AMENAJĂRI DE IRIGAȚII LOCALE ÎN ZONA DE VEST A ROMâNIEI- IMPLEMENTATE, ÎN FAZĂ DE PROIECT SAU STUDIU [311427]

AMENAJĂRI DE IRIGAȚII LOCALE ÎN ZONA DE VEST A ROMâNIEI- IMPLEMENTATE, [anonimizat].

Amenajare de irigații cu pivoți centrali S = 994,17 [anonimizat], [anonimizat]: IV-1.000.00.00.00.00, canal Aranca cod cadastral IV-2.002a..00.00.00, [anonimizat]. Timiș.

Beneficiarul și dezvoltatorul investiției este societatea comercială GENAGRICOLA ROMANIA S.R.L. [anonimizat]. [anonimizat]. 9, Ap. 1, jud. Timis, [anonimizat] (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

Procesul tehnologic de producție constă în amenajarea unui sistem de irigație prin aspersiune. Irigarea suprafeței totale S = 994,17 ha se realizează cu pivoți centrali repartizați în trei trupuri ce se vor alimenta cu apă din canale existente reprofilate prin intermediul unor agregate de pompare. [anonimizat] – irigație. Agregatele termice aspiră apa din canale și o refulează în conducta flexibilă de alimentare a instalației de irigat prin aspersiune cu pivot central.

Cele trei Trupuri care alcătuiesc împreuna suprafața irigată de 994,17 ha supusă autorizării au fost realizate prin proiecte distincte de către beneficiarul lucrării S.C. GENAGRICOLA ROMANIA S.R.L.

Prin proiectul 194/2010, AC 82/14.11.2011, realizat de I.N.C.D.I.F. – „ISPIF” București Sucursala BANAT au fost autorizate lucrări de irigații pe o suprafață de 593,23 ha organizate în Trupul 1 și Trupul 2.

Prin proiectul nr. 696/27.06.2007 AC 103/28.11.2008 realizat de Universitatea „Politehnica” din Timișoara Facultatea De Hidrotehnică au fost autorizate lucrări de irigații pe o suprafață de 490,94 ha denumite în continuare Trupul 3 pentru coerența explicării întregii amenajări.

Tabel 1

Suprafețele ce constituie capacități irigate de pivoții centrali pentru Trupul I și Trupul II

Pivoții centrali din Trupul 1 :și Trupul 2 [anonimizat]. Irigarea suprafeței se realizează sub forma unei coroane circulare suplimentară față de raza pivotului, a cărei lungime medie a jetului de capăt este de 27 m pentru fiecare din cei 8 pivoți centrali.

Tabel 2

Suprafețele ce constituie capacități irigate de pivoții centrali pentru Trupul III

Conform STAS 4273-83 lucrările propuse se încadrează în Clasa de importanță V caracterizată prin Construcții de importanță redusă și Construcții hidrotehnice a [anonimizat].

In cadrul schemei de amenajare concepută pentru irigarea celor trei ploturi de irigații care însumează 994,17 ha se folosesc părți componente ale schemei de amenajare din sistemul de desecare Mureșan.

Schema hidrotehnică a sistemului de desecare existent se compune din:

[anonimizat]n un debit de 4,25 mc/s;

colectorul principal al apelor din sistem care este canalul Mureșan, în lungime de 16,350 Km, executat pe traseul unui prival natural, asigurând evacuarea gravitaționala a tuturor canalelor adiacente, urmând ca apele în exces să fie evacuate gravitațional în Aranca sau prin pompare în Mureș;

canale colectoare principale;

canale colectoare secundare;

construcții hidrotehnice pe rețeaua de canale.

Descrierea lucrărilor din proiectul 194/2010, AC 82/14.11.2011 realizat de I.N.C.D.I.F. „ISPIF” București Sucursala Banat pe o suprafață de 593,23 ha organizate în Trupul 1 și Trupul 2.

Adaptarea rețelei de canale de desecare pe traseul canalelor de aducțiune CA, CA1, CA2 și CA3, s-a realizat astfel încat rețeaua de desecare existentă să poată fi utilizată la irigații îndeplinindu-și simultan și rolul pentru care a fost proiectată și executată, acela de desecare.

Apa necesară sistemului de irigații se va asigura din râul Mureș, fiind astfel necesară traversarea digului de apărare existent pe malul stâng cu conduct de refulare, urmând a fi respectate toate condițiile impuse prin avizul de gospodărirea apelor nr.151/08.07.2011 emis de A.N. “Apele Române” (Anexa 4).

Rețeaua de aducțiune a apei folosită pentru irigarea celor două ploturi, în lungime totală 11.526 ml, este constituită în cea mai mare parte (9616 ml – 83,49%) din rețeaua de desecare existentă fiind completată cu tronsoane noi de canale pe o lungime de 1910 ml – 16,60% din lungimea totală a rețelei.

Pentru a putea îndeplini și rolul de alimentare cu apă pentru amenajarea de irigații proiectată, canalele de desecare de pe traseul canalelor de aducțiune CA, CA1, CA2, și CA3 au fost propuse la reprofilare cu coborârea cotei fundului astfel încât în condițiile asigurării nivelelor maxime pentru folosință de irigații să nu fie depășite nivelurile maxime admise pentru funcționarea normală a sistemului de desecare existent.

Pentru reglarea și controlul nivelurilor în funcție de necesitățile de funcționare (desecare sau irigații), s-au prevăzut o serie de construcții hidrotehnice de tip stăvilare (închidere și biefare) și clapeți de închidere pe rețea de aducțiune începând de la priza de apă până la capătul rețelei.

Traseul canalelor de desecare cu rol de alimentare cu apă pentru irigații este prezentat pe planul general cu lucrările proiectate, planșa nr.2 și în profilele longitudinale, planșele nr. 7 și nr.8.

Volumele de terasamente care se vor excava pentru execuția a 11.526 ml rețea de aducțiune sunt de 26.138 mc, după cum urmează:

– în trupul I Nord – 4.336 ml -10.144 mc, din care:

– canale existente – 3.356 ml – 1.510 mc;

– canale noi – 980 ml – 8.634 mc.

– în trupul II Sud – 7.190 ml -15.994 mc, din care:

– canale existente – 6.260 ml – 3.922 mc;

– canale noi-930 ml – 12.072 mc.

Construcții hidrotehnice pe rețea: pe rețeaua de canale de alimentare cu apă pentru irigații s-a prevazut un numar de 19 construcții hidrotehnice de tip stăvilare, podețe cu stăvilar (închidere și biefare) și clapeți de închidere cu rol de reglare si control al nivelurilor si debitelor de apă.

Alimentarea cu apă pentru irigarea culturilor:

-suprafața irigată: 550 ha;

-norma medie de irigare luna iulie: 1087 mc/ha;

-metode de udare: aspersiune, cu pivoți centrali;

-randamentul global al sistemului de irigații: 84%;

-volumul maxim pompat din râul Mureș în rețeaua de canale de desecare în luna cu consum maxim V=1.080.000 mc;

-debitul total preluat din canale pentru irigarea suprafețelor Q=355,84 l/s.

Prin lucrările prevăzute în proiect nu se modifică schema de desecare a Sistemului Mureșan. Se fac modificări la amenajarea interioară în suprafețele în care se introduc irigațiile. În plus prezența celor 8 Pivoți centrali de irigații combinate cu lucrările de desecare nu diminuează capacitatea de desecare a sistemului ci o îmbunătățesc.

Avizul de gospodărire a apelor nr. 151 din 08 iulie 2011 emis de A.N. “Apele Române” prevede următoarele caracteristici funcționale pentru investiția „Amenajari irigatii cu pivoți centrali S = 550 ha în sistemul de desecare Mureșan. Stație de alimentare pentru irigații”:

Obiectul 1.Priza de alimentare din râul Mureș

Apa pentru irigații este preluată din râul Mureș prin intermediul unei stații de pompare cu 3 agregate termice, amplasată pe malul stâng al acestuia la Km dig 19+615 și va avea un debit total instalat de 0,5 mc/s la o înălțime de pompare de H = 25 mca. Conducta de alimentare supratraversează digul de apărare al râului Mureș la cota 91,90.

Cele trei agregate termice de pompare refuleaza apa printr-o conducta Ø 200 mm in conducta de alimentare.

Statia de pompare s-a proiectat suprateran pe o platforma betonata in suprafata de 42 m2. La intrarea apei in conducta de alimentare avand diametrul 610 x7,1 mm a fost prevazut un apometru suprateran si un camin circular din beton armat necarosabil in care s-au introdus urmatoarele armaturi: un robinet de golire Dn 100 mm, un robinet cu clapa fluture Dn 600 mm, un clapet antiretur, un compensator de montaj si un mosor cu doua flanse.

Conducta este pozata la adancimea masurata pana la generatoarea superioara 0,80 m, pe un strat de nisip cu grosimea 10 cm. Lungimea conductei este 142 m.

In zona supratraversarii coronamentului digului, conducta de alimentare va fi protejata cu un tub din PREMO avand diametrul 800 mm, peste care se va asterne un strat de pamant de 0,50 m. Stratul de pamant va avea inaltimea totala 1,30 m si va fi asternut profilat sub forma de rampa cu panta de 1:7 de ambele parti ale punctului de supratraversare. De asemenea si sectiunea digului va fi majorata astfel incat panta taluzelor in zona supratraversarii va fi 1:3,5. In acest fel conducta va fi acoperita cu un strat de pamant. In zona supratraversarii conducta va fi ancorata atat la piciorul taluzelor digului cat si la coronament cu masive de ancoraj.

Intrarea si iesirea aerului din conducta va fi controlata de un dispozitiv de aerisire-dezaerisire, pozitionat pe tronsonul de conducta ce traverseaza coronamentul.

La iesirea apei din conducta a fost proiectat un bazin de refulare cu disipator de energie care debuseaza in canalul de desecare CI 4, printr-un canal de legatura.

Obiectul 2. Reteaua de aductiune

Amenajarea de irigații proiectată este situată în cadrul sistemului de desecare Muresan, sistem de desecare existent, aflat în administrarea ANIF-RA Sucursala Timis-Mures inferior, executat in perioada 1978-1985, cu urmatoarele capacitati:

– completare desecare – 6040 ha;

– drenaj subteran – 500 ha.

In cadrul schemei de amenajare conceputa pentru irigarea celor doua ploturi de irigatii care insumeaza 550 ha au fost folosite parti componente ale schemei de amenajare din sistemul de desecare Muresan.

