Amenințări la Adresa Securității Naționale a României Abordate Prin Prisma Riscurilor și Oportunităților Create de Această Poartă de Intrareieșire la Mare
Cuprins
Introducere:………………………………………………………………………………………….3;
CAPITOLUL I
România în geopolitica Mării Negre……………………………………………………7;
1.1.Elemente generale-România
1.2.Rusia……………………………………………………………………………………….10;
1.3.Turcia………………………………………………………………………………………14;
1.4 Bulgaria…………………………………………………………………………………..17;
1.5 Georgia……………………………………………………………………………………20;
CAPITOLUL AL II-LEA
2.Ucraina:…………………………………………………………………………………………..21;
2.1.Relațiile bilaterale româno-ucrainiene………………………………………25;
2.2.Prezentarea evenimentului responsabil stării de insecuritate……..30;
2.3. Riscuri și Soluții………………………………………………………………………38;
2.3.1 Militare………………………………………………………………………………..38;
2.3.2 Incertitudini privind alimentarea energetică din partea Rusiei……42;
2.3.3 Amplificarea fenomenlui de crimă organizată transfrontalieră……45;
2.3.4 Creșterea numărului de atacuri cyber de sorginte rusă……………..47;
2.3.5 Atac asimetric din partea Rusiei……………………………………………..48;
2.4 Oportunități…………………………………………………………………………….54;
3.Posibile scenarii de evoluție ale conflictului din Ucraina……………………56;
4.Concluzii………………………………………………………………………………………….58;
5.Bibliografie:…………………………………………………………………………………….59;
6.Lista anexelor:…………………………………………………………………………………63;
Introducere:
România joacă un rol deosebit de important în Zona Mării Negre. Ca stat de graniță al NATO și al UE, România are un plus de responsabilitate în a opri la granițele sale manifestarea riscurilor și amenințărilor identificate, integrându-se, în același timp în organizațiile cărora le este membră
Datorită încheierii Războiului Rece și transformării UE în principalul ,,centru economic,, dintre Atlantic și Urali, s-au restructurat și relațiile economico-comerciale în special în regiunea Mării Negre și zonelor de influență adiacente acesteia precum Armenia, R. Moldova, Azerbaidjan.
România și-a definit viziunea asupra spațiului Mării Negre, în Carta Albă a Securității și Apărării Naționale: ,,spațiul Mării Negre reprezintă în același timp o oportunitate și o sursă de risc, aflându-se la interferența a două axe strategice : Marea Neagră – Marea Mediterană, respectiv flancul sudic al NATO, zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică, afectată în principal de riscuri transfrontaliere ; Marea Neagră – Caucaz – Marea Caspică, spațiu de tranzit pentru resursele energetice ale Asiei Centrale, influențat de anumite forme de instabilitate subregională provenite din zona Asiei Centrale”
Acum România se află în cel mai dinamic context de securitate de după 1989, schimbările contextului internațional afectându-ne în mod direct datorită procesul de globalizare în care ne aflăm în acest moment.
Pentru a putea fi o țară ,,prezentă,, timpurilor pe care le trăim România a fost și este nevoită să își asume rolul de membru al Uniunii Europene și NATO și obsevator respectiv parte implicată în diversele uniuni de la M.Neagră: Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa; Comunitatea Statelor Independente; GUAM; Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI); Procesul de Cooperare Sud-Est Europeană (SEEPC);
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (SPSEE); Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC); Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN); Centrul Energetic Regional la Marea Neagră; Comisia Mării Negre; Banca pentru Comerț și Dezvoltare la Marea Neagră (BSTDB);Grupul de Cooperare Navală la Marea Neagră (Blackseafor); Brigada Sud-Est Europeană (Seebrig); Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est; Forța Regională de Intervenție Dunăre-Marea Neagră.
Demersurile necesare pentru îndeplinirea acestor roluri au fost absolut esențiale în procesul de evoluție al României, fiind obiective strategice dupa perioada anilor 1989, ca atare suntem prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Uniunea Europeană, relațiile diplomatice cu aceasta datând din 1990, 1991 fiind anul semnării primului document România-UE: Acordul de Comerț și Cooperare. Din acel an au urmat câteva date esențiale pentru procesul de aderare dar în cele din urmă obiectivul a fost îndeplinit, România devenind membră a Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007.
Pe lângă beneficiile avute în urma integrării UE, important este să evidențiem avantajele Uniunii Europene în urma aderării țării noastre și anume: datorită amplasării geopolitice a României ,Uniunea Europeană își va îmbunătății relațiile cu Orientul Mijlociu,Turcia ,Asia Europa de Est iar prin intermediul SECI(Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei), și prin intermediu programului de vize pentru state precum:Republica Moldova, Rusia ,Ucraina, Turcia, Belarus, Muntenegru, România are oportunitatea de a deveni un factor decizional în regiune. De asemenea, pentru Uniunea Europeana, România este considerată a fi atât o țară din Europa Occidentală cât și din Balcani, obiectivele, sau mai bine zis direcția României este acea de obține o mai bună integrare euro-atlantica ,respectiv contribuirea la un mediu stabil de securitate în Marea Neagră.
De stabilitatea mediului de securitate este responsabilă alianța NATO, care a devenit actor riveran Mării Negre odată cu aderarea Turciei (1952), însă, pe parcursul Războiului Rece, implicarea sa în regiune a fost aproape nulă. Abia după 2004, când România și Bulgaria iau devenit membre, implicarea Alianței în regiunea Mării Negre s-a amplificat, în special spre sfârșitul anilor ’90, când atenția SUA a fost atrasă de resursele energetice caspice. România este primul stat din regiune care aderă la Parteneriatul pentru Pace(26.ianuarie.1994). Anul 1990 a fost anul în care am început primii pași spre NATO, Secretarul general al NATO ,Manfred Worner fiind invitat să viziteze România, marcând astfel debultul unei serii de ,,tatonări,, privind posibilitatea României de aderare, anul 1997 fiind unul marcant datorită probabilității neîmplinite de aderare în cadrul NATO , dar devenind totuși în octombrie 1998 ,,calea aeriană,, spre Kosovo, parlamentul aprobând folosirea spațiului aerian de către Alianță în scopul îndeplinirii misiunilor militare îndreptate împotriva Iugoslaviei sau ,,situații excepționale și de urgență,,. În cele din urma după ani de schimbări în cadrul sistemului național de apărare și certitudini în privința loialității pe care România o oferă NATO, data aderării fiind : 29.03.2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice.Aderarea la NATO a echivalat cu un proces de transformare și reformare a forțelor armate, inclusiv a celor navale. Dar, ceea ce trebuie reținut este faptul că prin statutul de stat membru al NATO și UE, România este racordată direct la toate dinamicile acestora, inclusiv în materie de apărare și configurare a forțelor.
Rolul României în NATO este acela de a contribui la următoarele obiective:
,,1.O Alianță robustă și relevantă, bazată pe un parteneriat transatlantic solid,
2.Îndeplinirea responsabilităților de membru NATO legate de participarea la misiunile Alianței,
3.Promovarea rolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelor și cooperării regionale în vecinătatea imediată a României(Balcani,Marea Neagră),
4.Dezvoltarea parteneriatelor NATO cu UE și ONU,
5.Susținerea procesului de transformare a NATO,,
Atât NATO cât și UE au ca interese stabilitatea și producerea de securitate în spațiul geografic vizat de Marea Neagră, acest lucru fiind posibil prin intermediul României.
Marea Neagră pentru România reprezintă spațiul maritim de aproximativ 20.000 de kilometri pătrați, compus din ape maritime interioare:753 de kilometri pătrați, mare teritorială: 4.487 de kilometri pătrați, zonă contiguă:4.460 de kilometri pătrați, și zonă economică exclusivă:10.300 de kilometri pătrați, resursele de hidrocarburi fiind semnificative.
Relevanța Marii Negre pentru NATO este bazată pe considerente multiple, regiunea Mării Negre incluzând nu doar state membre/partenere NATO dar și state ce doresc să fie parte a NATO.
Prezența instituțiilor democratice și eficiente în zona sferei de securitate a Mării Negre este o necesitate, regiunea fiind o cale de acces pentru resursele de petrol și gaze transportate dinspre Asia Centrală si Caucaz spre Europa, securitatea infrastructurii energetice fiind esențială pentru infrastructura energetică a Europei.
Marea Neagră joacă un rol important în geopolitica energetică nu doar din cauză că e indubitabil un spațiu de tranzit pentru resursele de petrol și gaz natural din Rusia și Orientul Mijlociu către Europa, ci și un spațiu cu resurse energetice considerabile. Spre exemplu, în 2009, în cadrul Black Sea Energy & Economic Forum al Consiliului Atlantic, președintele Turkish Petroleum, Mehmet Uysal, susținea că, în următoarele decenii, Marea Neagră ar putea înlocui Rusia ca principală sursă de energie. De asemenea flexibilitatea cooperării pentru crearea unui mediu de securitate în jurul Mării Negre este dată și de multitudinea de dimensiuni cuprinse, de exemplu:Operațiunea Black Sea Harmony, ce contribuie la întărirea securității maritime, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), cooperarea navală în cadrul Blackseafor etc.
Așa cum am menționat anterior România are șanse de a se afirma ca putere regională la Marea Neagră datorită contextului la care este supusă. Criza din Ucraina, criza Orientului Mijlociu și a riscurilor ce derivă din acestea situează România în fața unei noi oportunități și anume acea de se adapta la noile provocări provenite din crizele geopolitice menționate prin ofensivitate și adaptabilitate la propriile nevoi devenind astfel un partener de nădejde al Alianței.
Cu toate acestea, datorită ultimelor evenimente petrecute în mediul internațional de securitate precum criza din Ucraina și cea din Orientul Mijlociu, România este nevoie să adopte o poziție fermă în cadrul relațiilor diplomatice adiacente Mării Negre.
Ca atare , această lucrare de licență își propune să explice relațiile diplomatice pe care România le are cu Marea Neagră, oferind descrierea fiecărui stat riveran Mării Negre și al relației dintre România și statul respectiv. De asemenea, această lucrare oferă un studiu de caz cu subiectul Ucraina având rol de explicare și înțelegere a fenomenului ce a destabilizat mediul de securitate din Marea Neagră și de a semnala riscurile și oportunitățile oferite de această situație României.
Capitolul I
România în geopolitica Mării Negre
Marea Neagră reprezintă pentru România un element istoric identitar, un reper economic esențial, un liant al relațiilor cu statele riverane și o oportunitate de afirmare pe plan regional, respectiv internațional în condițiile actuale.
Situată între Europa și Asia, aceasta se întinde pe o suprafață de 423.488 km², granița stabilită de geografi între cele două continente , pe Caucaz și Bosfor taie această mare în două părți inegale , cea mai maenea flexibilitatea cooperării pentru crearea unui mediu de securitate în jurul Mării Negre este dată și de multitudinea de dimensiuni cuprinse, de exemplu:Operațiunea Black Sea Harmony, ce contribuie la întărirea securității maritime, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), cooperarea navală în cadrul Blackseafor etc.
Așa cum am menționat anterior România are șanse de a se afirma ca putere regională la Marea Neagră datorită contextului la care este supusă. Criza din Ucraina, criza Orientului Mijlociu și a riscurilor ce derivă din acestea situează România în fața unei noi oportunități și anume acea de se adapta la noile provocări provenite din crizele geopolitice menționate prin ofensivitate și adaptabilitate la propriile nevoi devenind astfel un partener de nădejde al Alianței.
Cu toate acestea, datorită ultimelor evenimente petrecute în mediul internațional de securitate precum criza din Ucraina și cea din Orientul Mijlociu, România este nevoie să adopte o poziție fermă în cadrul relațiilor diplomatice adiacente Mării Negre.
Ca atare , această lucrare de licență își propune să explice relațiile diplomatice pe care România le are cu Marea Neagră, oferind descrierea fiecărui stat riveran Mării Negre și al relației dintre România și statul respectiv. De asemenea, această lucrare oferă un studiu de caz cu subiectul Ucraina având rol de explicare și înțelegere a fenomenului ce a destabilizat mediul de securitate din Marea Neagră și de a semnala riscurile și oportunitățile oferite de această situație României.
Capitolul I
România în geopolitica Mării Negre
Marea Neagră reprezintă pentru România un element istoric identitar, un reper economic esențial, un liant al relațiilor cu statele riverane și o oportunitate de afirmare pe plan regional, respectiv internațional în condițiile actuale.
Situată între Europa și Asia, aceasta se întinde pe o suprafață de 423.488 km², granița stabilită de geografi între cele două continente , pe Caucaz și Bosfor taie această mare în două părți inegale , cea mai mare fiind europeană.
Stele riverane acesteia sunt următoarele: Ucraina, România, Bulgaria, Turcia, Georgia și Rusia, dar datoriă influenței , importanței și dinamicii mediului de securitate acestea afectează și statele din zona extinsă a Mării Negre, precum: Moldova, Armenia și Azerbaidjan.
Având în vedere evenimentele istorice ce s-au petrecut în jurul acestui reper geografic și importanța evoluțiilor actuale nu putem decât să încercăm a găsi o explicație. Factorii care evidențiază importanța geopolitică a Mării Negre sunt următorii: zona de confluență a trei regiuni de mare importanță geopolitică:Peninsula Balcanică, Europa de Est și Asia Mică, limita de nord a flancului NATO și un segment din granița de sud a Federației Ruse, prezența rutelor de transport al hidrocarburilor și nu în ultimul rând M.Neagră reprezintă poarta de ieșire la oceanul planetar pentru:Ucraina, România, și țările transcaucaziene.
Demn de menționat este și faptul că pe teritoriul României sunt prezente comunitățile statelor riverane precum, bulgari: 8025 de persoane, ucrainieni:în jur de 61.000 persoane, turci:în jur de 33.000 de persoane, ruși în jur de 40.000 de persoane lucru ce reprezintă un liant și un garant al încrederii pe scena actorilor statali rivereni Mării Negre.
România o țară cu o populație estimată la 21.790.479 de oameni un PIB estimat la 188,8 mld$ reprezintă una din cele mai prospere țări riverane, Marea Neagră reprezentând pentru România un spațiu maritim de aproximativ 20.000 de kilometri pătrați, compus din ape maritime interioare:753 de kilometri pătrați,mare, mare teritorială: 4.487 de kilometri pătrați, zonă contiguă:4.460 de kilometri pătrați, și zonă economică exclusivă:10.300 de kilometri pătrați, resursele de hidrocarburi fiind semnificative.
Având în vedere mediul de securitate tensionat în Marea Neagră, România este nevoită să își clarifice obiectivele, competițiile , tensiunile, crizele și conflictele fiind în continuare prezente în mediul său de securitate, ,,tensiunile fiind identificate prin sentimente de ostilitate cauzate de o balanță neechilibrată între tendințe opuse,, iar crizele declașându-se atunci când nu pot fi rezolvate tensiunile.Mai semnificative decât crizele sunt conflictele militare, care ocupă un loc generos pe agenda mediului internațional.Principalele tendințe ale mediului internațional sunt cele de globalizare, industrializare, evoluție tehnologică, democratizare, globalizare legislativă, formarea de diverse forme de cooperări. Considerând tendințele actuale și provocările sunt pe măsură: proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul internațional și conflictele armate (prezente și în zone precum:Transistria, Caucaz, Orientul Mijlociu, etc), decalajele economico-sociale, creșterea demografică, sărăcia, migrația ilegală, degradarea mediului, probleme privind guvernarea eficientă.
Obsevând tendințele actuale în mediul de securitate și interconectivitatea dimensiunilor acesteia datorită procesului de globalizare considerăm necesar alegerea unor obiective ce au rol de reper , pentru orice stat în regiunea în care acesta este situat și își asumă un rol activ în participarea la securitatea regională, precum cele ale României.
Primul obiectiv, este cel de securitate, securitatea fiind considerată element primordial în cadrul unei bune activități a statului: diminuarea amenințărilor privind suveranitatea spațiului aerian(prin intermediul poliției aeriene) precum și cele legate de terorism, crimă organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, provocările militare maritime.Al-doilea obiectivul ar fi cel militar concretizat în cooperări militare cu statele riverane, îndeosebi cele parte NATO.
Obiectivul numărul trei este cel economic și constă în participarea la proiectele regionale de dezvoltare economică, de exemplu exploatarea resurselor de hidrocarburi/ transportarea acestora și dezvoltarea turismului.
Obiectivul numărul patru este cel politic, Marea Neagră prin faptul că ne asigură accesul la Oeanul Plantar ne oferă posibilitatea de a deveni putere maritimă prin prisma importanței date de deținerea în totalitate a Dunării maritime și de ieșirea la Marea Neagră.Desigur, ultimul obiectiv este la fel de important și anume cercetarea științifică în scopul dezvoltării tehnologiei maritime și identificarea de noi resurse.
Din punct de vedere economic România are resurse naturale estimate la un miliard de barili de petrol, 185 metri cubi gaze naturale , 4.2 mld.tone de cărbune, 7.5 milioane tone de uraniu, aur, marmură, fier, cupru , fond foriester, 10 milioane ha teren arabil.
Cu o economie de piață funcțională și recunosută pe plan internațional, România își menține stabilitatea economică și oferă un ritm constant de creștere. Structura economică se bazează pe industrie, agricultură, construcții și servicii.Industria se divide la rândul său în următoarele:energetică, extractivă, alimentară, prelucrare minereuri, siderurgia, industria alimentară, a materialelor de construcții, chimică, metalurgică etc.
