. Musculoscheletal
și tegumentar†
12. Neurologie‡
13. Endocrin,
metabolic, sân
14. Psihiatric 74 (51.38%)
12 (8.33%)
0
4 (2.77%)
6 (4.16%)
2 (1.38%)
0
1 (0.69%)
1 (0.69%)
7 (4.86%)
99 (68.75%)

0
109
(75.69%)
3 (2.08%) 28
(37.83%)
5 (41.66%)
0
4 (2.77%))
1 (16.66%)
2 (100%)
0

1
4 (57.14%)
52
(52.52%)

0
70
(64.22%)
1 (33.33%) 46
(62.16%)
7
(58.33%)
0

5
(83.33%)

0
1 (100%)
1 (100%)
3
(42.85%)
47
(47.47%)

0
39
(35.77%)
2
(66.66%)
* diferen ța dintre sexe nesemnificativ ă statistic. † to ți pacien ții
incluși în studiu au avut coxartroz ă, aici sunt inclu și doar cei cu
alte articula ții afectate; ‡ pacien ții cu boli neurologice nu au fost
incluși în studiu deoarece ei modific ă evaluarea datelor și
procedurile de reabilitare.

Tabelul nr. 3. Relația dintre câteva comorbidit ăți, numărul
bolilor, indicele de severitate și indicele HAQ. Valorile sunt
prezentate ca medii, devia ții standard, coeficient de corela ție

DISCUȚII
În grupul de pacien ți investiga ți, aproape 96% din cazuri
au avut cel pu țin o comorbiditate, în compara ție cu alte studii care au raportat un procent de 98,6% în 2008 (6) sau 64% în
2010.(13) Noi credem c ă procentul ar fi fost mai mare în studiul
nostru, dar dup ă cum s-a men ționat, din cauza contraindica țiilor
procedurilor programelor de recuperare, cazuri cu anumite
comorbidit ăți nu au fost incluse în studiu.
La fel ca și în alte studii, bolile cardiovasculare au fost
frecvente, urmate de tulbur ări endocrine, metabolice și musculo-
scheletice.(6,7) Aproximativ un sfert din cazurile noastre au
avut obezitate. Alte studii raporteaz ă mai mult de dou ă treimi
din b ărbați și femei supraponderali sau obezi (13), dar și dovezi
moderate pentru o asociere pozitiv ă între obezitate și
coxartroz ă.(14)
Am observat c ă prezen ța unor boli asociate difer ă între
cele dou ă sexe (92,30% la femei în raport cu 98,48% la b ărbați),
diferen țe statistic nesemnificative, în concordan ță cu alte
date.(13) Raportat la alte studii, am constatat diferen țe
semnificative între sexe pentru afec țiunile cardiace, care au fost
înregistrate mai frecvent la b ărbați și osteoporoz ă, care a fost de
mai mult de 5,5 ori mai frecvent ă la femei decât la
bărbați.(13,15)
Am considerat util ă evaluarea rela ției dintre capacitatea
funcțională și bolile asociate la ace ști pacien ți. Comparativ cu
alte studii, am remarcat c ă, pentru bolile musculo-scheletice și
cardiace, calitatea vie ții a fost semnificativ mai deteriorat ă decât
la cazurile care nu au avut aceste boli, în timp ce bolile
metabolice nu au influen țat semnificativ limitarea
activit ății.(6,7)
Impactul func țional al comorbidit ăților a dus la
agravarea statusului func țional, deja redus de boala degenerativ ă
a șoldului. Analizând rolul comorbidit ăților, studiile anterioare
au relevat o asociere între num ărul mai mare de boli asociate și
prezen ța bolii cardiace moderate sau severe și agravarea limit ării
activit ății.(16) Noi nu am putut demonstra o asociere
semnificativ ă între capacitatea func țională (HAQ) și o boal ă
moderat ă sau sever ă asociat ă (CIRS ≥ 2), dar capacitatea
funcțională s-a corelat foarte puternic și semnificativ cu indicele
de severitate al bolii.
Optimizarea managementului persoanelor afectate,
stabilirea celui mai eficient tratament pentru fiecare caz, necesit ă
cunoa șterea limit ărilor de activitate.(17)

CONCLUZII
1. Studiul folosind evaluarea clinic ă cu ajutorul chestionarului
Health Assessment Questionnaire (HAQ) and Cumulative
Illness Rating Scale (CIRS) atrage aten ția asupra impactului
artrozei de șold și a comorbidit ăților acestora asupra
capacit ății func ționale și implicit asupra calit ății vie ții,
obligând la diagnostic precoce și terapie de recuperare
medical ă de lung ă durat ă.
2. Aproape to ți pacien ții cu coxartroz ă au avut cel pu țin o
boală asociat ă.
3. Comorbidit ățile, durerea și restric ția de activitate duc la
afectarea calit ății vieții.
4. Beneficiile terapiei de recuperare medical ă în artroza de șold
sunt umbrite de coexisten ța bolilor asociate .
5. Studiul subliniaz ă necesitatea alc ătuirii planului terapeutic
de reabilitare medical ă individualizat, adaptat
particularit ăților și comorbidit ăților fiec ărui caz în parte.