Reteaua de aductiune a apei folosita pentru irigarea celor doua ploturi, in lungime totala 11.526 ml, este constituita in cea mai mare parte (9616 ml – 83,49%) din reteaua de desecare existenta fiind completata cu tronsoane noi de canale pe o lungime de 1910 ml – 16,60% din lungimea totala a retelei.

Pentru reglarea si controlul nivelurilor in functie de necesitatile de functionare (desecare sau irigatii), s-au prevazut o serie de construcții hidrotehnice de tip stăvilare (închidere și biefare) și clapeți de închidere pe retea de aductiune incepand de la priza de apa pana la capatul retelei.

Traseul canalelor de desecare cu rol de alimentare cu apă pentru irigații este prezentat pe planul general cu lucrarile proiectate, plansa nr.2 si în profilele longitudinale, plansele nr. 7 si 8.

Volumele de terasamente care se vor excava pentru executia a 11.526 ml retea de aductiune sunt de 26.138 mc, dupa cum urmeaza:

– in trupul I Nord – 4.336 ml -10.144 mc, din care:

– canale existente – 3.356 ml – 1.510 mc;

– canale noi – 980 ml – 8.634 mc.

– in trupul II Sud – 7.190 ml -15.994 mc, din care:

– canale existente – 6.260 ml – 3.922 mc;

– canale noi-930 ml – 12.072 mc.

Tabel 3 Lungimea, cubajul si suprafata taluzata

Din care:

– tonsoane canale noi = 20 706,00 mc

– reprofilari tronsoane canale existente= 5 247,00 mc

Obiectul 3. Amenajare interioara cu instalatii de irigare prin aspersiune cu pivot central

Irigarea suprafeței de S = 593,23 ha se va realiza cu pivoți centrali, ce se vor alimenta cu apă din canale existente reprofilate prin intermediul unor agregate termice de pompare. Canalele existente si cele noi proiectate vor îndeplini dublu rol, de desecare – irigație. Agregatele termice aspira apa din canale si o refuleaza in conducta flexibila de alimentare a instalatiei de irigat prin aspersiune cu pivot central.

În punctele de aspiratie a apei din canale s-a proiectat consolidarea acestor canale cu o constructie din beton armat, in forma de jgheab avand o lungime de 2 m pentru evitarea erodarii canalelor in punctele de aspiratie.

Suprafața luată în studiu a fost împărțită în două trupuri:

trup I Nord – cu suprafata de 290,81, irigata cu patru instalatii cu pivot central: P1, P2, P3, P8;

trup II Sud – avand o suprafata de 302,42, irigata cu patru instalatii cu pivot central: P4, P5, P6, P7.

Obiectul 4.Constructii hidrotehnice pe retea

Pe rețeaua de canale de alimentare cu apa pentru irigații s-a prevazut un numar de 19 construcții hidrotehnice de tip stăvilare, podete cu stavilar (închidere și biefare) și clapeți de închidere cu rol de reglare si control al nivelurilor si debitelor de apă.

Planul de cultură adoptat pe suprafața ce se propune a fi irigată prin aspersiune:

Porumb boabe 213 ha

Floarea – soarelui 113ha

lucerna 107 ha

Grau 160 ha

TOTAL 593 ha

Date privind consumul in luna iulie (luna cu consum maxim), au fost calculate in corelatie cu cele inregistrate la statiunea Sannicolau Mare , cea mai apropiata.

Porumb boabe 53 m3/ha/zi

Floarea soarelui 62 m3/ha/zi

Lucerna 51 m3/ha/zi

Consumurile lunare in luna iulie cu asigurarea de 80% la cele trei culturi au urmatoarele valori:

Porumb boabe 1586 m3/ha

Floarea soarelui 1862 m3/ha

Lucerna 1531 m3/ha

Grau de toamna –

Tabel 4

1. Norma medie de irigare în luna iulie:

2. qu fictiv ponderat = qu = . ha, la planta ;

Randamentul udarii, η=84%

Hidromodulul la intrarea apei in instalatia de irigare cu pivot central devine astfel:

qu = 0,503 : 0,84 = 0,6 l/s.ha

Hidromodulul la motopompa devine :

qu = 0,6 l/s : 0,90 = 0,67 l/s.ha

Pierderile in canale ( infiltratie + evaporatie)= 50%+8%=58%

Hidromodulul la priza astfel :

0,67 :0,58=1,155 l/s.ha

6. Debitul necesar a fi pompatdin raul Mures în amenajare:

Qpriza =433 ha x 1,155 l/s.ha = 500 l/s.

Volumul maxim pompat din raul Mures direct in reteaua de canale de desecare in luna cu consum maxim va fi :

V1 = 500 l/s x 3600 x 20 ore/zi x 30 zile = 1 080 000 m3.

Descrierea lucrărilor din proiectul nr. 696/27.06.2007 AC 103/28.11.2008 realizat de Universitatea „Politehnica” din Timișoara Facultatea De Hidrotehnică pe o suprafață de 490,94 ha denumite în continuare Trupul 3 pentru coerența explicării întregii amenajări.

Lucrările de aducțiune a apei pe teritoriul S.C. GENAGRICOLA ROMANIA S.R.L. sunt următoarele:

1). râul Mureș prin intermediul stației de pompare cu 3 agregate termice, amplasată pe malul stâng al acestuia la Km dig 19+615 și va avea un debit total instalat de 0,5 mc/s la o înălțime de pompare de H = 25 mca. Conducta de alimentare supratraversează digul de apărare al râului Mureș la cota 91,90. Cele trei agregate termice de pompare refuleaza apa printr-o conducta Ø 200 mm în conducta de alimentare.

Alternativ (vezi planșa ED02) a fost luată în considerare și pomparea din Mureș prin utilizarea SP reversibilă CENAD, în canalul Mureșan cu acordul ANIF Timiș și de aici până la punctul de priză al beneficiarului prin transport în contrapantă (i < 0) cu sarcină hidraulică);

2). transport prin pompare (de la priza beneficiarului) pe conducta de alimentare cu apă pentru irigații până la bazinul de refulare amplasat pe CCP 1;

3). transport cu sarcină hidraulică a apei pe canalul CCP 1 reprofilat în palier (i = 0), de la bazinul de refulare al conductei de alimentare către punctele de aspirație ale SP-urilor aripilor pivotante (A, B, C, D).

Toate aceste lucrări au fost dezbătute cu conducerea ANIF R.A. Sucursala teritorială Timiș – Mureș inferior și avizate prin acord scris.

Lucrări hidroedilitare

Amplasarea conductei propuse a fost efectuat pe un traseu paralel, pe cât posibil, cu canalul CCP1 existent, la o distanță de cca. 2,5 m de aceasta. Conducta propusă va fi din P.E.I.D., PE100, PN4 pe o lungime L = 1612 m cu De 500 mm și L = 5 m cu De 315 mm. Conducta este pozată în teren la o adâncime medie de 1,45 m, sub limita de îngheț.

În căminul de vane au fostr montate vane de sectorizare Pn 10-16 din fontă (oțel), plate, având corpul și sertarul cauciucate, tijă din inox, reductor manual (1 buc. Dn 500 și 1 buc. Dn 300). Se va executa un cămin de vane proiectat (CV).

Pentru protejarea conductei în cazul unor eventuale spargeri, peste stratul de nisip care acoperă conducta, s-a prevăzut așezarea unei bande avertizoare reflectorizante cu fir de detecție, inserat.

La execuția rețelei se vor respecta prevederile din STAS 4163-3/1996.

Căminul de vane executat este acoperit cu capac și ramă carosabil, tipul IV și trepte de acces, conform STAS 2308-81.

La trasarea rețelei de alimentare cu apă au fost respectate prevederile din STAS 8591-97.

Toate componentele rețelei au avizul Ministerului Sănătății; pentru a evita stagnarea apei în rețea se va asigura o pantă minimă de montaj a conductei de 0,1%.

Lucrări construcții hidrotehnice pentru captarea și stocarea apei pentru irigații

Sunt amenajări / construcții care creează condiții optime de lucru pentru echipamentul hidromecanic de captare și transport a apei pentru irigații.

Lucrările realizării scopului menționat sunt următoarele:

1). Bazinul de aspirație (B.A. planșa ED02 și R01 planșa cu detalii de execuție) din canalul MUREȘAN echipat cu patru pompe submersibile WILO EMU, tip FA 10.84D (caracteristici Q = 81,7 l/s, H = 14,8 m, P = 19,2 kW și η = 75,1 %) echipate cu motor FK 202-4/27. Pe conducta de refulare a fiecărei pompe submersibile se va amplasa câte o clapetă de sens Dn 100 mm.

Pentru a face posibil racordul refulării pompei cu conducta de alimentare Ф500 mm este necesară amenajarea zonei malului canalului MUREȘAN cu lucrări definitive (care nu stânjenesc funcționarea pentru funcția de desecare) și lucrări cu caracter sezonal (se desfac la sfârșitul sezonului de irigație). Dimensiunile și detaliile de execuție ale acestor lucrări sunt prezentate în planșa R01.

Beneficiarul are obligația de a demonta echipamentul hidromecanic și pasarela de acces la sfârșitul sezonului de irigație sau ori de câte ori situația meteorologică o cere.

2). Bazinele de refulare (B.R.1 și B.R.2 – planșa ED02 și R02 cu detalii de execuție – planșă tip). La această lucrare beneficiarul are obligația de a desface doar cotul la 90° al conductei de refulare și bloca cu o flanșă oarbă la sfârșitul sezonului de irigație.

3). Bazine de aspirație pentru SP aripi pivotante (punctele A, B, C, D pe planul de situație ED02 și R03 pentru detalii de execuție – planșă tip).

4). Platforme fundații SP aripi pivotante (punctele SP A, SP B, SP C, SP D – planșa ED02 și planșa R04 pentru detalii de execuție, planșă tip). Sunt lucrări cu caracter permanent amplasate pe teritoriul proprietate al beneficiarului.

5). Placă fundație pivot și generator energie pentru mecanismele de propulsie a aripii pivotante (punctele P6, P7, P8, P9 planșa ED02 și R05 pentru detalii de execuție, planșă tip). Sunt de asemenea lucrări cu caracter permanent amplasate pe teritoriul beneficiarului.

Lucrările necesare a fi efectuate sunt peree dale armate cu plasă de sârmă turnate la fața locului, socluri și plăci de fundație, pasarelă acces, punți trecere canale.