Se pot observa anumite modificări în cea ce privește economia, și anume că există o scădere a ponderii agriculturii și industriei în cadrul PIB-ului, dar o creștere al contribuției din următoarele domenii:construcții, comunicații și servicii rezultând astfel o modernizare a economiei.De exemplu: 2007, 29,7% din populația activă(10.000.000 oameni) lucra în agricultură, 36,6% în industrie și 56,5% în servicii.
Reprezentativ sectorului economic românesc este dat de sidelurgi și metalurgie, ex:Mittal Steel Galați cu o cifră de afaceri în valoare de 2,1 mld euro(2015), grupul rus Mechel și de grupul olandez ALRO(capital rus) care domină piața internă a metalurgiei neferoase:ALRO Slatina , Alprom Slatina, Alum Tulcea.
Din punct de vedere energetic:România produce 55,8 mld KWh/an, consumă 49,9 mld.KWh/an având astfe o capacitate de export de 2,4 mld.KWh.
Producția de petrol pe zi este estimată la 92,390 bbl/zi(2013) resursele de petrol a României fiind estimate la 600 milioane de barili. Producția de gaz natural, este estimată la 11,4 miliarde de metri cubi anul, consumul fiind de 12 miliarde metri cubi anual, România încadrându-se astfel în categora statelor cu consum ridicat de energie prin comparație cu alte state UE raportându-ne prin comparație la suprafață și număr de locuitori.
În România , furnizori principalii de energie sunt următorii:piața gazelor naturale- Distrigaz Nord , Distrigaz Sud, preluate de Gaz de France, E.ON Ruhrgas respectiv Romgaz.
Piața eneregiei electrice este reprezentată de:ENEL(Italia)-Electrica Bana, Electrica Dobrogea, Electrica Muntenia SUD, E.ON(Germania) care deține Electrica Moldova și CEZ(Cehia), respectiv Electrica Oltenia.
Odată cu dezvoltarea economiei, s-a dezvoltat și infrastructura acumulând aproximativ:61 aeroporturi, 11.385 km cale ferată. 200.000 km șosele, 1735 km căi fluviale navigabile, 3674 km gaze naturale, 2.421km conducte petroliere, rezultând astfel o capacitate de export estimată la 40,2 mld$, principalii parteneri fiind: Italia, Germania, Franța, Turcia, Ungaria,UK.
Acestea fiind spuse , pe parcursul următoarelor subcapitole vom analiza relațiile bilaterale ale fiecărui stat riveran Mării Negre cu România, vom detalia elemente de natură militară și economică, respectiv socială pentru a ne putea crea o imagine de ansamblu asupra mediului de securitate adiacent țării noastre.
1.1 Rusia și Marea Neagră
Regiunea Mării Negre este una prioritară pentru securitatea Rusiei, având în vedere prezența NATO în fostele zone de influență ale Rusiei.
Rusia, cu o suprafața de 17.101.081 km reprezintă cea mai întinsă țară din lume.În ciuda întinderii aceasta reprezintă doar a opta țară din lume ca număr de locuitori, având în jur de 145 de milioane de locuitori.Aceasta se învecinează cu Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazakhstan, China, Mongolia și Coreea de Nord, fiind foarte aproape de SUA(insulele Diomede), Canada, Armenia,Iran, Turcia și Japonia(20 km de insulele Kurile).
După destrămarea URSS(1991) Rusia a devenit un membru important în cadrul CSI(Comunitatea Statelor Independente -Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâstan, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan, creată în 21.12.1991) dar rolul acesteia pe scena internațională a fost diminuat de-a lungul timpului datorită problemelor interne preum: scăderea demografice, corupție, proastei guvernări dar și datorită acțiunilor sale pe plan extern, precum: războiul Georgian, criza din Ucraina, anexarea Peninsulei Crimeea,alături de multe alte suspiciuni cu privire la activități precum atacul cyber: Red October având ca scop redobândirea statutului de putere globală.
Odată cu izolarea politică Rusia audevenit și mai agresiviă, venirea la putere a lui Vladimir Putin însemnând relansarea activităților de influență în țările foste URSS, reactivând vechi conflicte precum: Transnistria sau alimentând tensiunile deja existente și aflate la granița țărilor baltice:Estonia, Letonia,Lituania.
Așadar, Rusia încearcă din răsputeri să recupereze ,,terenul pierdut ,, cu mulți ani în urmă folosindu-se atât de mijloace hibrde de luptă cât și de cele clasice.Pentru a se putea impune, Rusia are nevoie de forțe militare semnificative, din datele furnizate de site-urile oficiale și declarații ale oficialilor forțele armate rusești însumează:2.035.000 de oameni, deține cel mai mare stoc de arme nucleare din lume:estimat la 1643 focoase nucleare.Forțele militare sunt departajate în felul următor: Forțele Aeriene ale Federației Ruse, Forțele Terestre ale Federației Ruse, Marina Militară Rusă, Forțele de Rachete Strategice, Forțele Aerospațiale, Forțele Aeropurtate Ruse distribuite în interiorul țării în patru districte diferite:Districtul Militar de Vest: Sankt Petersburg, Districtul Militar de Sud: Rostov-pe-Don, Districtul Militar Central: Ekaterinburg, Districtul Militar de Est: Habarovsk.
În afara țării prezența rusă este actuală în mai multe puncte strategice precum : Abhazia, Osetia de Sud-exemplu:Relațiile dintre Abhazia și Georgia au fost tensionate în întreaga perioadă post-2001 și la fel de evidentă a fost și susținerea Rusiei oferită liderilor de la Sukhumi. Mai mult, chiar și momentul în care Tbilisi a oferit mai multă autonomie federală Abhaziei, aceasta s-a coordonat cu Transnistria și Osetia de Sud pentru a cere alipirea la FederaŃia Rusă sau Transnistria și în Ucraina.
Resursa umană pentru menținerea unor astfel de puncte de interes este dată de:,,căzăcime,,:cazacii din Terek, Kuban, Don, Ucraina(Lugansk), R. Moldova , care prin prezența lor și faptul că sunt adepți ai ideologiei expansioniste a Rusiei formează o masă de manevră la dispoziția și interesele Rusiei.
Acordând 4.4% din PIB, echivalentul a 90,7 mld.de euro forțelor armate își permit atât investiții atât în domeniul cercetării, producerii și achiziționării de armament cât și al resursei umane, serviciul militar fiind obligatoriu și durează circa 12 luni, vârsta recrutărilor fiind între 18 și 27 de ani.
Având contextul dat , regiunea Mării Negre reprezintă o prioritate pe agenda securității naționale a Rusiei, atât datprită creșterii sporite a NATO în Marea Neagră cât și datorită amplasării unor elemente ale scutului anti-rachetă pe teritoriul țărilor riverane Mării Negre. Pe lângă provocările militare la adresa statelor riverane Mării Negre , Rusia nu ezită a folosi resursele energetice pe care le deține în scopul șantajării acestora spre a câștiga un loc la masa actorilor statali internaționali., un bun exemplu fiind cel în care Federația Rusa, reprezentată de preșsedintele acesteia Dmitri Medevedev o obținut în data de 21.04.2010 de la omologul său ucrainean Viktor Ianukovici un acord privind staționarea flotei ruse la Sevastopol, Peninsula Crimeea pentru încă 25 de ani în shimbul unei reduceri cu 30% a prețului de gaze livrate Kievului.
De asemenea, prin intermediul Gazprom, Rusia acționează în scopul creării unui OPEC al gazelor naturale, implicând astfel state precum Iran, Algeria, Kazahstan, Turkmenistan,Belarus, în scopul armonizării pozițiilor principalilor furnizori de gaze naturale, a statelor străbătute de traseele de transport a prețurilor și a altor detalii practice.
Gazprom reprezintă o companie globală(50,2% din acțiuni sunt ale statului rus, 3% Banca Olandei, 6%E.ON,etc.) desfășurând acțiuni complexe de explorare geologică, producție, transport, depozitare și procesare al hidrocarburilor, deținând la nivel mondial cele mai mari rezerve de hidrocarburi estimate la 182,5 mld$., capitalizarea totală a companiei fiind în valoare de 329 mld$ deținând totodată Sistemul Unificat de Aprovizionare cu Gaze (160.000 km).Importanța Gazprom vine din faptul că exportă în 32 de state, furnizând astfel energie către UE, CSI, Japonia, Corea de Sud, SUA.
În prezent Gazprom a reușit să obțină avantaje majore pe piețele și infrastructura de transport a piețelor din Franța, Germania, Italia, Belgia, Ungaria și Serbia,etc.
Gazprom exportă gaze naturale în Europa prin intermediul a patru gazoducte: Urengoi-Pomari-Ujgorod, Progres, Soyuz și Nord Stream fiind inițiatoarea următoarelor proiecte: North Stream,South Stream, Blue Stream, Burgas-Alexandropoulis, Blue Stream 2, plus parteneriatele cu fiecare firmă din regiunile de interes.
Interdependența Gazprom-UE este evidentă:Slovacia: 100%, Bulgaria 97%, Cehia 79%, Austria 65%, Turcia 60%, Germania 40%, Franșa 22%.,etc.Alte companii reprezentatice pentru Rusia:Lukoil, Rosneft, Naftogas of Ukraine.
Panuri de viitor pentru extinderea aprovizionării cu gaze sunt date de: gazoductul South Stream(3600 km) estimat la 16,5 mld de euro, la construcție participând Gazprom-50%, grupul petrolier italian ENI(20%), respetiv concernul france:EDF(15%) și concernul german Wintershall(15%-BASF).
De asemenea Federația Rusă a semnat un acord pentru oleoductul:Burgas-Aexandroupolis e va lega Bulgaria de Grecia.
Din punct de vedere economic, Rusia a devenit în 2011 primul producător de petrol mondial, depășind Arabia Saudită;al doilea producător de gaze naturale, a doua rezervă de cărbune și a opta de țiței.
Industria acestora produce 30% din PIB și încadrează 30% din populație activă a țării. Rusia reprezintă cel mao bogat stat din lume din punct de vedere al resurselor naturale: 30% din rezervele naturale de fier și cărbune, rezerva valuntară ajungând în 2008 la 500mld$.Energia electrică le este asigurată prin intermediul: hidrocentralelor, termocentralelor, nuclearocentralelor.
Cu toate că procentul datoriilor este de sub 10%, din PIB, inflația și șomajul au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii., președintele Vladimir Putin fiind nevoit să adopte Ordinul privind politica economică a statului pe termen lung prin care Rusia își asumă următoarele obiective până în 2020: creșterea investițiilor directe ca rată procentuală din PIB, concentrarea pe sectoare tehnologice de vârf care să aibă un aport semnificativ, creșterea productivității, îmbunătățirea mediului de afaceri, crearea și modernizarea a 25 de milioane de locuri de muncă.
O parte a obiectivelor s-au îndeplinit, rata șomajului ajungând sub 5.2% iar datoria publică ajungând la 8.3%.
Elementul primordial în economia rusească constă în resursele sale, astfel valoarea exporturilor în 2011 fiind de 520 mld.$, principalii beneficiari fiind: China, Olanda, Italia, Germania, Polonia oferind produse:militare, tehnologice, materii prime precum: gaze naturale, lemn, aluminiu importuruile fiind realizate din următoarele țări:China, Germania, Italia și Ucraina astfel val.importurilor fiind de circa 322,5 mld.$ în 2011.
Relația dintre România și Rusia din punct de vedere economic înseamnă conform datelor din 2012 în jur de 4,22 mld$ , importurile fiind de 3,01 mld$ exporturile fiind în jur de 1,20 mld$.
1.2 Turcia și Marea Negră
Turcia reprezintă un stat riveran cu o istorie solidă și puternic legată de M.Neagră.Membru fondator ONU, al Consiliului Europei 1949, membră NATO 1952, OSCE 1973, ECO 1985 și al economiilor mari, G20(1999).
Cu o suprafață de circa 783,562 km pătrați, 78 de milioane de locuitori și un PIB estimat la 822 mld.$(2013) aceasta are un cuvânt important de spus în privința securității Mării Negre.
Mărginită de vecini precum: Grecia, Bulgaria, Iran, Irak, Siria, Georgia, Armenia și Azerbaidjan aceasta înfruntă un climat de securitate foarte instabil: în sud datoratită situației din Siria și a adversităților istorice cu Grecia iar tendințele expansioniste ale Rusiei către M.Neagră împing Turcia către necesitatea de a-și reafirma puterea pe plan regional și loialitatea respectiv calitatea parteneriatului cu NATO , Turcia fiind prezentă în Marea Neagră, Mediterană, Marmara și Egee.
Din punct de vedere istoric, Turcia reprezintă unul din principalii jucători la M.Neagră, istoria sa fiind conturată de acest reper geografic. Această responsabilitatea istorică a fost transmisă până în perioada mondiale , menținându-se până în prezent.
Un caz concret e dat de acordul diplomatic de la Montreux(Elveția) privind regimul strâmtorilor a avut loc în intervalul 22 iunie-21 iulie.1936 la care au participat : URSS, Turcia, URSS, Marea Britanie , Franța, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia șiJaponia, fiind convocată de către Turcia în scopul revederii acordului strâmtorilor Bosfor și Dardanele adoptat la Conferința de la Lausanne din 1922-23, Turcia obținând astfel dreptul de a militariza strâmtorile în caz de conflict armat devenind astfel un element primordial în asigurarea securității M.Negre.
Printre prevederile convenției se pot număra următoarele:
vasele de comerț ale riveranilor pot trece prin strâmtori fără condiționări
Vasele de război au în schim următoarele condiții:-tonajul maxim la neriveranilor în Strâmtori este de maxim 15.000 de tone,
– vasele neriveranilor pot trece în M.Neagră u un tonaj maxim de 30.000 de tone dar numai câte unul, durata de staționare a flotei fiind nu mai mare de 21 de zile.Preavizulde 8 zile de trecere pentru autoritățile turcești cu posibilitatea de a fi ridicat la 15 zile pentru nerivereni.
Necesitatea unor asemenea acorduri este dată de importanța acesteia, respectiv de punctele sale strategice, precum: -sistemul Strâmtorilor( Bosfor, Dardanele-asigură navigația dintr-o mare închisă spre oceanul planetar.
-Peninsula Crimeea-o bază militara bine amplasată în M.Neagră.
-Gurile Dunării intrarea și ieșirea navelor maritime prin complexul de navigație al Sulinei, -Platoul Continental din fața României și nu în ultimul rând Insula Șerpilor.
A doua forță militară din cadrul NATO, Turcia însumează nu mai puțin de 1.043.550 de militari activi, stagiul militar fiind obligatoriu la aceștia neoferind alternativă la îndeplinirea stadiului militar ce poate dura între 3 săptămâni și 15 luni în funcție de studii.
Turcia face parte din cele 5 state membre NATO parte a politicii nucleare de partajare a alianței alături de:Belgia, Germania, Italia și Olanda. 90 de bombardiere nucleare sunt găzduite la Baza Aeriană Incirlik, dintre care 40 sunt folosite de Forțele Aeriene Turce.
Programele de investiții militare sunt un subiect de actualitate pentru administrația turcă, din 1998 până în 2018 fiind alocați în jur de 160 de mld$ pentru acest demers concretizat în procese de modernizări și achiziții de componente/utiaje militare.
Participă la misiunile internaționale încă din 1950, forțele alocate fiind sub comanda ONU/NATO având misiuni în Somalia,Liban,și fostele state Iugoslave.
Din punct de vedere economic a înregistrat creșteri semnificative, vreme de peste 40 de ani PIB-ul fiind în creștere constant, cu unele excepții, industria acestora fiind reprezentată de cea a cărbunilor, fiind sursa primară de energie pentru hidro/termocentralele acestora.Se exploatează în nord estul țării huilă, cărbune brut, lignit, Cu toate acestea peste 90% din combustibilul necesar Turciei provine din afara țării, Rusia fiind primul partener comercial al Turciei , relația dintre aceste țări fiind de peste 38 mld.$.
Pentru a-și acoperi necesarul de energie, prin intermediul Blue Stream-gazoduct ce face legătura între portul rusesc Dzhigba și cel turcesc Ceyhan, peste 65% din gazul necesar Turciei este alocat de către ruși, implicarea Rusiei în economia Turciei fiind semnificativă de la milioanele de turiști ruși ce vizitează Turcia până la sutele de firme rusești ce acționează pe teritoriul acesteia.
Totuși economia nu este marcată doar de acest sector, Turcia ocupând locul 15 lume ca producători de mașini, locul 4 în lume privind construcția de nave, având sectoare dezvoltate și în următoarele domenii: bancar, construcții, minerit, textile, electronice, petro-chimic reușind astfel o medie a exporturilor în valoare de 140 mld.euro și a importurilor de 204 mld.euro.
Din punct de vedere economic, România-Turcia are schimburi comerciale echivalente su suma de 2,1-2,9 mld.euro, Turcia fiind primul partener comercial non UE și al cincilea partener comercial internațional.Tabel economic româno-turc:
Țară euroasiatică , 97% din țară este Asiatică, restul de 3% fiind parte a europei, Turcia oferă confirmări constante asupra orientării sale pro-europene atât datorită schimbului economic Turcia-Europa(Uniunea Vamală 1995) cât și implicării în organizațiile de origine vestică precum:NATO, OSCE, Consiliul Europei, promovând concomitent relațiile cu Orientul Mijlociu și statele Asiei Centrale devenind astfel o putere regională.
