Amenajarea Turistica a Zone Montane din Judetul Hunedoara
INTRODUCERE
În țările europene, dar și în diferite țări ale lumii, problemele referitoare la organizarea științifică a spațiului, la valorificarea tuturor resurselor în profil teritorial, se pun diferit, cu unele particularități ce reflectă condițiile specifice nivelului de dezvoltare, dar în esență ele se situează în ansamblul unor preocupări comune.
Lucrarea de față se dorește a fi un studiu privind potențialul turistic al județului Hunedoara, atât din punct de vedere al valorilor naturale, cât și al celor create de om din cele mai vechi timpuri și până în prezent.
Intenția este de a prezenta, în mare, tot ceea ce zona turistică Hunedoara are mai atractiv, îmbinând elemente istorice, geografice, economice, dar și acele aspecte negative, care prin contribuția lor conduc la diminuarea valorii obiectivelor turistice.
Turismul va deveni o industrie a viitorului și va rămâne, cu siguranță, o „industrie a frumosului”, deoarece el va proteja, conserva și, în același timp, va contribui la amenajarea mediului înconjurător.
În acest context, putem afirma că județul Hunedoara face parte din zonele geografice privilegiate de „mama natură”, dovedind un potențial foarte bogat și variat.
Dezvoltarea și perfecționarea activității turistice în țara noastră se circumscrie în contextul general al dezvoltării și perfecționării întregii activități economico-sociale.
În prezenta lucrare am prezentat strategiile de amenajare turistica și potentialul turistic al zonei montane din România.
Astfel în primul capitol am prezentat noțiunile teoretice cu privire la amenajarea turistică, principiile ce trebuie respectate în vederea amenajărilor turistice precum și strategiile ce trebuie urmate.
Capitolul 2 reprezintă o trecere în revistă a frumuseților dăruite de către natură, județului Hunedoara prezentând relieful diversificat al acestei zone, resursele naturale cât și cele turistice ale zonei, precum și obiectivele care fac turiștii să vină în zona Hunedoara și de ce nu să revină în zonă.
Capitolul se incheie prezentând câteva trasee turistice pe care pasionații de drumeții și nu numai pot să le exploreze cu plăcere.
Capitolul 3 a fost dedicat stațiunii Straja.
Am prezentat stațiunea Straja considerând-o o stațiune reprezentativă pentru zona montană din Hunedoara, întrucât pe de o parte este o stațiune cu resurse naturale importante din punct de vedere turistic, iar pe de altă parte este o stațiune în continuă dezvoltare, investițiile în zonă fiind din ce în ce mai serioase.
Frumusețiile stațiunii, obiectivele turistice dar mai ales construcția unor pârtii de schii moderne precum și a unor instalații de transport pe cablu fac din stațiunea Straja o alternativă mai liniștită a aglomeratolor stațiunii din Valea Prahovei.
CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND AMENAJAREA TURISTICĂ
1.1. Conceptul de amenajare turistică
Prin natura lui, turismul se prezintă ca o activitate economică situată la interferența altor ramuri, ceea ce determină dificultăți în definirea lui.
O reflectare sugestivă a conținutului și complexității activității turistice poate fi redată astfel: “latura sectorului terțiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea și desfășurarea călătoriilor de agrement, recreere, sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese și reuniuni; include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor de consum și servicii ale turiștilor“.
Turismul trebuie adaptat permanent schimbărilor în viața economică și socială confruntată și corelată cu activitatea practică, cu celelalte domenii ale economiei.
Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se așa cum precizează unii autori, într-o ramură a economiei naționale.
În specificul ei, această ramură se integrează în sfera sectorului terțiar și este susținută de conținutul și caracteristicile sale, precum și de comportamentul economic pe care-l manifestă.
Turismul cuprinde în sfera sa de acțiune o serie de activități de natura serviciilor, și anume: furnizarea de informații, comercializarea de vacanțe, efectuarea unor prestații – transport, cazare, alimentație, agrement, tratament etc.
Pentru desfășurarea activității turistice sunt necesare intrări din alte ramuri ca: indirect, industria construcțiilor și a materialelor de construcții, lemn, sticlă, chimie, alimentară etc., și direct cu transporturile, telecomunicațiile, artă, cultură.
Fenomenul turistic este influențat de particularitățile teritoriului, legătură care se manifestă în dublu sens:
– natura specifică teritoriului influențează dimensiunea și intensitatea circulației turistice ca și formele de turism;
-prezența turismului într-o anumit-o zonă stimularea dezvoltarea economică a zonei respective.
Rezultă că amenajarea turistică are ca obiectiv armonizarea intereselor turismului cu cele ale celorlalte activități economice și sociale din teritoriul respectiv, pornind de la o serie de fenomene ca:
-industrializarea și urbanismul;-creșterea duratei timpului liber;-ridicarea nivelului de instruire și civilizație.
Ca scopuri ale amenajării ar putea fi enumerate:
-crearea cadrului necesar dezvoltării turismului și valorificării optime a teritoriului din punct de vedere turistic;-găsirea unor soluții de multiplicare a efectelor turismului în avantajul economiei globale a zonei;
-integrarea programelor de dezvoltare turistică în strategia dezvoltării economico-sociale a teritoriului.
Amenajare turistică a teritoriului reprezintă procesul dinamic și complex de organizare științifică a spațiului turistic,luând în considerare relațiile dintre mediu și colectivitățile umane,respectiv ansamblul factorilor care influențează aceste relații. Totodată amenajarea turistică cuprinde ansamblul elementelor care alcătuiesc activitatea turistică.
Din punct de vedere economic, amenajarea turistică are în vedere o serie de variabile cum ar fi:
aptitudinile naturale ale zonei;
distanța dintre zona de emisie (de origine) a turiștilor și zona de recepție;
potențialul pieței (emisia turistică);
condițiile economice și sociale ale zonei care urmează să fieamenajate;
dimensiunea actuală și/sau proiectată a implantărilor;
competențe decizionale etc.
privite ca acțiuni complexe de organizare a teritoriului, amenajărileturistice:
asigură o exploatare rațională a resurselor;
stimulează dezvoltarea celorlalte ramuri și activități economice într-unperimetru dat;
contribuie la protejarea mediului.
Astfel că amenajarea turistică va ține seamă de verigile pieței turistice și variabilele ce le determină în procesul interacțiunii simultane a cererii cu oferta turistică iar derularea propriu-zisă a acțiunii turistice în funcție de greutatea specifică a deciziei consumatorului în favoarea achizitionării unui anumit produs turistic.
1.2. Principii ale amenajării turistice
Principiile de amenajare turistică sunt:
a. Principiul integrării armonioase a construcțiilor (infrastructură și echipamente turistice) cu condițiile naturale: acest principiu subliniază trei aspecte:
-dotările turistice trebuie să sporească valoarea resurselor existente(naturale sau antropice) prin intermediul unor elemente ca amplasamentul sau arhitectura (fie împreună, fie fiecare în parte;
-dotările turistice trebuie să se subordoneze dominantei dată de condițiile naturale, istorice, etno-folclorice;
-integrarea trebuie să aibă în vedere și legăturile zonei turistice cu celelalte regiuni și chiar cu teritoriul întregii țări.
b. Principiul flexibilității sau al structurilor evolutive: are în vedere necesitatea ca dotările turistice din regiunea care urmează a fi amenajată în acest scop să se prezinte sub forma unui sistem polifuncțional, suplu, transformabil, capabil să se adapteze dinamicii și mutațiilor în structura cererii.
c. Principiul corelării activității principale cu recepția secundară: are în vedere dezvoltarea activităților și respectiv a dotărilor cu caracter recreativ și de agrement, adaptate tuturor tipurilor de turism, mai ales celui modern de tip activ.
d. Principiul interdependenței rețelelor:
-sistemului destinat satisfacerii nevoilor turiștilor trebuie integrat încadrul sistemului de organizare al populației permanente;
-integrarea fluxurilor turistice cu populația din teritoriul amenajat și în context mai larg, cu ansamblul structurilor sociale locale;
-dezvoltarea unor relații de intercondiționare, completare și susținere reciprocă între cele două sisteme, pentru a evita fenomenul derespingere.
e.Principiul funcționalității optime a întregului sistem de rețele:
-structurarea amenajării turistice trebuie să permită turistului accesul ușor, rapid și complet la toate componentele „rețelei turistice”:
rețeaua resurselor naturale și antropice;
rețeaua de activități-servicii (transport, alimentație agrement);
rețeaua unităților de recepție;
rețeaua unităților de infrastructură generală, etc.-amenajarea va fi concepută ca un sistem integrat în interiorul căruia sunt repartizate rațional:
zonele de locuit;
spațiile verzi;
locurile de plimbare;
construcțiile destinate agrementului și divertismentului;
restaurantele;
centrele comerciale.
f. Principiul rentabilității:
– prin natura ei, amenajarea turistică are implicații asupra circulației turistice și asupra dezvoltării economice și sociale a teritoriului supus amenajării, în ansamblul său;
– rentabilitatea trebuie să fie unul din criteriile fundamentale pentru evaluarea unei amenajări turistice cu efecte pozitive asupra celorlalte ramuri și activități prezente în zonă.
Amenajarea turistică a unui teritoriu este o acțiune interdisciplinara – la care contribute economia și organizarea turismului, ecologia, geografia, arhitectura, științele naturii, geologia, sociologia, psihologia ș.a. – care pornește de la studiile de detaliu și se încheie cu retroacțiunea exploatării turistice. Modelarea diferitelor aspecte ale turismului ține seama de complexitatea fenomenului, precum și de numeroșii factori, subiectivi și obiectivi, stimulatori sau restrictivi, dificil de estimat sau de cuantificat. De aceea, uneori se simte nevoia unor aproximații destul de largi, iar alteori se impune acceptarea unor valori medii, care însă pot avea o mare influență asupra concordanței dintre model și realitate.
Iată de ce, amenajarea turistica a unei zone, subzone sau stațiuni turistice trebuie să respecte sau să aibă la bază principiile mai sus enumerate.
Amenajarea și dotarea unei zone turistice se integrează în amplul proces de punere în valoare a unui teritoriu, a resurselor lui. Abordarea acestei acțiuni trebuie realizată într-o viziune sistemică, în cadrul sistemului general al turismului românesc, în strânsă legătură cu celelalte sisteme (politic, social, economic, demografic, natural etc.) cu care se intercondiționează spațial și funcțional, într-un echilibru dinamic.
