Amplasamentul depozitului judetean de deseuri nepericuloase de la Girov este situat pe teritoriul [606954]

Amplasamentul depozitului judetean de deseuri nepericuloase de la Girov este situat pe teritoriul
administrativ al comunei Girov in judetul Neamt, la o distanta de 2,6 km est de localitatea Girov, pe
partea dreapta a drumului national DN 15D, in sensul de deplasare dinspre Piatra Neamt spre Roman:
Vecinatatile amplasamentului sunt:
Nord – teren arabil comuna Girov si satul Ghigoiesti, comuna Stefan cel Mare; distanta pana la cea mai
apropiata zona locuita din satul Ghigoiesti fiind de 2.800 m;
Est – teren p asune si arabil din comuna Girov; distanta pana la prima zona locuita din satul Hartop,
comuna Bargaoani fiind de 3.900 m;
Sud – teren arabil din comuna Girov, distanta pana la prima zona locuita din comuna Dochia fiind de
3.700 m, iar pana la ferma de vac i Valeni de 2.700 m;
Vest – teren arabil din comuna Girov, distanta pana la prima zona locuita din localitatea Girov fiind de
1.700 m.
Din punct de vedere administrativ – teritorial, comuna Girov apartine judetului Neamt si are in
componenta urmatoarele sa te: Girov, Botesti, Versesti, Caciulesti, Gura Vaii, Turturesti, Popesti, Doina si
Danesti.
Accesul la depozit se face din drumul DN 15D ce leaga Municipiile Piatra Neamt si Roman, pe un drum de
exploatare in lungime de 1 km.
Drumul de acces este asfaltat pe intreaga lungime de aprox. 1.100 m si asigura prin amenajarea sa, la
latimea de 7 m, circulatia autovehiculelor in ambele sensuri.
Amplasamentul se afla intr -o zona colinara cu o panta ce variaza de la 1 la 6%, fiind invecinat cu terenuri
proprietate pr ivata cu folosinte pasune si fanete, fara vegetatie lemnoasa.
Amplasamentul depozitului de deseuri nu se afla in zona inundabila si este incadrat la Est si Vest de vai
naturale cu cursuri de apa sezoniere cu albii amenajate. Valea estica este strabatuta de Paraul Valeni ce
constituie si reteaua hidrografica a zonei.
Depozitul judetean de deseuri nepericuloase de la Girov, judetul Neamt, cuprinde urmatoarele
componente:
1. Zona administrativa in cadrul careia se afla:
2. Cladirea administrativa – constructie propusa cu dimensiunile maxime in plan de 21,30 m x 10,30
m si cota finita a pardoselii interioare la 0,35 m fata de cota terenului natur al amenajat. Inaltimea
libera a parterului este de 3,00 m. Cladirea are prevazute spatii pentru: sala de mese, birouri,
vestiar, dusuri si magazie pentru stocarea substantelor chimice de lucru.
3. Zona de receptie a deseurilor – formata dintr -o alveola a drum ului de acces in depozit, pentru a
permite verificarea si inregistrarea fiecarui vehicul de transport a deseurilor ce intra sau iese din
depozit. Zona de receptie este alcatuita din cladirea de receptie si cantarul. Cantarul este cu
structura supraterana m ixta din beton si metal cu capacitatea maxima de 60 de tone. Lungimea
efectiva a platformei de cantarire este de 18 m, iar latimea de 4 m, avand 2 rampe de acces cu
lungimea de 5,15 m si latimea de 4 m la fiecare capat al platformei.
4. Zona de securitate . Imediat dupa zona in care este amplasat cantarul, este amenajata o zona de
securitate pentru deseurile care nu pot fi acceptate la depozitare (de ex.: documentele nu sunt

corespunzatoare sau tipurile respective de deseuri nu sunt incluse in lista prevazuta d e
Autorizatia Integrata de Mediu). Zona de securitate consta dintr -o alveola betonata situata dupa
cantar si un sopron metalic cu dimensiunile in plan de 10 x 4 m in care este amplasat 1 container
de 38 m3 inchis destinat depozitarii deseurilor periculoase .
5. Zona pentru depozitarea deseurilor
Depozitul a fost proiectat cu 3 celule pentru limitarea volumelor ocupate de digurile perimetrale si pentru
a putea dezvolta prima celula in forma de trunchi de piramida pana la inaltimea de 30 m. Pentru marirea
capacit atii de depozitare, s -a optat pentru comasarea intr -o singura zona a obiectelor auxiliare,
administrative si tehnologice ce concura la functionarea depozitului.
Depozitul de deseuri ocupa o suprafata totala de 27 ha, fiind proiectat pentru o durata de viat a de 21 de
ani, incepand cu anul 2015 si cuprinde 3 celule, din care prima celula va functiona 5 ani.
Suprafetele utile, in care se depoziteaza deseurile, sunt:
1. Celula 1 530 mp;
2. Celula 2 700 mp;
3. Celula 3 100 mp;
Prin proiect au fost alese urmatoarele solut ii constructive:
1. Terenul pe care este construit depozitul este de natura argiloasa cu un coeficient de
permeabilitate K<1×10-6m/s;
2. Depozitul este conceput cu 3 celule de stocare a deseurilor care sunt delimitate de diguri
perimetrale si de doua diguri inte rcelulare construite cu pamantul rezultat din excavatiile
necesare profilarii bazei celulelor;
3. Inaltimea prismului de deseuri este de 30 m;
4. Baza depozitului se profileaza prin lucrari de excavatii si umpluturi astfel incat sa se asigure o
panta minima long itudinala a drenurilor de 3% si o panta transversala catre drenuri de minim
3%.
5. Structurile auxiliare cuprind:
6. Imprejmuirea amplasamentului – In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara
procesele tehnologice de lucru din depozit, a fost necesara imprejmuirea/ protejarea zonei pentru
a nu permite accesul accidental al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea
incintei este realizata cu gard alcatuit din panouri de plasa sudata 2,0 m x 2,5 m, dispuse pe
stalpi din teava rectangular a zincata, cu soclu din beton, pe fundatie din beton. Lungimea totala a
gardului care imprejmuieste depozitul este de 2.530 m.
7. Inierbarea si plantarea perdelei de protectie – Pe laturile amplasamentului este plantata, pe un
singur rand, o perdea de arbori de talie inalta, platani rezistenti la poluare, la distanta de 10 m
intre ei.
8. Drumurile de incinta care au latimea de 7 m si sunt alcatuite din urmatorul sistem rutier: strat de
refuz de ciur cu rol de strat de blocaj, strat de balast cu rol de fundatie, s trat de nisip cu rol
anticapilar, strat de hartie Kraft si strat din beton rutier alcatuit din dale taiate cu rosturi
longitudinale de contact si rosturi transversale de contractie si dilatatie.
9. Drumul din beton rutier, cu o suprafata de 4.750 mp, ce inclu de si parcarea, asigura accesul in
depozit si la obiectivele din zona administrativa, unde traficul este mai intens si unde trebuie
asigurata posibilitatea salubrizarii periodice a zonei.
10. Drumurile laterale , cu o suprafata de 6.000 mp, asigura accesul vehi culelor de transport a
deseurilor, precum si a utilajelor in celulele depozitului.
11. Statia de spalare a autovehiculelor. Dupa descarcarea deseurilor in celule, inainte de iesirea din
depozit, fiecare autovehicul trece prin statia de spalare. Stat ia de spalare a autovehicolelor este