2.3 BULGARIA ȘI MAREA NEAGRĂ
Bulgaria este o țară din sud-estul Europei, ocupând o porțiune din estul Peninsulei Balcanice, învecinându-se la sud cu Greci și Turcia, Mcedonia și Serbia la vest iar în nord cu România.
Cu o suprafață totală de 110.994 km pătrați, aceasta are frontiere ce totalizează 1800 km și un litoral de 354 km lungime, acesta reprezentând un stat riveran al Mării Negre cu o istorie impresionantă. În ciuda populației de doar 6.900.000 milioane de oameni(recensământ 2013), și un PIB de 54,4mld$(2013) aceștia reprezintă un popor al cărui stat a fost pentru prima dată atestat în anul 670, în urma învingerii bizantinilor la bătălia de la Pliska, marcând astfel începutul Primului Imperiu Bulgar. După o istorie bulversată, marcată de conflicte ample, precum cele cu Imperiul Otoman, războaiele balcanice și cele 2 Războaie Mondiale în urma cărora se sfârșește perioada monarhiei, anul 1946 marchează venirea la putere a comuniștilor începând astfel și dezvoltarea infrastructurii bulgare.
În urma evenimentelor din 1989, Partidul Comunist Bulgar își încetează ativitatea marcând astfel intrarea Bulgariei într-o eră a democrației, urmată de o serie de reforme de care Bulgaria avea nevoie în scopul integrării în NATO,anul 2004 și în Uniunea Europeană anul 2007.
În prezent Bulgaria este o republica parlamentară, unicamerală, cu 240 de parlamentari aleși prin vot odată la 4 ani, puterea executivă stând în mâinile primului ministru, sistemul politic având 3 ramuri:executivă, legislativă și judecătorească reușind astfel administrarea celor 27 de regiuni din care e alcătuită Bulgaria.
Membră ONU din 1955 și al Consiliului de Securitate(1966), Bulgaria a fost printre membrele fondatoare OSCE, 1975.Asemenea României, Bulgaria dupa anul 1989, a avut ca prioritate intrarea UE, respectiv NATO în prezent Bulgaria deținând una din cele mai importante baze militare din UNAF(United States Air Force) datorită apropierii de Orientul Mijlociu și Marea Neagră.Apărarea Bulgariei este asigurată de un număr aprox.de 33.000 de soldați aceasta fiind în continuă scădere , de la 152.000 militari în anul 1998, la 33.000 în 2010 și preconizându-se o scădere la 17.000 în viitor, cadrele fiind voluntare și repartizate în forțe terestre, aeriene și navale, cheltuielile pentru susținerea armatei fiind estimate la 900mil.$. În prezent datorită situației din Ucraina, NATO a decis amplasarea unui centru de comandă în Bulgaria, operațiunea militară ,,Atlantic Revolver,, lansată în aprilie anul trecut în țările baltice și Polonia, dar datorită mediului tensionat de securitate va cuprinde atât România cât și Bulgaria .,,Includerea României și a Bulgariei în această operațiune se traduce și prin creștere de la 900, în prezent, la 1.900 a numărului de militari ce participă la exercițiile militare Atlantic Resolve.,,
Cu toate acestea, economia este cea de care depind progresele țării chiar și din punct de vedere militar.80%din PIB este asigurat de sectorul privat, economia Bulgariei fiind una industrializată, aflată în zona veniturilor peste medii.
Deșii perioada de după 1989 a fost una instabilă, după anul 2000 , lucrurile au evoluat, Bulgaria fiind una din țările din UE cu cea mai mică datorie publică, aproximativ 16,3% din PIB(2011) care era estimat pe atunci la 101 mld$. Ca urmare a crizei economice și a problemelor interne precum corupția economia a fost afectată grav, rata șomajului în 2012, fiind de 12,6%.
Mare parte a veniturilor statului revin în urma exploatării zăcămintelor de fier, cupru, plumb și cărbune alături de industria chimică, producția de oțel, rafinării de petrol. Țara este al patrulea producător de aur din Europa și al șaselea producător de cărbune. Aproape toate produsele de export ale Bulgariei sunt produse industriale, cum ar fi produsele din petrol ($2,24 miliarde), cupru ($1,59 miliarde), medicamente ($493 milioane) și echipament militar ($358 milioane).
Pentru România, Bulgaria este al treilea partener economic, în 2013 schimburile comerciale însumând 3221,49 milioane de euro, exporturile către Bulgaria fiind de 1697,19 milioane euro iar importurile fiind de 1524,30 milioane euro, România câștigând aproximativ 173 milioane euro. Tabel economic româno-bulgar
Relația româno-bulgară este una favorabilă, în ciuda declarațiilor unor lideri politici bulgari reticienți la factorul NATO/European, relațiile dintre cele două țări concretizându-se și pe plan: transfrontalier (Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Programului de Cooperare Transnațională Sud Estul Europei, Programul Operațional Comun „Marea Neagră 2007-2013” (finanțat din ENPI – Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat), programe în care cele două state sunt partenere.), domeniul educației și al forței de muncă. Programul Operațional Comun de Cooperare in bazinul Mării Negre 2007-2013 (denumit în continuare Black Sea JOP) este un program finanțat prin Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat (ENPI). Scopul său este de a contribui la „o dezvoltare mai puternică și susținută, economică și socială a regiunilor din Bazinul Mării Negre”.
Cele trei obiective specifice ale programului sunt următoarele:
Promovarea dezvoltării economice și sociale din zonele de frontieră
Cooperarea în vederea abordării provocărilor comune
Promovarea acțiunilor locale de tip interpersonal
2.4 Georgia și Marea Neagră
Situată în nordul Caucazului, între Europa și Asia, Georgia, Gruzia sau Republica Georgia este o ce ocupă un teritoriu de 69.700 km , are o populație de 4,3 milioane de oameni, și un PIB de 16,1 mld$, echivalentul a 7000$ pe cap de locuito.Aceasta însumează 1461 de km de frontieră din care 310 km reprezintă ieșirea la M.Neagră având astfel vecini :Armenia, Rusia, Turcia și Azerbaijan.
Republică semiprezidențială, aceasta face parte din ONU, GUAM, Consiliul Europei, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.
Cu resurse precum: minereuri de fier, , cupru, mangan respectiv cărbuni, aceasta datorită proximității de M.Neagră are posibilitatea de a cultiva citrice și de a-și dezvolta viticultura datorită calității solului .Economia georgiană s-a dezvoltat în mare parte datorită resurselor menționate anterior și a industriei metalurgice, textile și chimice. Datorită resurselor limitate pe care le are este dependentă de gazul rusesc ,fiind conectată prin intermediul oleoductulului Baku-Tbilisi-Ceyhan, atât de Rusia , cât și de Turcia, respectiv Azerbaidjan. România a început dezvoltarea relațiilor diplomatice cu Georgia la 25.iunie.1992 , Ambasada României la Tblisi fiind inaugurată la 25.februarie.1998, România reprezentând pentru Georgia primul stat din lume care i-a recunoscut independența după destrămarea URSS, 27.aug.1991 și primul stat membru UE care a aprobat Legea de ratificare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Georgia 27.iunie.2014. Din punct de vedere economic relațiile dintre cele 2 țări , în intervalul 2010-2013 au fost în medie de 420 milioane $ anual. De asemenea Georgia este considerată un stat prioritar pentru acordarea de asistență pentru dezvoltare odată cu intrarea României în UE în anul 2007. În viitor consider relațiile româno-georgiene în continuă dezvoltare, privind prin prisma proiectelor în desfășurare sau care se vor desfașura, precum:
-consolidarea încrederii si reconstrucție post-conflict în Georgia – Abhazia (implementat de PNUD Georgia) cu o contribuție a României de 300.000 USD;
-Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria – AGRI, -inițiativa românească ce constă în crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piața europeană. De asemenea printre aceste două proiecte mai sunt și altele în desfășurare precum cele de transport și educație.
Capitolul AL II-lea
Ucraina:
2.Date generale privind Ucraina:
Ucraina este o țară în Mijlocul Europei Occidentale, cu o suprafață estimată la 603,626 km pătrați(fără Peninsula Crimeea:576,683km) având vecini: România, Rusia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Belarus R.Moldova, respectiv ieșiri la M.Neagră și M.Azov însumând un număr de 2782 de km , aceasta fiind a 44-a țară ca mărime din lume și a doua din Europa dupa Rusia populația fiind pe măsura acesteia, în jur de 46.000.000 de locuitori.
Forma teritorială actuală pe care Ucraina o deține, este în mare parte obținută, în sec al IX-lea , perioada care locuită în mare parte de ruși , și se numea Rusia Kieveană, devenind astfel cel mai puternic stat din Europa pe durata secolelor X, XI.
Rusia Kieveană devine primul stat al slav estici, înființat în jurul anului 800, sec.al IX-lea, fiind statul predeesor pentru Ucraina, Rusia și Belarus.Extinderea maximă pe care a avut-o acestă formă de stat a avut loc sub domnia lui Vladimir cel Mare (980-1015) respectiv Iaroslav cel Înțelept(1019-1054). De asemenea reprezintă și statul care a introdus religia ca ,,mijloc de protecție,, împotriva amenințărilor date de expansionismul bizantin, anul 988 fiind anul încreștinării.Motivul pentru care Rusia Kieveană s-a destrămat este dat de luptele date între membrii familiilor conducătoare pentru obținerea puterii, astfel încât statul a ajuns destul de slăbit pentru ca în anul 1240 să fie cucerit și invadat de mongoli astfel odată cu trecerea timpului importanța sa să scadă ajungând Moscova noul centru de influență slav.
Marele Cnezat al Moscovei este urmașul Rusiei Kievene și predecesor al Imperiului Rus, devenind astfel un punct cu o valoare istorică deosebită pentru Rusia.
Odată cu trecerea timpului teritoriul menționat a suferit diverse modificări, în secolul XIV fiinf aflat sub dominația Marelui Ducat al Lituaniei. Anul 1569, marchează trecerea teritoriul în administrația polonă, lucru datorat Uniunii de la Lublin, între Marele Regat al Poliniei și Ducatul Lituaniei, uniune ce a durat pînă în anul 1795. Teritoriul, situat la nord de Nipru populat în mare parte de cazaci zaporojeni nu a fost bine administrat de către polonezi astfel încât au apărut mai multe răscoale din partea cazacilor, datorită faptului ca polonezii nu le respectau drepturi precum: credința ortodoxă, reprezentant în Seimul polon lucruri au determinat masa de cazacii ucrainieni să se alăture cauzei ruse, acest fapt reprezentând un element al dizolvării alianței polone-lituaniene și în cele din urmă a statului polon și a al prezervării creștinismului în Ucraina. În urma dizolvării Poloniei din sec.al XVIII-lea (războiul ruso-polonez), Galiția a fost preluată de Austri iar restul de Rusia. Posibilitatea independența Ucrainei de atunci, care se află la nordul Niprului(centrul Ucrainei din prezent) a fost eliminată în urma Marelui Război Nordic dat între Suedia și Rusia, susținerea militară oferită Suediei de către Ucraina dovedindu-se o greșeală având în vedere înfrângerea acesteia.Astfel, Ucraina a devenit parte a Imperiului Rus, iar partea din stânga Niprului parte a Imperiului Austro-Ungar.
Alte evenimente importante ce au dus la formarea Ucrainei din prezent este dat de Primul Război Mondial, unde Ucraina a luptat atât de partea Puterilor Centrale(Legiunea Ucraineană) cât și de partea Antantei, dar spre finalul acestuia a apărut o mișcare națională pentru independență. Anii 1917-1920 au marcat apariția unor state precum: Republica Populară Ucraineană, Hatmanatul, Directoratul și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană aflate pe teritoriul fostului Imperiu Rus, iar pe fostul teritoriu austriac s-a format Republica Populară Vest Ucraineană. Cu toate acestea, în urma înfrângerii suferite de Ucraina în cadrul Războiului Polono-Ucrainean( Republicii Populare a Ucrainei Occidentale, 1918-1919,cauza:Galiția)și a eșecului Poloniei de a invada Rusia, Ucraina s-a supus Tratatului de Pace de la Riga semnat de Rusia și Ucraina Sovietică, Polonia , vestul Ucrainei a fost încorporat de Polonia iar centrul și estul au format RSS Ucraina 1919 devenind ulterior republica fondatoare a URSS în 1922.
În urma acestor evenimente Ucraina a trecut prin mari schimbări în perioada interbelică, bolșevismul impunându-se prin procese precum industrializarea, lucru ce ți-a pus amprenta asupra poporului ucrainean. Cel de al doilea Război Mondial a dus la unificarea regiunilor Ucrainei, în 1939 având loc împărțirea Poloniei între URSS și Germani.Concomitent cu acest fapt, Ucraina a devenit un centru regional important pentru URSS, fiind una din cele mai productive regiuni industriale în domenii precum cele militare, armament, ceretări științifice,
Data de 16.iulie.1990 marchează indenpendența și forma teritorială a Ucrainei din prezent , fiind declarată Declarația Suveranității de Stat a Ucrainei fiind menționate principalele valori ale noului stat ucrainean: democrația, independență politica, economică,etc. Cu toate acestea impedimentele din partea Partidului Comunist au persistat împotriva curentului democratic dar data de 24.august.1991 marchează Declarația de Independență prin intermediul căreia Ucraina devine democrată și suverană în forma teritorială de atunci.
Din punct de vedere politic, Ucraina reprezintă o republică semi-prezidențială, președintele fiind ales prin mandat odată la 5 ani, puterea legislativă fiind dată de 450 de parlamentari ce au rol de alegere a Cabinetului de Miniștri, condus de Prim Ministru.
Din punct de vedere economic, Ucraina, a avut avantajul de a fi una din cele mai industrializate țări din URSS, deținând o agricultură bogată, și o industrie metalurgică/minieră și aerospațială foarte bine dezvoltată, fabricându-se de la avioane Antonov la sateliți comerciali. Deșii are o industrie bogată Ucraina a trecut prin momente dificile din punct de vedere economic, trecând de la o economie planificată la una de piață printr-un proces costisitor și greoi, anii 90 însemnând pentru Ucraina o decădere financiară , o inflație istorică o scădere a productivității la 40% din anii precedenți, o serie de privatizări mai mult sau mai pușin reușite iar în 1996 introducerea unei noi monede grivna, ameliorarea economică începând abia după anul 2000.
Din punct de vedere energetic Ucraina este în mare parte dependentă de gazul rusesc 25% surse interne, 35% din Rusia iar 40% din Asia Centrală prin rute controlate de Rusia. Deșii suferă de acest dezavantaj, Ucraina deține 85% din rutele de trnsport al gazului către Europa de Vest.
Din punct de vedere al producției de curent electric Ucrainaic produce destul de mult cât să exporte în jur de 6 mld KWh(2012) din cei 198,1 mld KWh(2012) fiind produs atât prin hidrocentrale și nuclearocentrale cât și prin combustil fosili respectiv regenerabil(0.6% din producție).Producția de gaz natural este în valoare de 19,65 mld..metri cubi, fiind necesar un import în valoare de 32,9 mld metri cub și având rezerve dovedite în valoare de 1,014 trilioane metri cubi. Producția de petrol este în valoare de 68,520, mii de barili pe zi(2013) importul necesar fiind de 155.000 barili pe zi.
În pofida economiei nu tocmai stabile, media sporulului demografic este unul pozitiv , doar în 2014 observându-se o scădere de 0,64%. Populația totală este de :44,291,413 (July 2014 est.), formată din 11 etnii:ucrainieni 77.8%, Ruși 17.3%, Belaruși 0.6%, Moldoveni 0.5%,Tătari 0.5%, Bulgari 0.4%, Manghiari 0.3%, Români 0.3%, Polonezi 0.3%, Evrei 0.2%, alte etnii 1.8% (2001 est.).Limbile vorbite în Ucraina sunt următoarele:ucraineană 67%, 30% rusă, 3.0% altele.
Media de vârstă este de 25-54 de ani (45% din populație), majoritatea populației fiind urbană, respectiv 69,5% în Kiev aflându-se circa 2,9 mil locuitori, Odesa 1,1 milioane de locuitori, Donetsk 940,000 locuitori. Având în vedere dimensiunea și importanța strategică a statului, forțele militare ucrainiene sunt divizate pe 3 arme:marină, aviație și terestre.având un personal activ de 160.000$ , desfășurat 466 iar în rezervă, aprox.1.000.000 de oameni.Conflictele actuale în care este implicată țara ar putea duce atât la o mărire a bugetului a numărului de persoane implicat și a PIB-ului alocat (2,77%)
Considerând contextul de securitate prezent și efectele asupra noastră în capitolul următor analizăm cauzele dezechilibrului de securitate, importanța sa asupra mediului Mării Negre și asupra noastră, asupra României în mod direct.
2.1 Relațiile bilaterale româno-ucrainiene:
Având în vedere situația Ucrainei și impactul asupra securității, politicii și economiei noastre, înainte de a acționa în vreun fel consider că trebuie să dăm dovadă de discernământ și să evaluăm corect situția atât prin prisma istorică cât și prin evaluarea eventualelor oportunități oferite de contextul de securitate actual având în vedere ajutorul cerut comunității internaționale de către Ucraina propun analizarea relațiilor româno-ucrainiene în scopul identificării mizei pe care Ucraina o reprezintă pentru noi.
Insula Șerpilor
Relația București-Kiev poate fi analizată prin prisma includerii României în NATO și UE respectiv ofensiva Federației Ruse de a-și menține puterea și influența în cadrul spațiului CSI și al problematicii R.Moldova.Dimensiunea relației dintre Ucraina și România își are originea în gestiunea succesiunii URSS.