Ca atare materialele necesare execuției sunt:

– betoane ▪ rezistență C 20/25

▪ egalizare C 8/10;

– armături ▪ rezistență PC52, Ф8 și Ф12

▪ repartiție și etrieri OB37, Ф8;

– plasă de sârmă OB 37 sudată la 100 mm cu Ф6 pentru fundații și Ф4 pentru pereele de beton ale bazinelor;

– geomembrană HDPE δ = 1 mm pentru protejarea suprafețelor bazinelor;

– oțel laminat U10, tablă striată TS8 δ = 8 mm, oțel PC52 Ф32, țeavă oțel laminată la cald D = 48 mm și t = 6 mm, pentru pasarela de acces a bazinului de aspirație.

Beneficiarul se va obliga să dezafecteze aceste lucrări (ca și cele de închidere temporară a canalelor) la sfârșitul sezonului de irigație, astfel încât să nu se stânjenească buna funcționare a sistemului de desecare.

Lucrări construcții de trecere (construcții metalice) ale mecanismelor de deplasare ale aripilor pivotante peste canale

Aceste lucrări sunt necesare pentru a face posibilă supratraversarea canalelor de desecare ale aripilor pivotante în mișcarea lor circulară în jurul punctului de pivotare.

Din pricina densității canalelor, dar și din cauza traseelor lor nesistematizate (după firele văilor naturale) aceste treceri față de axele canalelor se fac sub diverse unghiuri. Deci lungimile de trecere sunt diferite de la caz la caz. În consecință acestea sunt de mai multe dimensiuni tip (vezi planșele ED02 și R07), dar limitate la trei, conform solicitării beneficiarului.

Sunt alcătuite din două mari părți:

– puntea propriu-zisă (planșa R07);

– zonele de acces / atac ale punților legate de fundații constructive pe cele două maluri (vezi planșa R06).

Aceste părți (mai puțin fundațiile) vor fi asamblate / puse pe poziții la începutul fiecărui sezon de irigație (prin sudare) și demontate spre depozitare la sfârșitul acestuia.

Axele longitudinale ale acestor treceri și coordonatele fundațiilor pentru zonele de acces / atac se vor materializa în teren numai după alinierea aripilor pivotante de-a lungul fiecărui canal din cele 4 arii de lucru ale pivoților.

Lungimile celor trei tipodimensiuni fără și cu zonele de acces/atac sunt date în tabelul nr.8.

Tabel 5

Necesarul pe zone pivoți, canale și tipodimensiuni este prezentat în tabelul nr.9 (vezi și planșa ED02).

Tabel 6

Având în vedere dificultățile reale din teren, orice modificări ale lungimilor acestor punți sunt posibile, dar numai după consultarea proiectantului.

Materialele necesare execuției acestor punți de trecere sunt:

oțel laminat profil U 8

tablă striată TS 8 (δ = 8 mm);

armături oțel PC 52, Ф = 8 mm;

țeavă laminată la cald D = 42 mm, t = 60 mm.

Lucrări de amenajare a teritoriului, nivelări, închideri parțiale sau totale pentru unele canale de desecare (lucrări de terasamente)

Sunt lucrări destinate în principal sistematizării teritoriului, ca cerință de bază a echipamentului de irigație achiziționat deja de beneficiar.

Având în vedere starea de fapt a teritoriului (densitate mare cu lucrări de eliminare a excesului de umiditate – canale de desecare, care sunt obstacole în calea deplasării aripilor pivotante), acest gen de lucrări sunt justificate de următoarele categorii de avantaje pe care le aduc:

C1). reduc numărul de treceri ale mecanismelor de propulsie ale aripilor pivotante peste canalele de desecare;

C2). fac posibil transportul cu sarcină hidraulică (i < 0 sau i = 0) a apei spre teritoriul irigat pe un traseu cât mai scurt posibil către punctele de priză ale pivoților;

C3). mențin la aceeași parametrii utilitatea de bază a teritoriului, eliminarea excesului de umiditate.

Lucrările din categoria C1 sunt lucrări de închidere a unor canale ineficient funcționale sau complet colmatate (aflate pe teritoriul proprietate al beneficiarului: CCS 20, CCS 21 – vezi planul de situație ED02) sau reprofilare optimă pentru facilitarea traversării acestora de către aripile pivotante, de asemenea aflate în proprietatea beneficiarului (CCS 4, CCS 5, CCS 70, CC 8, CCS 9 și CCS 60).

Canalele CCS 20 și CCS 21 cu lungimi de 820 m, respectiv 250 m, necesită pentru astupare o umplutură compactată cu grad de compactare de (90 ÷ 96)% și volume de 4764 m3, respectiv 1452 m3. Umplerea secțiunilor acestora se va face cu straturi de pământ de (10 ÷ 20) cm umectate și compactate individual.

Reprofilarea secțiunilor transversale ale canalelor CCS 4, CCS 5 și CCS 70 constă în lărgirea acestora de la valori actuale ale pantelor taluzurilor m = 2 (CCS 4, CCS 5 și CCS 60); m = 1,5 (CCS 70) la valori m = 4 ÷ 5 pe tronsoanele marcate în planul de situație. Lungimile tronsoanelor pe care se vor efectua aceste reprofilări sunt de cca. 400 m (CCS 4), 500 m (CCS 5), 250 m (CCS 70) și 800 m (CCS 60). Se va menține panta longitudinală (i = 0,5 ‰, i = 0,6 ‰ respectiv i = 0,8 ‰) a acestor reprofilări către tronsoanele de canale rămase la situația actuală. De asemenea suprafețele reprofilate vor fi compactate și nivelate corespunzător pentru a face posibilă deplasarea normală a roților mecanismelor de propulsie ale aripilor pivotante. Volumele de terasamente estimate pentru aceste lucrări sunt: 1800 m3 (CCS 4), 2500 m3 (CCS 5), 1900 m3 (CCS 70) și 2000 m3 (CCS 60).

Lucrările din categoria C2 se referă la curățarea, decolmatarea și reprofilarea canalului CCP 1, pe tronsoanele interesate pentru stocarea și transportul apei. Aceste tronsoane sunt:

tronsonul cuprins între secțiunile de închidere 3st și 3dr (L3st-dr = 100m) din zona B.R.1 și SP A; volumul estimativ al lucrărilor din această zonă este de 50-70m3;

tronsonul cuprins între secțiunile 4 (stânga B.R.2) și 5 (dreapta SP B) care servește acumulării de apă pentru SP B, C, D, cu lungimea L4-5 =750m necesită un volumul estimativ de 300-500m3;

Volumele excedentare de pământ (fără vegetația curățată) se pot utiliza eficient la lucrările de închidere a canalelor („dop”);

Volumele de lucrări necesare a fi executate pentru decolmatare și reprofilare, în vederea aducerii secțiunilor transversale existente la secțiunile proiectate, pot fi stabilite cu exactitate doar în urma măsurătorilor topometrice efectuate cu ajutorul firmei menționate anterior;

Aceste lucrări vor fi întreținute sau refăcute ori de câte ori este nevoie.

Lucrările din categoria C3 sunt lucrări de nivelări și modelări ale terenului menite să accelereze scurgerea apelor din precipitații în perioadele anului cu exces de umiditate. Sunt necesare cu precădere pe suprafețele pivoților P7 și P8 (vezi planul de situație ED02). Constă în nivelarea în pantă cu i = 0,2 % a interspațiului dintre canalele de desecare din zonele menționate, conform indicațiilor de pe planul de situație. Estimativ suprafața pe care trebuie efectuate lucrările din această categorie este de S 100 ha. Nu se va depăși cubajul specific de Cs.max = 1000 m3/ha (δmax,săp. = 0,10 m).

În vederea dirijării apei pe traseul dorit și a menținerii acesteia pe tronsonul interesat (CCP 1 între secțiunile 3st și 3dr și 4-5) sunt necesare lucrări de închidere tip stăvilar a unor secțiuni. Din rațiuni economice am recurs la variante tip „dop” de pământ compactat. Aceste lucrări vor fi executate la începutul fiecărui sezon de irigație și vor fi dezafectate / eliminate la sfârșitul acestuia sau, ori de câte ori conjunctura meteorologică / hidrologică o cere.

Secțiunile acestor lucrări (vezi planul de situație ED02) și volumele maxime de terasamente (compactate) pe care le necesită sunt următoarele:

1). Canalul MUREȘAN, secțiunea 1, vol = 110 m3;

2). Canalul CCS 7, secțiunea 6, vol = 25 m3;

3). Canalul CCS 6, secțiunea 2, vol = 25 m3;

4). Canalul CCP 1

L3st-dr = 100m

secțiunea 4 (stânga BR2 la 10 m distanță) vol = 40 m.c.

secțiunea 5 (dreapta SP B la 10 m distanță) vol = 33 m.c.

Cantitățile au fost calculate pentru gabaritele maxime (complete) al canalelor. Cel puțin pentru închiderile Canalului MUREȘAN și CCP 1 nu sunt obligatorii decât puțin peste cotele care asigură coloana de apă pentru aspirațiile pompelor.

Alimentarea cu apă pentru irigarea culturilor conform proiectului nr. 20/22.11.2004 “Amenajare de irigații prin aspersiune cu pivot central 564,776 ha, comuna Saravale, județul Timiș”:

Q = q∙S∙N

unde: S – aria irigatĂ de un pivot de 100,24 ha;

q – hidromodul 0,5 l/s/ha;

N – numărul de pivoți în funcțiune (4);

1. Norma medie de irigare in luna iulie:

2. qu fictiv ponderat qu =. 0,5 l/s/ha;

Randamentul udarii, η=84%

3. Hidromodulul la intrarea apei in instalatia de irigare cu pivot central devine astfel:

qu = 0,5 : 0,84 = 0,59 l/s/ha

4. Hidromodulul la motopompa devine :

qu = 0,59 l/s : 0,90 = 0,661 l/s/ha

Pierderile in canale ( infiltratie + evaporatie)= 50%+8%=58%

5. Hidromodulul la priza astfel:

0,661:0,58=1,140 l/s/ha

6. Debitul necesar a fi pompatdin raul Mures în amenajare:

Qpriza =400,94 ha x 1,140 l/s/ha = 457 l/s.

Volumul maxim pompat din raul Mures direct in reteaua de canale de desecare in luna cu consum maxim va fi :

V2 = 457 l/s x 3600 x 20 ore/zi x 30 zile = 987 536 m3.

Cantitatea de apă totală pentru irigarea întregii suprafețe de 997,14 ha (sistematizată în cele 3 trupuri) va fi:

VTOTAL=V1+V2=1 080 000 +987 536 = 2 067 536 mc

Cu o normă brută de irigare pentru un an secetos:

și o norma brută de irigare pentru un an mediu secetos:

Menționăm că între culturile care fac parte din planul de cultură adoptat fac parte:

Porumb, soia care sunt consumatoare de apă, sunt culturi de primăvară și sunt irigate în perioada mai-august;

Floarea-soarelui, mei, sord, sunt culturi cu un consum mai mic de apă;

Rapiță, grâu, orz, orzoaică, sunt culturi de toamnă care nu necesită irigații ele dezvoltându-se pe baza rezervei de apă din sol.