formata dintr -o platforma betonata cu dimensiunile in plan de 22,40 m x 4,40 m.
12. Garajul cu atelierul service – constructie cu structura metalica alcatuita din 8 travee de 5,00 m cu
deschiderea de 10,80 m ce delimiteaza 6 zone de garare a utilajelor si un spatiu destinat
atelierului mecanic (cu inchidere termoizolata pe toate cele patru laturi).
13. Garajul pentru compactoare – este o constructie cu structura metalica alcatuita din doua travee
de 4 m cu deschiderea de 9,58 m. Structura este alcatuita din stalpi metalici si un sistem de
grinzi cu zabrele.
14. Statia de alimentare cu carburanti. Alimentarea cu combustibil a parcului auto ce deserveste
depozitul de deseuri, se face prin intermediul unei statii de carburanti compusa d intr-un rezervor
suprateran cu capacitatea de 20.000 l si a unei pompe de carburanti.
15. Iluminatul exterior , in prima faza, cand se da in folosinta doar Celula 1, este realizat prin cei 26
de stalpi dotati cu lampi, urmand ca in faza finala, depozitul sa fie prevazut cu un numar total de
50 de stalpi, care au fost luati in calcul la dimensionarea tabloului electric general.
16. Sistemul de impermeabilizare a bazei depozitului
Sistemul de impermeabilizare a Celulei 1 este realizat in conformitate cu prevederile HG 349/ 2005 si
ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor .
Tinand cont ca, din Studiul geotehnic, efectuat pentru amplasamentul analizat,a rezultat ca terenul pe
care este construita baza celulei este de natura argiloasa cu o grosime medie de 4 m si un coeficient de
permeabilitate K = 1 x 10-6m/s, este necesara construirea unei bariere geologice artificiale.
Sistemul de impermeabilizare a bazei depozitului este compus din:
1. Strat de argila compactata cu o grosime de 0,50 m, asezata in doua stratur i de cate 0,25 m;
2. Strat de geocompozit bentonitic cu k = 2 x 10-11 m/s, asternut peste stratul de argila compactata
si peste taluzele interioare ale digului perimetral si de compartimentare;
3. Peste stratul de geocompozit bentonitic este asternuta o folie de PEID, avand o grosime de 2
mm;
4. Folia de PEID este protejata impotriva poansonarii cu o folie de geotextil cu masa volumetrica de
1,250 g/mp si grosimea de 6 mm.
Pentru stabilitate si montaj, cele trei folii (PEID, geocompozit bentonitic si geotextil de pr otectie), sunt
ancorate in transee de ancoraj sapate pe coronamentul digurilor perimetrale.
5. Sistemul de alimentare cu apa
Datorita faptului ca depozitul de deseuri se afla la o distanta apreciabila fata de cea mai apropiata retea
de alimentare cu apa, s -a recurs la solutia de asigurare a necesarului de apa potabila din sursa proprie si
anume captarea apei dintr -un foraj cu adancimea de 50 m.
Solutia de alimentare cu apa a fost adoptata conform Studiului geotehnic si hidrogeologic preliminar
intocmit in anul 2009.
Forajul pentru alimentare cu apa a fost executat pana la adancimea de 90 m, adancime la care nu s -a
interceptat apa. In timpul executiei lucrarilor de constructii (fundatii pentru cladiri, bazine si rezervoare)
din zona administrativa aflata la pici orul versantului, pe care s -a construit depozitul de deseuri, s -a
detectat apa freatica la o adancime de aproximativ 2,00 m.
In urma acestei constatari, noua solutie de alimentare cu apa a obiectivului este constituita dintr -un dren
longitudinal cu lungime a de 340 m, executat pe latura de est a depozitului, de -a lungul vaii care dreneaza
apa freatica de pe cei doi versanti – versantul pe care este construit depozitul de deseuri si versantul

opus. Astfel, noul sistem de alimentare cu apa este constituit din:
6. Dren absorbant;
7. Camine pe linia de dren;
8. Camera de captare;
9. Statie de pompare;
10. Rezervor de regularizare a consumului;
11. Statie de clorinare;
12. Conducta de refulare in caminul Ca1;
13. Camin de aerisire.
Drenul absorbant este din teava PVC cu Dn 200 – 400 mm, prevazut cu fante si are o lungime totala de
340 m. Drenul se pozeaza pe un strat suport din nisip cu grosimea de 10 cm, iar stratul filtrant este
alcatuit dintr -un filtru invers cu doua straturi din pietris. Stratul suport din nisip, conducta si stratele
filtrante sunt infasurate intr -un strat de geotextil de separatie cu masa specifica de 200 g/m2 pentru a
reduce fenomenul de colmatare a filtrului. Camera de captare situata in interiorul incintei depozitului are
adancimea de 5,80 m si este construita dintr -o coloana de tuburi din beton cu diametrul de 1.000 mm.
Volumul util al camerei de captare stabilit in functie de frecventa de pornire a pompei de alimentare a
rezervorului de regularizare a consumului este de aprox . 1 mc. Sub sorbul pompei se afla un spatiu de
depunere a suspensiilor solide, din apa colectata de dren.
In statia de pompare construita din beton cu radierul la cota – 2,00 m sunt amplasate trei pompe si
hidroforul. Primele doua pompe centrifuge, uscate, cu Q = 3 mc/h si H = 9 m (una in exploatare si una in
rezerva) pompeaza apa din camera de captare in rezervorul de regularizare a consumului si este
comandata de doi senzori de oprire, situati in rezervor si in camera de captare si un senzor de pornire
situat in rezervor.
Cea de -a doua pompa cu Q = 3 mc/h si H = 20 m prevazuta cu hidrofor cu capacitatea de 65 l are rolul
de a pompa apa in reteaua existenta in concordanta cu cerinta din fiecare moment a consumatorilor.
Rezervorul de regularizare a consumulu i cu capacitatea de 6.500 l este pozat mixt, suprateran si subteran
si este protejat la inghet prin acoperire cu pamant. Rezervorul este pozat pe un radier din beton.
Statia de clorinare este pozata in imediata vecinatate a rezervorului de regularizare a c onsumului,
functioneaza cu hipoclorit de sodiu si este pozata suprateran pe un radier de beton. Statia de clorinare
este modulara, tip container, cu structura metalica cu dimensiunile de 4 x 2,4 x 2,7 m.
Conducta de refulare din PEID cu Dn 40 mm, injecteaz a apa din agregatul pompa – hidrofor in reteaua
de apa construita, in caminul existent Ca1. Insertia conductei de refulare in conducta din PEID cu Dn 110
mm se face in caminul Ca1 in aval de vana existenta care este pastrata in permanenta inchisa pentru a
nu se inmagazina apa pe ramura de conducta pozata catre putul forat din solutia initiala. In punctul cel
mai inalt al conductei de refulare este prevazut un camin CA, cu vana de aerisire.
Apa necesara consumului menajer se inmagazineaza intr -un rezervor di n fibra de sticla cu capacitatea de
6,5 mc pentru regularizarea regimului de alimentare si consum.
Apa necesara nevoilor tehnologice si apa necesara stingerii incendiilor este inmagazinata in bazinul de
apa pluviala cu capacitatea de 240 mc. Bazinul este a limentat de apa de precipitatii colectata de canalul
perimetral, iar in perioadele secetoase din apa freatica inmagazinata in rezervorul pentru apa menajera
cu capacitatea de 6,50 mc.
Pentru pastrarea rezervei intangibile de apa pentru stingerea incendiilo r, de 110 mc, aspiratia pompei