Mizele erau date de delimitarea platoului continental , implicit a zonei de la Gurile Dunării și canalul Bâstroe interesele fiind de ordin strategic, politic și economic fapt datorat și resurselor din zona respectivă.
Situația tensionată creată de platoul continental, derivă din statutul Insulei Șerpilor , aflată la 22 de mile marine față de Sulina, având o suprafață de 17 hectare, cedată forțat în 1948 URSS-ului.
În ciuda independenței obținute după căderea regimului comunist , Kievul a continuat să mențină pretențiile sovietice, dialogurile politice neavând vreo finalitate.Ucraina susținea că Insula Șerpilor este locuită, deschizând acolo un oficiu poștal, o sucursală de bancă și instalând echipament militar, rezultând astfel alocarea de mare teritorială, platou continental și zonă eonomică exclusivă.Teritoriul României ar fi fost redus la 9 mile iar Ucraina ar fi primit exclusivitatea drepturilor de exploatare pe un spațiu de până la 200 mile pornind de la această insulă.Statul român a replicat că teritoriul nu este locuit, ca atare nu ar trebui să beneficieze de astfel de drepturi.După negocieri inutile , statul român a decis să înainteze litigiul către Curtea Internațională de Justiție care a deliberat în favoarea României definitiv, în februarie 2009.
Canalul Bâstroe
O altă problemă semnificativă este dată de canalul Bâstroe. Lucrările au început din octombrie 2001 și consta în construcția unui canal care ar fi legat brațul Chilia al Dunării de Marea Neagră afectând astfel ecosistemul Deltei Dunării.
Kievul a încălcat mai multe tratate internaționale, afectând ecosistemul Deltei Dunării prin tranzitul a 70 de nave care tranzitează România. Lucrările au fost intensificate începând cu anul 2004 stârnind reacții dure din partea Departamentului de Stat american, Comisiei Europene, Comisiei Dunării, statului român și din partea a mai multor ONG-uri ecologiste române, ucrainiene și rusești.
Cu toate acestea , în data de 24.08.2004, Președintele Ucrainei de atunci L.Kucima a inaugurat un prim tronson al canalului, a încălcat frontiera maritimă cu nave militare și montat balize pe teritoriul românesc lucru ce adus la înființarea unei comisii NATO și consultare a acesteia referitor la problema în cauză.Secretarul general NATO a afirmat că nu există o poziție oficială NATO în cadrul acestei probleme și soluția este la îndemâna celor două părți.
Noiembrie 2004 marchează încetarea temporară a lucrărilor, și promisiunea președintelui Ucrainei V.Iușcenko că problema va fi abordată în comun. Lucrările au fost sistate abia în august 2008.
O a treia problema este dată de combinatul Krivoi Rog, unde statul român a investit 800 mil$ dar statul Ucrainean prin intermediul unor acțiuni premeditate de sabotare al etapelor de construcție a blocat proiectul,statul Român fiind păgubit cu valoarea prejudiciului menționat.
În 1983, Ucraina a luat decizia construirii unui combinat de îmbogățire a minereurilor acide, pe care să-l facă împreună cu România și cu alte cinci state din blocul comunist.
România s-a angajat la investiții de circa 800 de milioane de dolari, ceea ce, procentual, însemna mai mult de 26% din combinat. Cei patru mari antreprenori din România (Arcif, Arcom, Uzinexportimport și Ipromet) au construit la Krivoi Rog nu doar un combinat, ci un adevărat oraș. Blocuri de locuințe, grădinițe, școli. Ucraina urma să plătească în pelete de minereu, care ar fi urmat să fie folosite de Sidex Galați. Construcția urma să fie finalizată în 1992, dar în 1990 a fost sistată, când se făcuse deja 80-90% din combinatul în care statul român a lăsat 800 de milioane de dolari. Finalizarea construcției a fost prelungită ulterior. În 1998 lucrările au fost sistate prin decizia părții ucrainene, mișcare de pe urma căreia statul româan s-a ales doar cu investiții inutile într-un obiectiv care nu i-a adus niciun beneficiu. Între timp, indecizia Ucrainei de a continua lucrarile a dus la furturi masive de echipamente de pe șantier.
Comunitatea română din Ucraina
URSS a considerat că în Ucraina există două comunități românești, una moldovenească și una română., iar după 1990 Ucraina a menținut această decizie, estimând la acea vreme minoritatea română în număr de 135000 persoane iar cea ,,moldovenească,, 325000.
Problema are o sursă istorică, tradițiile imperiale susținând faptul originarii proveniți din provincia istorică a Bucovinei, Ținutul Herței și nordul Maramureșului sunt considerați români, în timp ce românii aflați din fostul Imperiu Rus, din zone precum Cernăuți, sunt considerați ,,moldoveni,,.
Perioada postbelică a fost marcată de un proces de ,,moldovenizare,, apogeul fiind atins în aniii 70-80, ca urmare populația din regiunea Cernăuți, a îneput să devină la comanda PCUS ,,moldovenească,, .Procesul a acontinuat și cu populația din nordul Maramureșului, administrația dorind să acorde un trend moldovenesc populației de acolo, dar se pare că nu reușit. Recensământul ucrainean din 1989 relevă incisivitatea administrației locale față de minoritatea română, unde declarațiile de apartenență la românism nu au fost luate în seamă, pe motiv că ,,în acest raion nu pot fi români,, .
Situația a devenit evidentă în momentul în care o serie de comune aveau două minorități diferite: români și moldoveni.De exemplu: în comuna Voloca locuia 1060 de români și 1847 de moldoveni, Hrușăuți 495 de români și 594 de moldoveni, etc., în ciuda faptului că erau din aceași familie exista șansa să fie din ,,etnii diferite,, și asta fără vreun exod al ,, populației moldovenească,, . În ciuda lipsei de logică, autoritățile ucrainiene insistă și astăzi asupra acestei delimitări etnice. O divizare arbitrară a populației românești în două comunități etnice nu corespunde nici unei reglementări internaționale , motivul fiind evident:această populație nu poate avea două identități diferite dat fiind că trăsăturile istorice, religioase, psihologice, tradițiile și obiceiurile sunt identice.
S-au înregistrat demersuri în această direcție în momentul intrării Ucrainei în Consiliul Europei, în1993, care propune definirea minorităților naționale ca:,, ungrup de persoane dintr-un stat care manifestă caracteristici etnice, culturale, religioase și lingvistice distincte,,(Recomandarea 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei).
Un mare pas a fost făcut prin intermediul Tratatului dintre Ucraina și România cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România (intrat în vigoare la 22.decembrie.1997) prin care ,,persoanele ce aparțin aceleași minorități naționale, au dreptul să fie instruite în limba lor maternă și într-un număr necesar de școli și instituții de stat pentru învățământ și specializare situate ținând seama de răspândirea geografică a minorităților respective,,(art.13, alin5).
Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană de colaborare în problemele minorităților naționale, constituite în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce privește menținerea și dezvoltarea identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat. Comisia se întrunește în sesiuni anuale; au avut loc cinci sesiuni: 10-12 noiembrie 1998 (București), 25-26 noiembrie 1999 (Kiev), 17-18 mai 2001 (București), octombrie – decembrie 2002 (la București, respectiv Cernăuți), noiembrie 2006 (București).În ciuda demersurilor legale și concretizate doar în proiect ,realitatea diferă. Politica discriminatorie în administrație respectiv în învățământ, promovată toată perioada sovietică a continuat și după 1990, având astfel ca rezultat a o discriminare negativă a populației de etnie română din Ucraina, cel puțin din punct de vedere al învățământului în limba de origine, astfel minoritatea marginalizată nu a avut acces la învățământul în propria limbă la nici un nivel acest lucru fiind respins de reglementările internaționale.
Stoparea accesului comunității românești la drepturile sale este concretizată prin următoarele: posibilitatea de a studia în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești, lipsa unei biblioteci naționale, lipsa unei librării în limba maternă, restricții vamale și ideologice în cea ce privește donațiile de carte din Ucraina, insuficienșa acută a posturilor radio/TV în limba maternă, imposibilitatea abonării la presa din România și R. Moldova, Cu toate aceste probleme, lucrurile au evoluat într-o manieră mai mult sau mai puțin acceptabilă, factorul rus în procesul decizional al administrației Ucrainiene reprezintă o posibilă explicație având în vedere dependența și incapacitate a statului Ucrainean de a face față procesului de globalizare și de a-și asuma statutul de stat suveran și independent. În prezent comunitatea românească reprezintă a treie etnie ca pondere din Ucraina, după ucrainieni și ruși dacă nu ar fi divizată în mod eronat între români( 151.000) și moldoveni (258.600) situași în 3 zone de influență:Cernăuți, Transcarpatia în raioanele Teaciv și Rahiv.
Din punct de vedere economic Ucraina reprezintă un partener de afaceri demn de menționat, la 31.08.2011 în România erau înregistrate 409 societăți mixte româno-ucrainene, valoarea capitalului străin investit fiind de 12,4 milioane dolari SUA, Ucraina ocupând locul 51. Anul 2014 a însemnat din punct de vedere economic pentru relația româno-ucrainiene 1430 mld$, exportul fiind în valoare de 826,4 mld$ iar importul de 612,78 mil$ soldul fiind de 213 mil$ în favoarea României. Proporțional cu amploarea crizei din Ucraina, exportul a scăzut cu 37,5% iar importul a crescut cu 0,7%.
Tabel economic româno-ucrainean:
2.2. Prezentarea evenimentului responsabil stării de insecuritate,cronologia crizei din Ucraina
Pentru a înțelege mai bine situația geopolitică a Ucrainei și a riscurilor la care este expusă România, în următoarele rânduri voi identifica, descrie și explica șirul de evenimente ce au dus la dezechilibrul internațional actual.
Poziția Ucrainei , după cum sugerează și numele ,aflându-se ,,la margine,, , ,,la perifierie,, între Rusia și UE aceasta, de-a lungul celor 350 de ani de existență, începând cu anul 1654 ca urmare a Tratatului de la Pereiaslav, s-a aflat mereu obligată să ia decizii în urma marilor presiuni exercitate de vecinii săi tradiționali.
24.august.1991 reprezintă momentul de eliberare de sub statul sovietic ,câștigându-și astfel atât independența cât și începutul unei oscilări între Occidentul promițător și o Rusie dornică de menținere a influenței în fostele state sovietice.
În ciuda celor 23 de ani de independență ,instabilitatea internă, ambivalența populației ucrainiene și interesele marilor actori internaționali au determinat apariția contextului favorabil pentru apariția crizei din Ucraina , declanșată pe data de 21.noiembrie.2013.
Ucraina , țara cu 45,6 milioane de locuitori 77% ucrainieni, 17.3% ruși și ai săi 603.628 km pătrați aceasta reprezintă cea mai mare frontieră care desparte UE de Rusia .
Problemele în plan internațional au început odată cu Summit-ul NATO 2008, când rivalitatea dintre Rusia și Occident s-a concretizat la nivel declarativ datorită propunerii de extindere NATO în Regiunea Mării Negre și Caucazului. Datorită sistemelor de apărare anti-rachetă și a acelor de supraveghere radar asociate în țări precum Polonia, Republica Cehă și Turcia la care se adaugă propunerea NATO de aderare a Ucraineiși Georgiei a dus la tensionarea situației astfel încât Vladimir Putin amenința retoric integritatea teritorială a Ucrainei, declarând ,,Ucraina este un stat foarte complicat….care a dobândit teritorii din sud și din est în detrimentul Rusiei,.De asemenea a menționat și problema Peninsului Crimeea , care ,,90% sunt ruși,, susținând valoarea istorică a statului Ucrainean pentru Rusia, afirmațiile președintelui Putin fiind întărite de ministrul rus de externe Serghei Lavrov ,,semințele acestei crize au fost sădite în anul 2008…când liderii NATO au afirmat faptul ca Ucraina și Georgia vor face parte din Alianță,,.
Aceste afirmații însă se pare că nu au fost un motiv de îngrijorare pentru factorii militari de decizie ucrainieni , dar factorul civil a sesizat pericolul rus și ofer acest articol în sprijinul afirmațiilor mele:
Directorul de programe militare al Centrului de cercetări economice și politice „O. Razumkov” din Kiev, Nikolai Sungurovski, susține :
„Există posibilitatea izbucnirii unor conflicte locale în zonele aflate la frontierele Ucrainei cu Federația Rusă și România, iar noi nu putem ignora posibilitatea unei astfel de amenințări. Armata ucraineană nu trebuie doar să poată reacționa la o asemenea amenințare, ci să și prevină apariția unei astfel de situații” – a subliniat Sungurovski. În opinia expertului, toate aceste pericole trebuie prevăzute în conceptul de dezvoltare a Amatei Ucrainei și în Strategia de Securitate Națională.,,
,,Ucraina, amenințată de apariția unor conflicte la granițele cu Rusia și România,, 09.12.2012
IULIA MODIGA
Acest articol este publicat în 2012, criza începând în anul 2013. Situația prezentă nu face decât să justifice ,,avertismentul,, dat de scriitor, situația Ucrainei fiind o lecție dură de geopolitică.
Evoluția evenimentelor din Ucraina până în prezent are 3 faze: Euromaidanul, aprofundarea protestelor în sud-est și escaladarea.
Euromaidanul:21.noiembri.2013 este data începerii conflictului, odata cu protestele din Kiev. Aceași zi marcheaza lipsa posibilității de ieșire din arest a fostului prim ministru ucrainean Iulia Timoșenko, eveneniment ce a dus la amânarea semnării Acordului de Asociere cu UE inițiat în 2007 în același timp Viktor Ianukovici reluând relațiile cu Rusia. Având în vedere situația politică liderul partidului de opoziției Batkivșcina, Arseni Iațeniuk(27.02.2014 prim ministru al Ucrainei) a îndemnat populația la proteste prin intermediul rețelelor de scoializare Twitter și Facebook, declanșând astfel ample proteste stradale.
,,Euromaidanul,, a devenit violent și radical în momentul în urma represiunii de la Kiev, noaptea de 30.noiembrie.2013 membrii ai forțelor speciale ucrainiene aduse din 3 regiuni pro-ruse(Crimeea, Donețk și Cernikov) au luat măsuri armate pentru înlăturarea protestatarilor. Datorită acestui eveniment, protestele au luat o întorsătură majoră de la pro-europene la anti-guvern.
Decembrie 2013, protestele au luat amploare fiind îndreptate împotriva lui Vikor Ianukovici, ocupând primăria și Casa Sindicatelor din Kiev. Luna ianuarie a anului 2014 a adus noi legi de sancționare a protestatarilor dar și de amnistiere a acestora în schimbul încetării conflictelor.
februarie.2014 guvernul și opoziția au început medierea cu UE și Rusia ,concomitent cu aceste lucruri Ianukovici anunța alegeri anticipate și revenirea la Constituția din 2004 , dar preotestatarii nu au acceptat, dorind demisia imediată a acestuia. Aceasta faza a crizei a durat până la 22.februarie.2014 cănd Viktor Ianukovici a fost demis sub acuzația de abuz de putere acesta fugind împreună cu familia în Federația Rusă. În același timp Rada a decis organizarea de alegeri prezidențiale anticipate și eliberarea Iuliei Timoșenko după 2 ani și jumătatea de închisoare.Euromaidanul s-a definit prin următoarele lucruri: caracterul intern al conflictului, escaladarea conflictelor în jurul Kievului și încercarea comunității internaționale de a media situația.
Aprofundarea protestelor în sud-estul Ucrainei a fost inițiată odată cu începerea protestelor din Sevastopol ,la 23.02.2014 prin care demonstrații doreau să declare loialitate Rusiei.În aceași zi a fost numit președinte interimar al Ucrainei, Alexander Turcinov acesta fiind un susținător al intereselor pro-europene.În aceași zi s-a decis anularea legii din 2012 care permitea fiecărei regiuni să utilizeze altă limba decât cea oficială în cazul în care este vorbită de cel puțin 10% din populația acelei regiuni.În aceași perioadă Rada a numit noul premier Arseni Iațeniuk, fiind votat în 27.feb.2014. Simultan cu aceste demersuri a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Ianukovici sub acuzația de ,,genocid,,.
27/28.feb.2014 aduce noi transformări conflictului, bărbați înarmați pro-ruși ocupând capitala peninsulei Crimeea, Simferopol. Persoane neidentificate în uniforme de luptă au ocupat clădirile/aeroporturile din Crimeaa.Între timp, ex-președintele Viktor Ianukovici , a acuzat liderii pro-europeni din Ucraina de ,,lovitură de stat,, insitând asupra statutului său legal de preșsedinte al Ucrainei.Concomitent cu aceste acțiuni mii de tătari din Crimeea s-au opus scindării Ucrainei simultan cu protestatarii pro-ruși care cereau alipirea Crimeei la Rusia.
Având în vedere cele întâmplat, Rusia nu a stat pasivă și Duma(parlamentul rus) a cerut aprobarea lui Vladimir Putin de a folosi forța în Ucraina în scopul apărării comunității ruse și intereselor Rusiei. Mitinguri pro-ruse au loc în mai multe orașe din Ucraina inclusiv Harkov. În urma prezenței oamenilor înarmați și aflați în uniforme fără însemne ce au ocupat diverse puncte de importanță strategică ale Crimeei, amiralul Denis Berezovski a dezertat , supunându-se forțelor auto-intuintitulate autorități pro-ruse din Crimeea. Forțele navale nu l-au urmat rămânând loiale Kievului, care l-a pus pe Berezovski sub acuzația de Înaltă Trădare.