Cantitatea de apă va fi preluată din râul Mureș prin intermediul unei stații de pompare cu 3 agregate termice, amplasată pe malul stâng al acestuia la Km dig 19+615 și va avea un debit total instalat de 0,5 mc/s la o înălțime de pompare de H = 25 mca autorizată prin P.T.+D.E. 194/2010 și A.C. 82/14.11.2011.

Amenajare de irigații în unitatea de desecare Nord Lanca Birda, localitatea Birda, județul Timiș

Obiectivul de investiții este amplasat în extravilanul localității Birda, la nord de localitate, de-a lungul pârâului Voiteg (Valea Seaca și Valea Sculea). Hidroameliorativ suprafețele amenajate se suprapun peste Unitatea de desecare Nord Lanca Birda, jud. Timiș.

Beneficiarul și dezvoltatorul investiției este societatea comercială EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ BIRDA S.R.L. cu sediul în BIRDA S.R.L. comuna Birda, nr. 295, Corp Laborator, jud. Timiș, având profilul de activitate conform Certificatului de înregistrare – Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

Pentru creșterea productivității agricole pe terenurile studiate se propune irigarea acestora și realizarea a 7 bazine de acumulare pentru captarea și înmagazinarea apei necesară realizării udărilor. Acestea vor avea ca sursa principală de alimentare apa provenită din precipitații, topirea zăpezilor, și suplimentar prin pomparea din râul Bârzava (acest lucru va face obiectul unui proiect separat).

Capacitatea de stocare maximă a bazinelor de acumulare se propune a fi de aproximativ 520.000 m3. Alimentarea suplimentară cu apă a acestora se va realiza prin aducțiune din râul Bârzava, investiție propusă a fi dezvoltată de către beneficiar ulterior realizării prezentului proiect.

Bazinele de acumulare a apei se vor realiza prin excavarea până la cota de -1,50 ÷ -2,00 m sub nivelul văii actuale și împingerea pământului spre margini realizând o legătura lină cu panta dealurilor înconjurătoare.

Bazinele de acumulare nu se vor impermeabiliza, folosindu-se capacitatea naturală de înmagazinare. Barajele (diguri transversale) vor fi realizate din pământ argilos, rezultat în urma excavării în zona forajelor geotehnice din interiorul bazinelor. Pe baraje se vor realiza lucrări hidrotehnice – călugăr cu deversor – , astfel încât să se asigure golirea și funcționarea lor privind la transferul debitelor în condiții de maximă siguranță.

Calculul volumelor de apă în bazine

Suprafața bazin de acumulare nr. 1: 53.019 mp

Volum bazin de acumulare nr. 1: 135.198 mc

Suprafața bazin de acumulare nr. 2: 39.854 mp

Volum bazin de acumulare nr. 2: 85.686 mc

Suprafața bazin de acumulare nr. 3: 13.797 mp

Volum bazin de acumulare nr. 3: 34.492 mc

Suprafața bazin de acumulare nr. 4: 17.616 mp

Volum bazin de acumulare nr. 4: 37.874 mc

Suprafața bazin de acumulare nr. 5: 30.820 mp

Volum bazin de acumulare nr. 5: 101.706 mc

Suprafața bazin de acumulare nr. 6: 15.551mp

Volum bazin de acumulare nr. 6: 39.655 mc

Suprafața bazin de acumulare nr. 7: 29.905 mp

Volum bazin de acumulare nr. 7: 83.734 mc

Elementele profilului barajului:

În secțiunea transversală, barajul reprezintă un trapez ale cărui elemente prezintă următoarele carateristici:

Înălțimea barajelor: Este în funcție de coloana de apă reținută în bazin, care variază la rândul ei în funcție de caracterul acestuia, de înălțimea valurilor în bazinele respective și de înălțimea stratului de retenție al apelor de viitură. Pentru bazinele agro-piscicole adâncimile de apă variază între 0 m la coada bazinului și 3 – 5 m în dreptul barajului. La baraje, înălțimea va trebui să asigure realizarea nivelului de retenție specific și totodată securitatea lucrărilor hidrotehnice.

Baza: Barajul are întotdeauna valori diferite și este în funcție de înălțimea barajului, de înclinarea taluzurilor și de lărgirea coronamentului, găsindu-se în raport direct cu înălțimea barajului și în raport invers cu înclinarea taluzurilor.

Coronamentul barajului: Reprezintă partea superioară a acestuia. Lățimea coronamentului depinde de funcțiunea pe care o îndeplinește barajul.

Taluzele: Sunt cele două suprafețe înclinate ale barajului sau digului, dintre care una reprezintă taluzul amonte, respectiv intern, iar cealaltă taluzul aval, respectiv extern.

Părțile componente ale unui baraj de pământ sunt prezentate în figura 2.

Figură 1 Secțiunea transversală a unui baraj de pămînt

1 – corpul barajului; 11 – întărirea taluzului;

2 – taluzul amonte; CNC – cota nivelului de calcul;

3 – coronamentul barajului; Bfund – lățimea barajului pe fundație;

4 – taluzul aval; CNM – cota nivelului mort (de aluvionare);

5 – bermă; bcor – lățimea coronamentului;

6 – prismă de drenaj; H1 – sarcina (adîncimea) în amonte;

7 – filtru invers; H2 – sarcina (adîncimea) în aval;

8 – linia de fundare; d – garda barajului;

9 – linia terenului natural; Hb – înălțimea barajului;

10 – pinten în fundație; αam – unghiul de înclinare a taluzului.

Calculul de dimensionare al barajelor

Relații de calcul:

; ; ; ;

f(m3) are valorile în tabelul următor:

Tabel 7

În situația în care, din calcul rezultă:

se va considera

Ordonatele curbei de depresiune se calculează în intervalul:

echivalent cu , unde:

; ;

cu relația:

Calculul vitezei de infiltrati se efectueaza cu ajutorul relatiei:

Unde -panta piezometrică la iesirea curbei de depresie pe taluzul aval;

Verificarea stabilității barajului la alunecare se face cu relația:

în care:

– coeficientul de frecare la alunecare pentru terenuri de fundație umede

G – greutatea barajului în kg/m

Pa – presiunea hidrostatică maximă, inclusiv înălțimea valului în kg/m

Valoarea lui G reprezintă o prismă trapezoidală, a cărei greutate se stabilește în funcție de greutatea specifică a pământului întrebuințat. Cum însă pământul din corpul unui asemenea baraj este în cea mai mare parte îmbibat cu apă, greutatea acestuia care intră în calcul yc o vom lua considerând situația cea mai dezavantajoasă. Astfel:

în care:

yc – greutatea specifică a unui m3 de pământ care intră în calcul

yp – greutatea pământului uscat

ya – greutatea specificî a apei

În cazul acesta valoarea lui G va fi determinată cu relația:

unde

– volumul prismei trapezoidale, lățimea acesteia fiind considerată egală cu unitatea

H – înălțimea barajului

Presiunea apei este reprezentată printr-o prismă cu baza un triunghi dreptunghic, care apasă barajul pe o lungime egală cu unitatea și este exprimază prin componenta ei orizontală.

pentru pereți înclinați (cazul barajelor de pământ)

h – adâncimea apei în bieful amonte, în cazul în care în bieful aval nu există apă

α – unghiul de înclinare a taluzului amonte

Rezultatele prezentate tabelar:

Tabel 8

Calculul de dimensionare al instalațiilor hidrotehnice – călugăr prevăzut cu deversor

Această instalație este proprie amenajărilor semisistematice, la văi cu bazine hidrografice de suprafață redusă sau sărace în precipitații.

Debitul viiturilor la văile din astfel de bazine hidrografice este în general atât de redus, încât descărcarea acestuia nu impune construirea de lucrări speciale, cum sunt deversoarele, viiturile de apă putând fi descărcate cu ajutorul unui călugăr intern astfel amenajat, încât să înlesnească evacuarea automată a unui debit mai mare decât cel obișnuit.

Pentru calculul deversării se va lua în considerare numai debitul deversat peste creasta corpului vertical obstruat de grătar. Calculul angajează un metru liniar de prag, iar deversarea are loc peste un prag subțire neînecat. Lama deversantă suferă o contracție laterală din cauza barelor metalice ale gtătarelor și a stâlpilor de beton, iar debitul deversat este dat de expresia:

În care:

ε=0,90

Prin obstruare cu grătar, deschiderea de deversare se va micșora cu 33% (un cm de bară, 2 cm de spațiu între bare), deci un metru liniar de gratar va abea deschiderea liberă:

b=1,0-(0,33 x 1,0) = 0,67 m

Coeficientul de debit m se calculează cu formula:

În care:

H este înălțimea lamei deversante

P1 este diferența de nivel între pragul deversant și radierul corpului orizontal

Verificarea secțiunii corpului orizontal:

Se calculează pierderea de sarcină la care conducta corpului orizontal face față pentru debitul viiturii.

Pierderile sunt reprezentate prin:

La intrarea în corpul orizontal a lamei deversante peste corpul vertical

La trecerea prin corpul orizontal

La ieșirea din corpul orizontal

Se calculează fiecare dintre aceste pierderi:

Coeficientul de pierdere de sarcină la intrarea în conductă cu muchiile rotunjite se ia

ξint=0,20

Coeficientul de pierdere de sarcină în conductă (frecarea de pereți)

în care:

λ este coeficientul de frecare

R raza hidraulică

L lungimea conductei

Coeficientul λ la regimul de curgere turbulentă în corpul orizontal din beton cu pereți aspri se calculează cu formula:

în care:

A este un parametru depinzând de felul asperității (după Nikuradze, A=7,4)

Δ înălțimea medie absolută a ieșiturilor (asperități) de pe pereții conductei.

Pentru tuburi de beton, Δ = 0,1..0,8 mm. Se ia Δ = 0,5 mm.

– Coeficientul de pierdere de sarcină la ieșirea apei din corpul orizontal:

Coeficientul de pierdere de sarcină totala:

Iar pierderea de sarcină (coloana de apă):

Unde V este viteza apei în conducta corpului orizontal.

Rezultatele prezentate tabelar:

Tabel 9

În cazul intersecției antenelor cu canalele de desecare existente, se vor realiza subtraversări la cota -1,00 față de cota radierului existent.

Trecerea peste canalele de desecare existente a instalațiilor de irigat se va realiza prin punți provizorii.

