Amenajarea Unui Eco Camping

Economie

Amenajarea Unui Eco Camping

Byadmin ianuarie 1, 2024

Amenajarea unui eco – camping

CUPRINS

INTRODUCERE

1. ANALIZA CARACTERULUI DURABIL AL TURISMULUI

1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă

1.2. Ecoturismul

1.2.1. Principiile ecoturistice

1.2.2. Complex turistic – camping

2. SPAȚII DE AGREMENT – ZONE CAMPING

Amenajarea zonelor de camping în străinatate și în România

2.2. Fundamente ale politicii publice prezente în amenajarea unui eco – camping

2.2.1. Normele de igienă și recomandările privind mediul de viață al

populației

2.2.2. Eticheta ecologică

2.3. Soluții existente folosite pentru amenajarea unui camping

2.3.1. Piscine exterioare publice

2.3.1.1. Clasificarea piscinelor

2.3.1.2. Încălzirea piscinelor

2.3.2. Șezlong pentru piscină

2.3.3. Umbrela de soare

2.3.4. Banca pentru spațiile de agrement

2.4. Soluții de sisteme de conversie a energiei solare ce pot fi implementate într-

un camping

2.4.1. Dușuri solare

2.4.2. Folosirea panourilor solare pentru încălzirea apei calde menajere

2.4.3. Asigurarea necesarului de energie electrică cu ajutorul panourilor

fotovoltaice

ECO – CAMPING. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE RECREERE

Justificare

Amenajarea piscinei

3.1.1. Calculul necesarului de apă caldă menajeră și dimensionarea

panourilor solare

3.1.1.1. Modul de funcționare al încălzirii piscinei cu ajutorul

panourilor solare

Dimensionarea panourilor solare

Alegerea panourilor solare plane utilizate

Montarea panourilor solare

3.2. Amenajarea spațiilor publice sportive

3.2.1. Iluminarea unui teren de tenis cu ajutorul panourilor

fotovoltaice

3.2.2. Asigurarea necesarului de energie electrică în camping. Dimensionarea

panourilor fotovoltaice

3.2.3. Amplasarea panourilor fotovoltaice

3.3. Modernizarea infrastructurii de recreere

3.3.1. Proiectarea unei bănci modulare pentru spațiile verzi existente în eco –

camping

Proiectarea unui sezlong pentru piscina existentă în eco – camping

Alte propuneri privind proiectarea unor decorațiuni

3.4. Implementarea sistemelor de energie regenerabilă pentru eco – camping

3.4.1. Dușuri solare

3.4.2. Conceptul de umbrelă solară

3.4.3. Lampa solară pentru interior / exterior folosită în eco – camping

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Creșterea preocupării omului modern de a petrece timpul liber într-un cadru cât mai natural și liniștit, a făcut ca turismul în natură să fie în continuă creștere. Evadarea din cadrul artificial al orașului către mediul liniștit și odihnitor pe care îl conferă natura este posibilă în mare parte în toate zonele cu multă vegetație, ca mărturie se poate observa cum în fiecare sfărșit de săptămână numeroși turiști își petrec weekend-ul la iarbă verde. Turismul în general, a devenit o necesitate pentru omul modern, datorită caracterului uman și dorinței omului de a petrece cât mai mult din timpul liber evadând din poluarea marilor orașe în încercarea de a înlocui mediul de beton și sticlă cu un mediu plin de verdeață, liniște și mult aer curat.

Datorită faptului că nevoia de relaxare, de contemplare dar și natura fac parte din viața omului ca și o nevoie absolută, turismul s-a dezvoltat în direcția profitului, neținându-se cont de poluarea mediului și păstrarea acestuia pentru viitoarele generații. Petrecerea timpului liber într-o zonă special amenajată, prevăzută cu grupuri sanitare dar și diverse spații special amenajate pentru locuri de joacă sau înot, nu se poate compară cu campatul în munți, privați de apă menajeră și locuri pentru întreținerea igienei corporale. Pentru păstrarea într-o formă cât mai naturală a mediului, fără ca turiștilor să le lipsească condițiile de igienă, siguranță dar și unele nevoi moderne, este absolut necesară o dezvoltare durabilă a spațiilor de agrement, pentru pastrarea mediului într-o stare cât mai bună pentru generațiile viitoare.

Dezvoltarea durabilă a turismului impune găsirea unor soluții menite să folosească suprafețele turistice existente și să amenajeze altele, folosind materiale reciclabile, ușor de reciclat sau cu un consum cât mai mic de energie, în zone de mare atracție.

ANALIZA CARACTERULUI DURABIL AL TURISMULUI

Conceptul de dezvoltare durabilă

Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale, în special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul însuși este foarte tânăr și s-a impus în vara lui 1992, după Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții.

Discuțiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor 70. În 1972, Conferința privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane, ceea ce pune în pericol însuși viitorul omenirii. În 1983, își începe activitatea Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare, condusă de Gro Bruntland, după o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Doi ani mai târziu, este descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii și, prin Convenția de la Viena se încearca găsirea unor soluții pentru reducerea consumului de substanțe care daunează stratului protector de ozon care înconjoară planeta.

Dezvoltarea durabilă este un concept ce definește o formă de creștere economică prin care este asigurat un nivel corespunzător de bunăstare nu numai pe termen scurt sau mediu, ci și pe termen lung. Dezvoltarea este durabilă dacă răspunde necesităților curente ale societății, fără a pune în pericol perspectivele pentru generațiile viitoare.

Dezvoltarea durabilă urmarește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om/mediu, fie că este vorba de mediul înconjurător, economic sau social.

Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și cauta în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social.

Strategiile de dezvoltare durabilă evidențiază interdependența între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, accentuând necesitatea cooperării în cadrul și între sectoarele economic, social și de mediu. Dezvoltarea durabilă a comunităților, are ca obiective majore protejarea mediului, combaterea sărăciei, îmbunătățirea calității vieții, dezvoltarea și menținerea unei economii locale viabile și eficiente.

Comunitatea durabilă are o viziune asupra dezvoltării susținută și promovată de toate sectoarele comunității, asociațiile civice, autoritățile locale, organizațiile de tineri, etc. Un bun proiect de dezvoltare durabilă, cuprins într-un program de dezvoltare regională, presupune investiții cu atat mai putin costisitoare în această activitate, cu cât integrarea este mai armonios realizată. Turismul poate deveni o componentă importantă a economiei naționale, care să determine mutații importante în profil teritorial, contribuind la ridicarea economico-socială a unor regiuni rămase în urmă sau lipsite de alte resurse.

Ecoturismul

Prima definiție a ecoturismului apare în anul 1988, în literatura de specialitate, în cadrul Programului de Belize inițiat de Rio Bravo Conservation & Management Area: “ecoturismul este o formă de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia și unde se depune un efort conștient în vederea reinvestirii unei părți adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează”. Societatea Internațională de Ecoturism (TIES) a elaborat în 1991 o definiție mai succinda: “călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul și susține bunăstarea populației”.

Asociația de Ecoturism din România, prezintă o forma adoptată și promovată a definiției ecoturismului: “Ecoturismul este călătoria responsabilă față de mediu în zonele naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (și a oricăror atracții culturale trecute și prezente), care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut și asigură o implicare socio-economică activă și aducătoare de beneficii pentru populația locală”.

Ecoturismul face parte din domeniul turismului durabil, o componentă indinspentabilă în orice strategie de marketing turistic. Ecoturismul nu trebuie doar să pună în valoare acele activități care atrag turiștii într-o destinație, oferindu-le posibilitatea de a cunoaște natura și localnicii, ci trebuie să încurajeze comunitățile locale și prestatorii de servicii ecoturistice să ofere aceste activități în mod durabil și echitabil.

Inițiativele de dezvoltare a ecoturismului sunt un început timid având în vedere potențialul ecoturistic al României și datorită lipsei unei planificări strategice la nivel național, regional dar și local multe dintre posibilele destinații ecoturistice rămân necunoscute și insuficient exploatate.

Principiile ecoturistice

Ecoturismul este considerat o estensie a turismului alternativ, iar conform Asociației de Ecoturism din Romania, are urmatoarele principii:

a. se desfășoară în cadrul naturii și se bazează pe experiența directă și personală a turiștilor în natură;

b. contribuie la o mai bună înțelegere, apreciere și bucurie de a descoperi și ocroti natura, cultura locală tradițională, atât pentru vizitatori cât și pentru comunitatea locală;

c. oferă cele mai bune practici de turism și planificare din punct de vedere al conservării naturii și dezvoltării durabile;

d. oferă modalități practice pentru bunul management și protecția ariilor naturale (spre exemplu oferirea ajutorului financiar în acțiunile de reabilitare a ariilor naturale, strângerea deșeurilor lăsate de turiști sau contribuții îndreptate către organizațiile de conservare);

e. oferă contributii durabile privind dezvoltarea comunităților locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpărarea de bunuri și servicii locale și folosirea facilităților locale;

f. trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunității locale vizitate și să contribuie la conservarea culturii și tradițiilor locale. Activitățile de ecoturism oferă în același timp contribuții constructive pe termen lung acestor comunități;

g. trebuie să răspundă așteptărilor turiștilor. Potențialii eco-turiști au un nivel înalt de educație și de așteptări, așadar gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esențial;

h. Marketingul pentru ecoturism oferă clienților informații complete și responsabile care conduc la creșterea respectului pentru mediul natural și cultural al zonelor vizitate și a gradului de satisfacere a turiștilor.