Față de cele întâmplate Vladimir Putin a declarat că oamenii înarmați sunt forțe de auto-apărare autohtone. În urma referendumului din 16.03.2014 organizat în Crimeea aceasta a devenit parte a Rusiei lucru ce a atras sancțiuni asupra acesteia din partea SUA și UE. Perioadă apropiată a adus noi schimbări precum crearea Gărzii Naționale cu peste 54.000 de efective, susținerea Ucrainei de către SUA respectiv recunoașterea tratatului de ratificare a Crimeei la Federația Rusă. Faptele derulate în acestă perioadă de timp denotă o internaționalizare a conflictului ,amplificare militară a acestuia ,intervenția masivă a Rusiei și implicarea declarativă a SUA,UE,NATO.
Ultima fază a conflictului și cea actuală anume escaladarea reprezintă extinderea și intensificarea violențelor în restul țării respectiv creșterea gradului de implicare al factorului civil. De asemenea mediul internațional implicat este limitat între sancțiunile UE/SUA și puterea militară rusă acumulată în vecinătatea Ucrainei. Printre evenimentele demne de menționat sunt următoarele:eliminarea Rusiei din G8 , condamnarea alipirii Crimeei de către Rusia din partea ONU ,implicarea NATO.
Perioada următoare respectiv luna aprilie ,sparatiștii proruși au ocupat sediile administrative regionale din estul Ucrainei(Donețk ,Lugansk și Harkov) solicitând un referendum ce avea ca scop separarea de Ucraina. Pe fondul ocupării bazelor militare ale serviciului secret ucrainean și a mai multor unități de poliție din regiunile:Sloviansk, Kramatorsk și Donețk ,Alexander Turcinov președintele interimar al Ucrainei a început ,,operațiunea antiteroristă,, împotriva separațiștilor proruși.
Situația avea o șansă de mediere în urma negocierilor de la Geneva ,cu participarea Ucrainei, Rusiei, UE și SUA însă acordul nu a avut nicio șansă ,ministrul rus de externe Serghei Lavrov considerând acordul încălcat aproape imediat de către autoritățile de la Kiev.
Violențele au crescut în intensitate pe parcursul perioadei următoare punctul culminant al separatiștilor fiind declararea republicilor Donețk și Lugansk independente de restul Ucrainei după un referendum nerecunoscut nici de Kiev nici de Occident, rezultând astfel Republica Populară Donețk respectiv Republica Populară Lugansk nerecunoscute oficial.
25.mai.2014, în urma alegerilor anticipate, a fost ales președinte Petro Poroșenko ,un fost om de afaceri ucrainean, miliardar, fost ministru al afacerilor interne și economiei. În urma aflării veștii ca a fost ales Petro Poroșenko a promis ,,pace într-o Ucraină liberă și unită,,
Ca răspuns la acțiunile aflate în desfășurare Petro Poroșenko a lansat ,,operațiune antiteroristă,, proporțională cu efectivele pro separatiste și suportul rus oferit. În data de 5 iunie liderii G7 , reuniți la Bruxelles(Belgia) au susținut dialogul dintre Federația Rusă și Kiev. Data de 7 iunie marchează investirea oficială în funcția de președinte a lui Petro Poroșenko.
În urma evenimentelor prezentate anterior putem să ne axăm asupra modului de reacție a autorităților ucrainiene, deși România nu este expusă unui risc identic cu al Ucrainei, acțiunile petrecute pe teritoriul Ucrainei, catalogate de către Ucraina ca fiind,,teroriste,, ar trebuie să ne ridice semne de întrebare privind eficiența propriului nostru sistem de combatere a terorismului.
Intervenția armatei ruse în Ucraina a început la 24 februarie 2014, ca urmare a Revoluției ucrainene pro-europene soldate cu o lovitură de stat, când trupe speciale rusești fără însemne au preluat controlul asupra celei mai mari părți a peninsulei Crimeea din Ucraina situată pe coasta de nord a Mării Negre, inclusiv clădiri civile, aeroporturi și baze militare. În aceeași zi, legiuitorul rus a aprobat prezența
militarilor ruși în Crimeea și estul Ucrainei. Totodată oficialii ruși au continuat să susțină că prezența forțelor militare ruse în Crimeea nu încalcă niciun acord existent între Rusia și Ucraina.
Situația de atunci s-a continuat, amplificat ajungandu-se ca până în prezent violențelor separatiștilor proruși din regiunile Donetsk și Luhansk să provoace “operațiunea anti-teroristă din estul Ucrainei costă statul 100 de milioane de grivne pe zi ducând la un deficit statal de 8.5%PIB” conform președintelui Poroșenko. Având în vedere situația actuală a Ucrainei ,declarația Ambasadorului Ucrainei la Bucuresti, Teofil Bauer, conform căreia ,, Ucraina se afla in stare de razboi nedeclarat cu Rusia si ca singura nu poate face fata acestei situatii,, magnitudinea acesteia, de la fază incipientă până la momentul actual ne duce la posibiliatea unei analize de reacții care ar fi benefică statului român.
Motivul accelerării amplitudinii evenimentelor se datorează lipsei de reacție corespunzătoare situației inițiale. Lipsa de informații și a suportului procedural în cazul unei astfel de situații, lipsa resurselor alocate dar și mai important lipsa de previzionare au dus ca si situația să evolueze în așa măsură încât Ucraina, în prezent depinde în mare parte de disponibilitatea mediului internațional de a le oferi sprijin. În ciuda faptului ca România nu este supusă amenințărilor de tipul terorismului statal, cel puțin nu într-o manieră evidentă și deosebită ca a Ucrainei greșeala a fost evidentă: lipsa de previzionare și de adaptare a măsurilor antiteroriste la configurația problemelor acestora ,în ciuda faptului că semnele prevestitoare existau.
Problema legată de acest conflict este una destul de dificil de delimitat în ciuda declarațiilor politice ale diferiților șefi de stat. Pentru o mai buna înțelegere a problemei, situația trebuie privită și din punctul de vedere al legislației Ucrainiene respectiv internaționale în urma unei analize a modului de răspun al acestora. De exemplu, Crimeea a fost ocupată și anexată fără niciun foc de armă, iar, în regiunea Donbass din estul Ucrainei, voluntarii ruși au fost nucleul grupărilor armate ilegale care luptau contra forțelor armate ale Ucrainei. E un nou tip de război, în care e dificil de apreciat care sunt adevăratele părțile beligerante.
Din punct de vedere al propriei lor legislații naționale, baza legala de răspuns la ofensiva militară a insurgenților proruși a fost legea de combatere a terorismului adoptată în 2003, operațiunea numindu-se ,,Operațiunea antiteroristă,, , prima ofensivă fiind pornită de președintele Ianukovici contra protestatarilor de pe Maidan, a doua fiind lansată de noua conducere pentru eliberarea clădirilor din Harkov, a treia fiind în orașul Sloviansk, în regiunea Donețk, la ordinul președintelui interimar Olexandr Turcinov.
Prin această lege Serviciul de Securitate al Ucrainei, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării primesc atribuții speciale în cea ce privește combaterea terorismului.
Datorită intensificării activităților militare ale separatiștilor pro ruși, legea a fost schimbată în scopul de a o adapta nevoilor operaționale militare ale Ministerului Apărării și al Gărzii Naționale, acestea inițial având proprietăți specifice Serviciului de Securitate. După alegerea lui Poroșenko, statutul operațiunii militare din Donbass nu s-a schimbat, deși, s-a încercat și rezolvarea pașnică a conflictului. Prin decizia sa, Poroșenko a declarat încetarea operațiunii pentru 10 zile, pentru aplicarea „Planului Poroșenko” de reglementare a conflictului pe cale pașnică. Planul conținea 15 puncte, însă, ele nu făceau referință la faptul că, prin legea internă, separatiștii din Donbass aveau statutul de teroriști. Încetarea unilaterală a focului nu a avut efect, iar Poroșenko, folosind baza legală a operațiunii și folosind prerogativele sale de președinte, a declarat mobilizarea parțială, care a început pe data de 21 iulie curent. Astfel, sub cupola legii privind combaterea terorismului, guvernul Ucrainei a reușit să lanseze o adevărată operațiune militară, cu utilizarea aviației, armamentului ofensiv, rachetelor balistice, implicând armata, care, în alte condiții, putea fi folosită doar în caz de stare excepțională sau stare de război.
Alternativa la cadrul legal oferit de legea pomenită mai sus a fost introducerea stării de război pe teritoriul Donbassului. Forțele militare ale Ucrainei obținând prin lege dreptul de a utiliza toate mijloacele militare legale pentru a combate grupările armate separatiste situate în zonă.
Idea, deloc plăcută președintelui Poroșenko deoarece : „FMI nu finanțează state aflate în stare de război” și „dacă e declarată starea de război, aceasta înseamnă că există a doua parte beligerantă, cu anumite drepturi și legitimitate de a cere ajutorul și suținerea părților terțe”. S-a ales calea adevcvată: armata a fost implicată în operațiunea „antiteroristă” iar cadrul legal al operațiunii a fost amendat pentru necesitățile operațiunii.Poroșenko prin păstrarea cadrului legal de lupta al combaterii terorismului a avitat introducerea țării în stare de război , acest lucru amplificând negocierile cu FMI și credibilitatea Ucrainei ca,, teren de investiții,, .Datorită situației prezente creșterea datoriilor Ucrainei a crescut de la 40% din PIB la 67% în doar 10 luni, FMI acordând diverse cauze de ajustarea a datoriei publice. De asemenea, implicarea prezenței de stare de război ar duce la scăderea suportului internațional în cea ce privește tehnologia cu dublu scop din Occident, iar a oficializa starea de război împotriva unui stat agresor , Rusia în cazul de față , cu siguranță ar duce la diminuarea susținerii Ucrainei din partea ,,a 20 de state,, conform declarațiilor înaintate de președintele Poroșenko.
Legea privind combaterea terorismului în Ucraina, amendată pe parcursul operațiunii, a servit ca bază legală pentru armată și Garda Națională, care a aplicat toate mijloacele care pot fi folosite în timp de război, fără ca starea de război să fie introdusă. Astfel, operațiunea antiteroristă a forțelor armate din Ucraina, rămâne a fi o operațiune antiteroristă, deși, fost folosite mijloace militare și au fost implicate forțe destinate unui război convențional. Deci, din acest punct de vedere, conflictul poate fi tratat drept operațiune antiteroristă foarte extinsă contra formațiunilor militare ilegale din Donbass.
Totodată, orice implicare a Rusiei în conflict nu poate fi considerată drept un indicator al stării de război interstatal, pentru că, intensitatea operațiunilor duse de armata rusă putea fi insuficientă, iar conflictul între forțele armate ale Ucrainei și ale Rusiei puteau fi calificate și ca „ciocnire de frontieră”, „schimb de focuri”, „incident armat”.
2.3 Harta Riscurilor
Acest capitol tratează riscurile la care ne expunem atât datorită statutului de stat riveran Mării Negre cât și datorită situației din Ucraina.
De asemenea observa oportunitățile oferite de contextul actual de securitate în scopul de a profita de ocazie să ne avatanjăm minoritatea de români și ,,moldoveni,, din Ucraina dar și de diminua/elimina cîteva riscuri de securitate pe care oricum le-am fi avut dar, prin prisma faptului ca dețin același rezultat similar evenimentului din Ucraina putem prin apropierea aliaților să ne ameliorăm propria investiție în securitate.
Principalele amenințări/riscuri la adresa securității naționale datorate situației din Ucraina sunt următoarele:
2.3.1. Provocări militare în Marea Neagră:
"Pe teritoriul Crimeei, în prezent se formează o grupare de forțe armate terestre bine pregatită și de sine stătătoare. Vor fi prezente acolo diferite dispozitive, capabile să neutralizeze toate amenințările posibile,, Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova
Având în vedere contextul militar în care se află Marea Neagră și exercițiile militare efectuate de către Forțele Navale și Aeriene Rusești consider oportună analizarea acestei amenințări.
Proximitatea României față de zonele cu potențial ridicat de instabilitate, generatoare de instabilitate și pentru restul statelor riverane presupune un nivel ridicat de responsabilitate atât pentru securitatea națională cât și pentru cea a statelor adiacente având în vederea ofensivitatea și agresivitatea Rusiei în spațiul maritim al Mării Negre.
Tipologia riscurilor/amenințărilor identifiate în spațiul nostru maritim fac necesară răspunsul celor de la Forțele Navale Române.Conform Doctrinei pentru Operații a Forțelor Navale, Forțele Navale Române derulează operații atât pe timp de pace cât și conflict.
Din categoriile operațiilor de luptă fac parte:misiunile de luptă navală de suprafață, împotrivba submarinelor, contra minelor, supraveghere navală, identificarea și urmărirea țintelor aeriene, navale, subamarine la care se adaugă protejarea obiectivelor strategice-economice,civile,etc. Concomitent diversitatea tipurilor de luptă cuprinde și apărarea antidesant, apărarea comunicațiilor maritime/fluviale, sprijinul forțelor terestre aflat în apărare pe litoral/fluviu la care se adaugă apărarea platformelor petroliere.
Configurarea apărării navale este influențată de 2 mari categorii de factori: apartenența NATO-UE și specificul mediului de securitate la Mare Neagră.Având în vedere provocările constante oferite de către Federația Rusă precum:sporirea capacităților de apărare aeriană și navală în bazinul Mării Negre, amplasând noi rachete de apărare navală (anti-nave), cu o rază de acțiune de 600 km, capabile să ajungă la Stramtoarea Bosfor(în urma anexării Crimeei), introducerea a , ,doua noi submarine, iar alte patru sunt pe cale sa se alature grupului.. De asemenea exercițiile militare din 2015, precum cele din februarie, care potrivit unei surse din baza navala din Crimeea, exercitiile navale inclus patru crucisatoare anti-nava si vase anti-racheta, un avion SU-30,
"Odata cu intoarcerea Crimeei la Rusia importanta acestei baze nu a scazut deloc, pentru ca naveleNATO sunt in continuare prezente in Marea Neagra, asa ca exista planuri pentru crearea unei baze navale la Marea Neagra,,.
"In cursul anului 2015, Fortele navale vor primi doua submarine cu propulsie nucleara – Vladimir Monomah si Aleksander Nevski -, doua submarine multirol si cinci nave de suprafata", a confirmat ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu, citat de Itar-Tass.
Soluții:
Pentru a face față unor asmenea amenințări aduse de un inamic istoric, România pe lângă flota compusă din fregatele: Fregata Regele Ferdinand – F-221, Fregata Regina Maria – F-222, Fregata Mărășești – F-111 respectiv fregate ușoare (FFL): Amiral Petre Bărbureanu (Tetal-I) (F-260), Vice-Amiral Eugen Roșca (Tetal-I) (F-263), Contra-Amiral Eustațiu Sebastian (Tetal-II) (F-264),Contra-Amiral Horia Măcelaru (Tetal-II) (F-265), 2 corvete, auxiliare etc. face parte dintr-un sistem de operații comune de menținere a securității în Mare Neagră precum:Black Sea Harmony(BSH):operațiune lansată de Turcia(2004) sub egida NATO-Active Endeavour, având ca scop garantarea siguranței circulării navelor între Marea Neagră și Marea Mediterană dar și a liniilor de comunicație navale vitale.La aceasta participă statele riverane fără Rusia și Georgia, Blackseafor: inițiativă a Turciei, ce datează din 2001, ce implică toate statele riverane având ca rol creșterea interoperabilității între forțele navale statelor riverane reprezentând în același timp un cadru de cooperare politică-militară regională ce poate fi pusă la dispoziția ONU, OSCE în funcție de situația prezentă. De asemenea la intervale periodice de timp au loc forumuri cu rol informal, independent alcătuit din șefii statelor marinelor militare ale tuturor statelor membre UE-NATO fiind promovată cooperarea la nivel înalt între statele membre.Un alt forum este Simpozionul Puterea Maritimă (Seapower), la care participă delegații naționale ale statelor riverane Mării Negre și Mării Mediterane. Exercițiile au rol major în cadrul relațiilor de cooperare, acestea reprezentând forma concretizată a cooperării. Pot fi date următoarele exemple: Black Sea Partnership:SUA,Germania, Grecia,Turcia,România, Franța, Uk, Olanda.Exercițiul Comun Româno-American ,, Summer Storm,,(2012)- exerciții specifice ,,Capul Midia,, exerciții de luptă, etc. MCM LIVEX Poseidon 12: România, Bulgaria, UK, Germania, Italia, Turcia aplicând misiuni de distrugere a minelor plus alte activități specifice domeniului;Euroasian Partenership Dive(2012):Azerbaidjan, SUA, Ucraina, Bulgaria, România, Georgia-presupunea scufundări la mare adâncime în scopuri militare, Black Sea Rotational Force: început din 2010 program multi anual al Forțelor Navale SUA, cu baza în partea continentală a SUA ce trimite baze navale SUA în regiuni adiacente în Mare Neagră vizând o gamă largă de exerciții de la operații în mediul urban la cele specific maritime.
Acestea sunt acțiunile întocmite spre menținerea securității, dar pentru proporționarea acesteia conform mișcărilor adversarului istoric, anume Rusia, NATO isi intareste capacitatile prin crearea unei forțe de 5.000 de oameni care pot fi rapid mobilizati si sase centre de comandament in proximitatea Rusiei, inclusiv in Romania. De asemenea Finlanda si Suedia după o perioada de colaborare cu Nato si UE în teatre militare si datorita situatiei alarmante din răsărit, au decis să intre în NATO. Comportamentul belicos si agresiv al Rusiei nu mai suportă neutralitatea, mai ales ca sunt vecini direcți cu Federația Rusă.