Lucrările propuse prin prezenta documentație nu vor afecta canalele de desecare precum și capacitatea desecare a acestora.

Prin irigarea culturilor agricole se urmărește asigurarea unei umidități optime în sol, în zona de dezvoltarea a rădăcinilor, în care scop este necesar să se introducă cantități suplimentare de apă față de cele primite pe cale naturală.

Alimentarea suplimentară nu se poate face nici cu caracter continuu și nici prin înmagazinarea unui volum de apă corespunzător cantității anuale necesare, ci trebuie fracționată în raport cu nevoile plantelor din perioada de vegetație.

Regimul de irigație a unei culturi constituie o noțiune complexă, care caracterizează cantitativ și în timp modul de aplicare a udărilor suplimentare.

Condițiile de dezvoltare a plantelor pe terenurile irigate diferă de cele neirigate, prin modificarea variației temperaturii solului și a aerului, prin schimbarea modului de dezvoltare a rădăcinilor.

Regimul de irigație al unei culturi reprezintă modul în care i se administrează în timp apa de irigat pentru a se putea obține recolte stabile în timp cu valori cât mai mari.

Cunoașterea regimului de irigație permite o justă dimensionare a instalațiilor și o bună organizare pentru exploatarea lor.

S.C. EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ BIRDA S.R.L dorește să efectueze lucrări de irigații pe suprafața luată în studiu, totalizând 1.650 ha.

Asolamentul culturilor va fi:

aproximativ 500 ha cultură de grâu,

aproximativ 500 ha cultură de porumb,

aproximativ 500 ha cultură de floarea soarelui

aproximativ 150 ha cultură de rapiță.

Schema udarilor este data sub forma de șase cifre pentru lunile aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie.

Tabel 110

Norma de irigatie este cantitatea de apa pe întreaga perioada de vegetație care se distribuie unei culturi (mc/ha).

Tabel 11

Toate datele au fost luate din tabele, realizate pe baza cercetarilor in diverse câmpuri experimentale staționare, reprezentând consumuri medii zilnice lunare pentru perioada de vegetație a principalelor plante, precum și necesarul de apă de irigație pe puncte de cercetare și pe culturi.

Norma de udare reprezintă cantitatea de apă distribuită solului pe umiditatea de suprafață la o singura udare , pentru a se ridica umiditatea solului de la valoarea momentană la cea corespunzatoare capacitatii de camp.

m -norma de udare (mc/ha)

Ni – norma de irigație (mc/ha)

n – numarul de udări ce trebuie efectuat

pentru grâu:

pentru floarea-soarelui:

pentru porumb:

pentru rapița:

qi – modulul de udare

Qi – debitul pentru întreaga suprafață

[l/s]

Ti = 10 zile – intervalul de timp în care se da o norma de udare pe întreaga suprafata ocupată de cultura „ i’’.

ti = 20 ore – timpul de lucru într-o zi

Calculul se face tabelar:

Tabel 12

Hidromodul de irigatie „ q0” serveste la calculul debitului total necesar a fi instalat în statia de punere sub presiune.

q0 = ( l/s/ha )

Ti = 30 zile – durata unei luni din sezonul de irigație

ti = 20 ore

i = procentul din suprafața culturii „i”

[l/s ]

Calculam hidromodulul de irigație pentru fiecare luna în parte:

luna IV : q0 = = 0,09 l/s/ha

luna V : q0 = = 0,13 l/s/ha

luna VI : q0 = = 0,12 l/s/ha

luna VII : q0 = = 0,38 l/s/ha

luna VIII : q0 = = 0,19 l/s/ha

luna IX : q0 = = 0,023 l/s/ha

Debitului total necesar a fi instalat în statia de punere sub presiune în luna cu consum maxim

Sistemul de irigare propus pentru realizare va fi alcătuit din 4 agregate termice de pompare care vor prelua apa din bazinele de acumulare si o vor refula în conductele subterane denumite antene care pot fi în funcție de ordinul de mărime: principale și secundare. Din antene prin intermediul hidranților apa este preluată de către instalațiile de irgat și distribuită plantelor. Instalațiile de irigat utilizate vor fi: IATF (instalații de irigat prin aspersiune cu tambur și furtun), IADF (instalații de irigat prin aspersiune cu deplasare frontală) si instalații de irigat prin aspersiune cu pivot central. Întreaga suprafață va fi irigată utilizând doar irigația prin aspersiune, iar instalațiile de irigare alese diferă în funcție de orografia terenului.

Procesul tehnologic de producție constă în amenajarea unui sistem de irigație prin aspersiune cu suprafeța totală irigată S = 1.226,50 ha. Aceasta se realizează prin instalații IATF (instalații de irigat prin aspersiune cu tambur și furtun), IADF (instalații de irigat prin aspersiune cu deplasare frontală) si instalații de irigat prin aspersiune cu pivot central ce se vor alimenta din rețeaua subterana de conducte sub presiune. Pentru punerea sub presiune a rețelei se vor folosi 4 agregate de pompare termice. Agregatele termice aspiră apa din cele 7 bazine de acumulare proiectate pe Valea Sculea si Valea Seacă, având și funcțiunea de transfer a apei între bazine pentru transferul debitelor necesare operațiunilor de irigat. Agregatele de pompare termice vor fi dispuse dupa cum urmează:

– APT 1 va prelua apa dn Bazinul de acumulare nr. 3;

– APT 2 va prelua apa dn Bazinul de acumulare nr. 2;

– APT 3 va prelua apa dn Bazinul de acumulare nr. 5;

– APT 4 va prelua apa dn Bazinul de acumulare nr. 7.

Sursa principală de alimentare cu apă a bazinelor este apa provenită din precipitații, topirea zăpezilor, și suplimentar prin pomparea din râul Bârzava, prin intermediul unei stații de pompare cu captare de mal și conductă de refulare.

Prin proiectele 218/2013 și 219/2013, realizate de I.N.C.D.I.F. – „ISPIF” București Sucursala BANAT au fost autorizate lucrări de irigații pe o suprafață de 1.226,50 ha organizate în 6 trupuri.

Tabel 13

Balanța fondului funciar a terenurilor luate în studiu

Tabel 14

Bazine de acumulare propuse pe V.Sculea și V.Seacă

Tabel 15

Structura amenajării de irigații

Tabel 16

Balanța fondului funciar a terenurilor luate în studiu și a suprafețelor efectiv irigate

Tabel 17

Tipuri de instalații de irigat utilizate și suprafețele deservite

Tabel 18

Necesarul de conducte pe antene

Tabel 19

Tipul și numărul instalațiilor de udare aflate în funcțiune simultan

Pentru a determina influența aplicării udărilor asupra pânzei freatice se vor înființa parcele de control în care se vor determina indicii hidrofizici ai solului inclusiv umiditatea. Aceste parcele de control se vor amplasa pe terenul beneficiarului de comun acord cu acesta, iar efectuarea lucrărilor de urmărire și control cad în sarcina acestuia.

Pentru monitorizarea apei freatice există pe terenul beneficiarului foraj de control Acest foraj este amplasat lângă bazinul de acumulare nr. 5 propus spre executare, așa cum este descris si în imaginile de mai jos.

Foraj de control irigații

Figură 2 Amplasarea forajului de control (preluare din planul propus spre amenajare)

Debitul de dimensionare a lucrărilor de irigații se determină cu relațiile:

hu= randamentul udării în câmp în funcție de metoda de udare,

hu =0,9 pentru udarea prin aspersiune

Hidromodulul la intrarea apei în instalațiile de irigare devine astfel:

qu = =697 l/s·ha

hr= randamentul rețelei de conducte

hr=0,95 Pierderile în conducte = 95 %

Hidromodulul la SPP devine :

qu = =734 l/s·ha

Urmărirea în timp a calității apelor subterane se va face prin monitorizarea calității apei, din punct de vedere chimic și biologic în urma discuțiilor cu A.N. Apele Române Administrația Bazinală de Apă Banat. Arad. Controlul se va efectua periodic, cel puțin de două ori pe an, sau mai des, funcție de recomandările Administrației Bazinale de Apă Banat, iar după realizarea analizelor, datele vor fi transmise acesteia.

Amenajare de irigații în sistemul de desecare Răuți – Sânmihaiul German, localitatea Cenei, județul Timiș

Amplasamentul lucrărilor care fac obiectul prezentei documentații este situat în extravilanul localității Cenei, jud. Timiș, la est de aceasta. Terenul pe care se propun lucrările de îmbunătățiri funciare se află în arenda beneficiarului de lucrări S.C. TERACENEI S.R.L. Suprafața de teren deținută în arendă este 872,49 ha, teren cu folosință arabil, iar pentru lucrările de irigație se va lua în calcul suprafața de 290 ha (S = 290 ha).

Terenul aflat în arenda este amplasat la sud de râul Bega Veche și se suprapune cu amenajarea de desecare Răuți – Sânmihaiul German aflată în administrarea Agenției Naționale “Îmbunătățiri Funciare” Filiala de Îmbunătățiri Funciare Timiș. În imediata vecinătate se află bazinele de stocare aflate în administrarea Societații Naționale “Îmbunătățiri Funciare” S.A. Sucursala Banat.

Beneficiarul investiției S.C. TERACENEI S.R.L. localitatea Timișoara, str. Simion Bărnuțiu, nr. 34, et. 3, cam. 5, jud. Timiș, înregistrată la O.R.C. Timiș cu nr. J35/1359/2004, C.U.I.: RO 16403204, cont IBAN: RO 42 WBAN 2511 0000 3650 5194 deschis la banca Intesa SanPaolo Timisoara, reprezentată prin domnul ANDREW SHEGOG, în funcție de ADMINISTRATOR,

Terenul pe care urmează a fi amplasate lucrările este în arenda beneficiarului și este situat în extravilanul localității Cenei, la est de localitate. Beneficiarul deține în arendă un teren în suprafață totală de 872,49 ha pe teritoriul administrativ al comunei Cenei și se dorește amenajarea unei suprafețe de 290 ha pentru lucrări de irigație.

Terenul pe care urmează a fi amplasate lucrările este în arenda beneficiarului și este situat în extravilanul localității Cenei, la est de localitate. Beneficiarul deține în arendă un teren în suprafață totală de 872,49 ha pe teritoriul administrativ al comunei Cenei și se dorește amenajarea unei suprafețe de 290 ha pentru lucrări de irigație.

