Amenajari Turistice In Comuna Pojorata

Termenul de menajare semnifică ”un ansamblu de lucrări prin care elementele unui sistem tehnic sunt dispuse și utilizate astfel încât sistemul să corespundă cât mai bine scopului pentru care a fost realizat. A amenaja inseamnă a organiza în vederea unei anumite utilizări” (D.E.X., 1984, p. 34).

Amenajarea teritoriului în scop turistic are ca scop valorificarea optimă și durabilă a resurselor turistice dintr-un teritoriu în vederea realizării unui turism modern, competitiv, cu o ofertă diversificată, care să conducă la satisfacerea deplină a motivațiilor turiștilor (Glăvan, V., 2005, p. 170).

Amenajarea turistică a unui teritoriu este determinată de existența mai multor factori ce se intercondiționează și care au rol hotărâtor pentru dezvoltarea turistică. Astfel, în concepția autoarei Melinda Cândea și colaboratorilor (2003), factorii care influențează amenajarea turistică a unui teritoriu sunt de natură geografică, istorico-economici, tehnico-edilitari, socio-culturali, legislativi și ecologici.

III.1 Infrastructura tehnico-edilitară și turistică

Turismul se dezvoltă bine mai ales în condițiile în care sunt oferite destule posibilități de cazare, masă, agrement etc., în pas cu dorințele și obiectivele celor care accesează din punct de vedere turistic localitatea.

Dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice trebuie planificată și administrată de administrația centrală și locală, precum și necesitatea asigurării unei eficiențe economice viabile în acest domeniu pentru elaborarea în stransă legătură cu cerințele asigurării trăiniciei economice a investițiilor alocate pentru asigurarea dezvoltării turismului. Ca atare, utilizarea cu succes a potențialului turistic al comunei Pojorâta nu se poate face decât pe baza dezvoltării planificate a turismului și cu implicarea comunității, administrației locale și specialiștilor.

Dezvoltarea turismului nu poate fi însă concepută fără o infrastructură eficientă. De aceea, asigurarea infrastructurii generale (precum transporturile, comunicațiile, rețelele pentru alimentarea cu apă potabilă și electricitate, conductele de evacuare a rezidurilor, centrale termice) sunt preocupări majore în cadrul proiectelor de dezvoltare a economiei locale și naționale (Planul de amenajare a teritoriului național, Planul de amenajare a teritoriului județean și Planul urbanistic general al localității).

Relația între dezvoltarea turismului și dezvoltarea și extinderea infrastructurii este strânsă. Prin urmare, într-o zonă anume, turismul se poate dezvolta doar dacă există infrastructură corespunzătoare expectanței vizitatorilor, dar, în același timp, dezvoltarea turismului determină o dezvoltare cu preponderență a acelor elemente ale infrastructurii generale care sunt angajate direct sau indirect în procesele de prestații de servicii turistice (Snack, O., 1976, p. 26).

Infrastructura localității și servicii disponibile

Localizarea geografică a comunei, accesibilitatea facilă la căile rutiere și feroviare de importanță națională și internațională, dar și existența unor obiective turistice valoroase, a dus la dezvoltarea infrastructurii generale și a unor dotări și utilități de factură tehnico-edilitară.

Infrastructura rutieră și feroviară existentă în localitate, prin care se asigură rețeaua de

legături turistice:

– E 576 (ce leagă municipiile Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Bistrița – Dej- Cluj Napoca), având 18 km în comună;

– DJ 175B Pojorâta – Rarău (Transrarăul), din care cca 10 km sunt pe teritoriul administrativ al comunei;

– DJ 175 Pojorâta – Izvoarele Sucevei, din care 3 km sunt pe teritoriul comunei;

– drumuri vicinale parțial asfaltate din interiorul comunei (aprox. 48 km);

– calea ferată Suceava – Vatra Dornei, ce străbate comuna Pojorâta pe distanța de .

Transportul în comun este efectuat de curse regulate de maxi–taxi și autobuze pe traseul Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc – Izvoarele Sucevei, acestea tranzitând comuna Pojorâta.

Ca facilitator al turismului, infrastructura de transport este esențială, întrucât asigură căile de acces la destinația turistică vizată.