1.3. Strategii de amenajare turistică
Obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistică sunt:
a) Valorificarea superioară a potențialului turistic
b) Diminuarea sezonalității, urmărind evitarea supraaglomerării temporare a teritoriului dat, respectiv extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări funcționale și exploatabile tot timpul anului
c) Atragerea unui număr mare de turiști români și străini (cu lărgirea ariei geografice de proveniență a turiștilor străini)
d) Sporirea eficienței activității în turism prin practicarea formelor de turism pretabile funcție de condițiile naturale și antropice din fiecare zonă
e) Păstrarea și conservarea mediului înconjurător și a obiectivelor turistice 1. Tipologia strategiilor de amenajare turistică funcție de intervalul de timp:
a) pe termen scurt (1 – 2 ani), apare ca o direcție de moment la tendințele cererii turistice sau ale unor segmente ale cererii cu efecte scontate
b) pe termen mediu (3 – 5 ani), presupune dezvoltarea și modernizarea spațiului deja amenajat
c) pe termen lung, vizează aestinat satisfacerii nevoilor turiștilor trebuie integrat încadrul sistemului de organizare al populației permanente;
-integrarea fluxurilor turistice cu populația din teritoriul amenajat și în context mai larg, cu ansamblul structurilor sociale locale;
-dezvoltarea unor relații de intercondiționare, completare și susținere reciprocă între cele două sisteme, pentru a evita fenomenul derespingere.
e.Principiul funcționalității optime a întregului sistem de rețele:
-structurarea amenajării turistice trebuie să permită turistului accesul ușor, rapid și complet la toate componentele „rețelei turistice”:
rețeaua resurselor naturale și antropice;
rețeaua de activități-servicii (transport, alimentație agrement);
rețeaua unităților de recepție;
rețeaua unităților de infrastructură generală, etc.-amenajarea va fi concepută ca un sistem integrat în interiorul căruia sunt repartizate rațional:
zonele de locuit;
spațiile verzi;
locurile de plimbare;
construcțiile destinate agrementului și divertismentului;
restaurantele;
centrele comerciale.
f. Principiul rentabilității:
– prin natura ei, amenajarea turistică are implicații asupra circulației turistice și asupra dezvoltării economice și sociale a teritoriului supus amenajării, în ansamblul său;
– rentabilitatea trebuie să fie unul din criteriile fundamentale pentru evaluarea unei amenajări turistice cu efecte pozitive asupra celorlalte ramuri și activități prezente în zonă.
Amenajarea turistică a unui teritoriu este o acțiune interdisciplinara – la care contribute economia și organizarea turismului, ecologia, geografia, arhitectura, științele naturii, geologia, sociologia, psihologia ș.a. – care pornește de la studiile de detaliu și se încheie cu retroacțiunea exploatării turistice. Modelarea diferitelor aspecte ale turismului ține seama de complexitatea fenomenului, precum și de numeroșii factori, subiectivi și obiectivi, stimulatori sau restrictivi, dificil de estimat sau de cuantificat. De aceea, uneori se simte nevoia unor aproximații destul de largi, iar alteori se impune acceptarea unor valori medii, care însă pot avea o mare influență asupra concordanței dintre model și realitate.
Iată de ce, amenajarea turistica a unei zone, subzone sau stațiuni turistice trebuie să respecte sau să aibă la bază principiile mai sus enumerate.
Amenajarea și dotarea unei zone turistice se integrează în amplul proces de punere în valoare a unui teritoriu, a resurselor lui. Abordarea acestei acțiuni trebuie realizată într-o viziune sistemică, în cadrul sistemului general al turismului românesc, în strânsă legătură cu celelalte sisteme (politic, social, economic, demografic, natural etc.) cu care se intercondiționează spațial și funcțional, într-un echilibru dinamic.
1.3. Strategii de amenajare turistică
Obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistică sunt:
a) Valorificarea superioară a potențialului turistic
b) Diminuarea sezonalității, urmărind evitarea supraaglomerării temporare a teritoriului dat, respectiv extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări funcționale și exploatabile tot timpul anului
c) Atragerea unui număr mare de turiști români și străini (cu lărgirea ariei geografice de proveniență a turiștilor străini)
d) Sporirea eficienței activității în turism prin practicarea formelor de turism pretabile funcție de condițiile naturale și antropice din fiecare zonă
e) Păstrarea și conservarea mediului înconjurător și a obiectivelor turistice 1. Tipologia strategiilor de amenajare turistică funcție de intervalul de timp:
a) pe termen scurt (1 – 2 ani), apare ca o direcție de moment la tendințele cererii turistice sau ale unor segmente ale cererii cu efecte scontate
b) pe termen mediu (3 – 5 ani), presupune dezvoltarea și modernizarea spațiului deja amenajat
c) pe termen lung, vizează amenajarea unor noi puncte, stațiuni, centre, subzone sau zone turistice moderne, menite să răspundă cererii pe termen lung
2. Strategiile de amenajare turistică se mai pot diferenția funcție de complexitatea dotărilor
a) Strategia de flexibilitate sau a structurilor evolutive presupune permanenta adaptare la cerințele turiștilor astfel că zona turistică, structurile de primire turistice, trebuie amenajate polifuncțional cu efecte pe linia creșterii eficienței valorificării și dezvoltării ofertei turistice
b) Strategia de diferențiere cu accent pe originalitatea construcțiilor turistice și a produselor și serviciilor oferite
c) Strategia de diversificare cu accent pe amplificarea dotărilor și echipamentelor legate de serviciile suplimentare (mijloace de agrement, rețea comercială modernă și diversificată, circuite atractive, excursii variate).
În funcție de dimensiunile și răspândirea în teritoriu a resurselor (mai ales condițiile naturale și bogăția cultural istorică) localizările turistice pot fi:
1) univoce, atunci când implantările sunt legate de existența unui singur obiectiv sau element de atracție turistică, dar cu valoare deosebită. Exemplu: Piramidele, Cascada Niagara, Zidul Chinezesc etc. Amenajările sunt sumare, relativ izolate și în corelație strânsă cu indicele de atractivitate al obiectivului în cauză.
2) plurivoce, atunci când localizarea se integrează într-un ansamblu de condiții care oferă o anumită specificitate. Exemplu: zonă cu monumente de artă, arhitectură, zonă cu izvoare minerale sau ape termale, țărm cu nisip, munte cu zăpadă etc. În aceste cazuri dotările sunt complexe luând forma unor centre turistice sau stațiuni. Exemplu: Călimănești – Căciulata, Olănești.
3) localizări turistice echivoce sunt specifice zonelor turistice relativ omogene cu arie largă de întindere fără o anumită particularitate, dotările sunt numeroase în forme simple și complexe, se urmărește o relație sumară între elementele ofertei (resurse și echipamente). Exemplu: litoralul Mării Negre. În cazul acestor zone decizia de amenajare dominantă este cererea prin: comportamentul de consum, timp de deplasare, cheltuielile efectuate. Soluțiile de amenajare se diferențiază semnificativ și în funcție de natura spațiului geografic. Distingem astfel:
a) amenajarea siturilor balneare sau de litoral
b) amenajarea siturilor montane
c) amenajarea parcurilor și rezervațiilor naturale
d) amenajarea siturilor istorice și arheologice
e) amenajarea stațiunilor termale
f) amenajarea zonelor rurale și amenajarea zonelor periurbane din apropierea orașelor
Amenajarea turistică prezintă o serie de caracteristici de care trebuie să se țină seama în deciziile de amplasare a echipamentelor ca și în dimensionarea acestora:
1) unicitatea prestației, fiecare localizare indiferent de forma sau mărimea ei reprezintă un caz particular, chiar și în cadrul unor arii geoturistice mari și relativ omogene (Marea Mediterană, Munții Alpi), deoarece resursele au o mare varietate de forme de manifestare și parametrii de calitate (condiții de climă, vegetație, faună, monumente istorice), acestea intră în alcătuirea unui produs turistic în proporții diferite. Caracterul de unicitate este accentuat și de condițiile socio-economice diferite pentru fiecare perimetru, precum și de calitatea și diversitatea serviciilor oferite.
2) localizarea turistică se face „la sursă” datorită caracterului rigid, netransferabil al ofertei, stațiunile se amenajează la locul materiei prime, al resurselor (plajă, izvoare, munte) și se dimensionează în funcție de volumul și atractivitatea acestora.
3) localizarea turistică este îndepărtată de piața cumpărătorului. În aceste condiții consumarea produsului turistic presupune deplasarea cererii.
4) polivalența amenajărilor prin dotările și serviciile oferite. Fiecare amenajare turistică este necesar să permită satisfacerea nevoilor unor segmente variate de turiști.
5) amenajările turistice se integrează în tendința de expansiune a terțiarului, în consecință amplasarea lor este favorizată de zonele cu nivel de dezvoltare economico – socială mai ridicată. Amenajarea turistică răspunde cerințelor multiple ce vin dinspre cerere și ofertă dar totdeauna necesită o adecvare la situația concretă a teritoriului , de aceea , amenajarea propriu-zisă va îmbrăca forma unui model abstract , prin care se urmărește optimizarea activităților din sfera turistică și crearea unor relații eficiente între diferitele componente ale sistemului turistic .
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC A JUDEȚULUI HUNEDOARA
La elaborarea strategiei de amenajare a zonelor montane se va avea în vedere în primul rând specificul spațiului montan din fiecare țară în parte , fapt care va trebui coroborat cu performanțele economice ale unei țări și cu o serie de factori sociali care vizeză dimensiunea veniturilor populației și fondul de timp liber . Un rol important îl vor juca și factorii fizico-geografici , dintre care se desprind cu un caracter hotărâtor cei climatici și apoi cei legați de hidrografie și covorul forestier .
Într-un fel va trebui gândită acțiunea de amenajare a muntelui în spațiile intertropicale calde, unde zăpada și domeniile schiabile au atât un caracter sezonier cât și un aspect altimetric profund . Spațiile montane din zona temperată pot beneficia în funcție de expoziția versanților de perioade mai lungi ale sezonului de schii (6-10luni) iar spațiile montane ce se circumscriu zonelor subpolare reci beneficiază de un sezon continuu de schi .
În România există condiții naturale deosebite care au determinat dezvoltarea a 3 stațiuni importante –Poiana Brașov , Sinaia , Predeal – , care concentrează pe un areal de cca. 150 km pătrați 63% din capacitățile de cazare existente în stațiunile montane românești , 70% din totalul pârtiilor amenajate și a instalațiilor mecanice de urcat , 40% din circulația turistică din zona muntoasă , respectiv 52% din sosirile de turiști străini . La acestea se adaugă stațiunea Azuga , cu importante amenajamente de ultima oră.
O altă zonă montană în continuă dezvoltare din punct de vedere turistic este cea de pe aria județului Hunedoara.
Din lanțul Carpaților Meridionali se desprinde Masivul Retezat, cu o suprafață de 800 km pătrați, cu peste treizeci de vârfuri semețe din care: Peleaga 2.509 km, Păpușa 2.502 m, Retezat 2.485 m, atrag numeroși turiști chemați de frumusețea lor inegalabilă. Atracțiile zonei sunt completate de farmecul oferit de salba celor 82 de lacuri glaciare: Bucura, Zanoaga, Taul, Negru, fiind doar câteva din perlele ce împodobesc impunătorul masiv. Unicitatea elementelor biosferei, unicitatea speciilor faunistice și floristice au constituit elementele infinității, în 1935 a Pacului Național Retezat, devenit ulterior Rezervație a Biosferei.
Județul Hunedoara dispune de un potențial turistic excepțional sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ, și reținem în acest sens cel puțin două areale, care prin caracteristicile lor permit și reclamă accederea în patrimoniul universal: Valea Grădiștei-Cioclovina-Sarmisegetusa Ulpia Traiana și Parcul Național Retezat.