Două centre de comandă și control ale NATO vor fi înființate în România, acestea urmând să devină operaționale în 2016, iar aici vor activa militari români, dar și din alte state membre, au decis miniștrii Apărării din statele membre ale Alianței.
Un rol decisiv îl are finalizarea construcției scutului antirachetă de la Deveselu.
"Odata ce va deveni operationala, Facilitatea (de la Deveselu – n.red.) va spori protectia teritoriilor, populatiilor si fortelor aliate din Europa impotriva eventualelor atacuri cu rachete balistice din afara spatiului euroatlantic, fiind un proiect pur defensiv, care va fi integrat in sistemul NATO antiracheta si care nu este in niciun fel indreptat impotriva Rusiei, asa cum este de altfel prevazut in documentele Summit-ului NATO din Marea Britanie" după cum declara Ministerul Afacerilor Externe. În data de 05.02.2010, Președintele României de atunci, Traian Băsescu a anunțat acceptarea programului anti-rachetă american, care prevede staționarea de rachete interceptoare RIM-161 Standard Missile 3 pe teritoriul României începând cu anul 2015 pentru protejarea Europei și inclusiv a României de potențialele atacuri cu rachete balistice posibil din partea Rusiei, Iranului, etc.
2.3.2.Incertitudini privind alimentarea energetică din partea Rusiei
România dispune de o gamă variată de resurse energetice dar diversă :deținând resurse primare precum cărbune, țiței, gaza naturale, mineureu de uraniu, etc rămânând un mare consumator de energie, cu toate că per ansamablu consumul după anii 90 a scăzut lucru datorat încetării activității industriale.
În ciuda faptului că dependența de gazul rusesc este redusă, estimată la 16% anual impactul unei posibile întreruperi a alimentării ar avea un efect major asupra economiei naționale.
În cadrul capitolelor anterioare am exemplificat cum Rusia prin intermediul Gazprom încearcă să obțină avantaje din partea actorilor statali sau să pună presiune pe un stat în scopul înplinirii propriilor obiective.
Odată cu începerea conflictului ucrainean și susținerea cauzei ucrainiene din partea României cel puțin declarativ, alimentarea cu gaze rusești a suferit anumite modificări, ca de exemplu problemele întâmpinate în septembrie 2014, în care volumul de gaz furnizat României a fluctuat cu 10 %. Astfel de probleme au mai apărut în anii precedenți ,2006, 2009, iunie 2014.
,,Principala problemă este însă că aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa trec prin Ucraina, iar dată fiind criza dintre cele două țări, există riscul să asistăm din nou la o „închidere a robinetului”, similară cu crizele din 2009 sau din 2006, când Europa a rămas fără gaze în plină iarnă, din cauza disputelor Kiev-Moscova.,,
Soluții la variațiile furnizării cu gaz rusesc ar fi următoarele:
Majorarea rezervelor naționale:
În prezent România în cazul sistării importurilor de gaze rusești are rezerve ce pot fi folosite pentru o perioadă de 2ani.
,,Din fericire, avem o rezerva de 2,8 miliarde de metri cubi de gaz in depozitele de la Bilciuresti si Margineni. Totusi, in situatia in care iarna va fi grea, iar gazele din depozite vor scadea simtitor, s-ar lua masuri de rationalizare pentru industrie.,,declara Răzvan Nicolescu-Ministrul Energiei în septembrie 2014.
Explorarea de noi zăcăminte:
„Dacă ne limităm la exploatarea rezervelor omologate de gaze naturale pe care le avem, probabil că nu le vom termina în 10 ani, dar acestea vor descrește foarte repede, de la an la an. Singura soluție este descoperirea de noi rezerve. Exploatarea de gaze naturale s-a făcut la nivel relativ constant în ultimii ani datorită aplicării unor tehnologii noi la vechile sonde”, a declarat Alexandru Pătruți, fost președinte al ANRM(Agenția Națională pentru Resurse Minerale).
Rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani. În ceea ce privește cărbunele, în actualele condiții de producție, în 9 ani rezervele vor fi aproape terminate
Exploatarea gazelor de șist;
– conform estimărilor, în România rezervele de gaze de șist recuperabile s-ar ridica la 1.4 miliarde m3 (al 3-lea cel mai mare depozit din Europa după Polonia și Franța)
– producția și exporturile ar putea duce la creșterea PIB-ului cu 0,5%
Construcția interconectorului Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector (AGRI)
Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) a fost inițiat în 2010, printr-un memorandum semnat la București între România, Azerbaidjan și Georgia, iar ulterior s-a alăturat și Ungaria.Este un proiect pentru transportul gazelor naturale provenite din Azerbaijan, prin Georgia, către România și mai departe către piața Uniunii Europene. Proiectul prevede construcția unui terminal de lichefiere a gazelor pe litoralul Mării Negre, în Georgia, și transportul maritim al acestora în România, unde se va construi o unitate de regazeificare.
Societatea AGRI LNG Project Company are ca acționari Romgaz Mediaș (România), SOCAR (Azerbaidjan), Georgian Oil and Gas Corporation – GOGC (Georgia) și Magyar Villamos Muvek – MVM (Ungaria).
-finalizarea rutei TANAP ca apoi investiția în: NABUCCO WEST;
-investiții în infrastructura energetică, pe viitor reprezentând o alternativă fiabilă în locul gazului..
Alternative regenerabile:
Acestea vizează în mare parte producție de energie electrică, un domeniu de viitor pe care România l-a început prin modernizarea infrastructurii de producție/transport energie eletrică.
Energia solară:fotovoltaică și termală
Potential solar în privința radiației solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2 /zi) și valori minime în luna februarie ( 0.34 kWh/ m2 /zi)
Potențial eolian
In strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potențialul eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an.
Potential biomasa
Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni si anume Delta Dunarii – rezervatie a biosferei, Dobrogea, Moldova Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni), Platoul Transilvaniei, Campia de Vest, Subcarpatii, Campia de Sud
Potentialul microhidroenergetic
Resursele de apă datorate râurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 42 miliarde m3 /an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m3 /an, din cauza fluctuațiilor de debite ale râurilor.În ceea ce privește potențialul hidroenergetic al țării noastre se apreciază că potențialul teoretic al precipitațiilor este de circa 230 TWh/an, potențialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potențialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de 70 TWh/an.
Potentialul energetic geotermal
Pe teritoriul Romaniei, un numar de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au intalnit la adancimi situate intre 800 si 3500 m resurse geotermale de joasa si medie entalpie (40-120 o C). Exploatarea experimentala a circa 100 de foraje in cursul ultimilor 25 ani a permis realizarea unor evaluari a potentialului energetic al acestui tip de resursa
Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosita in proportie de 37% pentru incalzire, 30% pentru agricultura (sere), 23% in procese industriale, 7% in alte scopuri.
2.3.3 Amplificarea fenomenlui de crimă organizată
"Razboiul, dictaturile ori coruptia generalizata silesc oameni din multe tari ale lumii sa-si paraseasca satele si orasele si sa ia calea refugiului. Traficanti de toate felurile promit sa-i duca in tari libere de violenta si persecutie.,, Președintele României, Klaus Iohannis.
Țara noastră, datorită poziției geografice și a conflictelor militare din contextul Mării Negre, a devenit o importantă verigă în cadrul crimei organizate. Crima organizată româno-ucraineană este o problemă de mare amploare în România, în special în județele de graniță precum Satu-Mare, Maramureș, Suceava, Iași, Botoșani.
Problema se poate accentua datorită conflictului din Estul Ucrainei. De exemplu două din regiunile grav afectate sunt Donețk și Luhansk. Donețk are în jur de 4,6 mil.de locuitori iar Luhansk în jur de 2,4 milioane de locuitori.Donețk alături de Luhansk produce aproximativ 20% din PIB-ul Ucrainei , 25 % fiind asigurat strict de Donețk .
Așadar , vorbim de circa 7.000.000 de locuitori, care sunt afectați de conflictul militar prezent în regiune. Mare parte din masa de oameni activă a fost angajată în cadrul societăților industriale locale, dar datorită conflictelor majoritatea dintre acestea au fost închise, nu mai dispun de sume pentru plata angajaților sau pur și simplu situația din teren nu permite desfășurarea muncii într-un cadru sigur.
Problema este dată de o masă de oameni fără locuri de muncă, majoritatea chiar și fără locuințe în urma conflictului dat e au nevoie de o zonă departe de conflict care să le ofere adăpost și eventual un mijloc de a-și câștiga existența. Un astfel de loc este dat de Vestul Ucrainei care, le oferă și granița cu România cunoscută pentru gradul dezvoltat de activități ce țin de crima organizată precum traficul cu țigări, traficul de persoane, trecere ilagală a frontierei etc, amenințarea fiind dată de faptul că acest val de migratori Ucraininei Estici vor accentua fenomenul infracțional în lipsa unei alternative concrete de a-și câștiga traiul.
Paralel situației din Orientul Mijlociu , unde 150.000 de migranți ilegali au sosit în Europa datorită stării de război în care se aflau teritoriile lor, situația nu diferă foarte mult de cea a Ucrainei.
Un exemplu concret pentru problema noastră: Slovacia, care este îngrijorată de afluxul de imigranți ilegali din Ucraina, Prim-ministrul țării Robert Fico afirmând că este vorba de câteva mii de persoane.Totodată acesta și-a exprimat îngrijorarea față de fenomenul de crimă organizată ce se petrece la granițele sale, Slovacia fiind vecină cu Ucraina prin regiunea Transcarpatia oferind astfel o graniță comună cu Ucraina de 98 km.
Momentan situația țării noastre privind imigranții ilegali din Ucraina este la următorul nivel: conform MAI, în anul 2014 au fost depistate 66 de persoane din state terțe care au trecut ilegal frontiera de stat din care 39 în scop de migrație și 27 din greșeală, situație care este comparativă cu cea din 2013. Pe baza raportului de readmisie autoritățile române au predat autorităților ucrainiene 72 de persoane.
Soluții:
România deține 6 centre regionale de cazare, cu o capacitate de 920 de locuri și un grad de ocupare de 21% , mediu în cadrul trimestrului I al anului 2015.
Ținând con de situația din Ucraina, a fost elaborat Planul Integrat de Acțiune al Ministerul Afacerilor Interne pentru pregătirea în vedere participării la gestionarea unui eventual aflux mare de solicitanți/imigranți ilegali pe teritoriul României.
În decursul anului 2014 au fost înregistrate un total de 1620 de cereri de azil, în creștere față de anul 2013, când au fost înregistrate 1499 cereri de azil cu 35% mai puțin față de anul de vârf 2012 dar cu 25% mai mult față de media anilor anteriori fapt ce confirmă existența unui trend ascendent anilor anteriori.
Demn de menționat este că în perioada 01.01.2015-06.05.2015 au fost depuse un număr de 567 de cereri de azil.
2.3.4.Creșterea numărului de atacuri cyber de sorginte Rusă/aliată cauzei ruse
"Ofensiva spionajului rus este dusa cu o determinare si sofisticare crescute…Aceste operatiuni sunt doar o parte a unui spectru mult mai larg de masuri active luate impotriva tarilor occidentale, care includ finantarea unor partide politice, crearea de bloguri si site-uri proruse, manipularea in retelele de socializare si folosirea agentilor de influenta. Toate servesc obiectivul comun de a scoate din joc presupusii inamici ai Rusiei prin propagarea disensiunilor si dezinformare .
În 2007, un atac cibernetic contra site-urilor guvernamentale din Estonia a căutat să pedepsească această țară pentru mutarea unor statui ale ostașilor sovietici. În alte cazuri, scopul a fost propagandistic. În anul 2013, un atac asupra site-urilor guvernamentale din Germania a fost revendicat de grupul autointitulat CyberBerkut care a acuzat sprijinul acordat de Berlin Kievului " afirmă George Maior .
Având în vedere susținerea cel puțin la nivel declarativ a cauzei Ucrainine de către statul român putem deduce faptul că România este ținta potențialelor atacuri venite din partea Rusiei sau a indivizilor/grupărilor afiliate cauzei acesteia în contextul conflictului din Ucraina.
Scopul acestora este de a câștiga influență politică, economică și strategică spre folosul Rusiei lucru care s-ar concretiza prin crearea unei susțineri interne formate din elitele culturale, politice dar și al mass-mediei, Președintele Rusiei, Vladmir Putin încercând astfel să reconstruiască o influență europeană pentru exercitarea controlului în favoarea acesteia.
Soluții:
În acest scop, Serviciul Român de Informații, în urma desemnării de către CSAT ca autoritate națională în domeniul CyberIntelligence, SRI a constituit o structură specializată denumită Centrul Național Cyberint. Această strucutră are ca rol îmbinarea resurselor tehnice cu capacitățile informative pentru a identifica și informa beneficiarii legali informațiile necesare prevenirii, înlăturării respectiv stoparea/limitarea consecințelor unei agresiuni asupra sistemelor de infrastructură tehnice.Un mare avantaj ar fi conectarea anumitor subdepartamente de protecție cyber al serviciilor de informații din țările membre NATO pentru a identifica și contracare mai ușor noile amenințări.
2.3.5 Atac hibrid-terorist la adresa României
Pentru a putea studia modul în care România este expusă acestei amenințări propun o abordare istorică și științifică.
Terorismul este definit ca:
,,Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii (stat , organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști – producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.,,(Definiție ,,Scop și metodă,,)
Având în vedere elementele necesare acțiunilor teroriste, posibilitatea existenței unui conflict de acest tip trebuie să conțină un individ/grup dispus să întocmească acest act, respeciv identificarea unui anumit precedent.
Romania moderna si contemporana s-a cofruntat cu toate tipurile de terorism. Seria atentatelor a inceput cu asasinarea, la 8 iunie 1862, a primului ministru conservator, Barbu Catargiu, continuand cu acel "misterios" atentat (8 decembrie 1909) in urma caruia primul ministru liberal Ion I C. Bratianu a scapat doar cu rani usoare, desi s-au tras asupra lui trei focuri de revolver. In perioada interbelica, terorismul ideologic a produs numeroase victime, opinia publica fiind realmente traumatizata: "bomba de la Senat", 8 decembrie 1920, plasata de anarhistul comunist Max Golstein, a produs trei victime (episcopul Radu al Oradei, Dimitrie Greceanu, ministrul lucrarilor publice si senatorul Spirescu); etc. Ca atare o bună observație e dată de faptul că majoritate acestor acte teroriste au fost fundamentate politic, între comuniști și monarhie, respectiv legionari.
Problema de asemenea poate fi interpretată și prin alte filtre. România de după 1918, avea dificultăți în integrarea minorităților ,în special bulgară/maghiară, situația fiind agravată de imixtiunea unor influențe străine, precum URSS în scopul revoltării minorităților din țara noastră.
Transilvania de-a lungul timpului a avut această problemă legată de minorități, îndeosebi cu cea maghiară, care considera Tratatul de la Trianon o injustiție istorică considerând astfel că au pretext să nu depună jurământul de credință a României în cazul în care lucrau în instituții de stat, acuzând România de tratament discriminatoriu. Nicolae Iorga, la vremea sa era ținut la curent cu privire la acțiunile maghiarilor , fiind informat prin diverse structuri ale statului, acesta precizându-și poziția față de aceste acțiuni prin intermediul ziarului său,, Neamul românesc,, sau la Academie, etc.
Realitatea evenimentelor de atunci poate fi reprodusă cu ajutorul rapoartelor Siguranței și Poliției, la 14.05.1920 subinspectorul general al Siguranței din Transilvania raporta Direcției Siguranței Generale de la București: „Guvernul maghiar lucrează cu toată energia la răsturnarea ordinei în Ardeal, pentru a demonstra Conferinței de Pace că România Mare cu hotarele ei actuale este un stat artificial în care nemulțumirile cresc și se sporesc zilnic. În scopul acesta, de un timp încoace s-a început o campanie furioasă în presa din Budapesta contra noastră. Aceasta pentru a ține vie ura populației maghiare contra noastră”
În anii ce au urmat, asemenea rapoarte au mai fost înaintate lui Nicolae Iorga, Biroul de Contrainformații al Marelui Stat Major, în adresa catre Ministerul Instrucțiunii Publice din 29 mai și în cea din 16 iulie 1921 confirmând existența unei asemenea stări: „Ungurii din această margine – se scria – au fost crescuți cu o mentalitate cu totul anormală. Și, de la început au dovedit fățiș o atitudine ostilă Neamului și Statului românesc. Au folosit toate mijloacele și prilejurile ca să împiedice închegarea și consolidarea Statului Român. (…) Profesorii și elevii deopotrivă se unesc pentru a-și manifesta ura lor. În noi, organele Statului Român, nu văd altceva decât călăii patriei lor prăbușite. Ura e atât de adâncă, încât o traduc și în viața privată, întrerupând atingerea socială cu românii și cu acei unguri care au trecut în slujba Statului Român, cu cari înainte trăiseră în prietenie. (…) În bisericile lor, publicul unguresc în lacrimi și în hohote de plâns cântă la fiecare liturghie, cu mic, cu mare, cu tineri, cu bătrâni, Imnul unguresc și rugăciune pentru Ungaria. Episcopii lor, de asemenea, reprezintă aceeași mentalitate (…), îndeamnă la opunere și rezistență”
Cu toate că din punct de vedere istoric antipatia a continuat într-o formă mai diluată, adversitatea a continuat, exemple fiind în continuare , cum ar fi cel al Revoluției din 1989, și agentul serviciilor secrete maghiare Laszlo Tokes, inițiator al dezechilibrului stării de insecuritate ce a dus la o serie de evenimente teroriste și mișcări stradale ample finalizate prin schimbarea regimului politic.