pentru apa tehnologica este situata deasupra cotei ce delimiteaza suprafata volumului de apa pentru
stingerea incendiilor.
In cazul in care, dupa efectuarea analizelor fizico – chimice si bacteriologice apa bruta captata din drenul
longitudinal nu este potabila, necesarul de apa potabila se asigura cu cisterne din reteaua de apa potabila
a comunei Girov, sau din orice alta sursa autorizata.
Necesarul de apa pentru depozitul judetean de deseuri nepericuloase de la Girov este ur matorul:
1. Necesarul de apa tehnologica: Qzimax = 1,08 mc/zi + 11,40 mc/zi = 12,48 mc/zi.
2. Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor: Qzimax = 108,0 mc/zi.
3. Sistemul de drenare si colectare a levigatului, cuprinde:
4. drenuri absorbante;
5. strat filtrant;
6. camin e de vizitare;
7. conducte colectoare ce transporta levigatul spre statia de epurare;
8. statia de epurare a levigatului.
Levigatul generat de masa de deseuri depozitate in Celula 1 este drenat prin intermediul a 9 linii de
drenuri alcatuite din tuburi de PEID cu fante avand diametrul de 355 mm, Pn16, orientate de la est la
vest.
Distanta dintre liniile de drenuri este de 30 m, iar baz inul de colectare este delimitat de coamele situate la
mijlocul distantei dintre drenuri. Panta longitudinala a drenurilor si coamelor este de 3%. Panta
transversala dintre coama si dren este de 3%.
Conducta de drenaj are fante cu o latime de 6 mm si o lun gime de 35 -40 mm, astfel incat sa se asigure
o suprafata de acces a levigatului in conducta de 300 cmp/ ml.
In sectiune transversala conducta ramane neperforata inspre partea de sprijin pe teren pe o zona
determinata de un unghi la centru de 120°, pentru a asigura transportul levigatului.
Conductele de drenaj se pozeaza peste geotextilul de protectie a sistemului de impermeabilizare si se
acopera cu un strat de 50 cm de pietris cu granulatia 16 -30 mm cu rolul de filtru. Pe axa drenurilor,
pentru protectie, stratul drenant are grosimea de 70 cm. Lungimea totala a liniilor de drenuri este de
2.028 m.
Dupa strapungerea digului perimetral conform sistemului, fiecare linie de dren se descarca intr -un camin
de vizitare cu diametrul de 2.000 mm aflat pe conducta d e colectare a levigatului.
Fiecare camin este prevazut cu vana pe conducta de drenaj cu rolul de a inchide accesul levigatului in
conducta colectoare. Aceasta manevra va fi folosita in perioadele extreme, de ploi abundente, atunci
cand productia de levigat depaseste capacitatea de epurare a statiei de osmoza inversa si capacitatea de
inmagazinare in rezervorul de stocare a levigatului.
Conducta de colectarea levigatului este din PEID cu diametrul de 400 mm, Pn 6 si are o lungime totala de
294 m. Cele 2 ramu ri ale conductei colectoare deverseaza levigatul in caminul CV10, de unde ajunge in
statia de pompare SP1.
In prima faza de functionare a celulei, cand drenurile nu sunt acoperite de deseuri, ele colecteaza apa
pluviala ce trebuie evacuata in canalul perim etral. Aceasta se realizeaza prin conectarea drenului in

caminul de vizitare la o conducta din PEID cu diametrul de 90 mm care strabate caminul si ajunge in
canalul perimetral.
Cand drenul colecteaza levigat, conexiunea la conducta care deverseaza in canal ul perimetral se va
intrerupe si levigatul va ajunge prin camin in conducta colectoare.
Levigatul generat va fi epurat in statia de epurare levigat.
Statia de epurare a levigatului prin osmoza inversa in trei trepte, are o capacitate nominala de procesare
de 96 m3/ zi.
Statia a fost proiectata pornind de la valorile parametrilor de analiza a levigatului din celelalte depozite
ecologice operationale din Romania cu o vechime de la 1 la 8 ani. In ceea ce priveste eficienta de
indepartare, prin osmoza inversa, a principalilor poluanti, producatorul garanteaza valorile prezentate in
tabelul de mai jos.
Tabel nr. 1 – Eficienta statiei de epurare prin osmoza inversa
Tipul de poluant Osmoza inversa in trei trepte
Ioni monovalenti >99,5%
Ioni polivalenti >99.9%
Amoniu la pH = 6,5 >99,5%
Compusi organici cu molecule mari >99,9%
Statia de epurare prin osmoza inversa are 3 trepte de functionare si anume:
1. treapta I de tratare a levigatului;
2. treapta de permeat (treapta a II – a de osmoza inversa);
3. treapta de concentrat (treapta a III – a de osmoza inversa).
Principiul de functionare al statiei de epurare prin osmoza inversa este urmatorul:
1. in treapta I de tratare levigat, rezulta permeat si concentrat;
2. permeatul din treapta I va fi trimis in treapta a II – a de tratare;
3. concentratul din treapta I va fi trimis in treapta a III – a de tratare;
4. din treapta a II – a de tratare, iese produsul fin al al tratarii;
5. in treapta a III – a de tratare, rezulta permeat si concentrat;
6. permeatul din treapta a III – a de tratare este retrimis in treapta a II – a de tratare;
7. concentratul din treapta a III – a este concentratul final al procesului de tratare a l evigatului.
Calitatea efluentului epurat, la evacuarea sa in Paraul Valeni trebuie sa fie in conformitate cu
prevederile HG 188/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare (NTPA 001).
Instalatia este proiectata pentru o operare complet automata si cup rinde urmatoarele componente:
1. Un container , echipat cu dispozitiv de ridicare, care este izolat termic, incalzit si echitat cu un
recipient de colectare a apei de scurgere. La un capat este prevazuta o usa dubla care poate fi
deschisa complet, iar la celal alt capat o usa pe peretele opus.
a)

1. b)

Foto nr. 10 a) si b) – Statia de osmoza inversa
2. Instalatia de epurare este echipata cu:
1. Filtru cu nisip cu spalare manuala;
2. Carcase filtrante din otel inoxidabil, fiecare cu acartuse filtrate de 20’’ si 10 µm rata de
retinere;
3. Pompe de presiune.
3. Sistemul de recipienti complet echipat pentru instalatia de epurare este compus din:
1. 2 x filtre grosiere 0,5 mm;
2. Tanc levigat pentru corectie pH cu o capacitate de 5 m3;
3. Pompa de dozare a acidului pentru corectia pH – ului levigatului;
4. 2 sisteme dozare cleaner A si C – 500.