În prezent, ecoturismul prezintă cel mai mare ritm de creștere pe plan internațional față de alte forme de turism deoarece nu se supune regulilor convenționale de dezvoltare economică.

Integrarea României în Uniunea Europeană creează posibilitatea dezvoltării laturii ecoturistice a producției turistice românești, care, prin specificul său, are o posibilitatea pătrunderii pe piața comunitară. În ultimii 30 de ani, s-a observat creșterea atenției acordate pe plan internațional a dezvoltării durabile, nu doar în domeniul economic cât și în cel cultural și social.

Complex turistic – camping

O categorie de turism foarte importantă, care nu generează venituri foarte mari dar este momentan una dintre cele mai simple și tradiționale metode, este campingul.

Campingul este o activitate de recreere în aer liber, prin care participanții, cunoscuți sub denumirea de “camperi”, părăsesc zonele urbane, regiunile de origine sau civilizație, bucurându-se de natură prin petrecerea a câtl conservării naturii și dezvoltării durabile;

d. oferă modalități practice pentru bunul management și protecția ariilor naturale (spre exemplu oferirea ajutorului financiar în acțiunile de reabilitare a ariilor naturale, strângerea deșeurilor lăsate de turiști sau contribuții îndreptate către organizațiile de conservare);

e. oferă contributii durabile privind dezvoltarea comunităților locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpărarea de bunuri și servicii locale și folosirea facilităților locale;

f. trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunității locale vizitate și să contribuie la conservarea culturii și tradițiilor locale. Activitățile de ecoturism oferă în același timp contribuții constructive pe termen lung acestor comunități;

g. trebuie să răspundă așteptărilor turiștilor. Potențialii eco-turiști au un nivel înalt de educație și de așteptări, așadar gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esențial;

h. Marketingul pentru ecoturism oferă clienților informații complete și responsabile care conduc la creșterea respectului pentru mediul natural și cultural al zonelor vizitate și a gradului de satisfacere a turiștilor.

În prezent, ecoturismul prezintă cel mai mare ritm de creștere pe plan internațional față de alte forme de turism deoarece nu se supune regulilor convenționale de dezvoltare economică.

Integrarea României în Uniunea Europeană creează posibilitatea dezvoltării laturii ecoturistice a producției turistice românești, care, prin specificul său, are o posibilitatea pătrunderii pe piața comunitară. În ultimii 30 de ani, s-a observat creșterea atenției acordate pe plan internațional a dezvoltării durabile, nu doar în domeniul economic cât și în cel cultural și social.

Complex turistic – camping

O categorie de turism foarte importantă, care nu generează venituri foarte mari dar este momentan una dintre cele mai simple și tradiționale metode, este campingul.

Campingul este o activitate de recreere în aer liber, prin care participanții, cunoscuți sub denumirea de “camperi”, părăsesc zonele urbane, regiunile de origine sau civilizație, bucurându-se de natură prin petrecerea a câtorva zile în aer liber, de obicei într-o zonă specială de camping.

Ca și activitate de agrement, campingul a devenit popular la începutul secolului XX, când rulotele frecventau parcurile și zonele verzi publice dar și zonele verzi aflate în proprietate privată.

Campingul poate implica utilizarea unui cort, rulota, o structură primitivă sau chiar nici unui fel de adapost, dar în majoritatea locurilor din lume, “campingul” se referă în exclusivitate la utilizarea de corturi sau structuri portabile similare.

Diferența dintre un camping cu cortul în pădure, unde nu se gasește nicio utilitate și campingul într-un complex turistic, care poate să ofere multe servicii menite să ofere unele experiențe bogate la costuri relativ mici, este foarte mare. Aceste zone special amenajate, oferă turiștilor posibilitatea de a campa sub cerul liber, cu cortul sau mașini speciale, într-un mediu natural și liniștit.

Chiar dacă majoritatea locurilor amenajate pentru camping au în comun o gamă largă de facilități, printre care grătarele, grupuri sanitare, acces la facilitățile de agrement din apropiere, nu toate campingurile au același nivel de dezvoltare. Campingurile pot varia de la o zonă fără facilități, la o zonă cu drumuri pavate, canalizare și electricitate.

Chiar dacă mulți adepți ai acestui concept văd în camping o șansă de a ieși din rutina zilnică și a-și îmbunătății tehnicile de supraviețuire, alții preferă mai degrabă să beneficieze de echipamentele și facilitățile pe care le oferă o zonă de camping modernă.

SPAȚII DE AGREMENT – ZONE CAMPING

Amenajarea zonelor de camping în străinatate și în România

Complex Turistic Camping Dîrste Brașov

Fig.2.1 Logo-ul Complezxului Turistic Camping Dîrste Brașov

(www.campingdirste.ro)

Complexul turistic este situat pe drumul european E60 (DN1, km.160), pe valea râului Timiș, la poalele masivului Piatra Mare. Complexul beneficiează de un cadru natural, fiind avantajat de pădurile existente și de vecinătatea principalei artere turistice a țării.

Printre serviciile oferite, se numără și un spațiu special amenajat pentru camping ce dispune de 80 de locuri pentru instalarea rulotelor (cu racord la energia electrică, apa curentă și canalizare), 8 bungalow-uri (a câte două locuri, cu duș și grup sanitar propriu), 108 casuțe (a câte 2 locuri), 6 apartamente, 5 camere minihotel, bucătărie, spălătorie, cablu TV, telefon, etc.

În încercarea de a oferi turiștilor “luxul” specific unei zone de tip hotel / motel, zona nu se încadrează în categoria de ecoturism, deoarece impactul pe care îl are asupra mediului este mare iar materialele folosite sunt de ordinul unui complex comercial.

Natura Parc

Fig.2.2 Locație “NATURA PARC”

(www.campingdirste.ro)

Natura Parc reprezintă o zonă destinată nu numai campingului dar și activităților sportive în aer liber. Diversitatea de servicii oferite de acest complex nu fac altceva decât să încadreze zona ca fiind una tip “parc de distracții” decât o zonă destinată campingului, datorită zgomotului, impactului asupra mediului dar și consumului de materiale folosit la amenajarea lui.

Tabelul 2.1.2. Serviciile oferite în cadrul locației “Natura Parc”

B & B + Eco Camping

Northlodge este un camping privat mic din Marea Britanie. Acesta este amplasat în zona rurală Welsh, fiind la zece minute de plajele Pembrokesire și având vedere spre Preseli Hills.

Campingul are o zonă relativ mică, cu foc de tabară amplasat central, dar faptul că este accesibil pe întreaga perioadă a anului îl constituie un mare avantaj.

Printre serviciile oferite se numară și prezența campingului privat (se poate închiria întreaga zonă), grupuri sanitare, experiența unui camping ecologic, zone special amenajate pentru corturi, tir cu arcul, ateliere de lucru și atracții locale.

Fig. 2.3. B&B Eco Camping – zonă corturi Fig. 2.4. B&B Eco Camping – surse de iluminare folosite în camping

(http://www.eco-camping.co.uk/gallery.cfm)

Pe lângă serviciile tipice oferite, campingul pune la dispoziția clientilor posibilitatea de a recicla prin intermediul colectării selective a deșeurilor. Zona de camping pune la dispoziția turiștilor ca și surse de iluminare diferite lanterne cu acționare mecanică sau lămpi solare, ceea ce denotă preocuparea spre conservarea naturii și încercarea de a reduce impactul pe care îl au turiștii asupra naturii.

Camping Zeh am See / Allgau

Campingul este amenajat în Sudul Bavariei, în regiunea Allgau din Germania.

Serviciile oferite sunt destul de complexe dar fără a face abuz de ele, respectiv, zone de camping atât pentru corturi cât și pentru rulote, accesul la apă (prezența unui lac în care se pot practica diverse sporturi de apă), prezența unui spațiu de joacă (inclus cu teren de volei, tenis de masă, sporturi în aer liber).

Concluzii:

Deși majoritatea campingurilor existente merg pe ideea de relaxare într-un spațiu natural, principala problemă, și anume poluarea naturii ce se vrea a fi protejată și reprodusă, este ignorată sau pur și simplu exclusă în favoarea profitului. Având în vedere conceptul de dezvoltare durabilă, este necesar ca fiecare construcție, acțiune, gest pe care îl facem să aibe în vedere efectul pe termen lung pe care îl produce asupra naturii.

Principalul mod prin care putem proteja natura, fiind și unul foarte mediatizat și discutat în ziua de azi, este acela de a folosi resursele regenerabile. Printre alte modalități de stopare a poluării se enumera și: colectarea selectivă, reciclarea materialelor, folosirea de materiale reciclate.

Prin urmare, chiar dacă denumirea de “camping” duce la perceperea de “natură”, în realitate lucrurile stau diferit, majoritatea zonelor de camping se folosesc de imaginea naturii pentru profit, fără să întoarcă o parte din investiții în încercarea de a păstra această valoare nepătată.

Dezvoltarea majoritară a campingurilor existente se produce în direcția confortului, din ce în ce mai multe nevoi create se găsesc în zonele amenajate de camping.

