AMENINȚĂRI CARE SE POT RĂSFRÂNGE ASUPRA OFIȚERULUI DE INFORMAȚII Anturajul – sprijin sau piedică în viața ofițerului de informații? Modalități de… [625707]

AMENINȚĂRI CARE SE POT RĂSFRÂNGE ASUPRA
OFIȚERULUI DE INFORMAȚII
Anturajul – sprijin sau piedică în viața ofițerului de informații?
Modalități de contracarare

Iepure Adina
FOIA, Grupa M9

Cuprins
Argument …… …………………………………………………… ……………………………………… . ……………… . ………….…1
Riscuri identificate ce pot proveni din anturajul ofițerului de informații ……………… …… . ……………..2
Măsuri de contracarare …………………………… ……. ………… ………………………………………………… . …………..4
Concluzii … ……………… …………………………………………………………………………………………………………………6
Bibliografie selectivă …………………………… .. ………………………………………………………………………………….7

1
Argument

Pe lângă obligația ofițerului de informații de a păstra secretul de stat și profesional
(conform art.37 din Legea 14/1992 (republicata în septembrie 2014) privind organizarea și
funcționarea Serviciului Român de Informații și în art. 36 din Legea 182 din 12 aprilie 2002
(*actualizata 2014*) privind protecția informațiilor clasificate) acesta trebuie să aibă valori
morale și principii puternice care să nu afecteze interesele și imaginea instituției în care își
desfășoară activitatea.
Tem a pe care am ales – o decurge din aceste două condiții pe care trebuie să le
îndeplinească ofițerul de informații atât în activitatea profesională cât și în cea privată:
păstrarea secretului asupra activității desfășurate și valorile morale și sociale pe care le are (sau
ar trebui să le aibă) fiecare persoană încadrată în Serviciul Roman de Informații.
Prin această lucrare doresc să atrag atenția asupra riscurilor contrainformative ce pot
surveni din anturajul ofițerului de informații și măsurile ce se pot lua pe ntru a le putea
contracara. Tema acesta o consider deosebit de importanță prin prisma faptului că odată cu
încadrarea în sistemul militar, viața, atât a ofițerului de informații și a membrilor de familie, cât
și a persoanelor din cercul relațional, se sch imbă.
Renunțarea la viața civilă aduce pe de o parte avantaje și beneficii dar și o serie de
riscuri pe care doresc să le evidențiez. Ofițerul de informații trebuie să învețe continuu faptul că
viața profesională nu trebuie să interfereze cu viața perso nală, și să fie capabil să gestioneze
situațiile neprevăzute care uneori sunt inevitabile și greu de rezolvat.
În mod indirect , toate schimbările apărute în viața ofițerului de informații se vor
răsfrânge asupra anturajului. Termenul de ANTURAJ este defi nit în Dicționarul Limbii Române
ca fiind: "totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva, care
înconjoară în mod obi șnuit pe cineva; mediul, compania, societatea în care trăiește cineva. "
Fără un mediu social sănătos, indivi zii nu s – ar putea dezvolta și nu ar evolua din punct
de vedere personal și profesional, de aceea este foarte important pentru fiecare ofițer de
informații să cultive aceste relații dar în același timp să rămână detașat de ceea ce se întâmplă
în jurul său pentru a – și putea păstra obiectivitatea. De aceea, consider că aplicare unor măsuri
de autoprotecție contrainformativa activa este o obligație profesională cu caracter permanent
și continuu a fiecărui angajat, atât în interiorul Serviciului cât și în soci etatea din care face parte.

2
Riscuri identificate ce pot proveni din
anturajul ofițerului de informații

Activitatea profesională a ofițerului este influențată atât de nivelul de pregătire,
experiența și expertiza în domeniu cât și de evoluția și starea în care se afla din punct de vedere
personal. În opinia mea un bun profesionist este cel care este "realizat" atât profesional cât și
personal, adică în viața lui există un echilibru între cele două planuri.
Din punctul meu de vedere, anturajul ofițerului s e împarte în: membrii familiei, prieteni
apropiați și cunoștințe. De semnalat faptul că din acest anturaj pot să facă parte atât
reprezentanți mass media, persoane aparținând clasei politice cât și cetățeni străini, aspect
deosebit de important de care tre buie ținut seama deoarece în cadrul ordinelor și dispozițiilor
interne se acordă o deosebită atenție acestor categorii și a relațiilor pe care ofițerul de
informații trebuie să le dezvolte cu aceștia.
Cel mai greu pentru un ofițer de informații începăto r este atunci când prietenii apropiați
fac parte din categoriile menționate mai sus. Din momentul încadrării el va trebui să își schimbe
atitudinea fiind mult mai reticent în discuții și exprimarea de opinii personale, fapt ce va duce la
răcirea relațiilor stabilite anterior dacă cei din anturaj nu sunt persoane deschise și
înțelegătoare.
În legătură cu socializarea și relațiile din cadrul anturajului, am identificat următoarele
riscuri la care este expus un ofițer de informații:
 deconspirare voluntară sa u involuntară, în mediul relațional, a activității profesionale pe
care o desfășoară;
 ignorarea normelor de conduită profesională (neraportarea inițierii unor relații de
interes operativ cu persoane apropiate implicate în derularea de activități cu potenți al
infracțional (contrabandă, droguri, evaziune fiscală)) în scopul protejării și încercării de a
rezolva problema fără implicarea Serviciului;
 intervenția cunoștințelor pe lângă ofițerul de informații în vederea angajării într – o
unitate SRI sau în alte instituții colaboratoare Serviciului;
 diseminarea de informații din activitatea profesională către un cetățean străin, condiție
impusă de exemplu de directorul unei firme în schimbul numirii soției/soțului său a unei
membru de familie într – o funcție de co nducere;