Din punct de vedere turistic, județul se constituie într-o unitate teritorială de excepție deoarece dispune de un potențial turistic foarte bogat și extrem de variat. Consecința directă a varietății cadrului natural, pe de o parte, și a îndelungatei și intensei umanizări și activități economico-sociale pe de altă parte – potențialul turistic al județului cuprinde practic, aproape toate resursele și elementele care generează și activează cererea de consum turistic, pentru toate categoriile socio-umane, în tot timpul anului. O simplă comparație cu patrimoniul turistic național permite constatarea că județul Hunedoara posedă un potențial reprezentativ; mai mult, arealul său include câteva obiective unicat, de valoare inestimabilă (vestigiile antice daco-romane, peisajul alpestru din Retezat), cu care România poate și trebuie să se înscrie în universalitatea turistică.
Examinarea literaturii de specialitate, a documentelor locale, precum și cercetările de teren au dus la constatarea că județul Hunedoara dispune de cel puțin 135 obiective turistice majore, din care 60 de factură naturală, 72 de natură antropică și 3 mixte, acestea din urmă fiind reprezentate de stațiunile balneare sau cu potențial balnear (ex.: Călan). Între cele două mari categorii de obiective există un echilibru perfect, deși aparent cele antropice dețin ponderea majoritară: avem însă în vedere că unele componente naturale (climă, hidrografie, vegetație, faună) ori părți ale acestora, precum și unele peisaje (alpine, de pădure, deluroase) sunt ele însele obiective turistice complexe de mare valoare.
2.1. Cadrul general privind amenajarea montană în zona Hunedoara
2.1.1.Așezare
Județul Hunedoara este situat în partea central vestică a țării, zona de îngemănare a Munților Apuseni cu Carpații Meridionali, mărginit la vest de Banat, la sud de Oltenia; județul are un relief predominant muntos și deluros format din șapte masive despărțite de depresiunile Petroșani, Hațeg, Deva și Brad fiind bogat în avuții ale subsolului, în păduri și vestigii ale milenarei noastre istorii.
Din Deva, reședința de județ situată pe cursul mijlociu ale Mureșului, de pe meterezele cetății, simbol al orașului oriunde își îndrepți privirea te întâmpină vârfurile semețe ale munților ca într-un impresionant amfiteatru:
la Nord – Munții Apuseni,
la Est – Munții Sebeșului,
la Sud – Munții Retezat, Parâng și Țarcu,
la Sud-Vest – Munții Poiana Ruscă.
Situarea orașului Deva pe drumul european E68 înlesnește tranzitul turiștilor străini din vest și alte zone de interes turistic ale țării.
Date informative despre județ:
suprafața – 7.025 km2,
populație – 544.396,
populație activă – 290.000,
populație școlară – 104.755,
angajați în industrie – 80.200, conform PAGINII INTERNAȚIONALE – TURISM ED. 1997.
Alături de județele TIMIȘ, ARAD, CARAȘ-SEVERIN, județul HUNEDOARA face parte din regiunea Vest a țării.
2.1.2 Căi și mijloace de acces
Situat în zona central-vestică a țării, în județul Hunedoara, accesul se face deosebit de ușor atât prin circulație rutieră cât și prin circulație feroviară. Lipsa unui aeroport face ca transportul aerian să fie preluat de către aeroporturile din Timișoara, Arad, Sibiu și Cluj.
2.1.3. Circulația rutieră
Principalele căi rutiere de acces în județ sunt: DN 7 sau E 68, care străbate județul de la vest la est și având o lungime de aproximativ 100 km; pe ruta Arad – Alba Iulia, DN 76 și DN 66 sau E 66, care întretaie județul în diagonală de la nord-est la sud-est și are o lungime de aproximativ 200 km pe ruta Oradea-Deva-Petroșani-Târgu Jiu precum și DN 68A care face legătura între Lugoj și Ilia, și DN 68 între Caransebeș și Hațeg.
Toate aceste căi rutiere au fost modernizate sau sunt în curs de modernizare.
Alte căi rutiere sunt drumurile județene și comunale.
2.1.4. Circulația feroviară
În județul Hunedoara, circulația feroviară a scăzut în intensitate, ca de altfel în toată țara, făcând loc circulației rutiere.Principala cale de acces este linia dublă electrificată care străbate județul de la vest la est, mergând aproape paralel cu drumul E 68 pe ruta Zam-Deva-Orăștie. Tot din Deva, pe ruta Simeria-Hațeg-Petroșani există cale ferată electrificată.
Alte căi feroviare sunt pe rutele: Lugoj-Ilia, Oradea-Brad-Deva, Caransebeș-Hațeg, Deva-Hunedoara.
2.1.5 Circulația aeriană
Lipsa unui aeroport în județul Hunedoara face ca traficul aerian să fie aproape inexistent. Deoarece culoarul de zbor este pe ruta Arad-Deva-Hunedoara-Petroșani-București, pe cerul județului se mai văd din când în când avioanele.
În urma unor hotărâri guvernamentale, în următorii 5 ani, statul român, împreună cu un consorțiu de bănci românești și occidentale vor construi în localitatea Aurel Vlaicu (localitate situată în județul Hunedoara, la limita cu județul Alba) – un aeroport. Într-o primă etapă, suprafața aeroportului va fi de 350 ha., iar pista de rulare va fi de 3,5 km. Acest aeroport are drept scop de a deservi județele Hunedoara și Alba, care, în prezent nu dispun de facilități privind transportul aerian.
2.2. Resurse turistice naturale
2.2.1 Relieful
O privire generală pe hartă, ori o examinare de pe înălțimile muntoase ale județului scot în evidență aspectul de golf al teritoriului, format pe Valea Mureșului și a Șteiului, încadrate de munții înalți.
În județul Hunedoara se deosebesc câteva categorii de unități de relief: regiuni muntoase, depresiuni intramontane și culoare depresionare.
Astfel, reies trăsăturile caracteristice ale reliefului, adică: relieful cuprinde 68% regiuni muntoase și 32% suprafețe depresionare, cu caracter colinar. Alte caracteristici ale reliefului sunt: relief în trepte, fragmentat, cu o amplitudine de cca. 180 m – în vestul Văii Mureșului și peste 2.500 m în Munții Retezat și Parâng, unde relieful este accidentat și predominant înalt.
Munții
Masivele muntoase înalte și mijlocii din sudul și sud-estul județului aparțin Carpaților Meridionali, iar munții mijlocii și mici din vest și nord aparțin Carpaților Occidentali.
Regiunea geografică a munților înalți și mijlocii (Munții Retezat, Godeanu, Țarcu, Parâng, Șurianu) este caracterizată printr-un relief foarte diversificat, cu înălțimi de peste 2.000 m, cu modele glaciare, cu o largă dezvoltare a suprafețelor de eroziune (mai bine evidențiate în Godeanu, Retezat, Parâng).
Regiunea geografică a munților mijlocii și mici din vestul și nordul județului aparțin munților Poiana Ruscă și Apuseni și se caracterizează prin cote altimetrice sub 1.000 m, alcătuiți din roci vulcanice.
Din grupa Carpaților Meridionali, între limitele județului sunt cuprinși:
Munții Godeanu apar în relieful structurii teritoriale a județului doar pe o suprafață mai restrânsă, limita județului trecând pe cumpăna de ape dintre râurile Cerna și Râul Mare, între Vârful Paltina (2.152 m) și Vârful Gugu (2.240 m). În acest masiv muntos se disting suprafețe de eroziune: suprafața superioară Borăscu – este bine individualizată în jurul altitudinii de 2.000 m, iar pe latura nordică a masivului se află lacuri glaciare.
Munții Țarcu sunt prezenți pe teritoriul județului doar prin versantul care coboară din Vârful Petrii (2.190 m) și Vârful Petreanu (1.896 m) către Poarta de Fier a Transilvaniei. Despărțirea de Munții Poiana Ruscă se face de către Culoarul Bistrei.
Munții Vâlcan mărginesc județul spre sud, au înălțime mijlocie, o culme largă care atinge în unele locuri înălțimea de 1.800 m (Straja – 1.870 m).
Munții Retezat se află, integral, în limitele județului Hunedoara, fiind încadrați spre est de pitoreasca vale a Râului Mare, iar la sud de Valea Jiului.
Deși modelat de agenții exogeni și erogeni, această impresionantă formațiune muntoasă a reușit să-și păstreze semeția. În cuprinsul său se ridică vârfuri i culmi ce depășesc 2.000 m (Peleaga – 2.505 m, Păpușa – 2.502 m, Retezat – 2.485 m).
Munții Parâng ating cota altimetrică maximă pe plaiurile hunedorene (Parângul Mare – 2.519 m), urmată de vârfurile Cârja – 2.404 m, Mândra – 2.324 m, Coasta lui Rus – 2.306 m.
Munții Șurianu sunt dispuși sub formă de evantai, din culmea Vârfului lui Pătru (2.130 m), spre Valea Mureșului și a Șteiului. Pe culmea de legătură cu Parângul se află vârfurile: Vârful lui Pătru, Șurianu (2.059 m), Steva.
Pe Valea Grădiștei, în regiunea Munților Orăștiei apar în peisaj vestigiile cetăților și fortificațiilor de la Grădiștea de Munte și Fețele Albe, de la Blidaru și Costești, Piatra Roșie și Bănița.Munții Poiana Ruscă au aspect de insulă cristalină cu calcare și roci vulcanice terțiare și sunt înconjurați de culoarul Bistrei, golful Lugojului, defileul Mureșului și depresiunea Hațeg – Mureș. Aceștia au primit un caracter morfologic, care îi evidențiază față de alte masive.
Munții Apuseni sunt prezenți între limitele județului prin partea estică a Munților Zarand, Munții Metaliferi și versanții sudici ai masivului muntos Găina.
Munții Zarand sunt dispuși la vest de culoarul Deva-Ormindea și sunt reprezentați de munceii Malu-Măgureana.
Muntele găina, monument al naturii străjuiește pasul Buceș-Vulcan și leagă depresiunile Brad de Abrud.
Munții Metaliferi, situați între culoarul Deva-Ormindea și între Valea Mureșului și depresiunea Brad sunt caracterizați de un aspect morfologic și peisaje variate, în care se evidențiază zona Săcărâmb. Crestele dominante (Băița, Crăciunești, Bampotoc) au o structură calcaroasă.
Cea mai întinsă zonă depresionară a județului este drenată de Valea Mureșului și afluentul său Șteiul.
Depresiunea Hațeg are aspect de câmpie terasată cu ogoare și livezi, cuprinse între Munții Șurianu, Pasul Merișor, Munții Retezat și Țarcu și până la poarta Șteiului de la Subcetate.
Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi și fragmentat, dar extrem de variat sub aspect geomorfologic. Carpaților Meridionali le aparțin masivele înalte și mijlocii din sudul și sud-estul județului, în timp ce Carpații Occidentali, cuprind masivele mici și mijlocii din vest și nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele alpin (zone întinse din Munții Retezat, Godeanu, Parâng și parțial Țarcu) și cel de pădure (zonele medii și joase din Munții Retezat, Godeanu, Țarcu, Parâng, așa-numitul Podiș dacic din Munții Șureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi și Masivul Găina . Județul Hunedoara dispune și de un relief carstic diversificat (endocarst și exocarst) , marea majoritate a acestor forme dezvoltându-se în roci calcaroase, excepție făcând așa-numitul speudocarst (forme carstice dezvoltate în alte roci decât cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare etc.).
Masivul Godeanu (Gugu) este cuprins cu o suprafață restrânsă pe teritoriul județului. Acest sector al masivului Godeanu este dominat de structuri magmatice și cristaline de vârstă jurasică . Una dintre caracteristicile masivului este reprezentată de întinse suprafețe de eroziune (nivelare), între care cea superioară (Borăscu), netedă ca un podiș, este individualizată în jurul altitudinii de 2000 m . Acest aspect, completat de faptul că acest masiv este alcătuit din roci mai puțin gelive, a motivat apariția unui ansamblu bogat de forme glaciare (văi, circuri etc.)
Munții Țarcu, sunt alcătuiți din structuri sedimentare și magmatice și ocupă o suprafață extrem de restrânsă pe teritoriul județului, prin versantul care coboară spre Poarta de Fier a Transilvaniei.
Munții Vâlcan, situați între munții Godeanu până la defileul Jiului, sunt alcătuiți în principal din roci cristaline și magmatice. Acest masiv muntos este unul cu înălțimi medii și prezintă o culme largă, excepție făcând depresiunea Petroșani, unde există o serie de culmi scurte și versante abrupte.
Munții Retezat, se află în întregime pe teritoriul județului, și sunt delimitați de văile Râului Mare și Jiului, Munții Șureanu și depresiunea Hațegului. Structural, acest masiv muntos este alcătuit din șisturi cristaline, granituri, granodiorite, gnaise și subordonat calcare. Acest masiv concentrează în zona centrală, între 2200 și 1400-1300 m , cele mai complexe forme glaciare (custuri, văi glaciare, praguri, lacuri, morene etc.), din Carpații Meridionali.
Munții Parâng, situați în partea sud-estică, a județului Hunedoara, sunt constituiți din roci metamorfice specifice pânzei getice și unității danubiene (paragnaise, micașisturi, gnaise, calcare cristaline, șisturi sericitoase) sau mai slab metamorfozate (calcare), la care se mai adaugă depozitele terțiare . Partea superioară a masivului are aspectul unei suprafețe înalte (1800-2000 m), dominată de vârfuri de peste 2200 m. Rețeaua hidrografică a condus la apariția unor culmi dispuse în trepte, la conturarea acestui aspect fiind de notat și acțiunea ghețarilor . Relieful glaciar cuprinde două tipuri (carpatic și alpin), specifice unor zone distinct departajate geografic. Calcarele apar în zona nordică , insular și etajat, endocarstul și exocarstul (alcătuit din doline, lapiezuri etc.) acestei zone nefiind obiectul unor studii speo-morfologice sistematice.
Munții Șureanu (sectorul ocupat de județul Hunedoara), sunt delimitați de Munții Parâng, Retezat, depresiunea Hațegului și culoarul Mureșului. Masivul este alcătuit la sud și vest din calcare cristaline și este caracterizat de existența unor suprafețe de eroziune, între care o menționăm pe denumită Râu-Șes, ce ocupă o suprafață extinsă, fiind tăiată de văi adânci . În comparație cu Munții Retezat, glaciațiunea a avut o extensie mai redusă.
Munții Poiana Ruscă (sectorul hunedorean) sunt delimitați la nord de culoarul Mureșului iar la vest de depresiunea Hațegului. Din punct de vedere al constituției geologice, acești munții sunt alcătuiți din formațiuni metamorfice (roci cristaline, calcare și dolomite), magmatice (granodiorite, andezite, piroclastite etc.) și sedimentare (calcare, gresii, conglomerate, marne, nisipuri). Structural, masivul are în centru aspectul unui platou înalt, ferestruit adânc de ape, deosebindu-se mai multe trepte de nivelare ale reliefului.
Munții Apuseni, cuprind pe teritoriul Hunedoara partea estică a Munților Zarandului, Munții Metaliferi și versanții sudici al masivului Găina din cadrul Munților Bihorului.
Munții Metaliferi, dispuși între culoarul Deva-Ormindea și Ampoi, între valea Mureșului și depresiunea Brad, sunt formați din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), fliș cretacic, magmatite și subvulcanice neogene . De remarcat este faptul că o dată cu primul ciclu de sedimentare, se depun calcarele și se formează creasta mediană, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat . Izvoarele minerale existente (Păuliș, Boholt, Hărțăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu Bozeș, Băcâia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice .
Munții Zarand, reprezentați de munceii Malu-Măgureaua, se află la vest de culoarul Deva-Ormindea. Ei se prezintă ca un conglomerat de structuri geologice aparținând sedimentarului (calcare) și cristalinului (roci vulcanice). Arealul carstic de pe teritoriul județului relevă trăsături interesante (peșteri, avene) la acre se adaugă culoare transversale joase, bazine și mici depresiuni de eroziune.
Masivul Găina este constituit din formațiuni cristaline și sedimentare, la care se adaugă un relief carstic, în cuprinsul căruia apar fenomene diverse (chei, peșteri, doline etc.).
Depresiunile
Depresiunile intramontane din județul Hunedoara (Petroșani, Hațeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă, acestea având aspectul unor golfuri.
Depresiunea Petroșani, situată între Munții Retezat și Sebeș la nord, Munții Vâlcan și Parând la sud, localitatea Câmpa la est și Câmpul lui Neag la vest , are o formă triunghiulară și este străbătută de Jiul de Vest și traversată de Jiul de Est. Depresiunea, de origine tectonică, s-a format în paleogen iar umplutura este alcătuită din depozit de diverse vârste (paleogen, neogen, cuaternar). Sub aspect morfologic, margine depresiunii este foarte fragmentată de văi adânci și înguste. Această depresiune reprezintă cea mai închisă depresiune din țară, ce comunică cu zonele învecinate doar prin intermediul defileului Jiului și prin pasul Bănița-Merișor.
Zona depresionară Hațeg-Mureș cuprinde depresiunile Hațegului, Strei-Cerna (Hunedoara) și culoarul Orăștiei.
Depresiunea Hațegului are ca limite Munții Șureanu, pasul Merișor, Munții Retezat și Țarcu și Muții Poiana Ruscă. Această unitate geo-morfologică, alcătuită dintr-un relief deluros (zona nordică) și muncei și dealuri (zona sudică), se prezintă ca și un golf depresionar .
Depresiunea Strei-Cerna (a Hunedoarei), este delimitată de Munții Poiana Ruscă și Șurianu, Valea Mureșului și sectorul ocupat de localitatea Subcetate. Această unitate reprezintă o depresiune colinară cu o serie de piemonturi de eroziune spre bordura montană și de acumulare spre interiorul depresiunii . Pe această structură s-au individualizat terase – propice habitatului uman și în același timp importante căi de comunicație – în marginile depresiunii și în zonele de contact cu structurile montane, apărând bazinete de eroziune, chei și defileuri . Luncile Mureșului, Streiului și Cernei inferioare oferă condiții excelente pentru practicarea agriculturii.
Culoarul Orăștiei este mărginit de Munții Metaliferi și Șureanu și are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terasă și lunci . Defileul Mureșului este cuprins, pe teritoriul județului, între localitățile Deva și Zam, și reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri și bazine.
Depresiunea Brad, ce se dezvoltă în bazinul Crișului Alb, este dominată de un relief colinar, spre sud această depresiune fiind legată de depresiunea Ormindea-Băița, dezvoltată pe formațiuni sedimentar-tortoniene și înconjurată de măguri calcaroase sau vulcanice și culmi .
2.2.2. Clima
Teritoriul județului Hunedoara se încadrează, în proporții egale, în limitele sectoarelor cu climă continental-moderată, al celui cu climă specifică munților înalți și mijlocii și cel al zonelor deluroase.
Complexitatea climaterică este determinată de marea varietate a reliefului.
Iernile sunt moderate, în privința regimului termic și relativ umede. Verile sunt însorite, dar ușor răcoroase.
Temperatura aerului este condiționată de circulația atmosferică din jumătatea vestică și expunerea formelor de relief care determină o diversificare a regimului temperaturilor.
Județul Hunedoara este caracterizat de două dintre etajele climaterice specifice teritoriului României:
Clima de munte, cu opt luni reci și umede și patru luni temperate pe culmile înalte, fapt datorat expunerii versanților circulației aeriene vestice;
Clima continental-moderată de deal (depresiuni și dealuri până la 800 m), cu trei-patru luni reci și umede și opt-nouă luni temperate.
În concluzie, se poate afirma că, clima județului este o particularitate dintre cele mai plăcute și blânde din întreaga tipologie a regimului climatic existent.
Caracteristicile climei se răsfrâng asupra repartiției teritoriale și în timp a potențialului turistic al județului.
Clima județului oscilează în funcție de anotimp. Fără extreme, negative și pozitive, clima este relativ medie. Izotermele de iarnă se încadrează între limitele normale (-5°C, -1°C), iar izotermele de vară sunt între (18°C, 32°C). Pe ansamblu, județul beneficiază de o climă blândă, care favorizează dezvoltarea agriculturii la un nivel mediu.
2.2.3. Hidrografia
Rețeaua hidrografică a județului aparține Bazinului Mureșului, care colectează apele din partea centrală a județului, Bazinului Crișului Alb, care drenează partea de nord și Bazinului Jiului, care colectează apele din partea de sud a județului.
Crișul Alb curge prin depresiunea Brad și străbate județul parcurgând 70 km., cu un bazin de 1.000 km2.
Mureșul, are aproximativ 70 km. pe întinsul județului și un bazin hidrografic de 6.591 km2. cel mai mare debit de apă se consemnează primăvara, urmată de vară și iarnă.
Cei mai importanți afluenți ai Mureșului sunt: Șteiul (92 km.), Geoagiul, Călanul, Cerna.
Pe teritoriul județului sunt numeroase lacuri naturale: Lacul Bucura (10,8 ha), Lacul Zănoaga (cea mai mare adâncime – 29 m), Tăul Custurii (la cea mai ridicată înălțime – 2.270 m), precum și lacurile Florica, Viorica, Ana, Lia, Lacul Gemenelor.
2.2.4. Vegetația
Pădurile de brad, molid, fag, stejar și întinsele pășuni alpine adăpostesc un variat vânat cu blană și pene, care, prin bogăția și diversitatea sa reprezintă o provocare pentru pasionații de trofee cinegetice.
Vegetația este bine reprezentată prin păduri de foioase și rășinoase, care ocupă succesiv etajele altimetrice pe verticală, precum și de vegetație specifică zonelor de luncă și câmpie, aferentă luncilor ce urmează cursurile apelor curgătoare.