Folosind resursele regenerabile dar și materiale reciclabile, reciclate sau ușor de reprodus, confortul unei zone de camping poate fi pus în evidență în concordanță cu natura, satisfăcând astfel nevoile persoanelor ce caută într-un weekend, izolarea de nevoile create de tehnologie, stresul cotidianului, și relaxarea într-un spațiu natural, folosind un minim de energie.

Fundamente ale politicii publice prezente în amenajarea unui eco – camping

Normele de igiena și recomandările privind mediul de viață al populației

Ministrul sănătății a emis în Monitorul Oficial nr. 140 din 07/03/1997 un ordin de guvern care are în vedere igiena mediului de viață și muncă, atât pentru unitățile publice cât și pentru cele private. Conform legii, normele de igienă sunt obligatorii, atât pentru unitățile din sistemul public cât și cele din sistemul privat, dar și pentru întreaga populație, iar nerespectarea acestor norme de igienă, atrage răspunderea disciplinară, administrativ-materială, civilă, sau după caz, penală.

Conform Art. 77, densitatea optimă pentru campinguri, potrivit normelor aflate în vigoare, este de 50 de teren / persoană. Pentru a putea obține autorizația de clasificare , fără de care un camping nu poate funcționa, o astfel de zonă trebuie să cuprindă minim 70 de locuri de cazare, drept urmare o suprafață minimă pentru un camping ar fi de ~ 10.000 , având în vedere și necesitatea de apă curentă și cabine de duș, plus locuri de parcare și eventuale zone de recreere.

Tot conform acestui articol, în fiecare camping se amenajează oficii prevăzute cu apă rece, apă caldă necesară vaselor și grupurilor sanitare cu un număr prestabilit de WC-uri, dușuri, etc. (v. tab. 2.1)

Tab.2.1: Amenajarea grupurilor sanitare în funcție de numărul de persoane

Curățenia și dezinfecția din camping, se vor face tot conform legilor aflate în vigoare, respectiv urmând art. 52 și art. 59.

Conform Art.52 curățarea și dezinfecția trebuie să aibe loc zilnic.

Pardoselile se vor curăța cu ștergătorul umezit cu un detergent anionic, dezinfecția chimică se va realiza doar dacă suprafețele sunt vizibil murdărite, măturatul uscat este strict interzis.

Pereții și plafoanele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăță cu detergent anoinic, periodic și cand sunt vizibil murdărite, în cazul finisajelor nelavabile, curățarea se face cu aspiratorul de praf.

W.C.-urile și pisoarele se vor curața și dezinfecta cu perie, praf de curățat detartrant, iar colacul de W.C. se va șterge cu detergent anionic.

În cabina de duș, pereții se vor curață și dezinfecta zilnic cu praf de curățat conținând o substanță clorigenă.

Chiuveta se curăță și se dezinfectează zilnic cu praf de curățat, inclusiv interiorul robinetului, pentru acesta se va folosi o perie subțire.

Echipamentele și materialele folosite la curățenie (cârpe, bureți, perii, etc.) se vor spăla zilnic cu detergenți anionici și se vor clăti cu apă fierbinte, iar doar după uscare se vor depozita. Dezinsecția periodică se va face, conform art. 52, lit. b), la intervale prevazute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maxim 6 luni, între operațiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsecție și deratizare curente, de întreținere, în funcție de prezența vectorilor.

Conform Art. 69, bazinele de înot, vor fi umplute numai cu apă din rețea sau cu apă de mare, astfel încat numărul de bacterii califorme din 90% din probele recoltate trimestrial să fie sub 300, iar în 95% din probele racoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie să fie sub 2/100ml. Clorul rezidual din piscină trebuie să fie de 0.5mg și pH-ul de 7.2 – 8.2.

Conform Art.70, bazinul de înot va fi prevăzut cu instalații de încălzire a apei, în așa fel încat apa de îmbăiere să aibă o temperatură de 22 – 24C, deoarece nu este recomandată folosirea pentru îmbăiere a apei cu temperatura sub 22C.

Eticheta ecologică

Eco-etichetarea este o activitate care are ca scop stabilirea unui sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice pentru produse cu impact minim asupra sănătății umane și mediului, pe parcursul întregului ciclu de viață al produsului.

Eticheta ecologică este un simbol grafic (fig.2.5) și/sau un text descriptiv aplicat pe produs sau ambalaj, într-o broșură sau un alt document informativ care însoțește produsul și care oferă informațiile necesare cu privire la criteriile ecologice ale produselor oferite pe piață.

Fig. 2.5 Simbolul etichetei ecologice

( http://www.europarl.europa.eu)

Scopul introducerii etichetei ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, etichetarea lor ecologică fiind o acțiune voluntară.

Apărută în 1992, eticheta ecologică a Uniunii Europene reprezintă o schemă de certificare menită să ajute consumatorii europeni să indentifice produsele și serviciile care nu afectează mediul înconjurator în nici un moment al existenței lor.

În România, pentru implementarea schemei de etichetare ecologică, a fost înființată Comisia Națională pentru Acordarea Etichetei Ecologice, organ consultativ cu rol în luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice.

Pentru obținerea etichetei ecologice agenții economici (fabricanți, importatori, prestatori de servicii, comercianți) trebuie, în primul rând, să solicite această etichetă ecologică de la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. Solicitarea împreună cu o serie de buletine de analiză sau de încercare eliberate de institutele de specialitate care realizează evaluarea performanțelor produsului (sau declarații de conformitate cu cerințele legislației specifice – după caz) alcătuiesc un dosar care este analizat de Secretariatul Tehnic al Comisiei Naționale de Acordare a Etichetei Ecologice. Referatul de evaluare și dosarul sunt apoi prezentate Comisiei care se întrunește de regula trimestrial și care decide dacă produsului i se acordă eticheta ecologică.

În conformitate cu Regulamentul Nr. 1980/2000 al Parlamentului și Consiliului European din 17 iulie 2000 privind stabilirea unei scheme de acordare a etichetei ecologice comunitare, transpus în legislația românească prin HG nr. 189/28.02.2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice,criteriile de acordare a etichetei ecologice au fost stabilite, prin transpunerea Deciziilor Comisiei Comunității Europene, pe categorii de produse, prin Hotărâri de Guvern (anexa A1).

Pentru obținerea etichetei ecologice, au fost respectate anumite criterii care au ca scop promovarea reducerii consumului de energie, consumului de apă, cantității de deșeuri, favorizarea utilizării resurselor regenerabile și a substanțelor mai puțin dăunătoare mediului dar și promovarea comunicării și educației în domeniul protecției mediului.

Printre alte cerințe, principalele criterii pentru acordarea eco-etichetei unei zone de camping se enumară:

Energie electrică produsă din surse regenerabile de energie – cel putin 22% din energia electrică trebuie să provină din surse de energie regenerabile;

Cărbuni și păcură – nu se folosesc ca surse de energie nici păcura cu un conținut de sulf de peste 0.2%, nici cărbuni;

Utilizarea energiei electrice pentru încălzire – cel puțin 22% din energia electric

utilizată pentru încălzirea spațiilor comune, a spațiilor de cazare destinate închirierii și a apei calde menajere trebuie să provină din surse de energie regenerabile;

Debitul apei la robinet și dușuri – acesta nu trebuie să depășească 10l/min;

Pubelele din toalete – fiecare toaletă trebuie să fie dotată cu o pubelă adecvată, iar vizitatorul să fie invitat să o utilizeze pentru anumite deșeuri în locul toaletei.

Debitul apei la pisoare – toate pisoarele trebuie dotate ori cu un sistem manual, ori cu un sistem automat de tragere a apei, astfel încât aceasta să nu curgă continuu;

Udarea plantelor și spațiilor exterioare – plantele și spațiile exterioare trebuiesc udate, în mod normal, dimineața sau după apusul soarelui, în cazul în care condițiile regionale sau climatice sunt adecvate.

Tratarea apelor reziduale – În cazul în care nu este posibilă racordarea la stația locală de tratare a apelor reziduale, zona de camping trebuie să aibă un sistem propriu care să respecte legislația națională în vigoare sau europeană în materie. Vizitatorii trebuie informați asupra necesității de a evacua apele reziduale din locuințele lor mobile și asupra obligației de a face acest lucru în mod corect.

Gestionarea apelor reziduale – Administratorul zonei de camping solicită autorității locale responsabile de gestionarea apelor reziduale planul de gestionare a apelor reziduale și îl respectă, în cazul în care el există.

Instruirea personalului privind folosirea detergentilor și a dezinfentanților – Personalul trebuie instruit să nu depășească doza recomandată de detergenți și dezinfectanți indicată pe ambalajele acestora.

Sortarea deșeurilor de către vizitatori – trebuie să existe recipiente corespunzătoare care să permită vizitatorilor să sorteze deșeurile în conformitate cu sistemele locale sau naționale. În diferite locații ale spațiului de camping trebuie afișate informații ușor accesibile și ușor de înțeles, prin care vizitatorilor li se solicită să separe deșeurile. Containerele destinate sortării deșeurilor nu trebuie să fie mai greu accesibile decât pubelele de uz general.

Selectarea deșeurilor – personalul selectează deșeurile pe categorii care pot fi tratate separat de facilitățile de gestionare a deșeurilor de la nivel local sau național. În cazul în care administrația locală nu oferă servicii de colectare și/sau eliminare selectivă a deșeurilor, serviciul de camping contactează în scris administrația locală, exprimându-și disponibilitatea de a sorta deșeurile și îngrijorarea privind lipsa colectării și/sau eliminării selective a deșeurilor.