În prezent vorbim de o minoritate maghiară estimată la 6,1%, care în cadrul comunității sale uni membri au format grupuri cu specific paramilitare ce susțin revizionismul maghiar și sunt susținute de către factori politici/economici interni și externi.
Având în vedere observațiile anterioare și situația Ucrainei în prezent ar fi de interes o masă de oameni ce ar fi orientată spre astfel de acțiuni, ce are un precedent în astfel de acțiuni și de asemenea disponibilitate actuală de a premedita un asemenea act. Exemplele ar fi: Garda Maghiară (Magyar Gárda), Plutonul secuiesc, Frontul Național Maghiar (Magyar Nemzeti Arcvonal – MNA) , Tinerii Maghiari din cele 64 de Comitate- HVIM-organizație considerată periculoase prin scopurile propuse și radicalismul cu care militează pentru anularea Tratatului de la Trianon și, implicit, pentru refacerea Ungariei mari, care era împărțită administrativ în 64 de comitate.Liderul asociației în, cu sediul la Budapesta, este un anume Laszlo Toroczkay, care a avut interdicții de intrare România, Slovacia și Canada. Anul trecut a avut o campanie de recrutări în România, centrul filialei din țara noastră fiind la Odorheiul Secuiesc, județul Harghita, Tinerii Maghiari din Transilvania- EMI-Organizația „Tinerii Maghiari din Transilvania” (EMI) militează pentru anularea Tratatului de la Trianon, scop pentru care organizează anual, în luna august, tabere la Gheorgheni, județul Harghita, unde sunt invitați și lideri și membri ai Gărzii Maghiare din Ungaria și România,Printre participanții tradiționali se regăsesc Vona Gabor- liderul și fondatorul Gărzii Maghiare și al partidului extremist Jobbik, Laszlo Tokes, și avocata austriac Eva Maria Barki(două interdicții de a intra în România, 1994 /1998, din cauza instigărilor sale la acțiuni împotriva statului român.
Aceste grupări au fost dovedite ca fiind ofensive la adresa României, organizând chiar și antrenamente paramilitare la adresa României.
Problema devine mai complexă în momentul când acești agresori au o motivație în plus, stimulată politic și financiar de către o terță parte.
În cazul de față vorbim de țara care furnizează Ungariei 80% din necesarul de gaze naturale necesar și 75% din petrol : Rusia.Situația este clară întregii politci europene, mai ales cu cocazia programului ,,Deschidere spre Est,,. Având în vedere adversitatea față de România, Ungaria în scopul obținerii avantajului economic, sub coordonarea Rusiei ar fi capabilă să respecte întocmai indicațiile acesteia, rușii încercând încă din interbelic să recruteze lideri comunității maghiare în scopul determinării acestora să provoace un dezechilibru intern.
Consider că România este expusă unei astfel de situații, întrucât, situația are mai multe certitudini privind intențiile minorității maghiare..
Amenințarea este dată de faptul că se instigă la periclitarea suveranității statului și duce la crearea unui dezechilibru local, prin intermediul revizionismului maghiar ce cuprinde revedincări teritoriale.
Un bun exemplu este dat de marșul de la Tg.Mureș, ce a avut loc în 2014 și a fost comparat conform politicianului Laszlo Tokeș cu situația din Crimeea.
„Luni a avut loc o demonstrație împotriva politicii de asimilare duse de Guvernul din România. Această populație, secuii din România, începe să devină o minoritate pe propriul teritoriu, ca și tătarii în Crimeea“, a declarat László Tökés în Parlamentul European.
Aproximativ 4.000 de persoane au participat, luni după-amiază, la comemorarea secuilor uciși în 1854, eveniment organizat la Târgu-Mureș. Ulterior, secuii au plecat într-un marș, deși autoritățile nu și-au dat avizul pentru organizarea unui astfel de eveniment. Manifestarea a degenerat, iar participanții au aruncat cu petarde și au scandat lozinci pro-autonomie. „Cei care au provocat forțele de ordine au fost cei de la organizația 64 de Comitate. Jobbik și Garda Maghiară au fost, de data aceasta, în limita unei normalități pe care noi o dorim în continuare.
La Monumentul Secuilor Martiri, cât și pe parcursul mișcării maselor de oameni spre centrul orașului au fost acțiuni și au fost manifestări antistatale, antiromânești, segregaționiste, șovine, scandându-se lozinci cu cuvinte grele adresate românilor, adresate statului român, autorităților române din București și Târgu-Mureș”, a menționat Corneliu Grosu, prefectul de Mureș.
Din punct de vedere științific această amenințare aparține spectrului terorist, având absolut toate elementele, inclusiv ce le ordin paramilitar:O grupare paramilitara din Ungaria face antranamente in Muntii Ciucului. Organizatia Legiunea Secuiesca vine de cel putin doua ori pe an pentru a se antrena in Tinutul Secuiesc .
Conform informatiilor din interiorul Legiunii, la antrenamente, membrii Legiunii învață diferite tehnici și strategii militare specifice organizatiilor paramilitare având ca scop "apararea Tinutului Secuiesc, apararea democrației, dreptatii, libertatii si făurirea statului de drept".
O mare parte dintre componentii Legiunii Secuiesti sunt tineri de cetatenie romana, de etnie maghiara, dar si membrii ai unor organizatii de extrema dreapta din Ungaria.
Așadar din punct de vedere științific avem parte de toate elementele care să susțină ideea ca aceștia ar fi capabili să dezechilibreze echilibrul social în zonă, fiind motivați cultural conflictul având cauze multiple multiple.
Motivația culturală constă în apărarea valorilor culturale ale societății maghiare pot motiva acțiunile unei persoane într-o manieră de neconceput pentru un observator extern.
Ființel eumane sunt sensibile în cea ce privește apărarea propriilor valori precum:limba,cultura, religia, țară, teritoriu natal.Exacerbare apărării unui set de valori duce la apariția xenofobismului.
De asemenea persoanele implicate în astfel de activități caută ca prin acțiuni cât mai centratea să obțină un efect cât mai amplu, acesta fiind un motiv rațional, un ,,modus operandi,, Un alt factor pentru a explica motivația unor indivizi din astfel de grupări este dat cel psihologic, datorat nevoi de apartenență al omului la un anume grup.
Cauzele considerate reale de către extremiștii maghiari sunt date de premise culturale, etnice și geografice, premise identice cu cauzele terorismului.
Soluții:
Așadar există premisa necesiății luării de măsuri anti-teroriste împotriva acestora.
Ca atare, România din acest punct de vedere este pregătită să acționeze.
Conform specialiștilor combaterea terorismului ar fi definită ca: ,,totalitatea acțiunilor întreprinse de către guverne pentru a contracara pericolul,incluzând măsurile speciale inițiate de de structurile militare ,de organele de ordine și de profesioniști pe linie de pază și protecție pentru reducerea probabilității unui atac împotriva unui obiectiv,,.
Din punct de vedere al contracarării terorismului, sunt 3 stadii de combatere al acestuia:
Stadiul întâi: Politic și Diplomatic, cuprinde două direcții de tratare a terorismului în mod diferit. Prima vizează metodele folosite de unele guverne pentru a face față terorismului intern și ,uneori, terorismului internațional care poate apărea în interiorul granițelor.Amploarea poate fi de la capitularea totală până ladecizii extrem de dure.A doua ,direcția diplomatică vizează legăturile și eforturile care se întreprind între națiuni pentru soluționarea problemei, manifestându-se de la înțelegeri diplomatice până la atacuri militare și război total.
Stadiul doi: abordări strategice-elaborarea acestor măsuri de protecție începe după identificarea pericolului și stabilirea modului de contracarare.Având în vedere evoluția actului terorist ,infrastructura e în mod evident vizată.
Stadiul trei :reacții teactice-măsuri contrateroriste ,inițiate ca răspuns la incidentul terorist/vizează bazele teroriștilor pentru a neutraliza viitoarele atacuri extremist-teroriste.
În România au fost implementate cele 3 stagii prin intermediul, activității specifice de prevenire și combatere a terorismului realizată în conformitate cu Constituția României :Legea 51/91, art.3.,lit.,,i,,Constituie amenițări la adresa siguranței naționale a României următoarele:actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități al căror scopul constituie săvârșirea de asemenea fapte;
Legea 14/1992 art.6 Prin unitățile sale, Serviciul Român de Informații:
a) execută activități informative și tehnice de prevenire și combatere a terorismului;
b) execută intervenția antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor și restabilirii ordinii legale. Intervenția antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informații;
c) asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Legea 17/1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor;SSNR,cap.3,, Prioritățile participării active la construcția securității internaționale: promovarea democrației, lupta împotriva terorismului internațional și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă De asemena , în Codul Penal Român , în ciuda lipsei terminologiei de acțiune teroristă avem următoarele articole:160-atentatul care pune în pericol siguranța statutului , art.171- atentatulunei reprezentant al unui stat străin,etc.
Instituții cu rol în combaterea terorismului: SRI, SPP, MApN, MAI.
Începând cu anul 2004, România dispune de un Sistem Național de Alertă Teroristă (SNAT) în scopul sprijinirii procesului de planificare activităților antiteroriste la nivel național, precum și al informării populației în legătură cu nivelul amenințării teroriste.În cadrul SNAT, stările de amenințare sunt identificate prin cinci niveluri de alertă teroristă, evidențiate distinct pe bază de culori:
SCĂZUTinformațiile disponibile și evenimentele recente indică faptul că un atac terorist este foarte puțin probabil
PRECAUTinformațiile disponibile și evenimentele recente indică un risc scăzut de producere a unui atac terorist
MODERATinformațiile disponibile și evenimentele recente indică faptul că există risc terorist general, fiind posibil un atac terorist
RIDICATinformațiile disponibile și evenimentele recente indică un risc terorist crescut, fiind probabil un atac terorist
CRITICinformațiile disponibile și evenimentele recente indică un risc iminent de producere a unui atac terorist
În stabilirea nivelului curent de alertă teroristă, se utilizează două categorii de indicatori:
informații disponibile, conținând avertizări cu privire la evoluții ce s-ar putea constitui în: vulnerabilități/ factori de risc/ amenințări/stări de pericol/iminența unui atac terorist pe teritoriul României
evenimente recente – manifestări explicite de orice natură ale unei entități teroriste de a realiza un atac terorist pe plan național/internațional
De la instituirea SNAT (2004) și până în prezent, în România, nivelul de alertă teroristă a fost PRECAUT (ALBASTRU), cu excepția unei perioade scurte – prilejuită de desfășurarea la București (2008) a Summit-ului NATO – când s-a decis ridicarea nivelului la GALBEN-MODERAT.,,
2.4 Oportunități oferite de conflictul Ucrainean
Oportunitățile oferite de conflictul Ucrainean ne oferă prilejul de a obține avantaje strategivce atât interne cât și externe.
În urma descrierii anterioare a situației relațiilor bilaterale româno-ucrainiene am putut observa o serie de probleme legate de minorități și delimitare teritorială.De asemenea riscurile prezentate sunt datorate situației actuale din Marea Neagră respectiv a stării de securitate din Ucraina.
Ca atare consider că aceste elemente ar putea reprezenta un pretexet pentru a induce o serie de măsuri ce ne-ar avantaja radical pe termen lung.
Avantaje ar putea fi:
1)Militare: odată cu schimbările survenite asupra Peninsulei Crimeea, Marea Neagră cât și România a devenit un important reper geostrategic, astfel încât securitatea țării noastre a fost întărită prin prisma faptului că trupe și centre de comandă NATO vor fi amplasate pe teritoriul țării noastre permanent.
De asemenea un impact major ar avea un mijloc de compensare al Art.5 din Tratatul NATO care nu asigură apărarea statelor NATO de conflictul hibrid, precum cel din Ucraina. Așadar, situația actuală este pretextul ideal de a lărgii spectrul legal al terorismului în scopul ținerii sub control a evenimentelor neplăcute, precum cele prezentate în capitolul anterior.
Detalii precum: limitarea masivă numărului de demonstranți al unei organizații dacă aceasta a avut probleme cu legea anterior(Ex.la prima demonstrație de la incidentul neplăcut doar 10% din numărul de protestatari să fie alocați iar dacă situația se repetă inițiatorii adunării să fie acuzați de instigare la violență, organizarea unei lovituri de stat sau altei actiuni contrare sigurantei nationale ,propagarea ideilor totalitare de natura fascista, comunista, rasista, sovina sau ale oricaror organizatii terorist-diversioniste, defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la ura nationala sau religioasa, incitarea la discriminare, la violenta publica si la manifestari obscene, contrare bunelor moravuri conform art.9,Legea60/1991indiferent dacă au fost aceași organizatori sau nu, factorul principal fiind organizația pe care o reprezintă ) sau pedepsirea aspră a deținătorilor de arme de foc nedeclarate(elimininarea dreptului de a deține o armă de foc pe viață) respectiv cele albe și propun inclusiv sancționarea drastică a propagandei calomnioase și negative la adresa României pentru a stopa crearea unei trend ascendent al dezinformării cetățenilor sau inducerea unei stări de agitație/frică în rândul populației, sancțiunea fiind aplicată atât asupra persoanei ce propagă cât și asupra trustului media.Un set de astfel de măsuri ar elimina o serie de amenințări la adresa statului nostru.
2)Din punct de vedere economic, am putea obține avantaje materiale prin încheierea unor contracte avantajoase între ROMARM.SA (Principalul producător și exportator direct de produse militare din România, Compania Națională ROMARM S.A. a fost înființată în anul 2000 prin fuziunea celor mai importante fabrici ale Industriei Românești de Apărare și este principalul furnizor de echipament militar, muniție și servicii de întreținere.
ROMARM este o structura tip holding cu capital 100% românesc, sub autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului)și Ucraina în scopul comercializării armelor de foc.
De asemenea industria farmaceutică românească ar avea de câștigat , oferindu-le medicamente la un preț la limita profitului oferind astfel posibilitatea statului Ucrainean să cumpere cât mai mult.
Amenințarea survenită de un posibil număr de imigranți ilegali sau al unei mișcări de mase de oameni dinstre Estul Ucrainei spre Vest ne permite întărirea pazei granițelor cu ajutorul fondurilor comunitare sub acest pretext.Investiția în securitate ar fi în mare parte asigurată de programe precum: EUROSUR-Rețeaua de comunicare EUROSUR este creată pentru a îmbunătăți detectarea, prevenirea și combaterea migrației neregulate și a criminalității transfrontaliere.
Minoritatea română din Ucraina poate fi ajutată.
Sub pretextul finanțării unor centre de refugiați pe teritoriul Ucrainei, putem să ne susținem comunitatea noastră de români, condiționând finanțarea în schimbul locurilor de muncă pentru etnicii români.Centrele vor fi construite în regiunile în care majoritatea etnicilor sunt români oferindu-le astfel locuri de muncă în cadrul centrelor respective.Pe lângă acestă condiție, ca angajații centrului să fie majoritari etnici români centrele vor fi administrate de etnici români.
De asemenea pentru a putea obține un avantaj în plus, putem construi centrul ca anexă a unei școli publice având astfel posibilitatea de obține de la statul Ucrainean posibilitatea ca în respectivele școli să se poată preda în limba română.
3. Scenarii privind conflictul din Ucraina:
Pentru acest capitol voi folosi ,,Metoda scenariilor,, spre a putea oferi o imagine de ansamblu asupra a cea ce s-ar puitea întâmpla în Ucraina.
Metoda scenariilor este utilizată, în general, pentru explorarea posibilelor condiții de manifestare a unei situații plecând de la un set de propuneri/ipoteze de lucru, fiecare scenariu reprezentând un viitor plauzibil distinct. În activitatea de informații scenariile reprezintă „tipare-model” ale obiectivului/evenimentului vizat, scopul alcătuirii unui scenariu fiind evidențierea unor factori majori care influențează viitorul, în vederea anticipării și formulării unui răspuns adecvat .
Best Case Scenario
,,Moscova nu este interesată de obținerea unui conflict înghețat în Donbass . Acest lucru ar fi contrar obiectivelor sale strategice de a menține o influență majoră în politica Kievului și ar avea costuri exorbitante pentru Rusia.De asemena acest lucru ar permite Ucrainei de a continua seria de reforme initiate precum integrarea în Uniunea Europeana ,crearea relațiilor pe teme de securitate cu NATO acestea reprezentând pierderi majore pentru Kremlin.,, declara Vladimir Frolov
Cea mai buna decizie în cazul Ucrainei este acea de renunța la teritoriile conflictuale.Astfel ar obține un drum asigurat spre NATO, UE, suveranitate și integritate asigurată dar cu prețul industriei sale situată în regiunile de conflict.
În acest fel economia ar fi una pro europeană, securitatea ar fi asigurată în timp de NATO, iar reformele ar putea fi duse la finalitate, factorul rus nemaivând aceași influență.
Middle Case Scenario
Consider un scenariu echilibrat în cazul Ucraina e reprezentat de stabilirea unei zone de conflict înghețat în regiunile afectate în mod direct de conflict.
Un mare pas înainte ar fi dat de restabilirea autorității stautului ucrainean în zonele implicate în conflict, refacerea infrastructurii și a industriei afectate, reinstalarea stării de securitate în acele regiuni, si reluarea relației cetățean-stat: refacerea sistemului administrativ, plata salariilor bugetarilor din acele zone, asigurarea serviciilor de sănătate și învățământ, posibilitatea aplicării deciziilor legislativului, executivului și puterii judecătorești a Kievului.