Foto nr. 11 – Rezervor stocare levigat
Instalatia este complet automata si prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Randament in permeat: pana la 70%
2. Capacitate tratare levigat: 96 m3/zi.
3. Instalatia de ardere a biogazului
Biogazul din depozit este produs de obicei, prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor
organice care compun masa de deseuri. O instalatie de captare a biogazului este necesara pentru
prevenirea poluarii nedorite cu biogaz in atmosfera sau spre zon ele limitrofe depozitului. Gazul recuperat
din depozit poate fi utilizat in producerea de energie sau poate fi ars controlat (cazul nostru).
Generarea gazelor in depozit este un proces biologic in care microorganismele descompun deseul organic
si produc di oxid de carbon, metan si alte gaze. Concentratiile de gaze ce se pot regasi in biogazul emanat
din depozit sunt specificate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 2 – Concentratii de gaze ce se pot regasi in biogazul emanat din depozit
Gaz Component Procentaj
Metan CH4 45 – 58%
Dioxid de Carbon CO2 35 – 45%
Nitrogen N 2 < 1 – 20%
Oxigen O 2 <1-5%
Hidrogen H 2 <1-5%
Vapori de apa H 2O 1-5%
Alte gaze <1-3%
Abilitatea depozitului de a genera biogaz depinde de mai multi factori cum ar fi: compozitia deseului,
umiditate, marimea particulei de deseu, varsta deseului, pH – ul, temperatura etc. Descompunerea
deseului si producerea de biogaz se poate produce timp d e 30 pana la 100 de ani, teoretic, dar in practica
este nevoie de mult mai putin timp.

Sistemul de colectare a biogazului este compus din:
1. Puturile de extragere a biogazului;
2. Sistemul de colectare si transport al biogazului incluzand conducte, sistem de de shidratare si sub –
statii;
3. Sistem de ardere a biogazului.
Sistemul de colectare a biogazului este alcatuit dintr -o retea de 21 de puturi conectate prin conducte
din PEID cu diametrul de 90 mm la sub – statia de gaz amplasata pe coronamentul digului perimet ral pe
latura de Vest a Celulei 1. Din sub – statia de biogaz, gazul va fi dirijat printr -o conducta din PEID cu
diametrul de 200 mm la arzator.
1. Puturile de extragere biogaz
Puturile de extragere a biogazului, executate dintr -o coloana din conducta PEID De 250 Pn 6 perforata, a
carui montaj va incepe de la inaltimea de 2 m deasupra bazei celulei si se va continua, pe masura
depunerii deseurilor in celula.
Tronsoanele de conducta de 2 m sunt prevazute cu filet la capete pentru a putea fi montate fara a folos i
sudura care ar putea provoca aprinderea biogazului.
Coloana de filtrare cu diametrul de 60 cm sunt formate din pietris necalcaros cu granulatia de 16 – 32
mm. Filtrul va fi montat cu ajutorul unei conducte din otel cu Dn 600 mm si lungimea de 2 m ce va f i
retrasa continuu pe masura dezvoltarii coloanei putului.
2. Sub – statia pentru gaz
Sub – statia pentru gaz este de tip sopron deschis pentru protectia sub – statiei. Statia este alcatuita din
colector principal otel DN200, conducte otel DN65, dispozitive d e masurare, robineti retinere, unitate de
deshidratare. Sopronul este compus dintr -o structura de otel galvanizat si plasa de sarma si este acoperit
cu o invelitoare din tabla ondulata, echipata cu tinichigeria de scurgere necesara.
Instalarea include si r ealizarea unei platforme din beton, placa de baza, cu dimensiuni de 9,50 m x 1,35
m, cu o grosime 30 cm, pozata pe un strat de repartitie din balast compactat de 20 cm.

Foto nr. 12 – Substatia pentru gaz
3. Unitatea de deshidratare
Gazul de depozit saturat cu vapori de apa duce la formarea de condensat in sistemul de conducte. Ca
baza de calcul pentru cantitatea de condensat se considera cantitatea de apa care se formeaza la racirea
de la 55șC la 20șC. Aceasta inseamna aprox. 100 ml de condensat la fiecare m3 de biogaz. De aceea, in
conducta principala de eliminare a gazului se instaleaza, in punctele cele mai joase, in camine subterane
cu acces, separatoare de condensat. Separatoarele de condensat sunt plasate langa substatii si sunt
realizate din:
4. Conducta verticala plina PEID DN400 mm, 2.00 m in inaltime, cu capac insurubat;
5. Conducta PEID DN50 mm, de la distribuitor la trapa, inclusiv toate imbinarile, fitingurile, coturile
etc.;
6. Conducta PEID DN50 mm (prea plin), dand posibilitatea scurgerii apei condensate in corpul
celulei si de acolo in stratul de drenare al levigatului.
7. Sistemul de ardere a gazului
Statia de ardere este instalata ca o unitate compacta intr -un container standard ISO avand un cos de
facla localizat la o distanta d e aproximativ 4 m fata de container, in conformitate cu regulamentele de
protectie.

Foto nr. 13 – Sistemul de ardere a gazului
Echipamentul de ardere cu facla este folosit pentru a controla arderea gazelor. Echipamentul de ardere
cu facla poate folosi tot gazul ca unic utilizator sau poate fi instalata ca masura de redundanta si
consumator de gaz rezidual in paralel cu ceilalti consumatori.

Toate echipamentele de ardere cu facla au combustie camuflata si se caracterizeaza prin eficie nta
crescuta a arderii si prin emisii poluante reduse.
7.1. Constructia echipamentului de ardere cu facla
IFL1c este un echipament standard de ardere cu flacara, folosit pentru sistemele de canalizare si biogaz.
Este utilizat optim in combinatie cu folosir ea rezervorului de gaze si cu sistemele de gaze cu presiune
constanta. IFI1c este alcatuit in esenta dintr -o supapa cu actiune rapida, un stingator de flacara,
arzatorul si camera de ardere. Deoarece nu exista o flacara vizibila, acest echipament standard de ardere
cu flacara este ideal pentru utilizarea in apropierea zonelor rezidentiale. IFL2c se foloseste acolo unde
trebuie respectate limitele explicite de emisii.
1. Instalatii electrice
Din punct de vedere al consumului energetic prezent si de perspectiva, conform normativului PE 132/
2003 si Listei receptoarelor electrice, revine obiectivului puterea instalata/ maxima simultan
absorbita Pi/Pmsa=319,3/223,5 kW .
Principalele receptoare sunt: corpuri de iluminat exterior, electropompe, statii de tratare apa, centrala
termica electrica, diverse aparate de birou, corpuri de iluminat interior, utilaje de intretinere.
Tabel nr. 3 – Lista receptoarelor electrice
Nr. crt. Tip receptor, destinatia Putere nominala
Pn [W] Numar de
receptoare Putere instalata Pi
[kW]
ILUMINAT EXTERIOR 12,5
1. Corpuri de iluminat cu vapori
de sodiu 250W 250 50 12,5
CONTROL – RECEPTIE –
CANTAR 9,9
2. Corp iluminat fluorescent 2 x
36 W 72 10 0,7
3. Cantar rutier 1.200 1 1,2
4. Calorifer electric 2.000 3 6,0
5. Calculator 500 4 2,0
ADMINISTRATIE 38,6
6. Corp iluminat fluorescent
2x36W 72 15 0,4
7. Corp iluminat fluorescent
4x18W 72 5 1,0
8. Corp iluminat fluorescent
2x18W 36 2 0,1
9. Corp iluminat 1x60W 60 4 0,2
10. Corp iluminat 1x40W 40 1 0,1
11. Corp iluminat siguranta
2x8W 16 4 0,1
12. Calculator 500 4 2,0
13. Imprimanta 500 2 1,0