Fumatul interzis în spațiile comune – în toate spațiile comune de incintă trebuie să existe o secțiune unde fumatul este interzis.

Transport public – trebuie să existe informații ușor accesibile pentru vizitatori și personal privind modul în care se poate ajunge la zona de camping și la alte destinații locale folosind transportul public. În cazul în care nu există transport public adecvat, sunt furnizate informații privind alte mijloace de transport, preferabile datorită impactului lor asupra mediului.

Întreținere generală și service – Întregul echipament folosit pentru prestarea serviciilor de camping trebuie să beneficieze de service și întreținere în conformitate cu legislația națională în vigoare, ori de câte ori este necesar, iar activitatea este prestată numai de personal calificat. În cazul echipamentului care face obiectul criteriilor, administratorul zonei de camping trebuie să dețină o declarație din partea personalului tehnic autorizat care asigură întreținerea privind frecvența verificărilor în condițiile legii.

Informații pentru vizitatori – Conducerea zonei de camping trebuie să asigure vizitatorilor informații privind politica sa de mediu, inclusiv aspectele de securitate și de prevenire a incendiilor, acțiunile întreprinse și eticheta ecologică. Informațiile trebuie să fie comunicate vizitatorilor în mod activ, la recepție, când acestora din urmă li se înmânează și un chestionar în care își pot exprima părerea privind aspectele de mediu ale zonei de camping. Anunțurile care îi invită pe vizitatori să susțină obiectivele de mediu trebuie să fie vizibile și lizibile, fiind plasate în special în spațiile comune și în spațiile de cazare destinate închirierii.

Date privind consumul de apă și energie – Zona de camping trebuie să dețină proceduri de colectare și monitorizare a datelor privind consumul total de energie (kWh) – energie electrică și alte surse de energie (kWh) și consumul de apă (litri). Datele trebuie colectate în momentul primirii fiecărei facturi de utilități sau cel puțin o dată la 3 luni, pentru perioada în care zona de camping este deschisă, și sunt exprimate, de asemenea, sub formă de consumuri pe noapte de cazare și pe metru pătrat de spațiu de incintă. Administratorul zonei de camping trebuie să păstreze datele pentru inspecțiile pe care le pot întreprinde la fața locului autoritățile competente care au evaluat cererea.

Informații incluse pe eticheta ecologică – Rubrica 2 din eticheta ecologică trebuie să cuprindă următorul text:

a) măsuri luate pentru economisirea energiei și apei și reducerea deșeurilor;

b) măsuri de management de mediu pentru a spori performanțele de mediu;

c) măsuri luate pentru a limita impactul asupra mediului.

Concluzii:

La elaborarea pricipiilor de amenajare a campingului se va ține seama de mai mulți factori, printre care resursele turistice naturale și gradul lor de valorificare, resursele materiale, umane și financiare aferente turismului, obiectivele politice și ecomonice pe termen lung și mediu, realizările din activitatea turistică în ceea privește structurile de primire, circulația turistică și rezultatele economico-sociale.

Ținând seama de acești factori, obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistică vor fi urmatoarele: valorificarea superioară a potențialului turistic, diminuarea sezonalității, respectiv extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări exploatabile și funcționale pe întreg sezonul păstrând și conservând mediul înconjurător, respectând normele europene aflate în vigoare la ora actuală.

Soluții existente folosite pentru amenajarea unui camping

Piscine exterioare publice

Beneficiile pe care înotul le aduce organismului sunt atat de natură fizică cât și psihică, cercetătorii descoperind că o ședință de înot poate alunga chiar anxietatea.

Potrivit cercetătorilor de la Harvard, ședințele de înot au și beneficii asupra înotului, eficiența asemănându-se cu ședințele de yoga în alungarea stărilor proaste sau a anxietății, conform Glamour. Tot la categoria de eficiență face parte și faptul ca o piscină poate fi folosită în nenumărate moduri pentru distracție, jocuri de apă odihnă sau relaxare.

Clasificarea piscinelor

Se poate face având în vedere structura generală și numarul de utilizatori. În funcție de numărul de utilizatori, piscinele pot fi publice sau private. Având în vedere că zona de camping este destinată unui numar mare de utilizatori, implicit și tipul de piscină existentă în amenajarea acestei zone trebuie să facă parte din aceeași categorie.

După modul de construcție al piscinelor, acestea pot fi din panouri de oțel, panouri Galfan, cofrage pierdute, demontabile sau nu, dar și din beton.

Fig.2.5 Piscină din panouri de oțel Fig.2.6 Piscină din panouri Galfan

Fig. 2.7 Piscină din beton și cofrag pierdut Fig.2.8 Piscină din beton

(http://www.reve.ro/tipuri – piscine)

Piscinele din panouri de oțel (fig.2.5.) au ca principal avantaj rezistența la coroziune, tipul de execuție relativ scurt dar și costurile scăzute. În schimb durata de viață de 30 de ani face ca această metodă să nu fie una tocmai bună pentru construcția unei piscine publice, pentru care durată de viață se dorește a fi mult mai mare.

Galfanul este o foaie de metal acoperită pe ambele părți cu o pelicula compusă din 95% zinc, 5% aluminiu și încă câteva elemente rare. Galfanul este special conceput pentru crearea piscinelor subterane, iar procentul ridicat de zinc poate duce la poluarea solului, alternativă deloc ecologică.

Piscinele din beton cu cofraj pierdut se bazează pe un sistem de cofrage pierdute din polipropilenă. Combinația dintre cofragele de tip sandwich și betonul care se toarnă între ele pentru asigurarea unei rezistențe mai mari, oferind o durată de viață dorită pentru un bazin de înot public (~ 100 ani) este una nu tocmai economică din punct de vedere al materialului, cât și a impactului asupra mediului.

Chiar dacă durata de realizare a unei piscine din beton poate fi mai mare decat a celor prefabricate, durata de viață cât și costurile de reparație ulterioare foarte mici dar și faptul că nu există limite la capitolul formă și dimensiuni, fac ca această operație să fie una cea mai bună din punct de vedere economic.

Încălzirea piscinelor

Încălzirea apei piscinelor înseamna confort și dublarea perioadei de folosire a acesteia. Sistemele de înlcălzire a piscinelor permit menținerea unei temperaturi a apei între 20C și 28C.

Încălzirea piscinelor se poate face folosind încălzitoare electrice, schimbatoare de căldură, pompe de căldură sau panouri solare.

Fig.2.9 Încălzitoare electrice Fig.2.10 Pompe de căldură

Fig.2.11 Panouri solare

Pompele de căldură folosesc același principiu de funcționare ca și aerul condiționat, frigiderul etc, și anume principiul compresiei și expansiunii gazelor. Ea absoarbe căldura din mediul înconjurător și o transferă apei din piscină, însă randamentul pe care îl oferî aceste pomepe nu este unul tocmai bun pentru o piscină publică cu o suprafață și un număr de utilizatori mare.

Principalul motiv pentru care încălzirea cu ajutorul panourilor solare este cea mai potrivită, pe lângă durabilitatea crescută, costurile de întreținere scăzute și extinderea sezonului de înot este faptul că nu afectează mediul înconjurător. Înlocuirea gazelor sau a propanului cu panourile solare prezintă o investiție de viitor, deoarece aceasta poate stopa în jur de 3 până la 10 tone de dioxid de carbon din atmosferă în fiecare sezon de înot.

Șezlong pentru piscină

Cuvântul șezlong provine din francezul “chaise longue” care înseamnă „scaun lung”. Șezlongul este un scaun destul de lung încât să susțină picioarele.

a. b. c.

Fig. 2.12 Șezlong plastic

b. c.

Fig. 2.13 Șezlong lemn(b, c), textil și metal (a)

(http://www.mobilierurbanmodern.ro)

În urma analizei tuturor produselor existente, s-a ajuns la concluzia că principalele materiale din care sunt făcute șezlongurile actuale sunt plastic (fig. 2.12 a,b,c), lemn (fig. 2.13 b, c), metal și textile (fig.2.13 a). Materialele utilizate sunt în mare parte reciclabile, dar procesele de fabricație și consumul de material este relativ mare.

Poziția corpului pe un astfel de șezlong nu este una tocmai comodă, având în vedere utilizarea indelungată a unui astfel de scaun de plajă, apariția ergonomiei este absolut necesară.

Umbrela de soare

În perioadele de caldură, până și plaja poate deveni un impediment pentru unii, canicula sau arsurile solare pot apărea după o perioadă mai lungă de expunere la soare. Pentru a preveni acest lucru, fără a afecta confortul turiștilor, cea mai optimă soluție este folosirea unei umbrele pentru blocarea soarelui.

b) c)

Fig. 2.14 Umbrele plajă existente

(http://www.artepromo.ro)

Soluțiile existente în materie de umbrele de soare s-au dezvoltat de-a lungul anilor ca și formă dar scopul și utilizarea ei a rămas aceeași, ferirea utilizatorilor de soare și ultraviolete.

Materialele din care sunt fabricate aceste umbrele, sunt în majoritatea cazurilor materiale mixte cum ar fi lemnul, metalul, materialele textile, etc., principalul dezavantaj în ceea ce privește impactul asupra mediului fiind risipa de material și un cost de fabricație relativ mare.