Acest lucru ar fi realizabil prin integrarea regiunilor afectate acordându-le un statut special și reprezentanți în Rada Supremă cu prețul stopării demersurilor spre Uniunea Europeană și spre NATO dar partea bună a lucrurilor ar fi dată de posibilitatea izolării conflictului și creare a unei aparente stări de securitate.
Avantajul ar fi dat de existența unei singure armate a Ucrainei care să fie prezentă pe teritoriul revendicat de insurgenți.
Worst Case Scenario:
În cel mai rău caz Ucraina va intensifica lupta cu insurgenții aflați pe teritoriul acesteia. Regiunile Donețk și Luhansk ar fi supuse unui proces complet de rusificare, din punct de vedere legal, lingvistic și decizional în scopul creării unor regiuni autonome cu valeități de stat care să fie recunoscute în mediul Asiatic și susținut militar pentru a face față unei ofensive ucrainiene, scopul fiind de control asupra teritoriilor și slăbire a statului ucrainean.
Problema majoră e dată de atacul subversiv de tip terorist asupra teritoriilor ucrainiene , având ca scop subminarea statului ucrainean din orice punct de vedere spre a-l slăbi destul de mult pentru a fi prea costisitor chiar și pentru statele ce oferă sprijin financiar, logistic, militar acest lucru concretizându-se prin: atacuri teroriste asupra persoanalităților politice ce susțin cauza Ucraineană(Ex:atentatul asupra primarului din Lvov-25.07.2014), atacuri asupra elementelor de infrastructură critică și administrativă precum: hidrocentrale, fabrici, sedii ale instituțiilor statului, precum:primării, prefecturi, tribunale având ca scop stoparea funcționării instituțiilor ucrainine și eliminarea posibilității de autosusținerii a statului, în acest fel statul Ucrainean fiind dependent strict de comunitatea internațională.
4. Concluzie:
Regiune Mării Negre se conturează ca un spațiu al contrastelor al eterogenității și paradoxului având puternice influențe ale modului în care fiecare actor implicat își percepe securitatea în acest spațiu.
Marea Neagră are o locație strategica relevantă: este poziționata la intersecția dintre Europa și Asia, dintre vasta Rusie și Orientul Mijlociu și leagă direct Europa de Sud-Est de Europa Occidentala, prin fluviul Dunăre, dar și de Marea Mediterană, iar în prezent, extinderea NATO și a UE au transformat-o în vecinătate apropiată a marilor puteri euro-atlantice. Aceasta poziționare o face deosebită prin faptul că reprezintă îmbinarea dintre două spații diferite din punct de vedere al istoriei, al mentalității, și al obiectivelor conturându-se
Per ansamblu pot fi identificați doi mari actori asupra mediului de securitate al Mării Negre:NATO-UE și Federația Rusă, relația dintre cele două entități fiind definitorie pentru mediul de securitate de la Marea Neagră, fiecare încercând să își atragă aliați prin metode diferite, în funcție de abordarea fiecăruia.
NATO-UE căutând să atragă prin democrație și crearea unui mediu prosper din punct de vedere economic și Rusia cu al său ,,divide et impera,, care face victime chiar și în prezent
după cum am observat în cazul Ucrainei dar și în zonele extinse ale acesteia precum:R.Moldova cu regiunea Transistria, Georgia victimă a războiului din 2008 și Azerbaidjan.
România, în momentul de față este obligată să se adapteze noului mediu de securitate, indiferent de situația internă a țării.
Provocările sunt continue, elementele din jurul țării noastre își modifică dinamica în mod constant și neanunțat dar totul depinde de modul în care privim lucrurile.
Putem identifica oportunități chiar și în contextele cele mai sumbre, după cum am menționat în capitolul anterior astfel încât cea ce la început se prezintă ca o criză poate reprezenta o mare oportunitate de scăpa de vechile probleme al trecutului.
În acest sens am întocmit și această lucrare , spre a oferi o imagine de ansamblu asupra mediului de securitate al Mării Negre și de a privi oportunitățile oferite de această situație. Indiferent de perioada de timp necesară refacerii mediului de securitate Marea Neagră a fost și va rămâne o punte între două lumi, două civilizații care deșii sunt parte activă a procesului de globalizare, vor folosi acest lucru ca mijloc de atragere a puterii economice, politice, sociale către sine, globalizarea oferind astfel o diversitate de posibilități spre a câștiga influența regională.
În concluzie consider că România a devenit un actor principal la Marea Neagră, dintre statele riverane Mării Negre, după Rusia și Turcia putem afirma că România este următorul stat de importanță regională și care are potențialul cel mai ridicat de a obține statutul de putere regională fiind statul cu cel mai înalt potențial de încredere NATO.
5. Bibliografie:
Lucrări de autori români și străini
I. Mărculeț, Mihaela Petreanu: Marea Neagră – repere geoistorice și geopolitice, Magister, Nr. 10-11 aprilie-noiembrie 2010, Craiova, 2010.
Gl.div.(r)dr.Arădăvoaice Gh.-Terorism,Antiterorism,Contraterorism,ed.ANTET,1997
Col.Dr.Maricel Antipa ,,Securitate și terorism,, ,pag.110
Maria POSTEVKA ,,Politică și Energie în Est – Cazcul Ucrainei,,, editura Top Form, Buvurești 2010
Ioan Codruț Lucinescu-Rolul României în Asigurarea Securității în REMN. Editura ANIMV, București 2011
Cristina BOGZEANU ,,Evoluția mediului de securitate în zona extinsă a Mării Negre și influența acesteia asupra configurării Forțelor Navale ale Românieipe termen lung și mediu, Edit.Universității Naționale de Apărare ,,Carol I,, , București 2012
Eugen PĂTRAȘ ,,Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova – Statutul Juridic,, edit.Alexandru cel Bun, Cernăuți, 1998
Iulian Chifu, Oana POPESCU, Bogdan NEDEA ,,Religion and Conflict, Radicalization and Violencein the winder BLACK SEA region,, edit.Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București 2012
Evans, Graham, Newnham, Jeffrey, Dictionary of International Relations, Penguin Books, 1998.
Frunzeti, Teodor, Zodian, Vladimir, Lumea 2011- Enciclopedie Politică și Militară. Studii Strategice și de Securitate, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2011.
Loth, Wilfried, Împărțirea lumii, București, Editura Saeculum, 1997.
Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor. Secolul al XX-lea, vol. 1, Iași, Editura Institutul European, 2000
Enciclopedie de Istorie Universală, Editura All, București, 2003, p. 283.
Sugar, Peter, Naționalismul est-european în secolul al XX-lea, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2002.
Documente oficiale:
Strategia de Națională de Ordine și Siguranță Publică a României, 2015
Codul penal
Legea 51-1991
Legea 14-92
Legea 60-1991
Tratatul Nord-Atlantic, Washington, 4.04.1949
Constituția României
Declarația de Independență a Ucrainei,1991
Tratatul privind relațiile de cooperare și bună vecinătate dintre România și Ucraina, 1997
Resurse internet:
http://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/1335490
http://militar.infomondo.ro/actualitate/ucraina-creste-bugetul-pentru-aparare-in-2015.html
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/Europa/Lavrov+Singura+solutie+stabiliza+Ucraina+FEDERALIZARE
http://www.themoscowtimes.com/opinion/article/putin-will-continue-to-fight-dirty-in-ukraine/511655.html
http://sputniknews.com/world/20140320/188608397/Federal-State-Is-Only-Solution-for-Ukraine–Lavrov.html
http://suceava.mfa.gov.ua/ro/news/embassy-news/31203-prezident-ukrajini-pporoshenkoproviv-pidsumkovu-pres-konferenciju-roku
http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ini%C8%9Biativa_de_Cooperare_%C3%AEn_Sud-Estul_Europei
http://ro.wikipedia.org/wiki/Neorealism
http://ro.wikipedia.org/wiki/Anexarea_Crimeei_de_c%C4%83tre_Federa%C8%9Bia_Rus%C4%83#/media/File:Geopolitics_South_Russia.png
http://ro.wikipedia.org/wiki/Denumirile_oficiale_ale_Rom%C3%A2niei
http://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
http://nato.mae.ro/node/419
http://nato.mae.ro/node/178
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83#/media/File:Rom.territ-waters.jpg
http://www.dcnews.ro/buget-aparare-ungaria-i-bulgaria-sfideaza-nato-romania-i-i-ine-promisiunea-din-ara-galilor_468771.html
Nicolescu: Gazprom nu mai scade volumul gazelor. Jocul „uite reducerea, nu e reducerea” va continua
http://www.academia.edu/7683899/CONFLICTUL_RUSIA-UCRAINA
www.unian.info.com
http://www.ziare.com/international/ucraina/ambasadorul-ucrainei-la-bucuresti-suntem-in-stare-de-razboi-nedeclarat-intre-ucraina-si-rusia-interviu-1318915
http://adevarul.ro/international/europa/atentat-terorist-franta-ziar-paris-charlie-hebdo-jurnalisti-morti-atac-1_54ad1479448e03c0fd619487/index.html
http://adevarul.ro/international/europa/atentat-terorist-franta-charlie-hebdo-revista-franceza-islamisti-1_54ad27c9448e03c0fd622715/index.html#
http://infoprut.ro/15784-ucraina-amenintata-de-aparitia-unor-conflicte-la-granitele-cu-rusia-si-romania.html
http://www.sri.ro/sistemul-national-alerta-terorista.html
http://www.sri.ro/Cyberintelligence.html
http://romanian.ruvr.ru/news/2014_05_15/Slovacia-este-ingrijorata-de-afluxul-de-imigranti-ilegali-din-Ucraina-2745/
http://www.ziare.com/international/rusia/miscare-amenintatoare-a-rusiei-in-marea-neagra-cu-submarine-black-hole-video-1360146
http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf
http://www.openpolitics.ro/wp-content/uploads/Argumente-pro-contra-sist-semnat.pdf
http://energielive.ro/nabucco-west-o-versiune-diminuata-a-proiectului-nabucco-prezentat-catre-bp/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/06/27/tanap-nabucco-vest-turcia-rusia-south-stream/
http://www.ziare.com/transgaz/
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/3.Energy_22%20mai.pdf
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/3.Energy_22%20mai.pdf
6.Anexe:
Lista figurilor:
Figura 1(introducere)Steagul României:……………………………………………………………………..3
Figura 2:Harta Mării Negre:………………………………………………………………………………………6
Figura 3:Rusia și Marea Neagră1.23………………………………………………………………………….13
Figura 4:Harta Turciei1.31……………………………………………………………………………………….16
Figura 5:Harta Bulgarie1.42……………………………………………………………………………………..19
Figura 6:Steag România-Ucraina1.46…………………………………………………………………………21
Figura 7:Harta istorică Ucraina 1.47…………………………………………………………………………..24
Figura 7:Canalul Bâstroe-Insula Șerpilor1.48………………………………………………………………26
Figura 8:Harta Ucrainei1.54………………………………………………………………………………………30
Figura 9:Euromaidan1.59………………………………………………………………………………………….32
Figura 10:Hartă conflict Ucraina1.63………………………………………………………………………….37
Figura 11: Imagine Scut Deveselu1.69………………………………………………………………………..41
Figura 12: Simbol NATO 4.92……………………………………………………………………………………92
Figuri tabel:
Tabel1.29 economic româno-turc………………………………………………………………………………..16
Tabel 1.40 economic româno-bulgar……………………………………………………………………………18
Tabel 2.53 economic româno-ucrainean……………………………………………………………………….29
Tabel 2.75 valori energetice biomasă……………………………………………………………………………44
Tabel 2.76 valori energetice geotermale……………………………………………………………………….45
5. Bibliografie:
Lucrări de autori români și străini
I. Mărculeț, Mihaela Petreanu: Marea Neagră – repere geoistorice și geopolitice, Magister, Nr. 10-11 aprilie-noiembrie 2010, Craiova, 2010.
Gl.div.(r)dr.Arădăvoaice Gh.-Terorism,Antiterorism,Contraterorism,ed.ANTET,1997
Col.Dr.Maricel Antipa ,,Securitate și terorism,, ,pag.110
Maria POSTEVKA ,,Politică și Energie în Est – Cazcul Ucrainei,,, editura Top Form, Buvurești 2010
Ioan Codruț Lucinescu-Rolul României în Asigurarea Securității în REMN. Editura ANIMV, București 2011
Cristina BOGZEANU ,,Evoluția mediului de securitate în zona extinsă a Mării Negre și influența acesteia asupra configurării Forțelor Navale ale Românieipe termen lung și mediu, Edit.Universității Naționale de Apărare ,,Carol I,, , București 2012
Eugen PĂTRAȘ ,,Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova – Statutul Juridic,, edit.Alexandru cel Bun, Cernăuți, 1998
Iulian Chifu, Oana POPESCU, Bogdan NEDEA ,,Religion and Conflict, Radicalization and Violencein the winder BLACK SEA region,, edit.Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București 2012
Evans, Graham, Newnham, Jeffrey, Dictionary of International Relations, Penguin Books, 1998.
Frunzeti, Teodor, Zodian, Vladimir, Lumea 2011- Enciclopedie Politică și Militară. Studii Strategice și de Securitate, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2011.
Loth, Wilfried, Împărțirea lumii, București, Editura Saeculum, 1997.
Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor. Secolul al XX-lea, vol. 1, Iași, Editura Institutul European, 2000
Enciclopedie de Istorie Universală, Editura All, București, 2003, p. 283.
Sugar, Peter, Naționalismul est-european în secolul al XX-lea, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2002.
Documente oficiale:
Strategia de Națională de Ordine și Siguranță Publică a României, 2015
Codul penal
Legea 51-1991
Legea 14-92
Legea 60-1991
Tratatul Nord-Atlantic, Washington, 4.04.1949
Constituția României
Declarația de Independență a Ucrainei,1991
Tratatul privind relațiile de cooperare și bună vecinătate dintre România și Ucraina, 1997
Resurse internet:
http://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/1335490
http://militar.infomondo.ro/actualitate/ucraina-creste-bugetul-pentru-aparare-in-2015.html
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/Europa/Lavrov+Singura+solutie+stabiliza+Ucraina+FEDERALIZARE
http://www.themoscowtimes.com/opinion/article/putin-will-continue-to-fight-dirty-in-ukraine/511655.html
http://sputniknews.com/world/20140320/188608397/Federal-State-Is-Only-Solution-for-Ukraine–Lavrov.html
http://suceava.mfa.gov.ua/ro/news/embassy-news/31203-prezident-ukrajini-pporoshenkoproviv-pidsumkovu-pres-konferenciju-roku
http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ini%C8%9Biativa_de_Cooperare_%C3%AEn_Sud-Estul_Europei
http://ro.wikipedia.org/wiki/Neorealism
http://ro.wikipedia.org/wiki/Anexarea_Crimeei_de_c%C4%83tre_Federa%C8%9Bia_Rus%C4%83#/media/File:Geopolitics_South_Russia.png
http://ro.wikipedia.org/wiki/Denumirile_oficiale_ale_Rom%C3%A2niei
http://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
http://nato.mae.ro/node/419
http://nato.mae.ro/node/178
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83#/media/File:Rom.territ-waters.jpg
http://www.dcnews.ro/buget-aparare-ungaria-i-bulgaria-sfideaza-nato-romania-i-i-ine-promisiunea-din-ara-galilor_468771.html
Nicolescu: Gazprom nu mai scade volumul gazelor. Jocul „uite reducerea, nu e reducerea” va continua
http://www.academia.edu/7683899/CONFLICTUL_RUSIA-UCRAINA
www.unian.info.com
http://www.ziare.com/international/ucraina/ambasadorul-ucrainei-la-bucuresti-suntem-in-stare-de-razboi-nedeclarat-intre-ucraina-si-rusia-interviu-1318915
http://adevarul.ro/international/europa/atentat-terorist-franta-ziar-paris-charlie-hebdo-jurnalisti-morti-atac-1_54ad1479448e03c0fd619487/index.html
http://adevarul.ro/international/europa/atentat-terorist-franta-charlie-hebdo-revista-franceza-islamisti-1_54ad27c9448e03c0fd622715/index.html#
http://infoprut.ro/15784-ucraina-amenintata-de-aparitia-unor-conflicte-la-granitele-cu-rusia-si-romania.html
http://www.sri.ro/sistemul-national-alerta-terorista.html
http://www.sri.ro/Cyberintelligence.html
http://romanian.ruvr.ru/news/2014_05_15/Slovacia-este-ingrijorata-de-afluxul-de-imigranti-ilegali-din-Ucraina-2745/
http://www.ziare.com/international/rusia/miscare-amenintatoare-a-rusiei-in-marea-neagra-cu-submarine-black-hole-video-1360146
http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf
http://www.openpolitics.ro/wp-content/uploads/Argumente-pro-contra-sist-semnat.pdf
http://energielive.ro/nabucco-west-o-versiune-diminuata-a-proiectului-nabucco-prezentat-catre-bp/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/06/27/tanap-nabucco-vest-turcia-rusia-south-stream/
http://www.ziare.com/transgaz/
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/3.Energy_22%20mai.pdf
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/3.Energy_22%20mai.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Amenințări la Adresa Securității Naționale a României Abordate Prin Prisma Riscurilor și Oportunităților Create de Această Poartă de Intrareieșire la Mare (ID: 105985)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.