Tabel 20 Balanta fondului funciar a terenurilor luate în studiu

PRINCIPALELE LUCRĂRI PROIECTATE:

Stație de pompare și conductă de alimentare:

Pentru efectuarea lucrărilor de irigație se va pompa apă din râul Bega Veche printr-o stație de pompare (SP) (fig.9) amplasată pe o platformă betonată în albia majoră a râului, în bazinele de stocare existente prin intermediul unei conducte de aducțiune (CA) (fig.10). Conducta de alimentare (CA) se va poza îngropată sub drumurile de exploatare De 1092/1 și De 1092/2, la o adâncime sub limita de îngheț.

Apa pentru irigații va fi preluată din râul Bega Veche prin intermediul unui agregat termic mobil, amplasată pe malul stâng al acestuia pe o platforma betonată de 20 m2, și va avea un debit total instalat de 0,3 mc/s la o înălțime de pompare de H = 15 mca. Agregatul termic de pompare refulează apa printr-o conductă Ø 250 mm în conducta de alimentare (CA). Caracteristicile tehnico-funcționale și costul agregatului termic de pompare se prezintă în tabelul 11.

Conducta de refulare a agregatului termic este montată îngropat la o adâncime de 1,00 ÷ 1,20 m de la suprafața terenului până la generatoarea superioară a conductei de refulare. În zona digului de aparare contra inundațiilor conducta se pozează prin foraj orizontal dirijat și este introdusă într-o conductă de protecție de oțel de 350 mm. La baza digului, în zona de intrare și ieșire a conductei de refulare în conducta de protecție se prevăd ecrane de beton pentru a împiedica infiltrațiile apei pe lângă conducta de refulare.

Pentru a se putea efectua pompări si în situația creșterii nivelului râului Bega Veche pe conducta de refulare se montează flanșe de racordare a agregatului termic de pompare pe ambele părți ale digului, fiecare prevăzută cu un robinet cu clapă fluture Dn 250 mm și un clapet antiretur Dn 250. Pentru contorizarea debitelor de apă prelevate din râul Bega Veche se prevede montarea pe conducta de refulare a agregatului termic de pompare a unui apometru. Conducta de aspirație este realizată cu racorduri flexibile.

În zona platformei betonate care are o suprafață de 20 m2 se prevede o protecție a malului cu palplanșe din material compozit pe o lungime de 7 m.

Tabel 21 Caracteristicile tehnico-funcționale și costul agregatului termic de pompare

Conducta de alimentare este pozată la adâncimea măsurată până la generatoarea superioară 1,00 ÷ 1,20 m, pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm. Lungimea conductei este de 900 m. Caracteristicile conductei de refulare (CR), conductei de protecție (CP) și ale conductei de alimentare (CA) se prezintă în tabelul 12.

Tabel 22 Caracteristicile conductei de refulare,

conductei de protecție și ale conductei de alimentare

Pentru a facilita accesul la agregatul de pompare se prevede executarea a doua rampe de acces racordate la digul de protecție existent.

Pentru realizarea rampelor se va folosi pământ rezultat de la sanțul conductei și dintr-o groapă de împrumut situată pe o rază de 1 km.

Bazinele de stocare:

Bazinele de stocare se află în administrarea S.N.I.F. S.A. pentru care s-a primit acordul de folosință. Bazinele de stocare au rolul de acumulare a apei în vederea efectuării lucrărilor de irigații, și ținând cont de starea în care se află acestea se va interveni pentru aducerea acestora la parametri funcționali inițiali.

Stația de punere sub presiune:

Stația de punere sub presiune s-a proiectat suprateran pe o platformă betonată în suprafață de 42 m2 amplasată pe taluzul bazinelor de stocare, pe amplasamentul vechii stații de pompare în prezent devastată. Stația de punere sub presiune (SPP) este compusă din agregate termice de pompare mobile de tip IVECO 6 cil. 134 CP MPI043. Caracteristicile tehnico-funcționale și costurile agregatelor termice de punere sub presiune se prezintă în tabelul 17.

Tabel 23 Caracteristicile tehnico-funcționale și costurile

agregatelor termice de punere sub presiune

Stația de punere sub presiune va pompa apa în conductele de distribuție a apei (antene) care vor alimenta instalațiile de irigat mobile (instalații cu tambur și furtun) prevăzute pentru efectuarea irigației pe terenurile agricole.

Numărul de agregate de pompare care se racordează la rețeaua de conducte de distribuție este în funcție de necesități, cunoscând faptul că un agregat de pompare asigură în condițiile cele mai defavorabile funcționarea simultană a 5 instalații de udare de tip RAINSTAR 100 echipate cu aripa de ploaie AS 50 echipate cu diuze Ø 6,4 mm cu o pluviometrie de 25 mm la o presiune la hidrant de 6 bar.

Rețeaua de conducte de distribuție a apei (antene):

Rețea de conducte de distribuție a apei se compune din conducte îngropate, denumite antene, principale și secundare, care prin intermediul hidranților prevăzuți pe acestea vor asigura necesarul de apă pentru funcționarea instalațiilor de irigat. Caracteristicile conductelor de distribuție a apei (antene) se prezintă în tabelul 14. Conductele de distribuție a apei au fost dimensionate în așa fel încât să poată asigura transportul debitului de apă necesar pentru irigarea unei suprafețe de cca. 500 ha, în situația extinderii în viitor a amenajării în perimetrul analizat.

Tabel 24 Caracteristicile conductelor de distribuție a apei (antene)

Pentru amenajarea de irigații se vor prevede instalații de irigat prin aspersiune, instalații mobile (instalații cu tambur și furtun). Conductele îngropate se vor amplasa pe terenul aflat în arenda beneficiarului și pe drumurile de exploatare, la adâncimea măsurată până la generatoarea superioară 1,00 ÷ 1,20 m, pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm. Drumurile de exploatare sub care se prevede pozarea conductelor sunt De 989/1, De 989/2, De 989/3, De 989/4, De 1061/2/13, De 1062/1/2, De1082/2, De 1092/2, De 1092/3 și De 1092/5.

Subtraversările

Conducta de alimentare (CA) și conductele principale de distribuție a apei (antenele) se vor poziționa sub rețeaua de drumuri de exploatare sau pe terenul beneficiarului. La intersecția conductei de alimentare și a conductelor de distribuție (antene) cu canalele de desecare se vor efectua subtraversări ale canalelor. Subtraversările se vor realiza respectând zona de protecție a lucrărilor de artă adiacente, la o adâncime de min.0,80 m de la cota radierului canalului de desecare până la generatoarea superioară a conductelor de irigație.

Tabel 25 Centralizator subtraversări canale de desecare

Racordarea instalațiilor de irigat prin aspersiune la hidranți se va face cu furtun flexibil de cauciuc. În cazul în care furtunul de racord va traversa drumurile de exploatare, acesta nu va restricționa circulația pe drumul de exploatare. În cazul traversarii canalelor de desecare se va avea grijă să nu fie obstrucționată temporar secțiunea acestora, și implicit regimul de curgere al apei.

După executarea subtraversărilor drumurile de exploatare și canalele de desecarevor fi aduse la parametrii inițiali.

Prin irigarea culturilor agricole se urmărește asigurarea unei umidități optime în sol, în zona de dezvoltarea a rădăcinilor, în care scop este necesar să se introducă cantități suplimentare de apă față de cele primite pe cale naturală.

Alimentarea suplimentară nu se poate face nici cu caracter continuu și nici prin înmagazinarea unui volum de apă corespunzător cantității anuale necesare, ci trebuie fracționată în raport cu nevoile plantelor din perioada de vegetație.

Regimul de irigație a unei culturi constituie o noțiune complexă, care caracterizează cantitativ și în timp modul de aplicare a udărilor suplimentare.

Condițiile de dezvoltare a plantelor pe terenurile irigate diferă de cele neirigate, prin modificarea variației temperaturii solului și a aerului, prin schimbarea modului de dezvoltare a rădăcinilor.

Regimul de irigație al unei culturi reprezintă modul în care i se administrează în timp apa de irigat pentru a se putea obține recolte stabile în timp cu valori cât mai mari. Cunoașterea regimului de irigație permite o justă dimensionare a instalațiilor și o bună organizare pentru exploatarea lor.

S.C. TERACENEI S.R.L dorește să efectueze lucrări de irigații pe suprafața de 290 ha (S = 290 ha).

Asolamentul culturilor va fi:

 aproximativ 72,5 ha cultură de grâu (25%);

 aproximativ 217,5 ha cultură de porumb (75%).

Schema udărilor este dată sub formă de șase cifre pentru lunile aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie.

Tabel 26 Schema udărilor

Norma de irigație este cantitatea de apă pe întreaga perioadă de vegetație care se distribuie unei culturi (mc/ha).

Tabel 27 Norma de irigație

Toate datele au fost luate din tabele, realizate pe baza cercetărilor în diverse câmpuri experimentale staționare, reprezentând consumuri medii zilnice lunare pentru perioada de vegetație a principalelor plante, precum și necesarul de apă de irigație pe puncte de cercetare și pe culturi.

Norma de udare reprezintă cantitatea de apă distribuită solului pe umiditatea de suprafață la o singura udare, pentru a se ridica umiditatea solului de la valoarea momentană la cea corespunzătoare capacității de câmp.

m -norma de udare (mc/ha)

Ni – norma de irigație (mc/ha)

n – numarul de udări ce trebuie efectuat

pentru grâu:

pentru porumb:

qi – modulul de udare

Qi – debitul pentru întreaga suprafață

[l/s]

Ti = 10 zile – intervalul de timp în care se da o norma de udare pe întreaga suprafata ocupată de

cultura „ i’’.

ti = 20 ore – timpul de lucru într-o zi

Calculul se face tabelar:

Tabel 28

Hidromodul de irigație „ q0” servește la calculul debitului total necesar a fi instalat în stația de punere sub presiune.

q0 = ( l/s/ha )

Ti = 30 zile – durata unei luni din sezonul de irigație

ti = 20 ore

i = procentul din suprafața culturii „i”

[l/s ]

Calculăm hidromodulul de irigație pentru fiecare lună în parte:

luna IV : q0 = = 0,057 l/s/ha

luna V : q0 = = 0,116l/s/ha

luna VI : q0 = 0 l/s/ha

luna VII : q0 = = 0,486 l/s/ha

luna VIII : q0 = = 0,486 l/s/ha

luna IX : q0 = 0 l/s/ha

Debitului total necesar a fi instalat în stația de punere sub presiune în luna cu consum maxim:

Pentru efectuarea lucrărilor de irigație se va pompa apă din râul Bega Veche printr-o stație de pompare (SP) amplasată pe o platformă betonată în albia majoră a râului, în bazinele de stocare existente prin intermediul unei conducte de aducțiune (CA). Conducta de alimentare (CA) se va poza îngropată sub drumurile de exploatare De 1092/1 și De 1092/2, la o adâncime sub limita de îngheț.