REFERINȚE
1. Zhai G, Ding C, Stankovich J, Cicuttini F, Jones G. The
genetic contribution to longitudinal changes in knee
structure and muscle strength: a sibpair study. Arthritis
Rheum. 2005;52:2830-2834. Boli coexistente
Corela ții HAQ p
Boli musculoscheletale *
Prezent-medie (DS)
Absent-medie (DS)
1.78 (0.42)†
1.4 (0.69) 0.05

Boli metabolice
Diabet zaharat
Prezent-medie (DS)
Absent-medie (DS)
Obezitate
Prezent-medie (DS)
Absent-medie (DS)
Osteoporoz ă
Prezent-medie (DS)
Absent-medie (DS)

1.46 (0.68)‡
1.56 (0.72)

1.42 (0.78)‡
1.47 (0.74)

1.42 (0.97)‡
1.47 (0.68)
0.3

0.4

0.4

Boli cardiovasculare
Prezent-medie (DS)
Absent-medie (DS)
1.88 (0.33)†
1.33 (0.76) 0.02

Număr boli (CIRS ≥1) r=0.28†
0.0003
Număr boli (CIRS ≥2) r=0.08‡
0.17
Indice de severitate
(CIRS≥1) r=0.53†
≤0.0001

ASPECTE CLINICE

AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 121 2. Cornelis FM, Luyten FP, Lories RJ. Functional effects of
susceptibility genes in osteoarthritis. Discov Med.
2011;12:129-139.
3. Valdes AM, Spector TD. Genetic epidemiology of hip and
knee osteoarthritis. Nat Rev Rheumatol. 2011;7:23-32.
4. Lane NE. Clinical practice. Osteoarthritis of the hip. N
Engl J Med. 2007;357:1413-1421.
5. Bączyk G, Samborski P, Pie ścikowska J, Kmieciak M,
Walkowiak I. Comparison functioning and quality of life of
patients with osteoarthritis and rheumatoid arthritis. Adv
Med Sci. 2007;52 Suppl 1:55-59.
6. Van Dijk GM, Veenhof C, Schellevis F, Hulsmans H,
Bakker JP, Arwert H, et al. Comorbidity, limitations in
activities and pain in patients with osteoarthritis of the hip
or knee. BMC Musculoskelet Disord. 2008;9:95.
7. Reeuwijk KG, de Rooij M, van Dijk GM, Veenhof C,
Steultjens MP, Dekker J. Osteoarthritis of the hip or knee:
which coexisting disorders are disabling? Clin Rheumatol.
2010;29:739-747.
8. Altman R, Alarcón G, Appelrouth D, Bloch D, Borenstein
D, Brandt K, et al. The American College of Rheumatology
criteria for the classification and reporting of osteoarthritis
of the hip. Arthritis Rheum. 1991;34:505-514.
9. Mitchel MS, Cruess RL. Classification of degenerative
arthritis. Can Med Assoc J. 1977;117:763-765.
10. Kellgren JH, Lawrence JS. Radiological assessment of
osteo-arthrosis. Ann Rheum Dis. 1957;16:494-502.
11. Fortin M, Hudon C, Dubois M, Almirall J, Lapointe L,
Soubhi H. Comparative assessment of three different
indices of multimorbidity for studies on health-related
quality of life. Health Qual Life Outcomes. 2005;3:74.
12. Bruce B, Fries JF. The Stanford Health Assessment
Questionnaire: a review of its history, issues, progress, and
documentation. J Rheumatol. 2003;30:167-178.
13. Marks R. Disabling hip osteoarthritis: gender, body mass,
health and functional status correlates. Health. 2010;2:696-
704.
14. Lievense AM, Bierma-Zeinstra SMA, Verhagen AP, van
Baar ME, Verhaar JAN, Koes BW. Influence of obesity on
the development of osteoarthritis of the hip: a systematic
review. Rheumatology. 2002;41:1155-1162.
15. Rosemann T, Laux G, Szecsenyi J. Osteoarthritis: quality
of life, comorbidities, medication and health service
utilization assessed in a large sample of primary care
patients. J Orthop Surg Res. 2007;30:12.
16. Van Dijk GM, Veenhof C, Spreeuwenberg P, Coene N,
Burger BJ, van Schaardenburg D, et al. Prognosis of
limitations in activities in osteoarthritis of the hip or knee: a
3-year cohort study. Arch Phys Med Rehabil. 2010;91:58-
66.
17. Van Dijk GM, Dekker J, Veenhof C, Van den Ende CH.
Course of functional status and pain in osteoarthritis of the
hip or knee: a systematic review of the literature. Arthritis
Rheum. 2006;55:779-785.