Umbrelele pot fi împarțite in două categorii, cele de plajă și cele de gradină. Umbrelele de plajă sunt în mare parte mobile, acestea se pot amplasa în aproape orice loc, folosind ca și sistem de prindere un suport tip, sau prin îngroparea suportului de catre utilizator. Umbrelele de gradină sunt mult mai mari decât cele de plajă, prinderea lor se face printr-un suport fix, de regulă, în beton sau podea.

Banca pentru spațiile de agrement

Banca este o piesă de mobilier, care poate fi amplasată, în cele mai multe cazuri, în zonele special amenajate pentru recreere și relaxare. Acestea sunt construite în așa fel încât pot fi folosite, în același timp, de către mai multe personae. Băncile sunt manufacturate în special din lemn, dar pot fi și din metal, piatră sau materiale sintetice.

În cele ce urmează sunt prezentate câteva modele de bănci pentru exterior, în special unele care pot fi implementate într-o zonă de camping.

Fig.2.15 Bancă din fontă Fig.2.16 Bancă din fontă și piatră Fig.2.17 Bancă din lemn și metal

Fig.2.18 Bancă din piatră Fig.2.19 Bancă din fontă și lemn Fig.2.20 Bancă din metal (http://www.kronemag.com

http://www.turnatoriefonta.ro)

Analizând modelele prezentate, putem observa o serie de puncte slabe, din punct de vedere economic dar și din punct de vedere vizual. Astfel, băncile din fig.2.15, fig.2.16, fig.2.18, respectiv cele din fontă și piatră sunt foarte robuste, greu de manevrat, cu o formă nenaturală. Punctele forte ale acestor soluții existente constau în rezistența și utilizarea unor materiale relativ ecologice, dar procesul de fabricație, cantitatea de material utilizat și costurile de transport nu contribuie la reducerea impactului asupra mediului.

Exemplele din fig.2.19 și fig.2.20 prezintă aceleași forme nenaturale, dar acestea sunt mai ușor de manevrat și de amplasat. Prezența suportului pentru mână apare ca un element de confort, dar în același timp acesta poate fi considerat și un impediment la unirea mai multor astfel de banci.

Banca din fig.2.17 prezintă o formă simplă, având ca materiale componente de bază lemnul și metalul, ambele putând fi reciclate sau reutilizate. Dezavantajul acestui model constă în faptul că stabilitatea este dată de sistemul de prindere cu șuruburi în beton, ceea ce nu se poate realiza pe un spațiu verde, nepregătit în prelabil.

Analizând soluțiile existente, se deduce faptul că principiile de economie și estetică dar și cele legate de eficiența utilizării materialelor nu sunt respectate, cantitatea de materiale folosite pentru crearea unei astfel de bănci este ridicată, costul de producție mare, manevrabilitate scăzută și implicit un impact asupra mediului mare.

Soluții de sisteme de conversie a energiei solare ce pot fi implementate într-un camping

Dușuri solare

Dușurile solare sunt o alternativă cu impact scăzut a dușurilor ce folosesc ca și sistem de încălzire a apei combustibilii gazoși sau încălzirea prin inducție.

Fig.2.21 Fig.2.22 Fig.2.23 Fig.2.24

(http://www.pretulverde.ro/)

Dușurile solare pot fi portabile, utilizare individuală, dar și fixe, pentru un număr mai mare de utilizatori.

Dușurile solare portabile (fig. 2.21) pot fi folosite individual de catre orice persoană, acesta având o capacitate de 20 – 50 l în care apa se poate încălzi până la 48C. Principiul de funcționare constă în absorbția căldurii de către materialul din care este confecționat dușul portabil, prin aceasta încălzindu-se apa din interior. Principalele avantaje ale dușurilor solare portabile sunt dotarea cu termometru, faptul că sunt compacte și portabile dar și faptul că au un impact foarte redus asupra mediului.

Dușurile solare fixe (fig.2.22, fig.2.23 și fig.2.24), pot fi implementate în orice gradină sau zonă de camping, acestea folosind energia solară într-un mod natural pentru încălzirea apei. Principiul de funcționare al acestor dușuri poate fi același ca cel al panourilor solare dar și asemănător celui al dușurilor solare portabile. Baza dușului este și rezervor, conectat la rețeaua de apă, cu ajutorul unui conector rapid. Rezervorul expus la soare aproximativ 2 ore poate încălzi apa până la temperatura de 60C, care cu ajutorul mixerului de care dispune acest sistem, se poate amesteca cu apa rece de la rețea, la ieșire obținându-se apa caldă cu o temperatură de aproximativ 30C.

Folosirea panourilor solare pentru încălzirea apei calde menajere

Confortul având costuri mici de întreținere în ceea ce privește încălzirea apei calde menajere poate fi asigurat cu ajutorul panourilor solare. Utilizarea panourilor solare pentru conversia energiei solare constituie un mare avantaj în ceea ce privește impactul pe care îl are acesta asupra mediului, reducerea dioxidului de carbon față de alte sisteme de încălzire fiind zero.

Principalele tipuri de colectoare solare folosite pentru aceste sisteme de conversie sunt colectoarele plane(fig.2.25) și cele cu tuburi vidate(fig.2.26).

Fig.2.25 Panouri solare plane Fig.2.26 Panouri solare cu tuburi vidate

(http://www.soltech.ro/colectoare.htm)

Colectoarele plane sunt ideale pentru a asigura agentul termic pe perioada verii dar și o bună parte a primăverii și toamnei. Pe durata anomtimpului rece însă, eficiența acestora este foarte scăzută. Colectoarele solare pot fi montate în diverse forme, dar de cele mai multe ori ele sunt întâlnite pe acoperișurile caselor sau chiar înglobate în acoperiș.

Colectoarele solare plane asigură 40 – 50% din recuperarea de energie pentru fiecare de colector montat pentru fiecare persoana si 60% recuperare de energie pentru fiecare 1.5 de colector montat pentru fiecare persoană.

Colectorul solar prezintă un schimbător special de caldură, care transformă energia radiației solare în energie solară. Colectorul solar diferă de majoritatea schimbătoarelor de căldură convenționale, în care transferul de căldură prin radiație are un rol semnificativ.

Colectorul solar de formă plană generează mici cheltuieli în exploatare și are o construcție mult mai simplă în comparație cu colectoarele solare cu tuburi cu concentrația radiației solare.

Asigurarea necesarului de energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice

Prin folosirea efectului fotovoltaic are loc conversia directă a luminii solare în energie electrică. Tehnologia conversiei directe exclude transformările intermediare: radiația solară în energie termică, energia termică în energie mecanică, energia mecanică în energie electrică de curent alternativ. Conversia directă se realizează cu ajutorul materialelor semiconductoare, folosind efectul fotovoltaic. În revista engleză “The economist” din 31 aug. 1991 se menționează conversia fotovoltaică a energiei solare ca: “Din toate resursele alternative de energie – vântul, valul de mare, maree, geotermica – cea mai promițătoare conversie a energiei solare în electricitate este, probabil, cea fototvoltaică”.

Fig.2.27 Structura unui sistem fotovoltaic

Structura unui sistem fotovoltaic (fig.2.27) conține:

Modulul, panoul, campul de module sau generatorul fotovoltaic;

Bateria de acumulare;

Subsistemul pentru condiționarea energiei electrice;

Sursa auxiliara de energie (dacă este cazul).

Prima și cea mai practica aplicație a fotovoltaicelor a fost puterea utilizatș de sateliții orbitali, dar azi, majoritatea modulelor fotovoltaice sunt legate la rețeaua de energie electrică.

În acest caz este necesar un invertor pentru conversia CC în CA. Există o piață mai mică pentru diverse accesorii de locuință, telefoane de urgentă pe autostrazi, …, etc.

Celulele trebuie protejate și în general sunt îmbracate într-un înveliș special de sticlă. Celulele sunt legate electric într-un modul fotovoltaic, ori panouri solare; un singul modul oferă destulă putere pentru a alimenta un telefon de urgență, dar pentru o casa sau o intreprindere, modulele trebuie aranjate în grupuri.

Deși prețul de vânzare al modulelor este încă ridicat pentru a fi competitiv față de electricitatea de la rețea, în multe țări din lume s-au facut eforturi financiare și au avut loc creșteri importante ale cererii, ceea ce a generat o producție importantă.

ECO – CAMPING

Modernizarea infrastructurii de recreere

Dicționarul american “Webstev” consideră ca sport tot ceea ce amuză, relaxează, înveselește, pe când alte dicționare adaugă și imperativele etice: “sportul este practicarea metodică a exercițiilor fizice în vederea perfecționării nu numai a corpului, dar și a spiritului, dezvoltând calități superioare ca loialitatea, energia, perseverența și hotărârea”.

Sportul poate fi considerat un mijloc de descărcare a unui surplus de energie sau unul de realizarea a unor puternice tendințe de spirit de echipă. Având în vedere modul activ de viață al omului modern, nevoia de sport și relaxare devine tot mai necesară, iar în contextul satisfacerii nevoii de relaxare și sport al omului modern, zona de camping trebuie prevazută cu diferite modalități de recreere.

Scopul omului contemporan este atingerea unui confort personal din ce in ce mai ridicat. În condițiile tehnicii contemporane, pentru a crește acest confort, se recurge la folosirea exagerată de energie. Cea mai mare parte a surselor de energie primară de pe Pământ este reprezentată de combustibilii fosili bazați pe carbon. Conform celor mai optimiste prognoze efectuate de “ Oil & Gas Journal, World Oil”, aceste rezerve de combustibili fosili vor ajunge pentru urmatoarele perioade:

32 ani – petrol

72 ani – gaz

252 ani – carbune

Un domeniu de perspectivă privind asigurarea confortului și conservarea mediului natural, constă in folosirea de resurse regenerabile. Energia regenerabilă se refera la forme de energie produse prin transfer energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procese .

Conceptul de energie solară se referă la energia care este direct produsă prin transferul energiei luminoase radiată de Soare. Această energie poate fi folosită atât pentru producerea de curent electric cât și pentru încălzirea apei calde menajere necesare pentru a satisface nevoile turiștilor din eco – camping.

Fig. 3.1. Colector solar plan (www.insaterm.ro)

Un colector solar (captator solar, panou solar termic) este o instalație ce captează energia solară conținută în razele solare și o transformă în energie termică (fig. 3.1.). Randamentul acestor colectoare solare este ridicat, injur de 60 – 75 % raportat la energia razelor solare incidente. Din punct de vedere funcțional, componenta principală a colectorului solar este elementul absorbant care transformă energia razelor solare în energie termică și o cedează unui agent termic (apă, antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluată de la colector și este fie stocată fie utilizată direct.

Fig. 3.2. Panou solar fotovoltaic (www.art-casa.ro)

Un panou solar fotovoltaic (fig. 3.2.), spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componenta principala a panourilor fotovoltaice este celula solară (fig. 3.3).

Fig. 3.3. Celula solară (www.wikipedia.ro)

Integrarea în conceptul de eco-camping a acestor soluții de folosire a energiei solare ajută la atingerea scopului principal al conceptului de eco-camping, și anume amenajarea unui camping independent din punct de vedere energetic, care să ofere utilizatorilor un confort sporit fără a afecta mediul prin poluare în încercarea de a realiza acest lucru.

Amenajarea piscinei

Ținând cont de faptul că piscina este una publică, aceasta trebuie să aibă în componența sa:

Bazinul propriu-zis;

Camera tehnică (pentru echipamentele de filtrare);

Plaja de acces.

Fig. 3.4 Schema de principiu – piscina

Ca și caracteristici ale piscinei se poate menționa că:

Piscina trebuie să conțină un canal perimetral, prin care apa se scurge în bazinul de compensare, datorită volumului mare de apă și numărului mare de utilizatori.

Camera tehnică trebuie dotată cu echipament de filtrare mecanică;

Timpul de filtrare pentru apă dintr-o piscină publică este de 4 ore, echipamentul de filtrare trebuie să corespundă tehnic acestui timp de filtrare;

Forma aleasă pentru piscina care se află în zona de camping este una rotundă. Având în vedere că în asemenea zone de relaxare vin toate categoriile de vârstă, s-a încercat satisfacerea nevoii tuturor utilizatorilor încă din stadiul de proiectare a piscinei.

Drept urmare s-au proiectat trei bazine secundare, cu o adancime de 0.5m-0.3m, special concepută pentru utilizatorii având vârste fragede (1 an – 5 ani) (fig.3.5.).

Pentru a combina placerea unei zile însorite, cu apa curată a piscinei și o răcoritoare, s-a pus în vedere creearea unui bar, integrat în piscină. Proiectarea barului s-a facut având în vedere ca el să fie accesibil din orice zona a piscinei, iar pentru o accesibilitate mai mare se propune oferirea posibilități de servire, a utilizatorilor piscine, direct din apa, piscina fiind prevazută cu scaune în zona barului.

Fig. 3.5 Schema inițială a piscinei, prevazută cu 3 mini piscine, bar și acces bar.

Amplasarea celor trei piscine secundare, a fost inspirată din logo-ul internațional al reciclării (fig.3.6) și anume cele trei săgeti ce sugerează continuitatea unui material reciclabil.

b)

Fig. 3.6. Logo reciclare

Având în vedere recomandările privind construcția unei piscine publice cu un numar mare de utilizatori cât și amplasarea, caracteristicile și tipurile de piscine existente, s-a trecut la modelarea acesteia în programul 3D Studio Max.

Fig.3.7. Piscină încălzită solar (vedere de sus)

Fig.3.8. Piscină încălzită solar (perspectivă)

Calculul necesarului de apă caldă menajeră și dimensionarea panourilor

Modul de funcționare al încălzirii piscinei cu ajutorul panourilor solare

Principalele componente ale instalației de încălzire cu ajutorul panourilor solare sunt:

colectorii solari plani, ce vor fi montați pe acoperișurile parcărilor special amenajate pentru clienții eco-campingului;

Pompa, care este folosită pentru a face apa să circule din bazin prin colectoarele solare și înapoi în bazin;

Filtrul, pentru a înlătura impuritățile înainte ca apa să fie pompată prin colector;

Un flux de control ventil, automat sau manual, aparatul care redirecționează bazinul de apă, prin colectorul solar.

Fig. 3.7. Principalele componente ale unui sistem solar pentru încălzirea piscinei

În fig.3.7 se arată drumul parcurs de apa încălzită, până la bazin (piscină). Apa iese din piscină, trece printr-o sită, după care este pompată printr-un filtru, prin colector, prin intermediul unui bazin de încălzire convențional (în cazul în care există așa ceva), iar apoi se întoarce în bazin. Un astfel de sistem conține de-asemenea, un control ventil, un flux de control ventil și senzori de temperatură.

Fluxul de apă este pompat prin filtru și apoi prin colectorul solar (sau colectoarele solare), în cazul în care este încalzit înainte de a fi returnată în piscină.

Unele sisteme de senzori includ și un sistem automat sau manual a supapei de orientare a apei prin colector, iar în cazul în care temperatura din colector este mai mare decât temperatura din piscină, supapa se orientează automat, iar în cazul în care temperatura apei din colector este similară cu temperatura apei din piscină, pur și simplu apa filtrată trecută prin colector se întoarce în piscină.

Dimensionarea panourilor solare

Pentru o bună încălzire atât a piscinei cât și a necesarului de apă caldă menajeră, panourile solare ce se vor a fi montate pe acoperișurile parcării, trebuiesc dimensionate astfel încât ele să facă față cerințelor existente în camping. Pentru aceasta s-au facut următoarele calcule pentru determinarea dimensiunii de panouri solare necesare:

Sarcina termică necesară pentru încălzirea apei din piscine , se poate calcula cu relația:

[kW]

unde,

– este cantitatea de apă din piscine;

– este căldura specifică a apei, mărime care variează cu temperatura, dar pentru care se poate considera valoarea ;

– este variația temperaturii apei din piscine în 24h, datorată diverselor pierderi de căldură;

– [h] este durata perioadei de încălzire a apei calde considerate, având o importanță deosebită pentru valoarea sarcinii termice.

Cantitatea de apă din piscine se determină cu relația:

[kg]

unde,

[] este suprafața piscinei;

[m] este adâncimea medie a apei din piscine;

[kg/] este densitatea apei, mărime care depinde de temperatură, dar pentru care se poate considera valoarea .

Valoarea sarcinii termice necesare pentru încălzirea suprafeței unitare a apei colectoarelor până la temperatura de 55C, volum ce reprezintă ¼ din volumul total al piscinei, restul de ¾ fiind apa de la robinet cu o temperatură de 15C:

unde,

este temperatura apei calde:

este temperatura apei reci:

În continuare se face calculul pentru suprafața de 1 cu condiția ca 75% din apă să fie la temperatura de 55, restul fiind apă rece.

Pe unitatea de suprafață rezultă un necesar de energie de 174.415 Wh/zi

În tabelul 3.1, au fost prezentate valori orientative ale sarcinilor termice, necesare pentru

încălzirea apei din piscine, raportate la unitatea de suprafață a piscinei, pentru diferite condiții de

lucru, considerând adâncimea medie a apei, de 1,5m.

Tabelul 3.1 Valori orientative ale sarcinilor termice pentru încălzirea apei din piscine, considerând adâncimea medie a apei de 1,5m [W/m2 piscină]

Valoarea sarcinii termice unitare a colectorilor solari , în regim de încălzire a apei din piscine, este:

Unde reprezintă suprafața colectorilor solari recomandată în tabelul 3.1 pentru colectori solari plani și piscină fără acoperire.

Considerând valorile particulare ale sarcinor termice unitare , se pot efectua calcule rapide pentru predimensionarea colectorilor solari utilizați pentru încălzirea apei.

unde – este energia necesară;

randamentul colectorului, – pentru colectoare plane

este media radiației globale;

Deoarece piscina are o suprafață de 50 , iar conform calculelor, pentru încălzirea a 375l de apă la 55 (restul de 1125l fiind apa la temperatura de la robinet) este nevoie de o suprafață de 7.75 de colectoare solare, rezultă că suprafața de colectoare solare plane necesare încălzirii piscinei este:

Alegerea panourilor solare

Panourile solare alese pentru încălzirea piscinei și apei calde menajere sunt panouri solare plane de tip Bosch Solar 5000 TF, panouri ce au ca și caracteristică principală o performanță foarte bună datorită acoperirii selective cu crom negru. Absorberulul este format din cupru în formă de harpă, cuplarea și racordarea făcându-se simplu, fără scule, datorită racordurilor și clemelor de fixare. Panourile Bosch Solar 7000 TF, conform producătorului, prezintă o durată foarte mare de viață datorită ramei din fibra de sticlă.

Fig.3.8. Panou solar Bosch Solar 7000 TF

(http://www.bosch-climate.ro)

Datele tehnice ale panoului solar Bosch Solar 7000 TF sunt prezentate în tabelul 3.2.

Tabel 3.2. Date tehnice privind panoul solar Bosch Solar 7000 TF

Necesarul de colectoare în funcție de suprafața necesară și caracteristicile tehnice ale panoului Bosch Solar 7000 TF este de:

Montarea colectoarelor

Montarea colectoarelor se va face în paralel (fig.3.9 ). La montarea colectoarelor solare în paralel, fiecare dintre ele v-a asigura doar o parte din debit și vor avea temperaturi aproximativ egale. Rezistența hidraulică scade și sistemul poate funcționa cu circulație naturală (termosifon).

Fig. 3.9.Schema de montaj în paralel a panourilor solare

a)

b)

Fig.3.10. Amplasarea panourilor solare pe acoperișul parcării existente în eco-camping

Amenajarea spațiilor publice sportive

Iluminarea unui teren de tenis și asigurarea necesarului de energie electrică

Tehnologia de generare a energiei fotovoltaice utilizează, ca element de bază, celulele semiconductoare numite uneori și wafers. Principiul constă în generarea curentului electric între doi electrozi atașați la un sistem solid sau lichid, sub directa acțiune a luminii solare. Până de curând, aproape toate celulele fotovoltaice erau realizate din siliciu de diferite tipuri, cu un randament cuprins între 7 și 18%. Pentru a produce curent electric, se cuplează între 36 și 72 de asemenea celule. Practic, toate dispozitivele fotovoltaice încorporează semiconductori de-a lungul cărora luminozitatea solară este transformată în energie electrică. Puterea diferă în funcție de dimensiunile modului în care sunt asamblate celulele semiconductoare, dar și de intensitatea luminii solare.

Deoarece principalul obiectiv al campingului este acela de a folosi resurse alternative de energie, atât terenul de tenis cat și aleile pietonale vor fi alimentate cu energie electrică provenind de la panouri fotovoltaice autonome.

Terenul de tenis este construit conform datelor tehnice oferite de Federația Internațională de Tenis, iar nocturna va fi asigurată de 4 lămpi halogen.

Fig.3.11.Teren tenis amenajat în interiorul eco-campingului

Asigurarea necesarului de energie electrică în camping. Dimensionarea panourilor fotovoltaice

Calculul consumului diurn de energie electrică

Consumul de energie electrică , se determină ca produsul puterii nominale la numarul de ore:

unde,

– este numărul de consumatori de curent continuu;

– numărul de consumatori de curent alternativ;

– puterea nominală a consumatorilor de c.c.;

– durata de funcționare a consumatorilor respectivi;

– respectiv randamentul regulatorului de încărcare – descărcare al acumulatorului și al convertorului de frecvență. Pentru calcule prealabile , , .

Tab. 3.3. Consumul de energie din eco-camping

Calculul cantității de energie electrică necesară de a fi produsă de modulul PV

unde,

Factorul “K” ia în considerație incertitudinea datelor meteorologice, piederile din cabluri, abaterea punctului de funcționare a subsistemului “modul PV – sarcină” de la cel optim, etc. Valoarea factorului “K” pentru sistemele PV cu acumulatoare este cuprinsă între 0.75 și 0.85.

Tab.3.4. Cantitatea necesară de energie electrică

Calculul puterii critice a modulului PV

Se determină din relația:

unde,

prezintă valoarea medie a radiației solare globale de interes în localitatea dată pentru unghiul de înclinație a modulului PV

Tab.3.5.Calculul puterii critice a modulului PV

Se alege panoul fotovoltaic cu următoarele caracteristici:

Tab.3.6.Caracteristicile panoului fotovoltaic ales

Numarul de panouri fotovoltaice necesare:

Suprafața totală a panourilor:

Parametrii panoului fotovoltaic în condiții de funcționare

Curentul de scurt-circuit

Unde G reprezintă media G_45 = 326.44 (tabel 3.5), =1000

Temperatura medie anuală a celulei

unde,

NOCT = 42…46C, se alege NOCT = 44C

TA – temperatura mediului, se lucrează cu 20C, deși pentru Brasov media anuală este de 9.5C

Tensiunea la mers în gol

unde, n – numărul de celule din care este format panoul fotovoltaic = 40 celule.

Eficiența energetică și economică a sistemului fotovoltaic

Factorul de umplere a panoului

Puterea produsă de panoul fotovoltaic

Randamentul panoului fotovoltaic

Capacitatea acumulatoarelor

unde, – coeficient de descărcare a acumulatorului = 0.6

Numărul de acumulatoare de 150 Ah:

acumulatoare

Amplasarea panourilor fotovoltaice

Panourile fotovoltaice vor fi amplasate pe grupurile sanitare existente în eco – camping, astfel încât ele să fie îndreptate sper Sud pentru un randament cât mai ridicat. Amplasarea pe post de acoperiș a panourilor nu afectează imaginea campingului, ele oferind un design plăcut fiind integrate în conceptul eco – campingului.

Fig.3.12 Grup sanitar eco – camping

Fig.3.13 Amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperișul grupurilor sanitare

Modernizarea infrastructurii de recreere

Proiectarea unei bănci modulare pentru spatiile verzi existente în eco – camping

În urma studiului efectuat asupra soluțiilor existente în materie de bănci destinate spațiului public, și stabilirii punctelor slabe pe care acestea le prezintă, cum ar fi impactul pe care îl au asupra mediului și economia de material, s-a ajuns la concluzia că băncile existente nu sunt ecologice. Chiar dacă unele au în componentă lor materiale ce pot fi reciclate, procesele prin care se fabrică și faptul că pentru amplasarea lor se foloseste foarte multa energie încadrează soluțiile existente în categoria de non-ecologic.

Soluția propusă pleacă de la principiul de bancă modulară, idee ce are la baza îmbunătățirea manevrabilității și flexibilității amplasării mai multor produse de același fel în diferite forme, mărind astfel spațiul folosit.

Forma băncii s-a vrut a fi una simplă, ușor de integrat în natură, care să satisfacă atât nevoile unui grup restrâns de persoane cât și a unui număr mai mare. O altă caracteristică importantă a acestei bănci este folosirea unei cantități reduse de material, dar și folosirea unui material reciclabil pentru care costul de fabricație și tehnologiile de fabricație să aibă un impact redus asupra mediului.

a) b)

c) d)

Fig.3.14. Banca modulară și exemple de amplasare

Proiectarea unui șezlong pentru piscina existentă în eco – camping

Având în vedere diversitatea de materiale din care se construiesc șezlongurile actuale, cât și faptul că forma și designul lor a rămas aproximativ același de-a lungul anilor, s-a dorit proiectarea unui șezlong care să se integreze cât mai bine în conceptul de eco – camping.

Drept urmare, soluția propusă pentru un re-design al șezlongului ținând cont de tehnologia de fabricație, costurile și impactul pe care îl are asupra mediului, dar și pentru o integrare mai bună într-o amenajare de tip camping, a avut în vedere urmatoarele aspecte:

materialele componente să fie reciclabile sau reciclate;

procesele de fabricație/transport să fie pe cât posibil reduse;

impactul asupra mediului să fie scăzut;

forma să se integreze în contextul eco-campingului.

a) b)

c)

d)

Fig.3.15. Concept șezlong

Alte propuneri privind proiectarea unor decorațiuni

Proiectarea altor tipuri de decorațiuni ce se vor adauga în conceptul de eco-camping trebuie să aibă la bază minimizarea consumului de material și de energie.

Utilizarea unei cantități reduse de materiale / energie nu diminuează impactul numai prin ele însăși ci mai ales prin faptul ca diminuează costurile procesului de extragere, prelucrare, transport și pentru măsurile luate la sfârșitul vieții active.

Minimizarea consumului de materiale se poate realiza prin aplicarea următoarelor criterii (Vezzoli, Manzini, 2008):

Minimizarea cantității de material;

Minimizarea cantității de deșeuri;

Minimizarea sau evitarea ambalării;

Minimizarea consumului de materiale în timpul utilizării produsului;

Minimizarea consumului de materiale în timpul fazei de dezvoltare a produsului.

Minimizarea cantității de material se face luând în considerare funcția produsului respectiv, fără a afecta caracteristicile mecanice ale acestuia aplicând urmatoarele subcriterii:

Dematerializarea produsului sau a unor componente;

Minimizarea dimensiunilor;

Reducerea grosimii materialului;

Utilizarea structurilor nervurate și din cadre;

Evitarea extra componentelor cu funcționalitate redusă.

Pentru minimizarea cantității deșeurilor sunt necesare:

Selectarea proceselor care reduc cantitatea de deșeuri în timpul procesări;

Efectuarea de simulări pentru otimizarea procesului de producție.

Implementarea sistemelor de energie regenerabilă pentru eco – camping

Dușuri solare

Tendințele pe care se bazează moda cuprinde atât simplitatea, eleganța cât și armonia formelor fixe.

Analizând soluțiile existente dar și tendințele pe care se bazează designul majoritar al dușurilor, am ales ca și concept un duș solar special pentru zone de camping.

Principiul de funcționare al dușului constă în încălzirea tuburilor din polivinil negru, care atrag radiațiile solare și încălzesc apa din tuburi până la o temperatură de 60C.

Capacitatea de stocare a tuburilor este de 200l, care cu ajutorul mixerului de care dispune dușul, se poate amesteca cu apa provenită de la rețea, ajungându-se astfel la o temperatură de aproximativ 30C, temperatura optimă pentru un duș pe timp de vară.

Tuburile din polivinil sunt amplasate în interiorul standului de duș, acestea au capacitatea de a încălzi apa la temperatura de 60C în aproximativ 2 ore.

a)

b)

Fig.3.16. Concept – duș solar

Conceptul de umbrelă solară

De-a lungul timpului umbrela a fost folosită în mod special pentru două lucruri și anume: evitarea contactului cu apa în anotimpul ploios dar și pentru protejarea pielii de razele ultraviolete ale soarelui pe timpul verii. Forma și funcția umbrelei a rămas aceeași, de-a lungul anilor, protejarea corpului uman de condițiile meteorologice.

Referindu-ne în special la umbrela de soare, aceasta este folosită pentru creearea umbrei, oprind radiația solară și oferind o senzație de plăcut într-o zi caniculară.

Conceptul de umbrelă solară are ca și componentă principală module fotovoltaice subțiri din film (thin – film). Aceste module fotovoltaice (fig.3.17) sunt fabricate prin depozitarea unor straturi foarte subțiri de material semi-conductor pe o sticlă sau straturi subțiri de oțel inoxidabil într-o camera de vid. Un proces de trasare cu laser e folosit pentru a separa și lega conexiunile electrice între celulele individuale dintr-un modul. Materialele fotovoltaice din film (thin – film) oferă o mare promisiune pentru reducerea materialelor necesare și costurile de producție pentru modulele și sistemele fotovltaice.

Fig. 3.17 Module fotovoltaice thin – film

Principalul avantaj al acestor module este flexibilitatea, fapt pentru care integrarea lor într-o formă de tip umbrelă se poate face cu usurință.

Analizând necesitățile turiștilor într-o perioadă de vacanță, s-a ajuns la concluzia că aceștia au devenit relativ dependenți de gadget-uri, telefoane mobile sau alte aparaturi de comunicare, fapt pentru care s-a dorit satisfacerea acestor “pofte” prin integrarea unui panou cu o multitudine de prize pentru aparatele electronice.

a)

b)

Fig. 3.18. Concept – umbrela solară

Lampa solară pentru interior / exterior folosită în eco – camping

Lămpile solare au la bază același principiu de conversie a energiei solare ca și panourile fotovoltaice. Parțile componente ale unui astfel de aparat sunt carcasa, celulele fotovoltaice, bateria, dar și sursa de iluminat.

Conceptul denumit “SEGO Lamp”(fig.3.19) a plecat de la ideea unei lămpi portabile, ecologice și multifuncționale.

Fig.3.19 Concept – lampă interior/exterior

Lampa este prevăzută cu celule fotovoltaice pe partea superioară și baterie în interiorul standului.

Fig. 3.20 SEGO Lamp

Celule fotovoltaice Baterie

Faptul că lampa folosește ca și energie electrică, energia produsă de soare, iar ca și sursă de iluminare este prevazuta cu 12 de LED-uri(fig.3.18) ce au un consum foarte mic de energie, ce îi oferă acestei lămpi o autonomie de ~ 4 ore.

12 x LED

Fig.3.21 Sego Lamp

În cazul în care se dorește încărcarea bateriilor fără a mai sta cu celulele fotovoltaice în dreptul soarelui, această lampă poate fii încărcată cu ajutorul portului USB prin intermediul umbrelei solare specificate la punctul anterior.

a) b)

c)

Fig. 3.22. Vederi perspectivă, SEGO Lamp

Lampa poate fi folosită pentru iluminarea cortului în poziția orizontală, iar în poziția verticală, ea poate fi folosită ca o lampă de citit.

CONCLUZII

Scopul conceptului de eco – camping constă în principal în reducerea impactului pe care turiștii moderni îl au asupra mediului. Eco – campingul reprezintă un echilibru între dezvoltarea turismului pe plan local și protecția mediului. Acest echilibru are loc datorită respectării tuturor condițiilor cu referire la siguranța și igiena turiștilor dar și la condițiile optime pentru relaxare și odihnă a omului modern, având în vedere utilizarea energiei regenerabile dar și a materialelor reciclabile sau ușor de reciclat.

Datorită implementării în cadrul conceptului de eco – camping a unor soluții cu privire la încălzirea apei calde menajere dar și a piscinei cu ajutorul panourilor solare, dar și folosirea panourilor fotovoltaice pentru asigurarea necesarului de energie electrică, eco – campingul este independent din punct de vedere energetic. Pe langa panourile solare și fotovoltaice, implementarea mobilierului urban destinat în special spațiilor de tip camping, mobilier ce are în compoziția sa materiale ecologice, sau reciclate, confortul utilizatorilor este sporit, folosind o cantitate minimă de energie si materiale.

Eco – campingul vine în ajutorul ecoturismului, oferind o zonă de interes public axată pe confort și siguranță, având un impact foarte scăzut asupra mediului.

ANEXE

Anexa 1

Hotarari de Guvern privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice

1.1 Criteriile de acordare a etichetei ecologice au fost stabilite, prin transpunerea Deciziilor Comisiei Comunității Europene, pe categorii de produse, prin Hotărâri de Guvern după cum urmează :

Decizia nr. 689/2001/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru mașini de spălat vase

HG nr. 325/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru mașinile de spălat vase de uz casnic – publicat in Monitorul Oficial nr. 223/03.04.2003

Decizia nr. 687/2001/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru calculatoare portabile

HG nr. 175/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse calculatoare portabile – publicat in Monitorul Oficial nr. 170/26.02.2004

Decizia nr. 688/2001/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru amelioratori pentru sol si substraturi de cultura

HG nr. 176/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse amelioratori de sol și substraturi de cultură – publicat in Monitorul Oficial nr. 169/26.02.2004

Decizia nr. 31/2003/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergenți pentru mașini de spălat vase

HG nr. 253/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergenții pentru mașini de spălat vase – publicat in Monitorul Oficial nr. 185/03.03.2004

Decizia nr. 371/2002/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru textile.

HG nr. 177/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse textile – publicat in Monitorul Oficial nr. 198/05.03.2004

Decizia nr. 739/2002/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru lacuri si vopsele

HG nr. 259/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse vopsele și lacuri utilizate pentru interioare – publicat in Monitorul Oficial nr. 219/12.03.2004

Decizia nr. 740/2002/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat

HG nr. 284/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse saltele de pat – publicat in Monitorul Oficial nr. 225/15.03.2004

Decizia nr. 747/2002/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru lămpi electrice

HG nr. 542/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse lămpi electrice – publicat in Monitorul Oficial nr. 368/27.04.2004

Decizia nr. 523/2001/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergenți universali si detergenți pentru grupuri sanitare

HG nr. 1058/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenți universali și detergenți pentru grupuri sanitare – publicat in Monitorul Oficial nr. 755/19.08.2004

Decizia nr. 607/2001/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergenți de vase pentru spălare manuala

HG nr. 1530/2004 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenți de vase pentru spălare manuală – publicat in Monitorul Oficial nr. 908/06.10.2004

Decizia nr. 741/2002/EC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru hârtie copiativă si hârtie grafică

HG nr. 1894/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse hârtie copiativă și hârtie grafică – publicat in Monitorul Oficial nr. 1111/27.11.2004

Decizia nr. 255/2002/EC privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea eco-etichetei pentru televizoare.

HG nr. 815/2005 CE privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse „ televizoare “ – publicat in Monitorul Oficial nr. 728/11.08.2005.

Decizia nr. 272/2002/EC privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea eco-etichetei pentru materiale rigide de pardoseală

HG nr. 804/2005 CE privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse materiale pentru pardoseli rigide – publicat in Monitorul Oficial nr. 731/11.08.2005.

Decizia nr. 287/2003/EC privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice serviciilor de cazare pentru turiști.

HG nr. 1855/2005 CE privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru serviciile de cazare pentru turiști – publicat in Monitorul Oficial nr.43/18.01.2006.

Decizia nr. 338/2005/EC privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice pentru serviciile de camping

HG nr. 1587/2006 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru serviciile de camping – publicat in Monitorul Oficial nr. 972 /5.12.2006

Anexa 2

Tabelul A.2.1. Valorile medii ale radiației solare

Anexa 3

Date cu privire la Radiația solară necesare pentru dimensionarea colectoarelor solare plane

Fig. A3.1 Dependența coeficienților de multiplicare a radiației directe , si difuze în funcție de unghiul de înclinare a panourilor

Fig. A3.2. Variația radiației directe in funție de unghiul de înclinare

Fig. A3.3. Variația anuală a energiei directe și globale în funcție de unghiul de înclinare, BRAȘOV 2006 – 2009

Tabelul A4.1. Radiația directă în funcție de unghiul de înclinare al panourilor solare plane

Tabelul A4.2. Radiația globală, pe osuprafață orizontală în Brașov