Conducta de alimentare este pozată la adâncimea măsurată până la generatoarea superioară 1,00 m, pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm. Lungimea conductei este de 900 m.

Bazinele de stocare se află în administrarea S.N.I.F. S.A. pentru care s-a primit acordul de folosință (Anexa 5). Bazinele de stocare au rolul de acumulare a apei în vederea efectuării lucrărilor de irigații, și ținând cont de starea în care se află acestea se va interveni pentru aducerea acestora la parametri funcționali inițiali.

Stația de punere sub presiune s-a proiectat suprateran pe o platformă betonată în suprafață de 42 m2 amplasată pe taluzul bazinelor de stocare, pe amplasamentul vechii stații de pompare în prezent devastată. Stația de punere sub presiune (SPP) este compusă din agregate termice de pompare mobile de tip IVECO 6 cil. 134 CP MPI043.

Stația de punere sub presiune va pompa apa în conductele de distribuție a apei (antene) care vor alimenta instalațiile de irigat mobile (instalații cu tambur și furtun) prevăzute pentru efectuarea irigației pe terenurile agricole.

Numărul de agregate de pompare care se racordează la rețeaua de conducte de distribuție este în funcție de necesități, cunoscând faptul că un agregat de pompare asigură în condițiile cele mai defavorabile funcționarea simultană a 5 instalații de udare de tip RAINSTAR 100 echipate cu aripa de ploaie AS 50 echipate cu diuze Ø 6,4 mm cu o pluviometrie de 25 mm la o presiune la hidrant de 6 bar.

Rețeaua de conducte de distribuție a apei se compune din conducte îngropate, denumite antene, principale și secundare, care prin intermediul hidranților prevăzuți pe acestea vor asigura necesarul de apă pentru funcționarea instalațiilor de irigat. Conductele de distribuție a apei au fost dimensionate astfel încât să poată asigura transportul debitului de apă necesar pentru irigarea unei suprafețe de cca. 500 ha, în situația extinderii în viitor a amenajării în perimetrul analizat.

Pentru amenajarea de irigații se vor prevede instalații de irigat prin aspersiune, instalații mobile (instalații cu tambur și furtun). Conductele îngropate se vor amplasa pe terenul aflat în arenda beneficiarului și pe drumurile de exploatare, la adâncimea măsurată până la generatoarea superioară 1,00 ÷ 1,20 m, pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm.

Conducta de alimentare (CA) și conductele principale de distribuție a apei (antenele) se vor poziționa sub rețeaua de drumuri de exploatare sau pe terenul beneficiarului. La intersecția conductei de alimentare și a conductelor de distribuție (antene) cu canalele de desecare se vor efectua subtraversări ale canalelor. Subtraversările se vor realizarespectândzona de protecție a lucrărilor de artă adiacente, la o adâncime de min. 0,80 m de la cota radierului canalului de desecare până la generatoarea superioară a conductelor de irigație.

Racordarea instalațiilor de irigat prin aspersiune la hidranți se va face cu furtun flexibil de cauciuc. În cazul în care furtunul de racord va traversa drumurile de exploatare, acesta nu va restricționa circulația pe drumul de exploatare. În cazul traversarii canalelor de desecare se va avea grijă să nu fie obstrucționată temporar secțiunea acestora, și implicit regimul de curgere al apei.

Apa pentru irigații va fi preluată din râul Bega Veche prin intermediul unui agregat termic mobil, amplasată pe malul stâng al acestuia pe o platforma betonată de 20 m2, și va avea un debit total instalat de 0,3 mc/s la o înălțime de pompare de H = 15 mca. Agregatul termic de pompare refulează apa printr-o conductă Ø 250 mm în conducta de alimentare (CA). Caracteristicile tehnico-funcționale și costul agregatului termic de pompare se prezintă în tabelul 15.

Conducta de refulare a agregatului termic este montată îngropat la o adâncime de 1,00 ÷ 1,20 m de la suprafața terenului până la generatoarea superioară a conductei de refulare. În zona digului de aparare contra inundațiilor conducta se pozează prin foraj orizontal dirijat și este introdusă într-o conductă de protecție de oțel de 350 mm. La baza digului, în zona de intrare și ieșire a conductei de refulare în conducta de protecție se prevăd ecrane de beton pentru a împiedica infiltrațiile apei pe lângă conducta de refulare.

Pentru a se putea efectua pompări si în situația creșterii nivelului râului Bega Veche pe conducta de refulare se montează flanșe de racordare a agregatului termic de pompare pe ambele parti ale digului, fiecare prevăzută cu un robinet cu clapă fluture Dn 250 mm și un clapet antiretur Dn 250. Pentru contorizarea debitelor de apă prelevate din râul Bega Veche se prevede montarea pe conducta de refulare a agregatului termic de pompare a unui apometru. Conducta de aspirație este realizată cu racorduri flexibile.

În zona platformei betonate care are o suprafață de 20 m2 se prevede o protecție a malului cu palplanșe din material compozit pe o lungime de 7 m.

Pentru efectuare lucrărilor de irigație se va pompa apă din râul Bega Veche printr-o stație de pompare (SP) amplasată pe o platformă betonată în albia majoră a râului, în bazinele de stocare existente prin intermediul unei conducte de aducțiune (CA). Conducta de alimentare (CA) se va poza îngropată sub drumurile de exploatare De 1092/1 și De 1092/2, la o adâncime sub limita de îngheț.

Conducta de alimentare este pozată la adâncimea măsurată până la generatoarea superioară 1,00 m, pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm. Lungimea conductei este de 900 m.

Pentru a determina influența aplicării udărilor asupra pânzei freatice se vor înființa parcele de control în care se vor determina indicii hidrofizici ai solului inclusiv umiditatea. Aceste parcele de control se vor amplasa pe terenul beneficiarului de comun acord cu acesta, iar efectuarea lucrărilor de urmărire și control cad în sarcina acestuia.

Pentru monitorizarea apei freatice există pe terenul beneficiarului un foraj de control Acest foraj este amplasat la limita sud-vestică a parcelei A 1063/1/1 adiacent drumului de exploatare DE 1092/1 conform imaginii de mai jos.

Debitul de dimensionare a lucrărilor de irigații se determină cu relațiile următoare:

hu= randamentul udării în câmp în funcție de metoda de udare,

hu =0,9 pentru udarea prin aspersiune

Hidromodulul la intrarea apei în instalațiile de irigare devine astfel:

qu = =156,66≈157 l/s·ha

hr= randamentul rețelei de conducte

hr=0,95 Pierderile în conducte = 5 %

Hidromodulul la SPP devine :

qu = =165,26≈165 l/s·ha

Urmărirea în timp a calității apelor subterane se va face prin monitorizarea calității apei, din punct de vedere chimic și biologic în urma discuțiilor cu A.N. Apele Române Administrația Bazinală de Apă Banat. Controlul se va efectua periodic, cel puțin de două ori pe an, sau mai des, în funcție de recomandările Administrației Bazinale de Apă Banat, iar după realizarea analizelor, datele vor fi transmise acesteia.

Amenajare de irigații în sistemul de desecare Țeba – Timișaț, localitatățile Otelec și Giulvăz, județul Timiș

Amenajare de irigații în sistemul de desecare Țeba – Timișaț, localitatea Otelec, județul Timiș

Terenul pe care se propun lucrările de îmbunătățiri funciare, respectiv lucrari de amenajare pentru irgații, se afla pe raza teritorial administrativă a localității Otelec (UAT Otelec), sud – vest de aceasta, la limita granței cu Serbia. Din punct de vedere hidroameliorativ, terenurile pe care se propun lucrările de îmbunătățiri funciare, fac parte din amenajarea hidroameliorativă Țeba – Timișaț, unitatea de desecare Otelec Vest.

Terenul interesat la lucrări este amenajat în prezent cu lucrări de desecare, drumuri de exploatare și lucrări de artă (podețe, stavilare, clapeți, etc.) Lucrările de îmbunătățiri funciare sunt administrate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare ANIF – Filiala de Îmbunătățiri Funciare Timiș, și fac parte din patrimoniul public al Statului Român.

Pentru creșterea productivității agricole, dar și pentru eficientizatea structurării terenului și a resurselor în conformitate cu necesitățile proprietarului, societatea SC ZOOMIR SRL dorește implementarea unui sistem de irigații prin aspersiune modern, folosind instalații de irigat cu deplasare frontală (liniară și circulară).

Pentru alimentarea cu apă a instalațiilor se vor folosi parte a canalelor existente în amenajarea hidroameliorativă Țeba – Timișaț, unitatea de desecare Otelec Vest, aflate administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare ANIF – Filiala de Îmbunătățiri Funciare Timiș, prin redimensionarea lor și folosirea cu dublu rol de canale de irigații, cât și canale de desecare pentru a nu fi afectată funcționalitatea sistemului de desecare. Sursa de apă va fi cursul de apă Bega, prin intermediul unei prize de captare existentă și funcțională, și parțial a unui canal de alimentare pentru irigații, deasemenea existent.

Parte a drumurilor de exploatare existente pe amplasament vor fi repoziționate pe noua schema de amenajare teritorială și vor fi puse în posesia Comunei Otelec conform evidenței din registrele acestora.

Suprafața luată în studiu este de cca. 872,74 ha aflate în administrarea SC ZOOMIR SRL, sub formă de proprietate sau arendă. Suprafață afectată de lucrări este de cca. 202.785 mp.

Adopted crop plan for the surface that is proposed to be irrigated is presented in table 2.

Table 1 Crop plan and occupy surface

Data on water consumption in July, month of maximum consumption, are correlated with climate data and presented in the table below [6].

Table 2 Water consumption in July

Average irrigation rate in July:

(1)

(2)

Technical system efficiency:

(3)

The hydro module at the entrance in irrigation installation:

(4)

The hydro module at the motor pump:

(5)

Water lost through the channels (infiltration and evaporation):

(6)

The hydro module at the water source (Bega River):

(7)

Necessary flow to intake from Bega River for the irrigation system:

(8)

The maximum volume of water to intake from the Bega River into the irrigation system in the month of maximum consumption will be about 1728000 m3.

The linear sprinkler irrigation installations will have a flow rate between 0,150 – 0,300 m3/s. The central pivot sprinkler irrigation installations will have a flow rate between 0,030 – 0,080 m3/s.