Echipare edilitară:

– Rețea de alimentare cu apă în sistem centralizat însumează deocamdată 2,5 km de conductă de aducțiune, sursa de alimentare este de suprafață și asigură un debit suficient. Nivelul de alimentare cu apă al localității este nesatisfăcător, procentul de gospodării racordate la rețea este deocamdată redus, dar mărindu-se continuu prin noile racordări efectuate. Majoritatea gospodăriilor comunei, alimentarea cu apă se face în sistem asociativ din bazine comune și individual din bazine proprii, prin captări locale;

– Rețea de canalizare: nu există momentan, fiind la stadiul de proiect; majoritatea gospodărilor au fose septice;

– Colectarea deșeurilor: se face în mod regulat de către serviciul local de salubritate, iar locul de depozitare a deșeurilor este amplasat în extravilanul comunei;

– Alimentarea cu energie termică: încălzirea locuințelor se face cu sobe și centrale termice de locuință;

– Alimentarea cu energie electrică: comuna este conectată la Sistemul Energetic Național, prin Linii Electrice Aeriene (LEA) de joasă și medie tensiune și posturi de transformare;

– Telecomunicații: comuna dispune de telefonie fixă pe cablu optic și este racordată la centrala telefonică digitală și 3 servicii pentru telefonie mobilă GSM;

– Instituții publice: Primărie, o școală gimnazială, o școală primară, trei grădinițe, cămin cultural, bibliotecă comunală, dispensar uman.

Serviciile tehnico – edilitare sunt la un nivel nesatisfăcător, în raport cu cerințele actuale și raportate la serviciile din țările membre ale Uniunii Europene, potențiale concurente în domeniul turistic. O analiză critică sumară a situației existente în domeniul serviciilor evidențiază următoarele aspecte:

* Rețeaua de alimentare a cu apă a locuințelor comunei nu satisface normele în ceea ce privește extinderea rețelei (aproximativ 80% din gospodării sunt în afara rețelei de alimentare în sistem centralizat); calitatea apei distribuită și necesarul de apă este în limite normale;

* Rețea de canalizare și stație de epurare nu există, fapt ce determină în mod negativ calitatea peisajului natural;

* Serviciile de alimentare cu energie electrică, telefonie și internet sunt la un nivel bun;

* Serviciile turistice oferite sunt la un nivel satisfăcător, totuși acestea sunt puțin diversificate, dar la standarde ridicate.

Patrimoniul natural

Amplasarea localității în spațiul montan al Bucovinei, care determină diversitatea și structura reliefului, cea geologică, rețeaua hidrografică, vegetația și absența surselor de poluare importante sunt factorii de bază în structura cadrului natural al zonei. Localitatea are avantajul că posedă peisaje atractive, având un climat prielnic odihnei, recreerii și petrecerii timpului liber, și obiective turistice care atrag anual mulți turiști.

Patrimoniu etno-cultural și folcloric

– Centrul etnografic al zonei Câmpulung Moldovenesc: centru etnofolcloric, cu tradiții legate de păstorit; renumit pentru portul popular țărănesc, pentru prelucrarea artistică a lânii și confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte, pături, covoare, prosoape;

– Arhitectură tradițională: case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei etnografice Bucovina;

– Costumul popular: mare bogăție cromatică, broderii și ornamentație policromă;

– Prelucrarea artistică a lemnului: cu utilizate în industria casnică și cea pastorală;

– Ocupații temporare: încondeierea ouălor de Paște și pictura pe sticlă;

– Obiceiurile calendaristice: obiceiurile și tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, cele de Paște, de hramurile bisericilor din comună.

– Instalații de tehnică populară: piuă de măcinat, donițe pentru lapte, furci de tors, războaie de țesut, vârtelnițe, căruțe ș.a. (multe din acestea fiind expuse în colecții particulare din localitate și la muzee de profil, precum cel din Câmpulung Moldovenesc);

– Manifestări etnofolclorice: festivalul ”Comori de suflet românesc” – se desfășoară în luna iunie și atrage un mare număr important de turiști din județ. Este un eveniment deosebit pentru viața social – economică și culturală a localității. Este o paradă a portului, cântecului și dansului popular bucovinean;

– Centrele spiritualității creștine sătești: cele trei biserici ca monumente de arhitectură, precum și inventarul bisericesc deosebit.

III.2 Structuri de primire turistice

III.2.1 Structuri turistice cu funcțiuni de cazare

Prin "structură de primire turistică" se înțelege orice imobil și amenajare repartizată cazării sau servirii mesei pentru turiști, împreună cu serviciile conexe specifice. Structurile de primire turistice includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale si maritime care dispun de spații de cazare, sate de vacanță, pensiuni, pensiuni agro-turistice și alte unități cu funcțiuni de cazare, unitățile de alimentație din incintă acestora, unitățile de alimentație publică, situate în stațiunile turistice, dar si cele care sunt administrate de societăți comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare și de proprietate.