3
 dezvoltarea de relații personale în medii politice/administrative în alte condiții decât
cele prevăzute de regulamentul intern, dublat uneori de demersuri de a obține sprijin în
vederea promovării profesionale în SRI;
 legături operative neautoriza te cu persoane suspecte de implicare/implicate în activități
contrare legii sau monitorizate de organele de aplicare a legii ori aflate în atenția SRI;
 împărtășirea de către membrii familiei sau prietenii apropiați a unor aspecte personale
pe rețele de soc ializare (postare de fotografii, montaje foto – video);
 încercarea prietenilor și a cunoștințelor (reprezentanți mass – media) de a obține
informații "direct de la sursa" în legătură cu opinia Serviciului vizavi de anumite
probleme semnalate prin presa;
 presi unea exercitată de cei implicați în mediul politic în vederea obținerii unor informații
suplimentare referitoare la anumite informări efectuate de Servici, organelor abilitate
sau în scopul de a obține avantaje politice asupra celorlaltor candidate;
 din pa rtea familiei poate există și șantaj emoțional – în cazul în care timpul alocat vieții
profesionale este mai mare decât cel alocat vieții personale – de exemplu, copii ajunși la
o anumită vârstă, simțind lipsa părintelui pot solicita anumite recompense ( achiziția de
telefoane mobile de ultima generație, laptopuri, excursii, etc) sau își motivează astfel
evoluția școlară slabă;
 tentația la care este supus ofițerul de informații de a avertiza cunoștințele și membrii
familiei în legătură cu interesul Servici ului asupra lor;
 influențarea involuntară a opiniilor ofițerului cu privire la anumite aspect de către
persoane din anturaj care își susțin punctul de vedere cu probe și argumente preluate
din diferite surse;
 folosirea de către membrii familiei a calității de angajat SRI în scopul obținerii unor
avantaje materiale (împrumuturi, garanții) sau a altor facilitate;
 Scurgerea de informații referitoare la viața personală a ofițerului prin intermediul
folosirii unor adrese de email nesecurizate sau prin folosirea telefoanelor de ultima
generație (smartphone).

4
Măsuri de contracarare

Personalul instituției are obligația să adopte o conduită contrainformativa care să NU
favorizeze diseminarea de date și informații despre activitățile specifice ori să genereze sit uații
de natură să permită demersuri ulterioare de punere a lor în dependență (șantaj). Pentru
aceasta ofițerul trebuie să:
a) adopte un comportament adecvat contextului în care derulează activități
profesionale cât și în interes personal, pentru aceasta trebuind să își dezvolte
principii și valori morale puternici și care sunt greu de influențat;
b) respecte dispozițiile interne privind relațiile cu reprezentanții mass – media și
cetățeni străini și folosirea rețelelor de socializare – ofițerul trebuind a acor de
informații minimale despre aspectele personale și să nu dezvăluie nici un fel de
informații cu privire la operațiunile și activitățile pe care le desfășoară în mod
uzual;
c) aplicarea dispozițiilor interne inclusiv în situațiile în care interferează cu
int eresele personale (avertizarea cunoștințelor și a membrilor familiei în legătură
cu interesul Serviciului asupra sa) – dând astfel dovadă de integritate și
profesionalism;
d) respecte normelor de conviețuire socială (să evite altercațiile cu membrii familiei
sau din cercul relațional indiferent de motivele care au stat la baza acestora);
e) instruirea membrilor familiei cu privirea la adoptarea unei conduite
contrainformative (de exemplu aceștia să nu împrumute sume de bani de la
colegi sau cunoscuți iar pentru g arantarea solvabilității făcând trimitere la
calitatea de cadru a SRI a soțului/ părintelui/fratelui);
f) Pentru combaterea anumitor riscuri cu privire la scurgerea de informații, ofițerul
va trebui să se asigure că modalitatea de comunicare prin trafic email cu
persoane din cercul relațional apropiat este securizată. Securizarea comunicării
prin criptarea postei electronice blochează posibilitatea de documentarea a unor
terțe persoane.