14. Multiplicator 400 1 0,4
15. Sisteme de control si
alarmare 500 2 1,0
16. Aparate de laborator 500 2 1,0
17. Ventilator laborator 500 1 0,5
18. Centrala termica
(electrica) 28.800 1 28,8
19. Actionare poarta acces 1.000 1 1,0
GARAJ + ATELIER 26,9
20. Proiector de exterior cu
vapori 70W 70 5 0,4
21. Corp iluminat fluorescent
2x36W 72 17 1,2
22. Corp iluminat fluorescent
2x18W 36 1 0,1
23. Plafoniera protejata 1x40W 40 1 0,1
24. Corp iluminat etans 24V –
1x25W 25 2 0,1
25. Masina de gaurit 1.100 2 2,2
26. Aparat de sudura 8.800 1 8,8
27. Polizor 2.000 2 4,0
28. Redresor starter auto 4.000 1 4,0
29. Alte utilaje de intretinere 1.000 6 6,0
STATIE CARBURANTI 2,8
30. Corp iluminat Antiex 100W –
230V-50Hz 100 2 0,2
31. Electropompa 1,5 kW –
3x400V -50Hz 1.500 1 1,1
32. Electropompa 0,5 kW –
3x400V -50Hz 500 3 1,5
STATIE POMPE SPI
incendiu 14,5
33. Electropompa 11.0 kW –
3x400V -50Hz 11.000 1 11,0
34. Electropompa 1.5 kW –
3x400V -50Hz 1.500 1 1,5
35. Alte echipam. (control,
automatizare), rezerva 2.000 1 2,0
STATIE POMPE SP1 9,0
36. Electropompa 4.0 kW –
3x400V -50Hz 4.000 2 8,0
37. Ventilator 250W -3x400V –
50Hz 250 1 0,3
38. Automatizari, service,
iluminat 750 1 0,7
STATIE POMPE SP2 30,5

39. Electropompa 15.0 kW –
3x400V -50Hz 15.000 2 30,0
40. Automatizari, iluminat 500 1 0,5
PUT FORAT* 3,0
41. Electropompa 2.5 kW –
3x400V -50Hz 2.500 1 2,5
42. Automatizari 500 1 0,5
UNITATE EPURARE
LEVIGAT 90,0
43. Unitate epurare levigat
osmoza inversa 90,0 1 90,0
POMPA REZERVOR
LEVIGAT 4,2
44. Electropompa 3.7 kW –
3x400V -50Hz 3.700 1 3,7
45. Automatizari 500 1 0,5
STATIE EPURARE
COMPACTA 1,5
46. Electropompa 0.5 kW –
3x400V -50Hz 500 2 1,0
47. Actionari, automatizari 500 1 0,5
ARZATOR GAZ 20,4
48. Substatie biogaz 1.500 1 1,5
49. Arzator 18.350 1 18,4
50. Automatizari 500 1 0,5
STATIE CLORINARE APA
POTABILA 2,5
51. Statie clorinare
monobloc 2,0 kW -230V-
50Hz 2.000 1 2,0
52. Electropompa 0,5 kW –
3x400V -50Hz 500 1 0,5
REZERVA DE
INTERVENTIE 23,0
53. Rezerva interventie 23.000 1 23,0
REZERVA PENTRU
DEZVOLTARE 30,0
54. Rezerva pentru dezvoltare 30.000 1 30,0
TOTAL PUTERE
INSTALATA Pi[kW] – 319,3
Coeficient de utilizare mediu:
ku cf, PE 132/2003 0,7
Putere activa maxima absorbita
Pma = Pi x ku [kW] 223,5 kW

Factor de putere minim:
cosȹ [-] cf. HG 1007/2004 art. 48
Putere aparenta
S = Pma / cos ȹn [kVA] 0,92
242,9kVA
Pentru asigurarea necesarului de energie electrica au fost prevazute si:
1. O baterie de condensatoare automatizata de 60 kVAr in trepte, racordata pe barele de joasa
tensiune ale tabloului din post;
2. Un grup electrogen trifazat Diesel de 31 kVA (pentru PSI) cu functionare separata fata de sistem.
Postul de transformare (PT) montat in incinta depozitului este de tip prefabricat, in cabina de beton, cu
un transformator de 400 kVA.
Consumatorul nu solicit a conditii speciale in asigurarea indicatorilor de siguranta in alimentarea cu
energie electrica. Timpul maxim de intrerupere acceptat de consumator este cel necesar remedierii
defectiunilor din instalatiile furnizorului. Echiparea spatiilor de lucru cu in stalatiile electrice de distributie
forta si iluminat, necesare, este realizat conform normelor in vigoare, in functie de specificul si destinatia
spatiilor.
In statia de pompare PSI este racordata electropompa pentru hidranti exteriori. Pentru asigurarea
rezervei de alimentare separata fata de retea, pentru Statia de pompare PSI, s -a prevazut un grup
electrogen Diesel trifazat de 31 kVA -3×230/400V -50Hz. Grupul electrogen va functiona separat fata de
sistemul electroenergetic.
Statia de clorinare se aliment eaza separat.
Consumatorul va lua masurile necesare pentru compensarea energiei reactive la barele generale de joasa
tensiune, pana la un factor de putere mediu de 0,92, prin baterie de condensatoare.
1. Alimentarea cu energie electrica
Depozitul de deseuri este deservit de un post de transformare PT de tip compact, in cabina (anvelopa) de
beton, cu gabarit de 630 kVA – 20/ 0,4kV echipat in etapa actuala cu un transformator de 400 kVA. Postul
de transformare este amplasat in incinta depoz itului si este racordat la linia electrica de 20 kV existenta,
aflata la cca. 2,5 km de obiectiv. Racordul electric aerian de 20 kV este proiectat de catre operatorul de
distributie. Tabloul de joasa tensiune din postul de transformare are si rol de tablou general de joasa
tensiune TGD al depozitului. Tabloul TGD este cu acces din interior, din camera de joasa tensiune a
postului de transformare si este echipat cu plecarile necesare catre consumatorii de pe teritoriul
depozitului de deseuri.
2. Tablou electric general TGD
Tabloul general de joasa tensiune TGD -630A al depozitului, montat in postul de transformare, este un
dulap electric cu grad de protectie IP 44 echipat cu intreruptor general si plecari prin sigurante fuzibile tip
MPR sau intrerupătoare automat e. Barele generale de joasa tensiune ale TGD vor fi sectionate pentru
delimitarea consumului normal de cel vital.