Unitățile de cazare sunt dintre cele mai însemnate elemente ale structurilor de primire turistice și, precum și elemente esențiale ale ofertei destinației turistice în general și a amenajărilor de tip turistic în special. Ele s-au dezvoltat cantitativ și calitativ odată cu activitatea turistică din punct de vedere al arhitecturii, dotărilor, serviciilor acordate oaspeților, a capacității de cazare, dar și a clasificării acestora.

În privința numărului de structuri turistice cu funcție de cazare al județului Suceava, capacitatea de cazare a înregistrat în ultimul timp o evoluție semnificativă a acestui indicator. Astfel, dacă în anul 2003 existau 122 de structuri de primire turistice de cazare cu aproape 5600 locuri de cazare, în anul 2012 existau pe raza județului Suceava 296 structuri de cazare turistică cu o capacitate de cazare de 9447 locuri. Procentajul cel mai mare a capacității de cazare turistică existentă este deținut de pensiunile urbane și rurale (68,9%). Tot în acest an, județului Suceava a fost vizitat de 238.611 turiști cazați, dintre aceștia 16% fiind turiști străini.

O parte din acești turiști au poposit și pe meleagurile Pojorâtei și au beneficiat si de serviciile unităților de primire turistică.

Din datele oficiale cu privire la structurile turistice de primire cu funcțiuni de cazare aflate pe teritoriul comunei, s-a constatat o diferență semnificativă între capacitatea de cazare declarată oficial de sursele județene de statistică la nivelul anilor 2009-2011 și cele existente în realitate. Diferențele reies din faptul că multe structuri nu sunt incluse în datele statistice. Această realitate poate avea motivații precum:

– unele structuri turistice sunt inaugurate recent și nu sunt încă omologate,

– chiar dacă sunt omologate, unii administratori nu raportează statistici,

– unele pensiuni au locuri mai puține decât limita admisă (sub 5 locuri – pat).

În Pojorâta au fost identificate 22 de pensiuni agroturistice, (din care 17 sunt omologate) având aproximativ 373 locuri de cazare.

Tabel III.1 Pensiuni agroturistice

Se constată predominanța pensiunilor agroturistice de 3 stele (în număr de 14) aflate la o categorie superioară de confort, acestea deținând cea mai mare pondere în totalul pensiunilor. Acest lucru se datorează și faptului că majoritatea au fost construite noi, iar unele clasificate la 2 stele sunt modificate din locuințele deja existente ale întreprinzătorilor. Pensiunile clasificate la 4 stele sunt în număr mic (5 deocamdată) datorită probabil puterii financiare scăzute a celor care doresc să investească în acest domeniu.

Fig.III.1 Procentajul pensiunilor agroturistice după clasificare

Totuși, numărul unităților de primire turistice este și mai mare, ca urmare a deschiderii în ultima perioadă a noi structuri de cazare, respectiv câteva dintre acestea vor finalizate în cursul acestui an sau perioada imediat următoare.

Sunt multe și spațiile oferite pentru cazarea turiștilor în gospodăriile localnicilor, reședințele secundare, cabane, vilele și casele de vacanță, locuite temporar de proprietari sau de prieteni, rude ale acestora și mai rar închiriate pentru scurte perioade în cursul anului.

1 2

3 4

Fig. III.2 Pensiunile: 1 – Casa Cristiana 2 – Floare de Crin 3 – Flori de Bucovina 4 – Alexandra

Foto: Jucan Ionela (2014)

Potrivit datelor oficiale furnizate de Primărie, în anul 2012 au fost cazați în Pojorâta 5024 turiști, cu aproximativ 15% mai mulți față de anul 2011 și cu peste 50% mai mulți turiști comparativ cu anul 2009.

Tabel III.2 Numărul de turiști cazați

Fig. III.2 Numărul turiștilor cazați între anii 2009-2012

Dintre acești turiști, în anul 2012:

cazați în pensiuni turistice – 62,81%;

cazați în cabane turistice – 32,84%;

cazați în pensiuni agro-turistice – 4,33%.

În privința numărului total de înnoptări, au fost 713 înnoptări în 2012, fiind în creștere cu 55% față de anul 2009.