În cazul în care în cadrul anturajului se găsesc și persoane angajate î n mass – media,
ofițerul de informații trebuie să ia următoarele măsuri:

5
1. comunicare asupra unor subiecte de interes se desfășoară doar în cadru oficial – ofițerul
specificând în mod expres acest aspect ori de câte ori se solicita astfel de informații;
2. activi tatea publicistică și participarea la evenimente științifice în exteriorul instituției se
realizează doar cu aprobarea și respectarea cadrului normative și cu aprobarea
conducerii;
3. direcționarea pentru declarații referitoare la instituție spre site – ul ser viciului sau spre
Biroul de Presă.

Referitor la membrii familiei, ofițerul de informații va face un instructaj acestora în care
le va explica anumite aspecte referitoare la informațiile care se pot vehicula mai ales în mediul
online. El va insista asupra faptului că în mediul online:
 nu se împărtășesc informații cu caracter personal (concedii efectuate, hobbyuri, relații
familiale, etc);
 nu se postează fotografii sau montaje audio – video personale sau ale cercului relațional,
mai ales dacă este vorba despre alte cadre ale Serviciului pentru a evita identificarea
unui cadru al Serviciului de către structurile interesate;
 nu se comunic ă date privind activitatea profesională a părintelui/soțului/fratelui – nu
se va specifica locul de muncă.

6
Concluzii

Pentru a activa în cadrul Serviciului Roman de Informații sunt necesare o serie de calități
și anume: capacitate de adaptare, rezistență la stres în regim de program prelungit, atenție
concentrată și distributivă de nivel ridicat, perseverență, dorință de perfecționare continuă, un
bun echilibru psiho – emoțional, abilități de comunicare. Reperele deontologice ale personalului
Serviciului sunt: loialitatea față de țară, față de principiile și valorile democrației, statului de
drept și respectarea legilor ț ării. Nerespectarea principiilor, deontologia cadrelor militare,
legalitatea și valorile sociale de către un ofi țer SRI, poate constitui o vulnerabilitate, un risc sau
o amenin țare de natură să efectueze atât siguranță proprie și a altor persoane cât și si guran ța
na țională.
De la încadrarea în Serviciu și până la încheierea activității, ofițerii de informații sunt
supuși unor presiuni venite atât din cadrul restrâns al familiei, dar și din cel lărgit al cercului de
prieteni sau de persoane frecventate. Ac este presiuni vin ca urmare a unor curiozități sau
interese cu privire la viața personală sau profesională a ofițerului sau din alte motive, iar daca
nu sunt bine gestionate de la început se pot transforma in riscuri .
Riscurile contrainformative care p ot surveni din anturajul ofițerului de informații se
referă atât la divulgarea anumitor informații referitoare la activitățile derulate cât și la aspect e
ale vi e ț ii personal e a le acestuia. Cu cât o persoană este mai apropiată de ofițerul de informații ,
cu atât acesta trebuie să își ia măsuri mai mari pentru a combate toate riscurile care ar putea să
apărea. O mare atenție trebuie acordată în special relațiilor cu cetățenii străini, angajați mass
media, oameni politici și membrii familiei care au anumite slăbiciuni și care ar putea fi
exploatate de către persoanele interesate în obținerea unor informații. Pentru a preveni ca
astfel de riscuri să se materializeze, fiecare angajat al Serviciului are datoria morală și
profesională de a – și lua toate măsurile necesare.
În viziunea mea, anturajul este acel mediu în care ofițerul se poate dezvolta din punct de
vedere personal, fiind și un punct de pornire în formarea principiilor și valorilor atât de
necesare angajaților Serviciului Roman de Informații. Conside r că, îndrumați de superiori și
respectând ordinele și dispozițiile interne, fiecare ofițer de informații va fi capabil să înlăture cu
succes toate riscurile contrainformative și să adopte o conduită adecvată î n orice mediu .

7
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. ***, LEGEA nr.82 din 12 aprilie 2002(*actualizata 2014*) privind protecția informațiilor
clasificate
2. ***, LEGEA nr.14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea și funcționarea
Serviciului Român de Informații (actualizată până la data de 1 februa rie 2014*)
3. ***, LEGEA nr.51/1991 privind siguranța națională a României (republicata septembrie 2014)
4. ***, Hotărârea nr. 781/2002 privind protec ția informațiilor secrete de serviciu
5. Ghidul de conduit etică al SRI. [online] Disponibil la:
https://ww w.sri.ro/assets/files/GHID_conduita_etica.pdf, accesat la 01.12 .2017