Accesul la TGD este permis doar personalului autorizat conform legii. Intreruptorul general al TGD si
intrerupătorul sectie receptoarelor vita le sunt reglabile, tetrapolare si in constructie debrosabila, pentru
separare prin extragere la lucrarile de revizie a tabloului, sau in situatii care impun separarea vizibila.
TGD are o bara de nul si sistem de fixare mecanica a capetelor de cablu. Pentru plecarile din tablou spre
circuitele de utilizare, s -a prevazut racordarea conductorului de protectie din componenta cablului, pe
bara separata, de nul de protectie.
Pentru asigurarea rezervei de alimentare separata fata de retea, pentru Statia de pompare SPI (statie
pompe incendiu), s -a prevazut un Grup electrogen Diesel trifazat GE de 31 kVA -3×230/400V -50HZ,
singurul consum vital fiind statia SPI. Grupul electrogen este amplasat langa statia SPI, este cu pornire
automata si functioneaza separat fata de s istemul electroenergetic.
Pentru compensarea centralizata a energiei reactive, este prevazuta o baterie decondensatoare de 60
kVAr-400V-50Hz cu comutare automata, montata in compartimentul de joasa tensiune al postului de
transformare. Bateria este racorda ta pe barele de joasa tensiune ale TGD. Factorul de putere la care va
functiona consumatorul este: cos c Y 0,92.
Tablourile electrice si toate echipamentele electrice prevazute cu borna de legare la pamant din zona
obiectivului, sunt racordate la instalati a de legare la pamant prevazuta in proiect. In tabloul general TGD
sunt montate descarcatoare de supratensiune cu element inlocuibil, pe barele generale.
3. Distributia electrica pe teritoriul obiectivului
Distributia electrica pe teritoriul obiectivului se f ace din tabloul electric TGD. Distributia electrica se
realizeaza subteran prin LES JT (linii electrice subterane de joasa tensiune) cu cabluri de cupru masiv
avand izolatie din PVC, armate, tip CYAbY cu 4 conductoare (sistem TNC – coloane de alimentare a
firidelor si tablourilor) si 5 conductoare (sistem TNS – plecari din tablouri, catre circuite electrice de forta
sau iluminat interior, respectiv alimentare receptoare).
Urmatorii consumatori sunt alimentati prin cabluri subterane (coloane electrice) separ ate, racordate direct
in TGD:
3. Iluminat exterior (3 circuite);
4. Control receptie si cantar;
5. Cladire administrativa si centrala termica electrica;
6. Garaj si atelier;
7. Statie carburanti;
8. Statie pompe SPI incendiu (consumator vital avand rezerva Grupul electrogen );
9. Statie pompe SP1 spalare;
10. Statie pompe SP2 levigat si pompa rezervor levigat;
11. Statie clorinare apa potabila;
12. Unitate epurare levigat;
13. Arzator gaz.
Distributia se realizeaza subteran prin cabluri de cupru masiv cu izolatie din PVC, armate, tip CYAbY.
Tipurile profilelor LES (tip M1…M4, T1…T3) sunt: tip M in trotuar sau zona verde in strat de nisip,
respectiv tip T in tub PVC inglobat in beton, la subtraversarea carosabilului.
1. Instalatia de legare la pamant

Instalatia de legare la pamant este comuna pentru protectie electrica si pentru instalatia de paratrasnet in
zona cladirilor cu personal si a instalatiilor tehnologice, iar sistemul are rezistent a de dispersie de cel mult
1 Ohm. Pentru prizele de pamant se folosesc cu prioritate drept electrozi naturali elementele metalice in
contact cu pamantul ale constructiei sau instalatiei, realizandu -se prize de pamant naturale.
Instalatia este completata cu prize de pamant artificiale locale pana la obtinerea rezistentei de dispersie
prescrise. Prizele de pamant artificiale se executa cu electrozi din teava de otel zincat ȹ 2” si lungimea de
2,5 m montati vertical si platbanda din otel zincat 40×4 mm pozata in sant. Partea de sus a electrozilor si
platbabdei, sunt ingropate ingropate la cota de -0,50 m fata de cota terenului natural, CTN. Distanta
dintre electrozi este de aprox. 5m (2xL).
Traseul de amplasare a electrozilor si platbenzii, urmeaza conturul con structiilor in care exista instalatii
electrice, la distantele prevazute de normativul I20 -2000 fata de fundatii sau conducte metalice si evita,
pe cat posibil, zonele circulate. Legatura electrica dintre electrozi si platbanda se face prin sudura
electric a.
Imbinarile electrice dintre doua platbande este realizata prin suprapunerea capetelor pe o lungime de cel
putin 10 cm, iar contactul se asigura prin sudura electrica. Toate sudurile se protejeaza anticoroziv.
In spatiile tehnice (garaj, atelier, statii de pompare) este executata centura interioara de legare la
pamant la care se racordeaza masele metalice ale echipamentelor, utilajelor si sculelor de lucru
alimentate cu energie electrica. In spatiile tehnice si sanitare este executata bara si legaturile d e
echipotentializare. Legaturile dintre priza electrica de pamant si tablourile electrice se face prin piese
demontabile (eclise), cu suruburi mecanice galvanizate. De -a lungul traseului cablurilor electrice de forta
se pozeaza in profilul liniei electrice subterane (LES) banda OlZn cu rol de nul de protectie.
Instalatia de legare la pamant pentru reteaua de iluminat exterior cuprinde prizele de pamant naturale
ale stalpilor (armaturile stalpilor) si prize de pamant artificiale realizate la stalpii electric i de iluminat. In
reteaua de iluminat exterior s -au prevazut prize de legare la pamant la stalpi, la distante de cca. 250 m.
Rezistenta prizei de legare la pamant pentru paratrasnet poate fi de cel mult 10 Ohm daca priza este
artificiala si de cel mult 5 O hm, daca priza este naturala. De -a lungul traseului cablurilor electrice de
iluminat exterior este pozat in profilul liniei electrice subterane (LES), banda OlZn cu rol de nul de
protectie. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat si cutiilor de distr ibutie de iluminat se vor lega la
pamant.
2. Instalatia electrica de paratrasnet
Instalatia electrica de paratrasnet este formata din tije de captare de 2 m din OlZnȹ18 mm montate pe
varful stalpilor electrici de iluminat indicati in planul instalatiilor elec trice. Se asigura acoperirea zonelor
circulate si protectia instalatiilor tehnologice amplasate in exterior.
Pentru stalpii de iluminat din zona depozitului, se asigura descarcarea curentului de trasnet, astfel incat
unda de supratensiune sa nu afecteze iz olatia cablurilor de iluminat si sa nu se propage spre tabloul
electric. In tabloul general TGD se vor monta descarcatoare de supratensiune pe barele generale.
3. Instalatii electrice interioare
1. Cladirea administrativa, cladire receptie, garaj – atelier servi ce
Distributia electrica in spatiile aferente cladirii administrative se face din tabloul electric de interior TFAd,
prin conductoare de cupru tip FY montate in tuburi de protectie electrica etanse tip IPEY, ingropate in