Tabel III.3 Numărul înnoptărilor în unitățile de cazare din localitate

Structurile de cazare turistică și cele de transport reprezintă serviciile turistice esențiale, ce nu pot să lipsească din oferta produsului turistic. Infrastructura de cazare turistică este o componentă majoră a amenajării turistice în spațiul montan și reprezintă un factor important în atragerea turiștilor, în menținerea acestora pe o perioadă determinată și în consumul produsului turistic. Unitățile care găzduiesc turiști în teritoriul comunei Pojorâta sunt prezente în forme diverse, de la gospodăriile localnicilor (sunt aproximativ 30 de case care oferă cazare) care asigură condiții de cazare și masă pentru turiști la pensiuni și cabane. Toate structurile de cazare turistică oferă camere pentru una sau mai multe persoane, dotate cu mobilier de calitate (unele cu tentă rustică), grupuri sanitare cu accesorii moderne, iar pentru servirea mesei sunt spații cu această destinație. Unele pensiuni pun la dispoziția turiștilor bucătăria, pentru cei ce doresc să-și pregătească singuri mâncarea. În general, condițiile de cazare sunt optime, camerele sunt curate, primitoare și călduroase. Cele mai multe unități turistice dispun și de parcări pentru automobilele turiștilor, spații de joacă pentru copii, grădină, grătar și foișor pentru servirea mesei în aer liber.

Fig. III.3 Case de vacanță

Foto: Jucan Ionela (2014)

S-a înregistrat o creștere continuă a capacității de cazare existentă ca urmare a sporirii a creșterii fluxurilor turistice. Aceasta se explică prin dorința locuitorilor comunei de a-și porni propria afacere în vederea obținerii unor venituri suplimentare celor de bază, ca urmare a sporirii cerințelor pentru practicarea turismului rural. Numărul locurilor de cazare este și un indicator al implicării populației locale în activitatea turistică.

Unitățile de primire turistice (indiferent în ce categorie se încadrează) în majoritatea lor nu au un flux continuu de clienți. Unii proprietari de pensiuni au demarat acțiuni de promovare în circuitul turistic, au investit în infrastructură și au extins oferta ce permite diversificarea programului pentru oaspeți.

III.2.2 Structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică

Aceste tipuri de structuri turistice sunt de asemenea importante, alimentația fiind unul din serviciile de bază oferite turiștilor în pachetele care le sunt destinate.

Prin structuri de primire turistice cu funcție de alimentație publică se înțelege orice construcții și amenajări destinate, prin proiectare și execuție, servirii mesei pentru turiști. Acestea pot fi de tipul:

– unități de alimentație din anasamblul structurilor de primire cu funcțiuni de cazare,

– unități de alimentație publică aflate în localități și în stațiuni turistice.

În Pojorâta, unitățile de alimentație publică sunt, în principal, în cadrul complexurilor agroturistice, care oferă astfel servicii diverse turiștilor.

Restaurantele aflate în cadrul complexelor agroturistice sunt localuri publice cu profil gastronomic, în care sunt servite preparate culinare diverse, produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice, etc. Pentru crearea unei atmosfere mai plăcute, administratorii solicită deseori formații muzical-artistice și organizează servicii suplimentare: banchete, recepții, ședințe, etc.

Fig.III.3 Restaurantele pensiunilor Luceafărul și Alexandra

Foto: Jucan Ionela (2015)

III.2.3 Structuri turistice cu funcțiuni de agrement

În ideea că structurile și posibilitățile de agrement determină satisfacerea nevoilor oaspeților de petrecere a sejurului într-un mod cât mai plăcut, existența în localitate a unor astfel de structuri poate determina atragerea unui număr cât mai mare de turiști, cât și creșterea gradului de dezvoltare a turismului. Astfel, dintre cele mai importante structuri și posibilități de agrement enumerăm:

– cămin cultural, unde se desfășoară majoritatea evenimentelor cultural-artistice;

– bibliotecă comunală dotată cu mii de volume;

– terenuri de sport aflate în curtea școlilor;

– discoteci, terase, cluburi;

– trasee turistice montane;

– pârtii și instalații de schi și săniuș;

– drumeții către obiectivele turistice și puncte de belvedere;

– spații de campare;

– plimbări cu căruța și sania trasă de cai;

– trasee pentru echitație;

– demonstrații ale meșteșugurilor tradiționale;

– spectacole de dansuri populare;

– observare sau participare la munci agricole;

– organizare de drumeții cu cortul, foc de tabără, grătar în curte;

– organizare de trasee cu mountain-biking sau off-road moto sau auto;

– bucătărie cu preparate tradiționale locale, cât și cu specialități internaționale;

– organizări de mese festive, ședințe, seminarii, team-buildings, petreceri private.

Sunt incluse și alte forme de agrement oferite în cadrul unor structurilor turistice cum ar fi: locuri de joacă pentru copii și terenuri de agrement.

Aceste oferte din pachetele turistice sunt puse la dispoziție de majoritatea pensiunilor agroturistice, existând chiar și o concurență între deținătorii acestora în a diversifica și crește calitativ serviciile oferite oaspeților, ceea nu face altceva decât să sporească fluxul turistic, încasările obținute și, de ce nu, prestigiul comunei Pojorâta.