According to recent statistics taken from the Annual Report on the state of the environment in Timis County, the water quality in Otelec section is improving. The RW5.1_B4 water body (BEGA – cf. Behela-border RO-SMR), artificial water body with a length of 43.975 km, RO11 typology, characterized by locality Otelec section, type EIONET and TNMN, in terms of biological elements water body was classified as good ecological potential. Biological elements assessed were classified as benthic invertebrates and phytoplankton good ecological potential classified as maximum ecological potential. [9]

Table 3 Evaluation of ecological potential of the water body

Water surface in Otelec monitoring section presents overall quality parameters suitable for irrigation. It is recommended that before applying irrigation to perform a water quality sample to avoid environmental pollution.

Amenajare de irigații în sistemele de desecare Rudna – Giulvăz și Țeba – Timișaț, localitatățile Foeni și Giulvăz, județul Timiș

Conform solicitării beneficiarului FBR AGRIOPS S.A. se dorește implementarea unui sistem modern de irigații prin aspersiune pe terenurile agricole aflate în administrarea beneficiarului. Necesitatea implementării unui astfel de sistem de irigații este datorată modificărilor climatice, apariția perioadelor de secetă – deficit de umiditate în sol, care afectează în mod direct plantele și producția agricolă, și totodată pentru a se asigura o creștere a productivității agricole constantă.

Terenul studiat se încadrează din punct de vedere teritorial administrativ pe raza localităților Giulvăz (UAT Giulvăz) și Foeni (UAT Foeni) din județul Timiș. Suprafața luată în studiu face parte din punct de vedere al lucrărilor de îmbunătățiri funciare din amenajarea Rudna – Giulvăz (Figura nr. 2), și amenajatea Țeba – Timișaț (Figura nr. 3) cu unitățile de desecare Bica și Greșar, aflate în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Filiala Teritorială Timiș – Mureș Inferior.

În situatia existentă pentru realizarea acestui proiect de irigații s-a luat în studiu o suprafață totală de 703,88 ha cu o suprafață luată în studiu aflată în administrarea beneficiarului de 587,29 ha și suprafața interioară a celor 4 Pivoți centrali de 437,86 ha cu suprafața efectiv irigată de cei 4 Pivoți centrali de 471,60 ha. Identificarea variantei optime de investitie se bazează pe comparația a doua tipuri de investiție, una minimă cu costuri de implementare reduse și de mentenanță zero și o a doua variantă cu o investiție ce prezintă un impact major și costuri mai mari de implementare având în vedere că scopul investiției este acela de a oferi benficiarului un sistem de irigații eficient și care să fie exploatat cu ușurință.

Tabel 29 Balanta fondului funciar a terenurilor luate în studiu

Principalele caracteristici ale amenajarii de irigații propuse sunt următoarele:

– Stație de pompare din râul Timiș amplasată la km 5+000 pe malul drept în apropiere de stația de pompare pentru desecare SP Rudna, având următoarele componente:

o captare de mal cu stabilizare prin palplanșe;

o agregate de pompare termice I22R501 (motopompă – 2 buc.) echipate cu motor IVECO NEF cu 4 cilindri, 4500 cm³, turbo, răcire cu apă, de 100 CP, pompă Rovatti FS33S250E, trailer cu rezervor de 300 litri încorporat, montat pe două roți pneumatice, tablou de control cu senzor de joasă presiune, timer și baterie, flanșă intrare DN 250 cu elemente de sucțiune care include o țeavă galvanizată de 2 metri, un furtun de 2 metri și un sorb, flanșă ieșire DN 205 și element de conectare;

o conductă de refulare din țeavă PE100, SDR 26,PN 6 , Ø400x 15.3mm, cu lungimea de 300 metri, cu protecție în zona supratraversării îngropatea digului mal drept al râului Timiș;

o bazin de refulare care se va realiza pe canalul CS 23 (Hcn 601) din amenajarea Rudna-Giulvăz, care prin reprofilare și redimensionare pe lungimea de 605 m va deservi ca și canal de aducțiune de la conducta de refulare la canalul principal CPE (km 0+240) din amenajarea Rudna-Giulvăz.

Accesul la amplasamentul stației de pompare propuse se va realiza pe rampa de traversare a digului mal drept al râului Timiș existentă în apropierea amplasamentului.

– Rețeaua interioară de distribuție a apei se va realiza prin canalele aflate în administrarea ANIF care prin reprofilare și redimensionare vor avea dublul rol de desecare și irigații, precum și prin executarea unor canale de legatură între punctul central al instalațiilor de irigat tip pivot central și canalele existente, astfel:

o Canalul pricipal de distribuție a apei va deveni canalul CPE din amenajarea Rudna-Giulvăz care se va reprofila pe lungimea de 2 155 m;

o Canalele secundare de distribuție a apei vor deservi fiecare pivot central în parte astfel:

 Pivotul 1 va fi alimentat prin intermediul canalului CPE până la km 0+860 de unde se va executa un canal de alimentare până în centrul pivotului în lungime de 125 m;

 Pivotul 2 va fi alimentat prin intermediul canalului CPE până la km 1+030, apoi prin canalul CL care face legătura între amenajarea Rudna – Giulvăz și amenajarea Țeba – Timișaț până la km 1+080 de unde se va executa un canal de alimentare până în centrul pivotului în lungime de 65 m;

 Pivotul 3 va fi alimentat prin intermediul canalului CPE până la km 2+395 de unde se va executa un canal de alimentare până în centrul pivotului în lungime de 245 m;

 Pivotul 4 va fi alimentat prin intermediul canalului CPE până la km 1+800, apoi prin canalul CP 3 până la confluența cu CP 3/1 la km 1+525, pe canalul CP 3/1 până la km 0+055 de unde se va executa un canal de alimentare până în centrul pivotului în lungime de 190 m;

o Lucrări hidrotehnice (lucrări de artă) constau în execuția unui număr de 7 stăvilare pentru direcționarea apei către instalațiile de irigat tip pivot central, 5 podețe cu clapet pentru descărcarea apelor din desecare din canalele alăturate canalelor de distribuție, și 1 podeț tubular pentru asigurarea circulației pe drumurile de exploatare. Traversările canalelor de către instalațiile de irigat tip pivot central se vor face cu ajutorul unor punți de beton încastrate în malurile canalelor fără a obtura circulația apei.

– Instalațiile de irigat prin aspersiune de tip pivot central constau în patru instalații de tip pivot central fix dotate cu motopompe individuale, fixate pe un radier de beton, bazin de aspirație din beton pe canalul de aductiune și container metalic de protecție.

o Pivot 1 – Instalație de irigat prin aspersiune de tip pivot central fix marca Valley model 8-5/8"de 645 m lungime, dotată cu motopompă I13R025 de 112 CP, motor IVECO NEF cu 4 cilindri, 4500 cm³, turbo, răcire cu apă, de 112 CP, pompă Rovatti în linie SN4E100-400E, trailer cu rezervor de 360 litri încorporat, montat pe două roți pneumatice, tablou de control cu senzor de joasă presiune, timer și baterie, flanșă intrare DN 125 cu elemente de sucțiune care include o țeavă galvanizată de 2 metri, un furtun de 2 metri și un sorb, flanșă ieșire DN 100 și element de conectare;

o Pivot 2 – Instalație de irigat prin aspersiune de tip pivot central fix marca Valley model 8-5/8"de 645 m lungime, dotată cu motopompă I13R025 de 112 CP, motor IVECO NEF cu 4 cilindri, 4500 cm³, turbo, răcire cu apă, de 112 CP, pompă Rovatti în linie SN4E100-400E, trailer cu rezervor de 360 litri încorporat, montat pe două roți pneumatice, tablou de control cu senzor de joasă presiune, timer și baterie, flanșă intrare DN 125 cu elemente de sucțiune care include o țeavă galvanizată de 2 metri, un furtun de 2 metri și un sorb, flanșă ieșire DN 100 și element de conectare;

o Pivot 3 – Instalație de irigat prin aspersiune de tip pivot central fix marca Valley model 8-5/8"de 530 m lungime, dotată cu motopompă I22R636 de 100 CP, Motor IVECO NEF cu 4 cilindri, 4500 cm³, turbo, răcire cu apă, de 100 CP, pompă Rovatti F34P150KG, trailer cu rezervor de 360 litri încorporat, montat pe două roți pneumatice, tablou de control cu senzor de joasă presiune, timer și baterie, flanșă intrare DN 150 cu elemente de sucțiune care include o țeavă galvanizată de 2 metri, un furtun de 2 metri și un sorb, flanșă ieșire DN 125 și element de conectare;

o Pivot 4 – Instalație de irigat prin aspersiune de tip pivot central fix marca Valley model 8-5/8"de 530 m lungime, dotată cu motopompă I22R636 de 100 CP, Motor IVECO NEF cu 4 cilindri, 4500 cm³, turbo, răcire cu apă, de 100 CP, pompă Rovatti F34P150KG, trailer cu rezervor de 360 litri încorporat, montat pe două roți pneumatice, tablou de control cu senzor de joasă presiune, timer și baterie, flanșă intrare DN 150 cu elemente de sucțiune care include o țeavă galvanizată de 2 metri, un furtun de 2 metri și un sorb, flanșă ieșire DN 125 și element de conectare;

Accesul la punctul de comandă fix al instalațiilor de irigat tip pivot central se va realiza pe drumuri de exploatare de pământ nou înființate racordate la rețeau de drumuri de exploatare existentă, cu o lătime de 4,00 m și în lungime totală de 1.200,00 m.

Adopted crop plan for the surface that is proposed to be irrigated is presented in table 2.

Table 4 Crop plan and occupy surface

Data on water consumption in July, month of maximum consumption, are correlated with climate data and presented in the table below [6].

Table 5 Water consumption in July

Average irrigation rate in July:

(1)

(2)

Technical system efficiency:

(3)

The hydro module at the entrance in irrigation installation:

(4)

The hydro module at the motor pump:

(5)

Water lost through the channels (infiltration and evaporation):

(6)

The hydro module at the water source (Bega River):

(7)

Necessary flow to intake from Bega River for the irrigation system:

(8)

According to recent statistics taken from the Annual Report on the state of the environment in Timiș County, the RW5.2_B7 water body (TIMIȘ – cf. Timișana -border RO-SMR) with a length of 86.669 km, RO11 typology is characterized by having two sections, Șag and Grǎniceri, type TNMN, EIONET, and in terms of biological elements water body was classified as good ecological potential. Biological elements assessed were classified as benthic invertebrates and phytoplankton good ecological potential classified as maximum ecological potential. [10]

Table 6 Evaluation of ecological potential of the water body

Surface water in monitoring section presents overall quality parameters suitable for irrigation. It is recommended that before applying irrigation to perform a water quality sample to avoid environmental pollution

Amenajare de irigații în sistemul de desecare Răuți – Sânmihaiul German, localitatea Uivar, județul Timiș