zidarie. Circuitul centralei termic e electrice de 28,8kW folosite la prepararea agentului termic pentru
incalzirea spatiilor administrative, este alimentat separat prin intermediul unui circuit electric trifazat
racordat in firida FDA amplasata in exteriorul corpului administrativ. Din firi da FDA este alimentat si
tabloul TFAd. Celelalte circuite electrice sunt de tip monofazat, asigurand alimentarea prizelor si a
corpurilor de iluminat. Prizele electrice sunt cu contact de protectie si se monteaza in doze de aparat sub
tencuiala.
In laborat or si in camera centralei termice prizele si corpurile de iluminat sunt protejate antiexplozie.
Corpurile de iluminat sunt cu tuburi fluorescente si balast electronic (nu necesita compensare). In
grupurile sanitare, vestiar, sala de mese, corpurile de ilum inat sunt de tip protejat la umezeala si praf.
Comanda iluminatului se face cu intrerupatoare si comutatoare unipolare, montate in doze de aparat sub
tencuiala.
In cladirea garajului, distributia se face din tabloul de interior TFGS (racordat prin cablu su bteran la TGD)
prin cabluri din cupru masiv de tip CYYF, montate aparent sau in tavanele sau peretii dublii. In garaj si
atelier sunt montate proiectoare protejate, pentru iluminat general, pe stalpii metalici si corpuri de
iluminat local, pe perete. In at elier sunt montate suplimentar prize si corpuri de iluminat de 24V c.a. in
spatiul de lucru situat sub nivelul pardoselii.
Constructia receptiei este alimentata prin cablu subteran, din TGD. Distributia interioara se face din
tabloul existent in echiparea constructiei.
Tablourile electrice se echipeaza cu intreruptor general tetrapolar debrosabil pe intrare, intreruptoare
automate cu protectie magnetotermica pe plecari, cleme, bare de nul de lucru si nul de protectie, sistem
de fixare mecanica a capetelor de cablu.
1. Instalatii de iluminat de siguranta
Corpul administrativ, Cladirea garajului, Cladirea de receptie si statiile de pompare sunt prevazute cu
instalatii electrice de iluminat de siguranta, cu Luminoblocuri cu acumulator si redresor (sursa proprie de
alimentare). Acumulatoarele cu care sunt echipate corpurile de tip luminobloc, asigura un iluminat de
siguranta de minim 8 ore.
2. Instalatii de curenti slabi
In toate spatiile cu activitate permanenta si in birouri, laborator, receptie, este prevazuta o retea
structurata de telefonie si date. Instalatia este executata in tub de protectie ingropat in perete sau pat de
cablu apli cat de -a lungul peretelui, cu cablu tip UTP Cat. 5 montandu -se prize modulare RJ45 si RJ11.
Postul de paza permanenta este echipat cu sisteme de monitorizare circulatie, acces si PSI.
Pentru cazurile de scurte intreruperi ale alimentarii cu energie electri ca, sistemul de monitorizare dispune
de sursa de rezerva tip UPS.
3. Distributii electrice de forta pentru instalatii tehnologice
Toate tablourile electrice de forta sunt alimentate din tabloul electric general TGD prin cabluri electrice de
cupru montate subteran, de 0,4 kV izolate cu PVC si armate cu banda metalica.
Cablurile electrice de alimentare a tablourilor, se monteaza ingrop at in santuri, la adancimea de 0,7 -0,80
m fata de cota terenului natural CTN. Conform plansei de retele electrice, pe unele trasee, cablurile sunt

in acelasi sant, cate doua sau mai multe.
Tablourile electrice de forta sunt de tip dulap electric, cu protec tie minim IP 54, asezate pe suporturi din
beton armat, cu parapetul de 0,50 m. Toate carcasele metalice ale dulapurilor electrice (tablourilor), vor fi
racordate prin eclise de separatie la priza electrica de pamant.
Sigurantele si intreruptoarele electric e sunt dimensionate in functie de puterea receptoarelor, sectiunea
cablului de alimentare si curentul de scurt circuit.
Tablourile electrice sunt asigurate cu sisteme de inchidere actionate cu chei speciale.
Toate cheile tablourilor electrice sunt gestiona te numai de electricianul de serviciu instruit pentru lucrul cu
instalatii aflate sub tensiune electrica.
Instalatia electrica de iluminat exterior
Instalatiile electrice de iluminat exterior sunt alimentate din tabloul electric general TGD, prin cablu
electric subteran armat tip CYAbY (3 circuite). Sectiunile cablurilor tin seama de caderea de tensiune la
capete si de dezvoltarea ulterioara a depozitului, prin amenajarea celulelor de depozitare nr. 2 si nr. 3.
Corpurile de iluminat sunt instalate pe stalpi din beton armat tip SE 4. Fiecare stalp electric este dotat cu
o cutie de sigurante electrice. De asemenea, corpurile de iluminat sunt racordate la priza de pamant.
Aprinderea si stingerea lampilor pentru iluminatul electric exterior, se poate face manual , local de la
tabloul electric general TGD, sau automat prin luxomat sau ceas programator, care poate comanda
aprinderea si stingerea lampilor in functie de lumina existenta sau a programarii anticipate. Comanda
aprinderii manuale se face si de la distanta , din cladirea receptiei.
Fiecare stalp electric are placuta de avertizare cu inscriptia asupra pericolului de electrocutare.
Personalul si echipamentele de exploatare
Necesarul de personal pentru exploatarea depozitului judetean de deseuri nepericuloase d e la Girov,
avand in vedere si acoperirea perioadelor de concendii de odihna sau boala este de 21 de persoane cu
urmatoarea structura:
1. 1 sef depozit;
2. 1 supraveghetor;
3. 1 muncitor calificat;
4. 9 soferi;
5. 1 secretara;
6. 4 portari;
7. 4 muncitori necalificati.
Pentru gestionarea si exploatarea depozitului judetean de deseuri nepericuloase de la Girov, au fost
achizitioante urmatoarele utilaje:
1. 2 compactoare pentru deseuri;
2. 2 autoincarcatoare;
3. 2 camioane pentru transport;
4. 2 autoutilitare tip pick up.
Depozitul de deseuri ocupa o suprafata totala de 27 ha. Depozitul de deseuri este construit pentru o