2.2.5. Fauna
Fauna județului este una dintre cele mai variate și mai bine reprezentate din tipologia regnului animal caracteristică țării noastre, aici întâlnindu-se majoritatea speciilor de viețuitoare ce trăiesc în regiunea continental-temperată a globului: ursul brun carpatin, râsul carpatin – o subspecie a râsului, întâlnită doar în zona Munților Carpați, lupul, mistrețul, cerbul carpatin – una dintre cele mai splendide exemplare ale grupei cervidelor, vulpea roșie, dar mai ales capra neagră – declarată monument al naturii, o specie pe cale de dispariția în întreaga lume. Ocrotirea acestor inestimabile bogății este realizată, în special, prin declararea Munților Retezat ca rezervație naturală națională.
Avifauna este reprezentată de o mulțime de specii de păsări specifice zonei analizate și care au un rol deosebit de important, alături de speciile de mamifere amintite, în potențialul cinegetic al județului (rațe sălbatice, corbi, șoimi, ulii, acvile de munte – monumente ale naturii s.a.).
Fauna piscicolă este bogată și variată, aici întâlnindu-se specii comune și rare, în funcție de zonele altimetrice. Astfel, în zona muntoasă înaltă putem întâlni păstrăvul curcubeu – exemplar deosebit de căutat si apreciat, specii de crap românesc și oglindă, bibani etc. În zonele de deal putem întâlni lostriță (pe Mureș), scobar, clean, mreană etc.
2.2.6. Apele de suprafață.
Rețeaua hidrografică a județului Hunedoara aparține, în cea mai mare parte, bazinului râului Mureș, și în mai mică măsură, bazinelor hidrografice ale Jiului și Crișului Alb . Rezultat al structurii și varietății reliefului, densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între 0,5 km/km2 și 1,1 km/km2, valorile cele mai ridicate aparținând bazinelor superioare ale Streiului și Jiului de Vest. Rețeaua hidrografică a județului Hunedoara aparține, din punct de vedere al tipului de alimentare, tipului moderat din zăpada scursă superficial și alimentare subterană, cu valori oscilante specifice regiunii munților înalți din sud, culoarului Orăștiei și depresiunii Hațegului, precum și restului zonelor care reprezintă cea mai mare parte a județului .
Mureșul, principala arteră hidrografică a județului, străbate pe o lungime de 105 km, un culoar larg între Munții Șureanu și Poiana Ruscă la sud și Munții Apuseni la nord. Bazinul râului (6591 km2) este asimetric, afluenții de dreapta fiind scurți (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (până la 92 km). Afluenții de stânga importanți sunt: Orăștie sau Apa Orașului (L=47 km), Strei (L=89 km), ce cuprinde câțiva afluenți importanți (Râul Bărbat, Râul Mare, Luncani, Rușor, Șerel, Galbena, Silvașu), Cerna (L=67 km) și Dobra (L=42 km). Printre afluenții dinspre nord, mai importanți sunt Geoagiul (L=34 km) și Călanul (L=20 km).
Debitul mediu multianual al Mureșului, pentru perioada ultimilor 30 de ani, variază între 120 m3/s și 165 m3/s, valorile marcând zona de intrare, respectiv de ieșire a râului de pe teritoriul județului . Volumul maxim scurs pe anotimpuri se produce la sfârșitul primăverii și începutul verii (aprilie-iunie), și cel minim toamna (septembrie-noiembrie). Fenomenele de îngheț (pod de gheață, curgeri de sloiuri, gheață la mal) au o durată medie de 45-50 de zile și se înregistrează în medie pentru 80%-90% din ierni .
Jiul, rezultat al confluenței Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafață a bazinului hidrografic de 1050 km2. Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru bazinul Jiului hunedorean este primăvara , debitul mediu multianual la ieșirea din județ fiind de 20 m3/s . Afluenții cei mai importanți sunt: Taia (L=20 km), Jieț (L=22 km) și Bănița (L=16 km), în timp ce debitul mediu multianual la ieșirea râului din județ fiind de circa 20 m3/s .
Crișul Alb străbate teritoriul județului Hunedoara pe o lungime de 66 km, panta de scurgere fiind diferită în funcție de unitatea morfologică pe care o parcurge (9-25‰ zona montană și 1-2 ‰ zona depresionară joasă). Cei mai importanți afluenți sunt: Valea Satului (L=15 km) și Ribița (L=18 km). Debitul mediu multianual al râului în sectorul marcat de limita județului este de circa 10 m3/s, fenomenele de îngheț având o durată medie de 40 zile și apar în circa 80% din ierni. Relieful Muntilor Poiana Rusca are o serie de caracteristici care ii individualizeaza in ansamblul Carpatilor Romanesti.
Obiective turistice
La Nord de Valea și Lunca Mureșului obiectivele turistice se circumscriu peisajelor de munți mijlocii (Zarand, Metaliferi și Bihor), bine împăduriți, în general cu foioase, precum și celor depresionare și deluroase. Relieful variat, ca urmare a alcătuirii geologice de tip “mozaic“ (relief carstic, relief vulcanic), clima relativ blândă fără excesivități, chiar de adăpost în depresiuni, vegetația forestieră și râurile repezi (cu numeroase cascade) și limpezi reprezintă atracțiile turistice majore.
Ca elemente (obiective) de sine stătătoare se detașează următoarele:
– apele minerale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, termale din stațiunea Vața de Jos, situată în mica depresiune omonimă de pe colinele nordice ale Munților Zarand;
– arborii ocrotiți de la Țebea (gorunul lui Horea și Lean – un exemplar de gorun uriaș);
– relieful calcaros din hotarul așezărilor Băița și Crăciunești unde se detașează peșterile Groapa Lupului, Zidul de Sus, cu splendide formațiuni concreționare de stalactite și stalagmite;
– apele minerale de la Bohot, Șoimuș, Chimindia (toate situate în apropierea municipiului Deva, la nord și la nord-est de acesta);
– Magna Uroi – rezervație geologică și forestieră din apropiere de Simeria;
– văile strâmte de tip “chei“ de pe Crișul Alb (în apropiere de Vața de Jos) și de pe Geoagiu (cheile “Madea“)
– depresiunile și cascadele de la Bulzești, Izvorul Crișului dar mai ales de la Banpotoc;
– apele minerale de la Geoagiu Băi (bicarbonate, calcice, magneziene, slab radioactive, hipotermale), stațiune balneară renumită încă din perioada daco-romană (băile Thermale-Dodonae);
– asociațiile vegetale cu valoare științifică sau socială (plantația de bambus de la Gura Sada și Pădurea Bejan Deva);
– Muntele Găina, pentru portul și obiceiurile populare; resursele cinegetice și ihtiologice bogate și valoroase din pădurile existente, îndeosebi în Munții Zarand și Metaliferi.
La sud de Valea Mureșului, obiectivele turistice naturale sunt mai numeroase și mai diverse având în vedere complexitatea reliefului și implicit a peisajelor. Diferențierile geologice și altimetrice sunt exprimate printr-un registru peisagistic ce include luncile și văile râurilor cu 200-300 m altitudine, apoi depresiunile și culoarele depresionare, inclusiv dealurile de până la 700-800 m apoi masivele muntoase mijlocii, medii și înalte, care înfățișează practic întreaga panoplie de categorii de relief cunoscute (vulcanic, carstic, glaciar). Se remarcă în mod deosebit rama muntoasă din sudul județului unde Munții Retezat (cei mai frumoși din țara noastră), Parâng, Godeanu, Țarcu și chiar Șureanu și Vulcan dețin o arie alpină reprezentativă prin dimensiuni și conținut. Clima, vegetația, fauna, legate cauzal de configurația reliefului, cunosc o mare varietate contribuind în mare măsură de întregirea valorii turistice a peisajelor.
O parte din elementele de sine stătătoare cele mai importante ale județului sunt următoarele:
Dealul Cetății din municipiul Deva declarat monument al naturii (pentru geologie, relief, floră și faună);
Pădurea Chizid de la Hunedoara (50 hectare) are regim de pădure ocrotită;
Pădurea Slivuț de Iângă Hațeg (650 hectare), care cantonează și renumita colonie de zimbrii și alte mamifere valoroase;
Mănăstirea de la Pesteana (rezervație botanică) de la poalele Munților Poiana Ruscă, vestigii ale unui lac pleistocenic colmatat;
Arboretul de castani comestibili de la Râul de Mori;
Poiana cu narcise de la Pui (rezervație botanică);
Parcul dendrologic de la Simeria (rezervație creată în urmă cu 250 ani și întinsă pe o suprafață de 70 hectare);
2.3. Resurse turistice antropice
La nord de Valea Mureșului, cele mai multe obiective se grupează la bordura sudică a Munților Zarand și Metaliferi, precum și în ariile depresionare, ori pe culoarele de vale.
2.3.1.Muzee și case memoriale
La depresiunile nordice, Brad-Halmagiu, pe Crișul Alb și văile afluente se remarcă
–Casa Memorială din satul Crișan, unde s-a născut țăranul iobag Crișan, conducător al Răscoalei Muzeul geologic (supranumit și Muzeul Aurului), care prezintă valoroase eșantioane mineralogice conținând zăcăminte aurifere:din 1874.
2.3.2. Vestigii și monumente istorice
-Monumentele comemorative de la Baia de Criș și Țebea – ambele evocând pe vestitul luptător Avram Iancu,
-Monumentele de arhitectură religioasă de la Ribița, Mesteacăn și Crișcior (sec. XIV-XV),
-Ruinele vechilor așezări la Cigmău (Germisara),
-Punctul arheologic de la Turdaș unde sunt prezente dovezi de locuire daco-romane,
-Ruinele feudale de la Branisca sec. XIV-XVI unde în parcul fostului castel se află o serie de piese antice aduse de la Micia și Sarmisegetusa,
-Ruinele fostului castru roman de la Ilia,
-Monumentul de arhitectură de la Gurasada (sec. XIII),
-Ruinele Castelului Medieval sec. XVIII și elemente etnofolclorice port popular) de la Zam.
În această parte a județului o serie de așezări sunt evocate ca și locuri istorice de rezonanță cum sunt: Crișan, Șoimuș, Brad, Țebea, Mihăileni, Buces, Baia de Criș.
La sud de Valea Mureșului, obiectivele sunt mult mai numeroase și acoperă, firesc, un registru valoric mai bogat. Cele mai importante sunt: muzeul memorial Aurel Vlaicu amenajat în casa pionierului aviației mondiale, din satul omonim fost Bintinți; muzeul etnografic, ruinele fortificației medievale sec. XV și monumentul de arhitectură religioasă sec. XVI din Orăștie; vestigiile dacice din Valea Grădiștei (Munții Orăștiei). Aici, în platoul Luncanilor, de o parte și de alta a văii Grădiștea într-o arie cuprinsă între Costești și Grădiștea Muncelului ( la 18-31 km de Orăștie) se afă un adevărat muzeu în aer liber unde “obiectivele“ sunt vestigiile militare, laice și religioase ale “primului stat dac centralizat independent“, care a cunoscut o puternică dezvoltare în sec I î.e.n. – I e.n., sub Burebista și Decebal. Construcțiile, fortificațiile, sanctuarele de la Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Grădiștea Muncelului precum și ruinele fostei capitale Sarmisegetusa Regia sunt deosebit de remarcabile și impresionante.
2.3.3. Biserici și mănăstiri
La poalele vestice ale Munților Șurianu, spre Valea Streiului se remarcă ruinele unei așezări românești și o biserică veche din lemn, de la Santamaria de Piatră. Monumentele de arhitectură religioasă de la strei (datată aproximativ 1300) și Strei-Sângeorziu (aici se află unul din cele mai vechi monumente de arhitectură religioasă din țară, ridicat se pare în secolul XI și pictat în frescă în sec. XIV-XV).
În lungul Mureșului, către vest, câteva obiective valoroase sunt cele de:
Mintia (castel, monument de arhitectură) din sec. XVII renovat după 1836,
Vețel, ruinele unei puternice așezări romane,
Lesnic, vestigii antice.
La poalele estice ale Munților Poiana Ruscă, pe cursul inferior al Cernei se află municipiul Hunedoara – al doilea centru siderurgic al țării. Cele mai de seamă obiective turistice sunt Castelul Corvineștilor (Huniazilor) – cel mai important monument laic în stil gotic din România, ridicat în secolul XV și Muzeul de Artă Medievală.
Depresiunea Hațegului – nucleul Daciei Romane – exercită o puternică atracție turistică. În sud-vestul orașului se poate vedea încă amfiteatrul (5000 locuri), ruinele unor temple, apeducte etc.
La sud de orașul Hațeg se află comuna Santamaria-Orlea cu două obiective valoroase – un castel în stil baroc și monumentul de arhitectură religioasă în stil romanic.
Pe șoseaua ce duce de la Hațeg în depresiunea Petroșani punctele de atracție turistică mai importante sunt:
Subcetate, ruinele unei fortificații medievale,
Livadia, Crivadia și Banița – ruine și fortificații antice și medievale.
În municipiul Petroșani reținem prezența muzeului Mineritului înființat în 1961.
2.4. Delimitarea zonelor turistice
Aplicând la județul Hunedoara principiile și metodologia abordate în zonarea turistică generală, precum și la întocmirea hărții turistice a României, au putut fi determinate principalele unități teritorial-turistice, precum și categoriile taxonomice. Unitățile și categoriile determinate potrivit ordinului de mărime sunt următoarele 3 zone turistice: “RETEZAT-PARÂNG“, “HAȚEG-GRĂDIȘTEA“, “MUNȚII APUSENI“ și 2 areale turistice independente: “ȚINUTUL PĂDURENILOR“, “MUREȘ-STREI“, 2 centre turistice, 9 localități turistice, 67 puncte turistice.
1. Zona turistică “RETEZAT-PARÂNG“, cuprinde treimea sudică a județului și include ca unități subordonate 6 arii turistice (Retezat, Parâng, Vulcan, Godeanu, Țarcu și Depresiunea Petroșani), 3 localități turistice (Petroșani, Lupeni, Vâlcan) și 2 puncte turistice (Iscroni și Câmpu lui Neag).
Această zonă, este o zonă muntoasă prin definiție cu un potențial remarcabil și care favorizează concretizarea a 10 forme de turism (de odihnă, itinerant, sejur lung și scurt, drumeție, alpinism, sporturi de vară, de iarnă, picnic, cunoaștere).
2. Zona turistică “HAȚEG-GRĂDIȘTEA“, cuprinde o bună parte din centrul și estul județului și este alcătuită din 2 arii de sine stătătoare (ambele de interes foarte mare), Țara Hațegului și rezervația Grădiștea-Cioclovina (numită și zona “Cetățile dacice“). Este o zonă cu un conținut complex unde elementele cadrului natural se îmbină armonios cu obiectivele antropice, aici fiind favorizate următoarele forme de turism: turism itinerant și de odihnă, dar în cel mai înalt grad turismul de cunoaștere.
3. Zona turistică “MUNȚII APUSENI“, cuprinde treimea nordică a județului și este formată din două arii (“Brad-Bihor“ – de interes mare, “Zarand-Metaliferi“ – de interes “mediu“) care includ un centru turistic (stațiunea Vața de Jos) o localitate turistică (Brad) și 9 puncte turistice. De fapt aceasta face parte din marea zonă a Munților Apuseni, unde specificul este dat de relieful carstic și vulcanic, pe de o parte și de obiectivele de factură istorică și etnofolclorică, pe de altă parte.
În această zonă se concretizează 3 forme de turism (de odihnă, balnear și itinerant) precum și majoritatea formelor deja practicate.
4. Arealul turistic “ȚINUTUL PĂDURENILOR“, include de fapt sectorul hunedorean al Munților Poiana Ruscă. Unitatea efectivă a acestui areal rezultă din omniprezența a două elemente: relieful montan și caracteristicile etnofolclorice. Acest areal favorizează în bune condiții turismul itinerant.
5. Arealul turistic “MUREȘ-STREI“, este cel mai complex și mai eterogen. Acest areal cuprinde un centru turistic (stațiunea Geoagiu-Băi), 5 localități turistice (Deva, Hunedoara, Călan, Simeria, Orăștie) și 21 puncte turistice, incluzând de fapt Culoarul Mureșului și Valea Streiului Inferior. Specificul arealului este dat de diversitatea obiectivelor, (antropice). Sunt favorizate toate formele de turism – arealul – putând căpăta statutul de centru polarizator al turismului hunedorean.
Varietatea reliefului însoțit de climă, face posibil toate formele de turism practicabil în județ. Astfel, turismul de agrement, odihnă, cunoaștere, itinerant, tratament, sejur lung și scurt, alpinism, sporturi de vară, de iarnă nelipsind nici turismul rural și agroturismul sunt majoritatea motivațiilor turistice pe care se fundamentează cererea turistică.
2.5. Trasee turistice din județul Hunedoara
Turistului care poposește în județ i se deschid numeroase trasee turistice cu monumente de referință:
● Deva-Simeria;
Dealul Cetății ce adăpostește construcția medievală atestată din anul 1269 și rezervația botanică ce se întinde pe o suprafață de 30 hectare;
Castelul Bethlen, cunoscut și sub numele de Magna Curia, clădire ridicată în secolul al XVI-lea în stilul renașterii, cu elemente de baroc, ce găzduiește în prezent Muzeul Civilizației Dacice și Romane;
Biserica și Claustrul Mănăstirii Franciscanilor, ridicate în stil baroc;
-Palatul Prefecturii, construcție terminată în anul 1890, în stilul renașterii germane;
-Campingul Strei, pe cursul inferior al Streiului, ramnificație de pe DN 7 între Simeria Veche și Simeria cu moderne dotări de cazare, masă și divertisment.
● Hunedoara
-Castelul Corvineștilor atestat documentar în 1409, când a fost dăruit de regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei lui Voicu, tatăl lui Iancu de Hunedoara pentru fapte de arme deosebite. Destinat inițial scopurilor militare, acesta este transformat de Iancu de Hunedoara, între anii 1446-1453, în castel cu destinație civilă. Construit în mai multe etape, castelul îmbină stilul gotic, cu elemente ale Renașterii și barocului, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente românești și din spațiul sud-est european.
-Biserica cu hramul Sf. Nicolae, construcție ridicată în secolul al XIII-lea, și refăcută în secolul al XV-lea.
● Orăștie
-Biserica Ortodoxă, ridicată în perioada interbelică
-Monumentul Palia de la Orăștie,
-Bustul Regelul Decebal,
-Muzeul etnografic, cu piese de artă populară din ținutul Orăștiei,
-Cetatea de la Costești, aflată pe malul stâng al apei, la o înălțime de 561 m, fostă reședință regală,
-Cetatea Blidaru, la sud de Costești, pe o înălțime de 705 m, cu funcție militară în perioada regilor daci,
-Sarmisegetusa Regia, aflată la Grăsiștea de Munte, la 950 m altitudine capitala regilor Burebista și Decebal, cunoscută ca Muntele Sfânt al Dacilor.
● Hațeg-Călan
-Sarmisegetusa-Ulpia Traiana Augusta fosta capitală a Daciei Romane, ce cuprinde ruine ale Amfiteatrului, Palatului Augustarilor, Templul Liber și Libera.
-Mănăstirea Prislop, ridicată de călugărul Nicodim la 1400,
-Castelul Santamaria Orlea, ridicat în secolul al XVIII-lea de familia Conde, azi han.
● Brad
-Muzeul Aurului, ce deține cea mai mare colecție din Europa de minereuri auro-argintifere și una din cele mai mari colecții de pietre semiprețioase din lume,
-Complexul Memorial Țebea, cu gorunul lui Horea, mormintele lui Avram Iancu și ale tribunilor săi,
-Casa Memorială și Mănăstirea Crișan, comuna Ribita.
CAPITOLUL 3
AMENAJAREA TURISTICĂ A STAȚIUNII STRAJA
3.1. Scurt istoric
Stațiunea turistică Straja este localizată în județul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munților Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni. Prima datare a localității Lupeni este făcută în urmă cu 350 de ani. Pe atunci, principala ocupație a locuitorilor acestor zone era creșterea animalelor și vânătoarea. Începând cu secolul al 19-lea, odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, această zonă a fost intens colonizată, Lupeniul devenind un puternic centru industrial carbonifer al României. În acest oraș se află cea mai mare mină subterană din sud-estul Europei, Exploatarea Minieră Lupeni. Huila extrasă de aici este de cea mai bună calitate, având o putere calorică de până la 9000 kilo-calorii.
Straja este o stațiune montană din Județul Hunedoara, situată în apropierea municipiului Lupeni, la o altitudine de 1445 m, în mijlocul Munților Vâlcan. Complexul Straja a fost declarat stațiune turistică locală abia târziu, în anul 2002. În Straja sunt amenajate 7 pârtii de ski, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu. Patru dintre acestea beneficiază și de instalație de nocturnă, aceasta făcând posibilă utilizarea pârtiilor pană seara târziu. Stațiunea dispunde de suficiente locuri de cazare în cele peste 300 de cabane, pensiuni și vile construite recent.Stațiunea Straja este cautată de turiști în special vara pentru drumeții și odihnă, iar iarna pentru toate sporturile zăpezii, zbuciumul și bucuria pe care o provoacă sărbătorile de sfârșit de an dar și zăpada care cade din belșug în acestă zonă muntoasă.
Deși construită “din bucăți”, într-un stil oarecum balcanic, stațiunea turistică Straja a devenit, deja de câțiva ani buni, una dintre cele mai atractive destinații de vacanță, pentru mii de români și, fapt absolut îmbucurător, deja și pentru mulți turiști străini. Puțini sunt însă aceia care știu că, până să ajungă aici, Straja a trecut prin numeroase transformări, prin investiții enorme și a avut nevoie de construirea unei imagini care să-i contureze statutul de destinație turistică atractivă.Stațiunea din munții Vâlcanului este una dintre cele mai căutate din Sud- Vestul țării. În Straja există acum peste 100 de cabane, însumând 1313 locuri clasificate și alte 400 în curs de clasificare, după toate normele în domeniu impuse de Ministerul Turismului. Tot aici sunt amenajate 8 pârtii de schi pentru toate categoriile de dificultate, toate dotate cu instalații de teleschi iar unele dintre acestea cu instalații de nocturnă.
De curând, în Straja a fost deschisă cea mai mare pârtie continuă din Valea Jiului, pârtia Sub Telescaun, în lungime de peste 3000 de metri. Iar ambițiile oamenilor care se ocupă de dezvoltarea acestei stațiuni nu se opresc aici.
În anul 2007 și la Straja au început investiții masive derulate prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în cadrul programului național “Schi în România”. Peste 100 de miliarde de lei vechi au fost deja investiți în amenajarea pârtiilor din stațiune, în construirea unui lac de acumulare care să rezolve problema apei potabile atât pentru deservirea punctelor de cazare cât și pentru alimentarea tunurilor de zăpadă deja achiziționate (unele fiind funcționale din acest sezon), dar și pentru achiziționarea unei noi instalații de telescaun care va asigura transportul turiștilor până sus, pe vârful Straja.
În situația actuală din România când anumite stațiuni de schi sunt deja bine implementate și în anumite perioade în timpul iernii este aproape imposibil să găsești o cameră liberă în vecinătate în județul Hunedoara turismul de schi este concentrat în Valea Jiului.
Stațiunea Straja s-a dezvoltat în cadrul Programului Național Super-Schi. Planul General al stațiunii Straja a fost pregătit de către unii dintre cei mai buni specialiști internaționali. Straja are cea mai lungă pârtie de schi din România, infrastructura și drumurile au fost modernizate iar spațiile de cazare au fost îmbunătățite. Mii de turiști vizitează Straja în sezonul de iarnă; stațiunea de schi atingând acum capacitatea maximă.
În timp ce investițiile sunt necesare atât în actualizarea cât și în construirea facilităților de cazare este de asemenea important de amintit că stațiunile Românești și implicit Straja sunt incapabile să intre în competiție cu stațiunile internaționale din alte părți ale Europei pur și simplu din cauza înălțimii munților și a lungimii/dificultății pârtiilor. Prin urmare, potențialul pentru o dezvoltare viitoare este limitat. .
Dezvoltarea viitoare ar trebui să se axeze în a oferi trasee speciale. Ar trebui modernizate facilitățile și serviciile pentru a oferi o experiență montană înalt calitativă. O agenție centrală de informație și rezervare ar putea fi stabilită (înființată). Aceste dezvoltări viitoare trebuie să existe în contextul constrângerilor de mediu ale Parcului Național.
Acces
Dinspre Petroșani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN 66, la intersecția de la Livezeni se urmează pe DN 66A indicatorul "Lupeni''.După cca 20 km, în Lupeni, în zona cartierului Braia, se urmează indicatorul "Straja" și, pe "Drumul Crucii" (asfaltat în totalitate), după aproximativ 7 km, se ajunge în stațiunea montană Straja.
În prezent, accesul în stațiunea Straja este posibil datorită finalizării unei investiții în asfaltarea drumului de acces Lupeni – Straja (9 km), cu toate că, în sezonul de iarnă, asaltul turiștilor asupra stațiunii duce deseori la ambuteiaje auto. Pentru a evita acest disconfort e bine să știți că în Straja se poate ajunge și cu telescaunul, al cărui punct de plecare se află la mai puțin de doi kilometri de centrul municipiului Lupeni.
De la capatul de sus al teleschiului, aflat la 1.725 m, poti urca in cateva minute pe Varful Mutu, varf care iarna e acoperit de enorme cantitati de zapada viscolita. Este posibil ca aceasta statiune sa fie cea mai potrivita destinatie pentru cei care se gandesc sa inceapa practicarea skiului.
Pentru a ajunge în Stațiunea Straja pot fi urmate mai multe trasee, însă turiștii care vor să viziteze complexul turistic vor trebui să ajungă în primul rând în orașul Lupeni. Cu mașina se poate ajunge dinspre Petroșani, pe drumul național 66A. Cu trenul se poate ajunge până în gara din Lupeni, apoi mai sunt aproximativ 3 km pană la telescaun sau aproximativ 10 km până în complexul turistic Straja.
În zona de agrement Brăița, există o parcare păzită, unde se poate lăsa mașina și, cu ajutorul telescaunului, un mijloc de transport rapid și sigur, se poate ajunge în Straja.
3.2. Amenajări pentru schi
Pârtiile de ski Straja se găsește in Munții Vâlcanului, lângă vârful cu același nume. Un loc de vis aflat în afara principalelor rute turistice ale patriei noastre. Fiind așezate pe un versant nordic din grupa de Munți Retezat – Godeanu, pârtiile au zăpadă din noiembrie până în aprilie. Datorită numărului mare de pârtii și a dispunerii lor diferite pe verticala muntelui, la Straja se poate skia chiar și în condiții meteo dificile. Însă dacă ai noroc de vreme frumoasă, te vei putea bucura de o priveliște splendidă spre Munții Retezat, munți care își întind una dintre culmile principale până aproape de Uricani.
Caracteristicile pârtiilor existente în stațiunea Straja
Sursa: www.skistraja.ro
În Straja sunt amenajate 7 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu (teleschi). Patru dintre acestea beneficiază și de instalație de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreținute cu ajutorul a 5 utilaje de bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menține în condiții cât mai bune de schi. Prin cele 7 pârtii de schi, stațiunea Straja însumează aproximativ 13 km de domeniu schiabil. Din aceștia, 4 km vor fi acoperiți cu zăpadă artificială din acest sezon (2012-2013), urmând ca sezonul viitor, odată cu finalizarea investiției, pârtiile din Straja să fie acoperite în proporție de 100% cu zăpadă.
3.3. Obiective turistice
Nu doar practicarea sporturilor de iarnă sunt, astăzi, punctele de atracție din stațiunea Straja. Aici se află o serie de alte obiective demne de a fi văzute. Iar ceea ce este și mai interesant este că fiecare dintre aceste obiective are o poveste aparte. O poveste de viață, o poveste de suflet.
Una dintre acestea este și cea a imensei “Cruci a Eroilor” ridicată la Straja după modelul celei din Caraiman. Legenda spune că, în timpul Primului Război Mondial, un batalion întreg de armată a dispărut fără urmă în acești munți. Tot legenda mai spune că, de atunci, an după an, pe muntele Straja cel puțin un om își pierdea viața.
La Cabana Montană în anul 1996 s-a aprins într-o seară lumina într-o încăpere, becul s-a ars, iar flama facută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turiști,însă la ceva timp al doilea incident de acest fel a avut loc, o altă cruce apărând pe un alt bec – acest bec poate fi văzut la schitul Straja.
Așa s-a hotărât ridicarea unei cruci, în memoria eroilor neamului. Imediat după construirea crucii, inițiatorul acestui proiect, Emil Părău, a hotărât împreună cu Episcopia Aradului să ridice un Schit langă Cruce care să aducă piosenie locului. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereții căruia este pictat în întregime Calendarul Bisericesc și scene din Vechiul și Noul Testament.În fiecare an, în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale, are loc în Straja ''Drumul Crucii''.
Această cruce monument a fost dedicată oștasilor romani căzuti în Primul Război Mondial, precum și turiștilor ce și-au pierdut viața în masivul Straja de-a lungul anilor. O cruce asemănătoare, dar cu dimensiuni mult mai mari, veți întâlni și în Munții Bucegi și anume, Crucea Eroilor Neamului.
Ca obiectiv turistic în stațiune mai puteți vizita Schitul Straja.
Locul pe care a fost ridicat acest Schit a fost sfințit pe data de 21 Mai 1991, ziua în care sunt sărbătoriți de către ortodocsi, Sfinții Împărați Constantin si Elena. Construcția a fost ridicată foarte repede, biserica fiind sfințită pe data de 23 octombrie a aceluiași an.
Tot printre punctele de atracție ale stațiunii Straja se numără ursul Baloo, devenit deja un “cetățean de onoare” al stațiunii. Ursul Baloo a fost crescut de veteranul cabanierilor de la Straja, Martin Domokos, de mai bine de un deceniu și a devenit un simbol al stațiunii și un prieten al copiilor.
Dincolo de înghesuiala construcțiilor, toate aceste lucruri au făcut ca, deja de ani buni, Straja să devină una din cele mai apreciate destinații turistice din România.
Peste 25 de kilometri de coborare vor fi amenajati pe Valea Jiului, la Straja. Consiliul Local din Lupeni a inceput investitii de anvergura, pentru a uni si moderniza cele sapte partii existente intr-una singura.Proiectul de 200 de milioane de lei este finantat din bani europeni si de la bugetul de stat, prin programul National „Schi in Carpati".
Lucrul a început de la modernizarea pârtiilor, care coboară până în orașului Lupeni, la stația de plecare a telescaunului.Apoi se va construi un lac artificial chiar în vârful muntelui, din care se vor alimenta tunurile de zăpadă.Pentru ca apa să nu înghețe pe fundul lacului, câteva turbine uriașe o vor menține în mișcare, iar instalațiile de zăpadă artificială vor fi controlate de un calculator.
Pârtiile ar trebui să lege la final Vârful Straja de orașele Vulcan și Lupeni pe o distanța de peste 25 de kilometri. Mai mult, din Lupeni și până în Straja va funcționa și o telegondolă.Unii văd deja proiectul finalizat. Un investitor care deține mai multe pârtii din zona a cheluit deja 500.000 euro pe instalații pentru zăpada artificială și nocturne. Când proiectul va fi gata, autoritățile estimează că și locurile de cazare se vor dubla fără de cele existente acum și vor ajunge la 4.500.
Pe langă atracția turistică de care se bucură, masivul Straja este renumit și pentru încărcătura istorică și religioasă a locului. De altfel, denumirea de Straja are semnificație istorică. În acest loc, în Primul Război Mondial, au murit peste 800 de soldați, o parte din ei fiind înmormântați în cimitirul eroilor din Lupeni.
Stațiunea turistică Straja mai este de asemenea cunoscută și datorită procesiunii "Drumul Crucii", organizată în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale, pe distanța dintre Cimitirul Eroilor și Schitul Straja.
Din 1999 se reface drumul parcurs de Mântuitorul Isus Hristos, cu cele 14 popasuri, pe un traseu de 10 km. La fiecare dintre acestea există câte un basorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul Său către muntele Golgota. La fiecare basorelief soborul de preoți care participă la procesiune se oprește pentru a se ruga, citind din Cartea Sfântă cele 12 Evanghelii.
An de an, circa 4000 de persoane și 20 de preoți participă la procesiunea Drumului Crucii din Straja, ducând pe umeri o cruce în mărime naturală, sculptată cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastrată în ea o bucată din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime și 2,20 m lățime; ea străjuiește altarul Schitului timp de un an de zile, apoi – anul următor, tot în Vinerea Mare – este coborâtă la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusă la Straja.
În stațiunea Straja are loc, în fiecare an, la data de 24 iunie, Nedeia Sânzienelor, sărbătoare legată de cultul recoltei, al vegetației și al fecundității. Se organizează astfel o nedeie câmpenească, una dintre cele mai frumoase datini păstrate, în mod autentic, în această zonă a țării. Pe timpuri, localnicii din cătunele de munte ale Văii Jiului își dădeau întâlnire pe coama muntelui cu frații lor din Gorj.
Atracția sărbătorii o reprezintă concursul de cai, în cadrul căruia călăreții trebuie să poarte, în mod obligatoriu, straie populare românești autentice, specifice zonei din care provine. Conform unei tradiții de sute de ani, flăcăii din cătunele de munte, proprietari de turme de oi, se întrec pe un traseu greoi, în munți, călare pe cei mai de seamă armăsari, marea lor majoritate făcând față cu brio provocărilor impuse de traseu.
3.4. Propuneri de amenajare a stațiunii Straja
În stațiunea Straja chiar dacă în ultimii ani s-a investit în zonă, este nevoie de o strategie de amenajare și dezvoltare pe termen lung. Stațiunea alături de celelalte statiuni din zonă și amintim Rusu, Rânca, etc. trebuie să devină o alternativă a zonei Valea Prahovei.
Atuurile stațiunii Straja sunt relieful mult mai permisiv decât în celelalte zone și liniștea oferită cu mult peste mult prea aglomerata Valea Prahovei. În schimb ar trebui dezvoltate și alte tipuri de turism în zona în afară de cel montan.
Astfel în Straja în fiecare an se desfășoară „Serbările Zăpezii” cel mai important eveniment de acest gen din zonă.În cadrul acestui eveniment au loc concursuri, baluri mascate, concursuri între parapantiști dar și o inedită întrecere de schi. „Cupa veteranilor”, evenimentul, care îmbină tradiția cu serbările zăpezii și buna dispoziție cu performanța sportivă este găzduit în stațiunea din Valea Jiului, în organizarea Asociației Sportive Comexim R Lupeni și a Asociației Sportivilor Veterani Lupeni – Hunedoara de 41 de ani.
Acest eveniment este susținut financiar de către Cabana Montana una din cele mai vechi pensiuni din zonă. Acest eveniment prezintă importanță deoarece în perioada desfășurării lui stațiunea se bucură de foarte mulți turiști și implicit de publicitate.
Un alt eveniment găzduit de Straja este Nedeia Sanzienelor, sărbătoare care are o tradiție de peste 540 de ani.
Această sărbătoare e legată de cultul recoltei, al vegetației și al fecundității și păstrează în ea un amestec fascinant de creștinism, păgânism și vrajitorie. Legendele spun ca Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă și dau puteri deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Floarea numită ca și sărbătoarea – Sânziană sau Drăgaică – este galbenă sau albă și se spune că înflorește chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care – cred femeile bătrâne de la țară – toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacă mai sunt și descântate, puterile plantelor sporesc.
Și în perioada acestui eveniment numărul turiștilor este foarte mare.
Am prezentat aceste două evenimente întrucât prezintă o modalitate de promovare a statiunii, iar după părerea noastră este și o modalitate de diversificare a tipului de turism practicat în zonă.
Pe lângă turismul montan în stațiunea Straja se poate dezvolta un turism ecumenic, schitul Straja și crucea ridicată în memoria Eroilor Neamului. Totodată așa cum am prezentat mai sus se poate dezvolta un turism folcloric bazat pe prezentarea datinilor și obiceiurilor foarte bine păstrate în această zonă, precum și agroturismul.Zona Straja poate fi valorificată și din punct de vedere agroturistic, existând posibilitatea de a prezenta frumoasele obiceiuri ale transhumanței.
În schimb pentru a putea diversifica tipurile de turism este nevoie de dezvoltarea infrastructurii generale și turistice, stațiunea Straja nebeneficiind de hoteluri sau pensiuni de mare anvergură și nici de unități de cazare de 4 sau 5 stele.
În concluzie pentru a putea fi o optiune pentru turistii care considera Valea Prahovei prea aglomerată. Dezvoltarea infrastructurii și aici putem vorbi de căi de acces, unități de cazare, transportpe cablu, pârtii, coroborată cu reliful și frumusețiile zonei ar face din Straja una dincele mai frumoase stațiuni montane din Europa.
Concluzii și propuneri
În scopul unei valorificării superioare a potențialului turistic al județului Hunedoara este necesară luare unor măsuri cu caracter concret:
Crearea și promovarea unor programe turistice cu temă „Folclor și Etnografie Ardelenească” care să fructifice tradițiile, obiceiurile, istoria evoluției poporului român pe aceste meleaguri prin organizarea de seminarii, târguri și expoziții, spectacole, parade ale portului popular;
În municipiul Deva, promovare a turismului de afaceri, având în vedere faptul; că acest oraș este un centru important din punct de vedere turistic, economic, dar și social pentru România;
Introducerea în programele turistice a unor tururi ale orașului, dar și ale județului;
Crearea unui produs turistic „Biserici și Catedrale din județul Hunedoara” care să pună în valoare bogăția spirituală a județului;
Evidențierea prin intermediul unor studii aprofundate și apoi printr-o publicitate puternică a Castelului Corvineștilor din Hunedoara, precum și a ruinelor fostei capitale a Daciei Romane – Sarmizegetusa Ulpia Traiana;
Realizarea unei campanii publicitare care să reaprindă interesul pentru complexul memorial țebea, Gorunul lui Horia, mormintele lui Avram Iancu și străbunilor săi;
Promovarea prin pliante, mass-media a cetăților dacice de la Costești și Blidaru;
Promovare a turismului speologic la Cioclovina datorită caracteristicilor aparte ale peșterii din această localitate, dar și particularităților zonei;
În ceea ce privește stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, realizarea unei campanii publicitare care să reașeze în circuitul turistic cel puțin la nivelul anului 1989, prin remodernizarea bazinelor și piscinelor, precum și a bazelor de tratament.
În ceea ce privește produsul turistic oferit de județul Hunedoara, modalități prin care se modernizează strategia promoțională trebuie să aibă în vedere și să evidențieze, prin mijloace specifice, larga paletă de atribute peisagistice, curative, destindere, odihnă, arhitectonice, prin care se caracterizează complexitatea ofertei turistice din zonă.
Calitățile turismului balnear trebuie evidențiate prin sublinierea vechimii acestuia în România și zonă, efecte deosebit de apreciate de-a lungul timpului.
În ceea ce privește produsul turistic format din itinerare, orașe, fundamentarea strategiei promoționale se va realiza prin tactici adecvate trebuind să se aibă în vedere varietatea cadrului natural și originalitatea obiectivelor turistice antropice, care permit organizarea de excursii turistice de mare diversitate tematică și ca durată. Astfel pot fi asigurate și prezentate din punct de vedere promoțional:
itinerare tematice ce pot urmări evoluții de stiluri de arta și arhitectură;
itinerare profesionale legate de interesul istoricilor, geologilor și muzeografilor;
itinerare ale artei populare românești și obiceiuri naturale de mare atracție.
Trebuie evidențiat prin diferite mijloace promoționale (fluturași, afișe, banere) existența unor obiective turistice cu valoare de unicat (Bisericile de lemn de la Tărărăști și Tisa, Bisericile de piatră de la Densuși și Gurasada, Cetatea de la Sarmizegetusa și Castelul Corvineștilor) permite organizarea unor excursii cu destinație precisă posibil a fi realizată în orice moment la solicitarea oricărui grup de turiști.
Strategic, promovare a globală aferentă județului Hunedoara trebuie să aibă în vedere organizarea unor acțiuni promoționale pentru relansarea ofertei turistice pe piața europeană.
Propun ca modalitățile concrete de promovare a turismului în județul Hunedoara să îmbrace următoarele forme:
Declanșarea unor acțiuni promoționale de amploare prin includerea ofertei turistice a județului în cataloagele marilor firme touroperatoare din tară și străinătate.
Prezentarea ofertei turistice la manifestările internaționale specifice;
Individualizarea produselor turistice și folosirea de însemne pe diferite articole care pot fi oferite drept suveniruri promoționale (tricouri și șepci pentru reclama stațiunii Vața de Jos; plase și brichete pentru stațiunea Geoagiu);
Diversificare publicațiilor turistice editate în mai multe limbi de circulație internațională și distribuirea lor în țară și străinătate (pliantul turistic este considerat în opinia specialiștilor ca având impactul cel mai puternic asupra turiștilor).
În stațiunea Straja chiar dacă în ultimii ani s-a investit în zonă, este nevoie de o strategie de amenajare și dezvoltare pe termen lung. Stațiunea alături de celelalte statiuni din zonă și amintim Rusu, Rânca, etc. trebuie să devină o alternativă a zonei Valea Prahovei.
Atuurile stațiunii Straja sunt relieful mult mai permisiv decât în celelalte zone și liniștea oferită cu mult peste mult prea aglomerata Valea Prahovei. În schimb ar trebui dezvoltate și alte tipuri de turism în zona în afară de cel montan.
BIBLIOGRAFIE
Minciu, R, Amenajare turistică a teritoriului, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, București, 1995;.
Minciu, R., Economia turismului, ediția a 2-a, Ed. Uranus, București, 2004.
Popescu, N, Munții Parâng, colecția Munții noștri, Editura Sport-Turism, București, 1986;
Mic dicționar enciclopedic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978;
Barbu, GH., Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București, 1981;
Floca,O, Regiunea Hunedoara, Editura Meridian, 1966;
Gruescu,I.S. C. Grumăzescu, Județul Hunedoara, Editura Academiei, București, 1970;
Erdeli, G., I. Istrate, Amenajări turistice, Editura Universității, București, 1996;
Patriche, D., Marketingul industrial, Editura Expert, București, 1994;
Colecția revistelor Tribuna economică, Actualități în turism, Revista română de turism, 1989-1996;
Bran, F, Marin D., Simon T., Economia Turismului și a mediului înconjurător, Ed. Economică, București, 1998;
Cândea,M.,Bran,F., Spatiul geografic românesc-organizare, amenajare, dezvoltare durabilă, Editura Economică, București, 2001
Falnitță, Eugen, Amenajări turistice și managementul calității mediului,Ed.Mirton, Timisoara, 2000;
Ioncică, M., Economia serviciilor, Ed.Uranus, Bucuresti, 2000;
Neacșu, N., Cernescu, A., Economia turismului – studii de caz, reglementări, Editura Uranus, București, 2002.
Niță, Ilie, Niță Constantin, Piața turistică a României, Editura Ecran Magazin, Brașov, 2000.
Snak, O., Baron, P., Neacsu, N., Economia turismului, Ed. Expert, București, 2001;
Tigu, G., Turism montan, Ed. Uranus, București, 2001.
http://www.referate.k5.ro;
http://arheologie.ulbsibiu.ro;
http://www.incont.ro;
http://afacerivj.wordpress.com;
http://www.turismland.ro;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Amenajarea Turistica a Zone Montane din Judetul Hunedoara (ID: 168458)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.