durata de viata de 21 ani si cuprinde 3 celule, din care prima celula va functiona 5 ani.
Bilantul suprafetelor ocupate de depozit este urmatorul:
1. Zona administrativa 900 mp;
2. Celula 1 195 mp;
3. Celula 2 150 mp;
4. Celula 3 860 mp;
5. Structuri auxiliare 895 mp;
Suprafetele utile, in care se depoziteaza deseurile, sunt:
6. Celula 1 530 mp;
7. Celula 2 700 mp;
8. Celula 3 100 mp.
In prima etapa se realizeaza celula 1 a carei capacitate este de aprox. 980.000 mc.
Instalatie generala de evacuare
Prevenirea si controlul integrat al poluarii se ocupa de un anumit tip de impact asupra mediului, in care
trebuiesc luate in considerare pentru a determina daca poate fi vorba despre o modificare substantiala.
Cu toate acestea, modificarile in eliberarea substantelor poluante sunt cel mai probabil cauzele
modificarilor esentiale. In acest sens, trebuie sa se aiba in vedere schimbarile din:
9. Substantele descarcate, daca o n oua substanta a fost descarcata, trebuie sa fie luate in
considerare daca aceasta ar putea avea efect negativ semnificativ. Totusi, daca aceasta noua
descarcare a fost insotita de o reducere a descarcarii unei alte substante, atunci ar fi potrivit de
considerat orice similaritate a efecteor celor doua substante. Daca efectul noii substante va fi
aproape similar cu cel al substantei anterior utilizata si aflata acum in cantitate redusa, atunci
schimbarea nu poate fi considerata esentiala;
10. Nivelul descarcaril or oricaror substante specifice. O crestere a nivelului descarcarilor va necesita o
modificare esentiala doar daca va exista o crestere semnificativa a efectelor negative asupra
mediului. Testul de semnificatie nutrebuie sa se bazeze pe cresterea relativa a descarilor dintr -un
anumit loc, ci pe efectul absolut pe care acele descarcari le vor avea asupra mediului;
11. Tipul descarcarilor oricaror substante specifice. In afara de cresterea nivelului descarcarilor, alte
modificari pot include modificari ale temper aturii, presiunii, vascozitatii, aspectului, starii de
agregare, marimii si formei particulelor, culorii si a densitatii, trebuie avuta in vedere posibilitatea
ca astfel de modificari sa nu aiba efecte negative semnificative.
Levigatul generat de masa de d eseuri depozitate in celula 1 este colectat prin intermediul a 9 linii de
drenuri alcatuite din tuburi de PEID cu fante cu diametrul de 355 mm, Pn16, orientate de la est la vest.
Cele 2 ramuri ale conductei colectoare deverseaza levigatul in caminul CV10, de unde ajunge in statia de
pompare SP1.
Statia de pompare SP1 are rolul de a pompa levigatul colectat de pe depozit in rezervorul de stocare a
levigatului inainte de intrarea in statia de osmoza inversa. Rezervorul tampon are rolul de a inmagazina
diferen ta dintre debitul maxim de levigat ce poate aparea la precipitatii abundente si capacitatea de
tratare a statiei de osmoza inversa.
Rezervorul este suprateran si are o capacitate utila de 700 mc.

Sistemul de tratare prin osmoza inversa este instalat intr -un container izolat termic, ventilat si incalzit,
cu urmatoarele dimensiuni: 12,192 x2,438×2,591 m.
Capacitatea statiei de tratare este de 96 m3/zi.
Efluentul rezultat (permeatul) este transportat in chesonul statiei de pompare SP2. Debitul maxim de
permeat este de 70% din capacitatea statiei de epurare. Statia de pompare a permeatului este de tip
cheson din PEID cu diametrul de 2 m si adancimea de 3 m in care se monteaza 2 pompe submersibile
(1+1 rezerva) cu un debit de 10 l/s, o inaltime de pompare de 10 m si N= 1KW. Permeatul rezultat din
procesul de epurare impreuna cu apa uzata epurata in mini -statia de epurare sunt pompate in paraul
Valeni .
Concentratul rezultat din statia de osmoza inversa este evacuat intr -un bazin, cu un volum util de 105
m3. Bazinul este executat in sapatura cu dimensiunile in plan 18,00 x 13,00 m si adancimea de 2,50 m.
Panta taluzelor este de 1:1 si este impermeabilizat cu folie PEID rugoasa si rezistenta la radiatia
ultravioleta. Concentratul este stocat in bazin pentru o perioada de circa 1 saptamana, dupa care este
colectat si trimis spre eliminare catre un operator economic autorizat.
Apa provenita din spalarea autovehiculelor si colectata de rigola cu gratar a statiei este condusa
printr -o conducta din PVC cu Dn 250 mm si lungi mea de 30,00 m in separatorul de hidrocarburi SH1 cu
capacitatea de 1l/s, dupa care ajunge in ministatia de epurare prin caminul C2.
Mini – statia de epurare are o capacitate de 15 mc/h si evacueaza apa epurata printr -o conducta din
PVC cu diametrul de 160 mm si lungimea de 12,5 m in statia de pompare SP2 de unde este pompata
impreuna cu permeatul in paraul Valeni.
Apa din precipitatii tratata de separatorul de hidrocarburi SH2 din decantor, precum si apa ce trece
prin by – pass – ul decantorului ajunge in caminul C3 si apoi prin intermediul unei conducte din PVC cu
diametrul de 350 mm si lungimea de 24 m in canalul de desecare.
Colectarea apelor meteorice din zona administrativa se face prinr -un sistem de rigole cu gratar cu
latimea de 50 cm si adancimea va riabila, amplasate pe marginea drumului de asfalt care conduc apele
pluviale intr -un decantor cu capacitatea de 35 mc. Decantorul este dotat cu o pompa submersibila ce
pompeaza apa cu suspensii din zona radierului in caminul C6 al retelei de canalizare de unde ajunge in
ministatia de epurare.
Apa conventional curata de la suprafata deversorului trece printr -un separator de hidrocarburi si apoi este
deversata in caminul C3 al retelei de canalizare, de unde este trimisa in emisar. Decantorul a fost
proiectat pentru a decanta suspensiile si a elimina hidrocarburile antrenate de pe zona administrativa,
calculul facandu -se pentru o ploaie cu intensitatea de 160 l/s si durata de 7 minute. Dupa primele 7
minute, se considera ca apa din precipitatii este conventiona l curata si poate fi dirijata prin bypassul
decantorului direct in emisar.
Bazinul de retentie este o constructie paralelipipedica din beton armat cu dimensiunile in plan de 10,30
x 3,10 m si adancimea de 3,20 m, cu un volum util de decantare de 30 mc.
Constructia are doua compartimente:
12. In primul compartiment se produce sedimentarea aluviunilor si pomparea lor cu o pompa
submersibila cu Q = 0,5 l/s si H = 10 m, in caminul de vizitare C7 prin intermediul unui furtun
flexibil racordat la o conducta din PVC c u diametrul de 110 cm, de unde ajunge in mini -statia de

epurare;
13. In al doilea compartiment al decantorului este montat un separator de hidrocarburi cu
capacitatea de 3 l/s care, prin deversorul din primul compartiment, preia si trateaza apa de
suprafata po tential infestata cu hidrocarburi.
In rigola de acces in decantor este montata o conducta de by – pass din PVC cu diametrul de 350 mm cu
radierul mai sus cu 10 cm fata de radierul rigolei pentru evacuarea apei in exces ce nu poate fi prelucrata
de decantor, in caminul de vizitare C4 si apoi in emisar. Dupa iesirea din separatorul de hidrocarburi apa
pleaca printr -o conducta din PVC cu diametrul de 350 mm in caminul C4, de unde ajunge in emisar.
Zona interna de depozitare
In functie de natura deseurilor depozitate, depozitul de la Girov este un depozit pentru deseuri
nepericulase „ Depozit de deseuri clasa „b ”, conform prevederilor HG 349/ 2005 .
La depozit nu vor fi acceptate deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate,
vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a deseurilor nepericuloase si care satisfac
criteriile relevante de acceptare intrucat depozitu l nu este prevazut cu o celula separata destinata acestor
tipuri de deseuri: