Amenajarea Turistica a Perimetrului Urban Si Periurban al Orasului Beclean

Amenajarea turistică a perimetrului urban și periurban al orașului Beclean

Introducere

Prezenta lucrare tratează câteva dintre aspectele importante care țin de amenajarea turistică urbană și periurbană de pe raza orașului Beclean, cât și obiectivele turistice ce pot fi introduse într-un circuit pentru creșterea numărului turiștilor.

Necesitatea realizării acestei lucrări este aceea de a vedea care sunt amenajările turistice existente în orașul Beclean, precum și infrastructura turistică și de a vedea modul în care aceasta influențează creșterea numărului de turiști și nu în ultimul rând propunerea unor modele teoretice de amenajare care cred eu de cuviință că ar duce la diversificarea ofertei turistice din cadrul orașului.

Motivația alegerii acestei teme este aceea că orașul Beclean este localitatea mea natală și cunoscându-i istoricul și potențialul de dezvoltare arătat în ultimii ani, am decis să îmi axez cunoștințele pentru realizarea acestei lucrări de licență și în capitolele ce urmează am decis să descriu pe mai multe axe, ceea ce se poate vizita, ceea ce se poate îmbunătății și nu în ultimul rând ceea ce se poate realiza.

Trebuie precizat încă de la început faptul că, în primul rând în dezvoltarea orașului trebuie avută în vedere reabilitarea drumurilor, apoi trebuie creată o infrastructură de cazare care să corespundă celor mai înalte standarde și potrivite pentru localitate, fără a afecta specificul zonei, îmbunătățirea condițiilor și reabilitarea spațiilor de cazare existente plus amenajarea de noi obiective de agrement care implicit vor conduce la crearea de noi locuri de muncă și creșterea fluxului de turiști care vor folosi serviciile turistice din localitate.

Lucrarea este organizată în patru capitole, primul abordează spațiul geografic în care este localizat orașul Beclean cu elementele ce țin de relief, hidrografie, vegetație etc., cel de-al doilea capitol abordează descrierea obiectivelor turistice existente în localitate cât și posibilități de practicare a agrementului în cadrul orașului, cel de-al treilea capitol abordează elementele de infrastructură turistică existente pe raza localității plus statistici privind fluxul de turiști pe anul 2013 în cadrul polului de atracție al momentului din județ și de ce nu, din regiunile învecinate, Băile Figa plus a unei unități de cazare și nu în ultimul rând cel de-al patrulea capitol abordează o serie de proiecte ce se derulează în prezent în domeniul turismului, proiecte propuse pe viitor și câteva modele teoretice propuse de către mine.

Capitolul I. Spațiul geografic al orașului Beclean

Pentru început, înainte de a stabili și a descrie elementele care țin de spațiul geografic al orașului Beclean și de poziționarea sa în cadrul județului Bistrița – Năsăud, trebuie precizat faptul că toate aceste elemente contribuie într-o măsură foarte mare la desfășurarea activităților agrementale în cadrul orașului.

Altfel spus, fără niște temperaturi optime, sezonul estival de la Băile Figa, echitația la Herghelia Beclean, înotul în râul Someș și alte activități de tip outdoor nu s-ar putea realiza în cele mai bune condiții. De aceea, caracteristicile geografice pe care le voi prezenta în rândurile ce urmează vin în sprijinul activităților agrementale, fiind principala atracție a orașului și în același timp una din principalele surse de venit ale acestuia.

1.1. Poziția geografică în cadrul județului Bistrița – Năsăud

În prezent orașul Beclean este o localitate importantă din nordul Transilvaniei, provincie istorică renumită a României. Localitatea este declarată oraș la data de 17 februarie 1968, fiind în acest moment un centru economic și turistic aflat în plină dezvoltare, al doilea oraș ca mărime al județului Bistrița – Năsăud ce prezintă o serie de atracții și obiective de interes deosebit, atât din punct de vedere economic cât mai ales din punct de vedere turistic.

Din punct de vedere al încadrării în spațiul geografic al României, localitatea Beclean se află în partea de nord a țării și în vestul județului Bistrița – Năsăud, în zona de confluență a Someșului Mare cu râul Șieu (fig.1). Este poziționat la contactul a două sectoare ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei: Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, respectiv pe una dintre cele mai frecvente căi de comunicații ale nordului țării, Culoarul Someșului Mare.

Din punct de vedere istoric și al atestării documentare, Becleanul a fost în vechime reședință cnezială, apoi ecleziastică și feudală cu cetate în Evul Mediu, târg și oraș în epoca contemporană, fiind renumit pentru participarea în revolta curuților între 1703-1711 iar mai târziu în 1848 generalul de origine poloneză Bem Jozef a obținut aici o victorie răsunătoare împotriva trupelor imperiale austriece. Prima menționare documentară a localității Beclean datează din anul 1235 sub numele de Villa Bethlend fiind amintită ulterior și sub numele de Villa Bethlen în secolele XVII si XVIII când aparținea familiei nobiliare Bethlen.

Fig. 1 Încadrarea orașului Beclean în județul Bistrița-Năsăud (Sursa: pe-harta.ro)

Orașul Beclean este amplasat pe un teren plan, cu mici ondulații, la altitudinea de 251 m, în partea de nord și nord-vest acesta fiind mărginit de râul Someșul Mare și dealuri împădurite, iar la sud, sud-est și sud-vest, de coline împădurite sau acoperite cu vegetație ierboasă.

Are o suprafață totală de 5957 ha, împreună cu cele trei localități componente: Figa, la o distanță de 5 km, Rusu de Jos și Coldău la o distanță de 2 km, iar în raport cu poziția față de cel mai mare oraș apropiat este la o distanță de 36 km față de Bistrița, reședința județului Bistrița-Năsăud

Coordonatele geografice care localizează orașul sunt: 47º11’ latitudine nordică și 24º11’ longitudine estică.

Fig. 2 Perimetrul orașului Beclean (Sursa: www.gisportal.ro)

1.2. Particularități ale reliefului

Orașul Beclean este localizat în zona de luncă a Culoarului Someșului Mare care prezintă un sector de îngustare lung de 5 km pe raza localității. În acest sector, terasele sunt mai bine reprezentate pe stânga văii, unde se extinde cea mai mare parte a intravilanului orașului, în timp ce pe dreapta are loc o apropiere a râului până la baza versantului, fapt ce determină o evidentă acțiune de subsăpare ce conduce la frecvente rupturi ce periclitează mereu stabilitatea drumului rutier Beclean – Salva (în zona cartierului Beclenuț).

Formele de relief mai caracteristice care-i conferă localității un cadru pitoresc sunt așadar luncile râului Someșul Mare și pârâului Meleș, terasele bune pentru agricultură, dealurile nu prea înalte ale căror culmi împădurite sunt paralele cu râul Someș.

În partea de nord, orașul este străjuit de pantele abrupte ale dealului Bileag (389 m), care reprezintă extremitatea sudică a Dealurilor Suplai, acoperit în bună parte cu o frumoasă pădure de pini și ale cărui pante abrupte dau aspectul unui defileu, iar la sud de colinele Bichigiului (295 m), ce reprezintă extremitatea nordică a Dealurilor Jimbor – Câmpia Transilvaniei.

Regiunea orașului Beclean se caracterizează printr-o diversitate a formațiunilor sedimentare, gresii, nisipuri, argile etc. Această particularitate se reflectă în configurația și tipologia reliefului, predominant structural și litologic și organizarea rețelei de râuri, drenată de Someșul Mare. În structura geologică a regiunii există o varietate mare de roci utile și substanțe nemetalifere: nisipuri, pietrișuri, argile, marne, sare.

Subunități geomorfologice ale terenului Becleanului sunt (fig. 2):

a) Lunca râului Someșul Mare, cu un relief plan, cu mici ondulații, având lățimea per ansamblu pe teritoriul orașului de cca. 1 km. Lățimea maximă în zona orașului Beclean este de 1,5 km.

b) Terasa a I-a este în general plană și prezintă o diferență de nivel față de luncă de 10-20 m. În zona preterasă a luncii apare o fâșie de teren paralel cu linia terasei cu o formă depresionară sub nivelul luncii unde periodic băltește apa.

c) Terasa superioară, situată la o altitudine relativă de cca. 30 m, este brăzdată adânc de numeroase văi care își au originea la poalele zonei deluroase și care colectează apele de șiroaie care ajung în Someș.

d) Zona colinară din împrejurimi atinge o altitudine de până la 400 m, apele pluviale fiind colectate în cele două râuri care traversează Becleanul: Someșul Mare și Șieu + pârâul Meleș.

Fig. 3 Subunitățile geomorfologice

1.3. Particularități ale climei

Orașul Beclean se află într-o zonă cu climă temperat-continentală, cu precipitații suficiente tot timpul anului, cu veri umede, relativ călduroase și ierni relativ reci.

Temperatura medie multianuală este de 8,6°C. Luna cea mai rece este ianuarie, cu o medie multianuală de -4,3°C, iar cea mai caldă este iulie, media multianuală fiind de +20°C.

În general, vânturile dominante sunt din sectorul nord-vest, cu o viteză de 2m/sec., iar cele mai slabe – din est cu 0,8m/sec. Vara se simte spre amurg un curent de versant, care coboară mase de aer, sub forma uneori adieri, iar ceața rămâne în staționare, dimineața ridicându-se pe versanți. Vânturile din sud aduc căldură. Vânturile de toamnă aduc ploi de lungă durată. Iarna, se simte influența crivățului din partea de nord-est. Pe Valea Someșului, vântul ajunge la valori între 14-15 m/s. Pe cursul Someșului intensitatea vântului este mai mare, ajungând până la 25 m/s, în special primăvara. Datorită poziției orașului, fiind așezat în lungul culoarului Someșului, este ferit de furtunile cu precipitații abundente și grindină.

Regimul precipitațiilor este strâns legat de masele de aer ce pătrund pe teritoriul țării noastre, precum și de unele particularități ale reliefului local. La Beclean cantitatea medie multianuală a precipitațiilor este de 652 mm. Luna cea mai ploioasă este august, cu o medie multianuală de 84,3 mm, iar cea mai secetoasă este ianuarie având o medie anuală de 32,3 mm. Datorită reliefului muntos din apropiere, precum și vegetației bogate, curenți mici și permanenți, microclimatul orașului Beclean exprimă caracteristicile unei localități ce s-ar afla la o altitudine mult mai mare decât cea reală

Umiditatea relativă a aerului în luna ianuarie are o valoare de 88%, iar în luna iulie este mai mica, in jur de 64%.

1.4. Particularități ale rețelei hidrografice

Teritoriul aferent orașului Beclean este drenat de o rețea hidrografică cuprinzând două râuri principale, cu izvoarele în zona montană: Someșul Mare, Șieu și pârâul Meleș care se revarsă în Someș în partea central – sudică a localității. Principalul colector este râul Someșul Mare, care străbate localitatea primind numeroși afluenți ce izvorăsc din zona de deal – pădure. Alimentarea râurilor se face predominant din ploi și zăpezi, aportul apelor subterane fiind moderat.

Someșul Mare prezintă o importanță deosebită pentru această zonă, bazinul său hidrografic ocupând 4990,07 km2 din suprafața de 5299,54 km2 a județului Bistrița-Năsăud. Debitul mediu multianual al Someșului Mare la Beclean este de 48,2 m3/s, iar Meleșul, deși are o suprafață a bazinului hidrografic de 313,3 km2, are un debit redus, de doar 0,84 m3/s, fapt datorat în principal umidității reduse din Câmpia Transilvaniei.

Nivelul pânzei de apă freatică este diferit în funcție de formele geomorfologice și se prezintă astfel: în luncă se află între 1 – 3 m, în zona preterasei a luncii între 0,8 – 1 m, pe terasa I între 3 – 4 m, pe platou între 5 –7 m. Pânza freatică curge de la sud-est către nord-vest respectiv în direcția Someșului.

Pe malul stâng al râului Someșul Mare este amenajat un dig de apărare împotriva inundațiilor cu o lungime de 6,1 km, localizat între tronsonul fostei balastiere de sortare în amonte și în aval în apropierea podului de cale ferată de la Coldău.

Fig. 4 Someșul Mare în apropierea Dealului Bileag

1.5. Particularități pedogeografice

Solurile sunt în majoritatea lor de tip aluvional în lunca Someșului și a Șieului, cu o fertilitate ridicată, ul său hidrografic ocupând 4990,07 km2 din suprafața de 5299,54 km2 a județului Bistrița-Năsăud. Debitul mediu multianual al Someșului Mare la Beclean este de 48,2 m3/s, iar Meleșul, deși are o suprafață a bazinului hidrografic de 313,3 km2, are un debit redus, de doar 0,84 m3/s, fapt datorat în principal umidității reduse din Câmpia Transilvaniei.

Nivelul pânzei de apă freatică este diferit în funcție de formele geomorfologice și se prezintă astfel: în luncă se află între 1 – 3 m, în zona preterasei a luncii între 0,8 – 1 m, pe terasa I între 3 – 4 m, pe platou între 5 –7 m. Pânza freatică curge de la sud-est către nord-vest respectiv în direcția Someșului.

Pe malul stâng al râului Someșul Mare este amenajat un dig de apărare împotriva inundațiilor cu o lungime de 6,1 km, localizat între tronsonul fostei balastiere de sortare în amonte și în aval în apropierea podului de cale ferată de la Coldău.

Fig. 4 Someșul Mare în apropierea Dealului Bileag

1.5. Particularități pedogeografice

Solurile sunt în majoritatea lor de tip aluvional în lunca Someșului și a Șieului, cu o fertilitate ridicată, iar cele de pe dealurile din jur, brune de pădure, cu un grad diferit de podzolire și cu o fertilitate medie. În zona Băilor Figa sunt frecvente sărăturile.

Roca mamă a solurilor este reprezentată de depuneri aluvionare, marne și argile.

Datorită nivelului ridicat al apei freatice pe unele terenuri, în perioadele ploioase, apare fenomenul de băltire a apei (înmlăștinare).

În ce privește structura geologică și rocile parentale, sunt caracterizate de formațiuni cu alternare care se întâlnesc pe luncă și terasa I și de formațiuni sarmatiene pe platou sau terasa superioară.

Pe profile geologice rezultă că la nivelul luncii, roca mamă a solurilor este reprezentată de depuneri aluvionare grosiere (nisipuri, pietrișuri), pe terasa I de depuneri aluvionare vechi mai fine (mâl și argilă) iar pe platoul marno-argilos, caracterele acestora au fost pregnant imprimate solurilor formate pe ele.

1.6. Vegetația

Vegetația, în zona orașului Beclean, prezintă o etajare dictată de diferențele de relief, climă și soluri. Astfel, în zona de luncă apar tufele de sălcii și plopi (Trifolium frigiferum, Trifolium repens, Inacetum vulgare, Plantago lancolata, Pastinata sativa). Apare și un covor de plante ierboase: Lotus corniculatus, Centauria jacea, Stochi calustris.

În etajul următor, pe terase, se dezvoltă o vegetație lemnoasă, reprezentată de stejar, versanții moderat înclinați fiind acoperiți de fânețe stepizate de deal. Sunt prezente și specii de plante xerofile, pe fondul general al asociațiilor mezofile.

Vegetația dealurilor este reprezentată de specii caracteristice etajului fagului, subetajul pădurilor de amestec (fag și gorun), subetajul gorunului, subetajul pădurilor de cer.

Versanții umbriți și cei din preajma văilor sunt acoperiți cu făgete de deal și floră din subetajul stejarului. Dintre speciile de arbori se remarcă fagul, la care se asociază carpenul, gorunul, cerul, teiul argintiu, plopul tremurător. Arbuștii sunt slab reprezentați, existând totuși asociații reduse de măceș, alun, sânger.

1.7. Fauna

Ca și vegetația, prezintă o etajare impusă de relief, vegetație și climă. Astfel, ea este alcătuită în zona de luncă din vulpe (Canis vulpes), dihor (Putorius putorius), rață sălbatică (Anas plathyrhynchos), barză (Ciconia ciconia), fazanul (Phasianus calchicus) – colonizat și aclimatizat, iar în zona de tranziție spre pădure din mierlă (Turdus merula), pițigoi (Parus maior), pupăza (Upupa epaps), graurul (Sturvus vulgaris), cucul, cucuveaua comună (Athene noctua), gaia neagră (Milvus migraus).

În etajul stejărișului, caracteristic zonelor de terasă, se remarcă chițcanul de pădure (Sorex araveus tetraggonurus), șoarecele subpământean (Pithymis subterranesus), șoarecele pitic (Micromys minutus pratensisi), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul de scobură (Columba oenas), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), ciocănitoarea verde (Picus viridis), eretele (Falco vespertinus), gană roșie (Milvus milvus). Tot aici întâlnim o specie de salamandră.

În dealurile mai înalte, apar elemente specifice etajului gorunetelor: căprioara (Capreolus capreolus), pârâșul de ghindă (Elyiomis qercinus), turturica (Streptopelia turtur), ciocănitoarea.

În ce privește fauna piscicolă, Someșul Mare se înscrie în zona scobarului (Chondrostoma nasus), la care se mai adaugă mreana (Barbus barbus), cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis).

1.8. Structura geodemografică

Un subcapitol aparte trebuie acordat informațiilor și statisticilor despre populația locală, deoarece aceștia sunt importanți în activitatea turistică din două puncte de vedere: primul este acela că localnicii reprezintă forța de muncă din domeniile vitale funcționarii activității turistice și în al doilea rând aceștia reprezintă potențiali turiști și consumatori ai serviciilor și produselor turistice.

Pentru început o să prezint câteva date statistice referitoare la populația orașului și a satelor aparținătoare după momentul în care Becleanul devine oficial oraș. În tabelul ce urmează sunt enumerate aceste date în urma recensămintelor sau a statisticilor oficiale:

Tabel 1. Statistici referitoare la numărul locuitorilor

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Bistrița-Năsăud – ediția 2013

Pentru o mai bună evidențiere a creșterii numărului locuitorilor de pe raza localității am ales să realizez un grafic în care se vede clar evoluția numerică a populației și ne ajută să înțelegem mai bine acest fenomen.

Fig. 5 Evoluția numerică a populației

Conform analizei graficului de mai sus putem observa evoluția numerică a populației orașului Beclean din momentul în care acesta a fost declarat oraș. Putem observa o creștere semnificativă a acesteia de la un an la altul, ceea ce denotă faptul că în fiecare an populația orașului a crescut considerabil pe fondul creșterii locurilor de muncă la combinatul și fabricile din zonă.

Cea mai semnificativă creștere a populației a avut loc între anii 1984 – 1992, o creștere a populației cu 2.208 persoane, iar în următorii ani aceasta a rămas constantă cu diferențe de +/- 800 de persoane.

Din punct de vedere al structurii etnice a populației, putem observa din graficul de mai jos că majoritatea populației reprezentând un procent de aproximativ 78 % este de origine română, urmată de populația maghiară cu un procent de aproximativ 14 %, în timp ce la polul opus avem persoanele de origine ucraineană și germană cu un procent infim de sub 0,1 %.

Capitolul II. Obiectivele turistice și posibilități de practicare a activităților turistice

În prezentul capitol am ales să descriu resursele turistice de care dispune localitatea Beclean, anume obiectivele turistice, posibilități de agrement cât și evenimentele locale, festivaluri ș.a. care atrag turiștii pe raza localității. Perioada principală în care se desfășoară activitățile agrementale este suprapusă peste sezonul estival, aceasta fiind și perioada de maximă circulație a fluxurilor turistice, în celelalte perioade activitățile agrementale implicând în general populația locală.

O caracteristică importantă este aceea că Becleanul a fost pus pe harta turistică în principal datorită investițiilor făcute la stațiunea Băile Figa care atrage cei mai mulți turiști, dar trebuie amintită și Herghelia Beclean, care prin concursul de atelaje și programele turistice ecvestre începe să prindă tot mai mult la turiști.

2.1. Obiectivele turistice ale orașului Beclean

Autoritățile locale au făcut, în ultimii ani, demersuri ca, printr-un pachet de investiții, să transforme orașul Beclean într-o nouă stațiune turistică din inima Transilvaniei. Orașul de pe Someș este vestit pentru faptul că fost construit ca o cetate, pe cheltuiala familiei nobiliare Bethlen. Deja zona de agrement oferă posibilități de cazare și masă, iar turiștii sosiți în zonă pot găsi cai pentru agrement, trăsuri de închiriat pentru excursii în zona Becleanului și a Băilor Figa.

În rândurile ce urmează voi prezenta care sunt principalele atracții turistice ale orașului Beclean, ordinea acestora fiind aleasă din punct de vedere al atractivității și al numărului de turiști care le trec pragul.

Băile Figa

Ca primă atracție turistică nu întâmplător am ales stațiunea balneară Băile Figa, aceasta devenind în scurt timp principalul obiectiv de interes turistic al zonei, printr-o investiție de anvergură, transformând Becleanul într-o importantă zonă turistică a județului Bistrița – Năsăud și a nordului Transilvaniei.

Potențialul turistic al acestor Băi Figa constă în apele curative (clorosodice, puternic concentrate) și nămolul sărat cu proprietăți curative în diferite boli ale sistemului nervos periferic și ale aparatului locomotor.

De la începutul lucrărilor de amenajare, administrația locală a reușit să rezolve probleme importante legate de buna funcționare a acestei stațiuni turistice: alimentarea cu gaze naturale, sistemul de alimentare cu energie electrică al stațiunii, racordarea la rețeaua de alimentare cu apă și la canalizare, construirea unui drum ocolitor. Pentru asigurarea investiției, a fost montat un gard de protecție împrejmuitor al băilor. A fost amenajată o parcare modernă, a fost realizată o infrastructură pentru buna funcționare a tuturor serviciilor oferite de Băile Figa, în cadrul proiectului s-a realizat un iluminat modern al întregii stațiuni, cu instalații de nocturnă la terenurile de sport etc.

Fig. 6 Amenajarea turistică actuală a stațiunii Băile Figa (Sursa: Primăria Beclean)

Complexul balnear Băile Figa beneficiază de terenuri de sport, un pavilion modern, cu

săli de tratament, un bazin acoperit, vestiare și dușuri, alte utilități necesare activităților care se vor desfășura aici.

În interiorul stațiunii se mai găsesc 2 bazine cu apă sărată care au și mini plajă. De asemenea există și un bazin amenajat rustic unde se pot face împachetări și băi cu nămol. Nămolul de aici este perfect pentru tratamente împotriva bolilor reumatice, ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos și chiar afecțiuni ginecologice.

Datorita necesităților a fost construit încă un bazin cu apă dulce, pe lângă cel din interiorul complexului. Adâncimea sa este de aproximativ 2 metri iar apa crește dinspre exterior spre interior.

Alt element de atracție este traseul râului leneș, ce înconjoară o plajă plină de șezlonguri și un lac artificial, acesta fiind situat în centrul stațiunii. În plus, există o zonă de joacă pentru copii, un teren de fotbal sintetic și alte două terenuri de tenis de câmp. Nu în ultimul rând, una din atracțiile principale este mini-aqualand-ul, compus din 3 tobogane înalte de 10 metrii.

Tot ca amenajare complementară în această frumoasă zonă turistică va fi și un camping destinat celor care vor veni aici să își petreacă vacanțele sau timpul liber cu rulote sau în corturi. Campingul va avea toate dotările necesare, dușuri, locuri special amenajate pentru grătare, pavilioane pentru odihnă și recreere, locuri de joacă, toalete publice. Pe versantul de deal situat în partea opusă zonei unde va fi amenajat campingul și cabanele de lemn, administrația locală intenționează să concesioneze loturi de teren celor interesați să investească în construirea și dezvoltarea unor hoteluri sau moteluri și a altor facilități turistice, pentru a aduce o atracție suplimentară acestor locuri deosebite.

Herghelia Beclean

Situată la intrare în orașul Beclean, la aproximativ 1 km de DN 17, în cadrul acesteia se cresc și se ameliorează două rase de cai: Lipițan și Semigreu Românesc. Herghelia Beclean este una din puținele din lume unde se ameliorează rasa Lipițan Negru, aici putând fi văzute câteva exemplare foarte valoroase, atât Lipițan cât și Lipițan Negru.

Tot la Herghelia Beclean se găsește o bază hipică modernă, unde sunt organizate în fiecare an competiții hipice și etape de competiții naționale și internaționale, concursuri de atelaje trase de cai.

Unul din cele mai importante obiective de management ale Hergheliei Beclean este dezvoltarea turismului ecvestru. În prezent turiștii care vizitează Herghelia Beclean pot beneficia de tarife convenabile la următoarele servicii:

vizitarea hergheliei și a depozitului de armăsari;

demonstrații de drenaj și antrenamente pentru concursuri hipice;

herghelia Beclean dispune de trăsuri ce se pot închiria pentru plimbări sau cu ocazii speciale (cum ar fi nunțile), și sănii pentru plimbări pe timpul iernii.

de asemenea, herghelia oferă posibilitatea de călărie pentru doritori, cu instructor de călărie în incinta hergheliei sau în împrejurimi;

sediul hergheliei, unde se află și birourile administrative, este în același timp o pensiune, care oferă posibilitate de cazare pentru 10 persoane, camere utilate și mobilate complet, băi, sală de mese și bucătărie. La dispoziția turiștilor care doresc să poposească aici se află două camere cu trei paturi și două camere cu două paturi, fiecare având baie proprie, frigider, televizor, trei din cele patru camere având și balcon propriu, asigurând o panoramă frumoasă asupra împrejurimilor.

Traseele de călărie din jurul Hergheliei Beclean au ca destinație câteva din atracțiile turistice locale precum Băile Figa, Tăul Căianului, Valea Coldăului, etc.

Fig. 9 Herghelia Beclean

Situl arheologic Băile Figa

La jumătatea distanței dintre orașul Beclean și satul Figa, la aproximativ 300 m vest de drumul care leagă aceste două localități, într-o depresiune în formă de pâlnie cu diametru de circa 500 de m, se află situl arheologic Băile Figa, denumirea datorată funcționării pe vremuri aici a unor băi cu apă sărată.

Situl cuprinde partea superioară a văii Pârâului Sărat ce curge printre dealuri. Atât cât se poate judeca după urmele antropogene ce se observă la suprafața terenului, situl cuprinde o arie de aproximativ 260 m (nord – sud) și 160 m (est – vest).

În total, urmele de construcții și amenajări de lemn ce se observă în albia Pârâului Sărat însumează peste 460 de elemente (pari, bârne și scânduri). Cele mai frecvente sunt pari înfipți în pământ, uneori cu vădite urme de lovire în vârf cu scopul înfigerii lor în pământ. Parii sunt, fie izolați, fie dispuși în șiruri sau aglomerări de diverse forme și dimensiuni.

Una dintre cele mai impresionante construcții descoperite la Băile Figa e reprezentată de puțul de la intrarea în mina de sare, flancat cu bârne masive suprapuse. După toate probabilitățile, acest puț datează din a doua epocă a fierului. Cercetările efectuate au surprins și o serie de amenajări legate de exploatarea sării din secolul al XIX-lea. Un aspect inedit al săpăturilor de la Figa este legat de faptul că, datorită faptului că vestigiile arheologice se află în principal în nămolul sărat, s-au păstrat foarte bine numeroase construcții și obiecte de lemn.

Situl arheologic de la Băile Figa, în lumina constatărilor de până acum, pare a fi în prezent cel mai relevant din Transilvania și unul dintre cele mai importante din întreaga Românie și de ce nu și din Europa, în ceea ce privește cercetarea exploatării preistorice a sării.

Fig. 10 Situl arheologic Băile Figa

Castelul Baroc András Bethlen

Castelul a fost construit în stil baroc în secolul XVIII, în plan dreptunghiular, cu subsol parțial. Acesta a fost conacul contelui Andras Bethlen.

Clădirea este situată în mijlocul unui parc amenajat în secolul XIX, sub forma unui parc englezesc. Ansamblul nobiliar cuprinde reședința nobiliară, străjuită de mai multe construcții secundare. Accesul în castel se realiza printr-o poartă monumentală, cu un portal străjuit de pilaștri, cu deschidere semicirculară, deasupra căreia se extinde corpul pavilionar, bastionul porții pe două nivele.

Parterul este boltit, iar etajul era împodobit cu o frumoasă decorație, care, din păcate, nu s-a păstrat. De asemenea, și o parte din ancardamentele de piatră sculptată au fost distruse. Ulterior, castelul va suferi unele modificări. Caracteristic stilului baroc, castelul are un caracter solemn și auster sub aspectul plasticii. Peste castel, ca și peste întregul oraș au trecut o serie de evenimente, cum ar fi Revoluția de la 1848, când aici a poposit generalul Iosef Bem și regimentul grăniceresc de la Năsăud. Cele mai grave distrugeri le-a suferit în perioada comunistă, când i-a fost distrusă stema de la poarta de intrare, care reprezenta blazonul familiei Bethlen.

Astăzi, castelul adăpostește Grupul școlar agricol Beclean.

Fig. 11 Castelul Baroc András Bethlen

Castelul Baroc Pál Bethlen

Imobilul ridicat în zona fostei cetăți medievale este o construcție din piatră și cărămidă, cu doua niveluri, parțial și subsol, cu un plan în forma de L. Pe laturile de nord si sud ale clădirii sunt amplasate două turnuri de plan hexagonal. Construit în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, imobilul a suferit o serie de modificări și transformări la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Castelul cu două niveluri are o planimetrie asimetrică, care dezvăluie urmele mai multor intervenții. Nucleul clădirii este o aripă alungită care se află orientată în direcția nord-sud. O sală festivă de mari dimensiuni și trei încăperi mai mici pe partea sudică alcătuiesc nucleul clădirii la parter. Această aripă este flancată la margini de câte o încăpere alungită, care fac legătura între aripa centrală și cele două turnuri hexagonale de la colțurile clădirii. În centrul aripii principale se află un rezalit în trei axe, de care se leagă terasa prin care se face intrarea în clădire. Rezalitul cuprinde în interiorul lui casa principală de scări. La etajul clădirii repartizarea încăperilor se aseamănă, cu mici diferențe, cu repartizarea camerelor de la parter. O importantă diferență este, că turnul nordic este mai scund în comparație cu turnul sudic, având numai un singur nivel. Asemănător turnului nordic, sala de spectacole, care se întinde pe partea nordică a clădirii, are un singur nivel, tavanul ei fiind mai înălțat. Subsolul clădirii are patru încăperi boltite.

Fațada principală a castelului se află spre vest. Pe o fotografie veche se vede cum a arătat inițial această fațadă: rezalitul în trei axe a dominat aspectul fațadei, în spatele rezalitului se afla aripa principală a clădirii, care era flancată la margini de câte un turn hexagonal. În fața rezalitului se întindea o terasă cu balustradă, a cărei acces era asigurată de scări din piatră. Fațada din spate are un aspect mai puțin interesant. La începutul secolului XX intrarea din spate era amplasată asimetric, spre direcția nordică. În fața intrării si întindea o terasă joasă, cu un pridvor cioplit din lemn. La etaj, la sud de pridvor, se afla un balcon închis, a cărui funcție a dispărut datorită transformărilor ulterioare.

Pe baza informațiilor acumulate, putem afirma, că fostul castel a lui Pál Bethlen este un reprezentant interesant al castelelor transilvane din perioada istorismului. Pe lângă castelul baroc aflat cândva în posesia lui András Bethlen, și acest castel, care probabil cuprinde și unele părți din secolul al XVII-lea, este un monument laic important al patrimoniului construit al localității.

În prezent castelul adăpostește Primăria Orașului Beclean.

Fig. 12 Castelul Baroc Pál Bethlen

Muzeul Casa de Vânătoare

Muzeul a fost inaugurat în vara anului 2009, cu ocazia Zilelor orașului Beclean, fiind primul muzeu public din istoria orașului.

Muzeul “Casa de Vânătoare” prezintă o colecție de exponate, cu o serie de trofee de vânătoare primite în urma acordului de colaborare cu Muzeul Cinegetic de la Posada. De asemenea, între exponatele muzeului au fost adăugate câteva arme de foc, săbii și alte accesorii de vânătoare.

Cei care trec pragul muzeului au ocazia rară să poată vedea blănuri și trofee de animale exotice, vânate în savana africană, precum și trofee de cerb, de căprior, colți de mistreț, blănuri de urs, lupi, râși, mistreți, păsări împăiate, toate acestea făcând bucuria și atrăgând interesul celor care, deja în număr tot mai mare, trec pragul muzeului recent inaugurat la Beclean. Administrația locală a reușit și să pună bazele unui parteneriat de succes cu Casa Cinegetică de la Posada, urmând ca și în perioada viitoare să existe schimburi de exponate și expoziții între cele două muzee.

Pentru început gratuit, doritorii au ocazia să viziteze un muzeu deosebit, cu animale împăiate și colțișoare de natură, cu filmulețe și povești vânătorești disponibile pe ecranul unui televizor modern. Printre achizițiile remarcate se află ultimul urs-trofeu al fostului dictator, Nicolae Ceaușescu.

Biserica Reformată

Centrul orașului este dominat de clădirea bisericii reformate, construită în secolul al XV-lea în stil gotic, caracteristice fiind ferestrele în arc frânt.

Între 1771–1772 lăcașul a trecut printr-o restaurare de amploare, lucrările fiind patronate de contele Ludovic Bethlen din Beclean (1714–1779). În urma acestor intervenții biserica a dobândit detaliile baroce existente și astăzi. Biserica s-a renovat și în 1880. Clopotele de secol XVIII au fost schimbate în anii 1970.

Edificiul compus din turn vestic, navă și cor decroșat, cu absida poligonală se situează în centrul orașului, pe partea nordică a drumului principal. Clădirea este înconjurată de un gard de beton, relativ nou. Fațadei vestice a bisericii i s-a alipit turnul de secol XIX cu trei niveluri. Frontul vestic al acestuia este flancat de contraforturi treptate, dispuse oblic, care se înalță până la jumătatea etajului întâi, nivelurile fiind delimitate de brâuri profilate. Portalul amenajat în axul central a fațadei vestice este protejat de un mic portic de lemn. Ancadramentul gotic târziu, cu lintelul pe console provine probabil din fosta biserică din Săsarm. Ferestrele încheiate în arc frânt de la nivelurile superioare ale turnului sunt decorate cu muluri neogotice, care imită decorația ferestrelor originale ale bisericii. Fațadele corului și ale navei sunt ritmate de contraforturi. Spațiul bisericii este luminat de ferestre cu ancadramente gotice târzii, încheiate în arc frânt, decorate cu muluri circulare și lobate: două sunt dispuse pe fațada sudică a navei, iar celelalte trei pe laturile sudică, sud-estică și estică a corului. În sud este un important portal cu baghete. Absida este poligonală, sprijinită de contraforturi masive. Pe una se poate citi anul 1500, iar pe alta 1780, pe care se află și blazonul familiei Bethlen, șarpele. În incinta bisericii se află de asemenea și o orgă cu tuburi, veche, masivă care funcționează și astăzi. În această biserică se găsesc morminte ale familiilor nobiliare maghiare Bethlen și Bánffy.

Fig. 13 Biserica Reformată

Biserica romano-catolică

Una dintre cele mai importante edificii religioase ale orașului este biserica romano-catolică care datează de la 1818, aflată în apropierea hotelului „Someș”. Masivitatea construcției este impresionantă fiind una dintre cele mai înalte clădiri din oraș. Atât interiorul, cât și exteriorul ei sunt ornamentate cu basoreliefuri și sculpturi în piatră de o frumusețe unică.

Fig. 14 Biserica romano-catolică

Biserica ortodoxă ,,Buna Vestire”

Clădirea bisericii ortodoxe române „Buna Vestire” construită în 1892 din piatră și cărămidă, pe locul intrării în vechea cetate reprezintă un alt obiectiv interesant, la care se mai poate adăuga clădirea bisericii ortodoxe din strada 1 Decembrie 1918, cu particularități arhitectonice, rămase de la vechea biserică din lemn, distrusă cu mult înainte și care păstrează icoane vechi de valoare deosebită.

Fig. 15 Biserica ortodoxă ,,Buna Vestire”

Catedrala Ortodoxă ,,Sfântul Apostol Andrei”

Piatra de temelie a Bisericii ,,Sf. Ap. Andrei” din Beclean a fost pusă în anul 1995 de către vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, iar lucrările de construcție au început în anul 1998.  În prezent, se efectuează lucrări de pictură a interiorului bisericii.

Aceasta este un impozant lăcaș de cult, situat în vecinătatea parcului central. Poate găzdui în interior circa 1000 de credincioși iar înălțimea turnului principal este de 47 de metri.

Fig. 16 Catedrala Ortodoxă ,,Sfântul Apostol Andrei”

Punctul de belvedere ,,La Cruce”

Este un loc situat aproape de culmea cu înălțime maximă a dealului Bileag, unde este amenajat un punct de belvedere marcat cu o cruce impozantă, vizibilă din zona digului Someșului. La punctul de belvedere se ajunge după o drumeție de aproximativ o jumătate de oră, pe câteva poteci de pădure, la umbra răcoroasă a frunzișului des, într-un urcuș ușor și lin. Traseul pornește din DN 17 C, imediat după ce se traversează puntea suspendată peste râul Someș, iar după o drumeție reconfortantă pe cărări de pădure, efortul este răsplătit printr-o panoramă deosebită asupra orașului Beclean și a împrejurimilor sale, precum și printr-o priveliște de excepție peste valea șerpuitoare a râului Someș.

Monumentul Eroilor – triptic sculptural dedicat omagierii eroilor beclenari care au căzut la datorie, de-a lungul timpului, pe câmpurile de luptă, pentru independența și libertatea țării. Monumentul este situat în zona centrală a orașului, pe un amplasament de spațiu verde și aranjament floral, și este compus din trei piese simbolice: Îngerul, Orga și Înțeleptul, cu semnificații profunde legate de spiritualitatea, credința și tradiția poporului român.

Parcul Orașului – monument dendrologic

Amenajat ca un spațiu de recreere și relaxare străjuit de arbori și copaci seculari, păstrați din vechiul parc dendrologic al familiei nobiliare Bethlen, lângă care au mai fost plantați recent pomi tineri ce vor revigora acest loc al orașului.

În parcul orașului sunt răspândite în ordine descrescătoare numeric mai multe specii de stejari, carpeni, tei, arțari, frasini, ulmi și fagi. Un foarte frumos loc din parcul orașului este ocupat de stejarii seculari, prin al căror port frumos și impunător, dar mai ales prin răspândirea bogată a lor, formează cupola verde cea mai înaltă și de preț din cadrul parcului. Speciile de stejari sunt în număr de 5 din totalul de 9 câte există în țara noastră și reprezintă podoaba cea mai de preț a fostului parc. Parcul dendrologic din Beclean reprezintă o dovadă elocventă în sensul capacității de aclimatizare a speciilor exotice în condițiile oferite de Transilvania de nord, având și o importanță cultural-educativă și turistică. Tot aici se găsesc decoruri și ornamente artizanale din lemn, spații verzi și amenajări florale care dau un farmec aparte parcului.

Izvorul poveștilor

Un alt punct ce merită vizitat la Beclean este izvorul din pădurea ce urcă pantele de deal spre herghelie și spre Băile Figa. Amenajarea izvorului natural din pădurea Bichihigi vine să adauge un plus de farmec locurilor frumoase ale Becleanului, locuri care cu siguranță vor deveni în viitorul apropiat puncte de interes pe harta turistică a orașului. Aici, la izvorul din pădure, a fost amenajată prin pavare zona, cu o alee de acces, cu trepte de coborâre spre izvor și cu un loc de odihnă și popas pentru vizitatori, amenajat rustic, cu o masă și scaune, realizate din trunchiuri de copaci.

Prin înfrumusețarea acestui loc de popas, la umbră de codru și în susur de apă cristalină, administrația locală a adăugat încă un loc de atracție turistică și bucurie pentru cei ce vor vizita orașul după inaugurarea Băilor Figa. Astfel, o vizită la acest izvor a devenit prilej de relaxare și de petrecere a unor clipe odihnitoare la umbra pădurii, având aproape apa rece a izvorului atât de îndrăgit de către cei care aleg să îl viziteze.

Ca și două curiozități, prima fiind aceea că în orașul Beclean se găsește cea mai lungă punte suspendată din România, peste râul Someș cu o lungime de 144 de metri, care se poate vizita din punctul de trecere spre Dealul Bileag, iar a doua curiozitate fiind aceea că în oraș există cel mai mare steag arborat din țară. Acesta a fost amplasat lângă Monumentul Eroilor din Beclean, chiar în centrul orașului. Catargul pe care a fost arborat steagul are o înălțime de 25 de metri, iar steagul are 20×16 metri.

2.2. Activități turistice agrementale

Pe lângă obiectivele turistice deja consacrate voi vorbi în acest subcapitol despre activitățile agrementale care se pot desfășura pe raza localității Beclean, mai bine precizat, un agrement de tip out-door, desfășurat în aer liber.

În primul rând avem cea mai simplă formă de agrement, drumeția, ce este accesibilă oricui și necesită costuri reduse sau chiar deloc. Drumeții se pot organiza pe malul Someșului, pe dig, pe dealurile ce înconjoară orașul și nu în ultimul rând, drumeții în pădurile din apropierea orașului. Orașul este mărginit pe dealurile de pe latura sudică a orașului de două păduri mai micuțe, Pădurea Gării și Pădurea Bichihigi, unde se pot face drumeții și popasuri pentru a admira panorama orașului. Pe latura nordică avem Pădurea Beclenuțului, aceasta fiind și cea mai mare dintre cele 3 și care prin multitudinea de cărări oferă mai multe posibilități de a alege un anumit traseu. Alegând să mergi spre partea estică, ajungi după un urcuș de aproximativ 100-150 de metri pe Dealul Bileag în zona ruinelor cetății dacice descoperite recent, iar la un moment dat ajungi într-o poieniță cu vedere spre lunca Someșului și Șieului. Alegând să mergi spre partea vestică urci spre punctul de belvedere ,,La Cruce”, iar continuând drumul ajungi în poienița ,,Cui” denumită generic după forma de cui pe care aceasta o are. Alegând să mergi înspre nord, ținând drumul forestier înainte ajungi spre pășunea ce mărginește satul Căian, iar în apropiere descoperi ,,Tăul Căianului” sau ,,Lacul Cetățele”.

O altă activitate extrem de iubită de către localnici și de către cei care aleg să vină în orașul Beclean este practicarea înotului, activitate agrementală ce are loc în 3 locuri principale de pe raza localității.

În primul rând, cea mai veche zonă și prima în care s-a practicat această activitate este râul Someș, care are două locuri de atracție principală, în zona numită ,,La cabană” și în zona punții suspendate. Aici au fost înainte principalele locuri de înot care erau preferate de către locuitorii orașului în special, dar și de anumite persoane care nu erau de pe raza localității. În zona ,,cabanei”, pe malul drept al râului Someș, trece șoseaua DN17C, iar în unele situații se opreau mașini ce tranzitau drumul și se coborau spre Someș pentru a se ,,scălda”, parcă atrași de prezența celor de pe celălalt mal. Zona punții este preferată mai mult de către cei tineri, atrași și de adâncimea apei mai mari, de o trambulină amenajată pe margine de pe care se pot face sărituri, dar și de o atracție mai periculoasă, sărituri de pe punte, de la o înălțime de aproximativ 8-9 metri.

Fig. 19 Zona de agrement ,,La cabană”

Cea de-a doua zonă în care se practică înotul este zona balastierei de la ieșirea din Beclenuț, unde în urma excavațiilor s-au format lacuri cu adâncimi de până la 4-5 m, iar conținutul apei are o salinitate relativ scăzută, dar este destul de vizitată de către locuitorii din zonele învecinate. Oamenii sunt atrași aici în principal de mărimea lacurilor și de faptul că este destul de retras, dar adâncimea apei pentru începători poate pune anumite probleme. O amenajare prealabilă a acestui loc ar spori atractivitatea acestuia.

A treia zonă unde se practică înotul și nu cea din urmă, fiind cea mai nouă și cu cel mai mare număr de turiști atrași, este stațiunea Băile Figa. Aici există mai multe bazine de unde poți opta, unul interior și unul exterior cu apă dulce, plus două bazine de apă sărată care prin concentrația salină te țin la suprafață. În momentul de față se mai construiește un bazin exterior olimpic de apă dulce pentru a acoperii cererea din ce în ce mai mare pentru Băile Figa, polul actual de agrement al orașului.

O altă activitate îndrăgită de către pasionați este pescuitul sportiv pe malurile Someșului, populat în principal cu mreană, clean, știucă și somn, acestea fiind speciile care se regăsesc în cantități mai însemnate pe râul Someș. Datorită cursului destul de lin de apă se practică pescuitul staționar, de obicei cu lanseta de pe malul râului. Există mai multe zone preferate de către pescari, dar cei mai mulți dintre aceștia aleg să pescuiască în spațiul situat între puntea suspendată și zona de agrement ,,La cabană”, această zonă fiind pe placul pescarilor pentru claritatea apei, faptul că este lină și nu foarte adâncă, pe alocuri existând și anumite vaduri.

Fig. 20 Pescuit sportiv – iarna 2014

Echitația este de asemenea una din principalele atracții agrementale ale orașului Beclean, Herghelia Beclean oferind servicii de călărie pentru începători și avansați. Este o activitate importantă care atrage un număr important de turiști, mai ales în perioada estivală, în care este deschis sezonul la Băile Figa. Aici se regăsește un spațiu special amenajat pentru începători, iar pentru cei avansați există trasee cu obstacole și se pot organizează mini excursii în jurul hergheliei sau spre zona Băilor Figa.

Fig. 21 Echitație la Herghelia Beclean (Sursa: mesagerul.ro)

Turism ecvestru este una dintre activitățile de bază ale Hergheliei Beclean, care efectuează pe raza Parcului Național Munții Rodnei programe ce se desfășoară prin parcurgerea călare a unor trasee pe drumuri forestiere și pășune, pe parcursul mai multor zile, zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiștii pot admira frumusețea Poienii Narciselor, a Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuț și Roșu. Se oferă și alte surprize cum ar fi: prânz organizat la stâni, observații asupra faunei și florei specifice Munților Rodnei. Grupurile de turiști sunt însoțite de ghizi autorizați de Ministerul Turismului.

Alt program, pe lângă cel din Parcul Național Munții Rodnei organizat pentru grupuri mai mari, este circuitul ,,Dracula”. Turiștii sunt însoțiți de ghizi, putând vizita diverse obiective, cum ar fi Colibița, Valea Bârgăului, Piatra Fântânele etc. Parcurgerea acestor circuite poate dura până la o săptămână, călăreților li se asigură cai de schimb, iar cazarea și servirea mesei se realizează la cabane proprietate a RNP Romsilva, calitatea serviciilor oferite fiind foarte bună.

Alte activități organizate de către Herghelia Beclean sunt plimbările cu trăsura, atât în jurul acesteia și în împrejurimi pe toată perioada anului, cât și pe timpul sezonului estival ca mijloc alternativ de transport pentru cei doritori între Beclean și Băile Figa. Iarna trăsurile sunt înlocuite de sănii, pentru parcurgerea drumurilor cât mai ușor.

Fig. 22 Plimbări trăsură (Sursa: mesagerul.ro)

Terenurile sintetice sunt altă modalitate de petrecere a timpului liber, iar Becleanul dispunând de 3 baze sportive raportat la numărul de locuitori stă bine din acest punct de vedere. Prima și cea mai mică dintre bazele sportive are în componență doar un teren sintetic de fotbal, cea de-a doua, un teren de fotbal, unul de tenis de câmp și unul de tenis de picior, iar a treia bază sportivă, cea de la Băile Figa are în componență un teren de fotbal și două terenuri de tenis de câmp. Anual pe acestea se organizează competiții fotbalistice.

Altă activitate de agrement ce se poate desfășura, de această dată doar pe perioada iernii, este patinajul. Astfel, în fiecare iarnă de la deschiderea stațiunii administrația locală beclenară a amenajat în incinta Complexului Balnear ,,Băile Figa’’ un atractiv patinoar în aer liber. Patinoarul a fost amenajat în bazinul exterior din băi, prin înghețare naturală, și este funcțional, pe toată durata iernii, atunci când temperaturile exterioare vor scădea sub zero grade, permițând menținerea suprafeței de gheață în condiții bune pentru patinaj. Numărul mare de vizitatori înregistrați în prima iarnă, atunci când patinoarul de la Băile Figa a funcționat pentru prima dată a convins administrația locală că ideea este una de succes și este posibil ca la un moment dat, atunci când resursele financiare locale vor permite, să se investească prin buget într-un proiect pentru amenajarea unui patinoar artificial care să fie practicabil câteva luni pe an, indiferent de temperaturile de afară.

Fig. 23 Patinoar Băile Figa (Sursa: Primăria Orașului Beclean)

Accesul la patinoarul de la Băile Figa este gratuit pentru cei care au patine proprii, iar cei care nu au patine pot închiria la patinoar o pereche de patine, contra unei taxe de 5 lei. Pentru o bună funcționare a patinoarului și pentru a veni în întâmpinarea amatorilor de patinaj există disponibil pentru închiriere un stoc de perechi de patine, care pot fi folosite de cei care îndrăgesc mișcarea pe gheață.

2.3. Evenimente locale și turistice

Zilele orașului au debutat în anul 2003, cu ocazia aniversării a 768 de ani de la prima atestare documentare a orașului Beclean (1235), Primăria orașului organizând prima ediție a Zilelor Orașului Beclean, manifestare care se va organiza în fiecare an pe durata a trei zile în cursul verii. Sărbătoarea aduce în oraș un număr impresionant de oameni care asistă la toate manifestările cultural-artistice, sportive și de divertisment. Au avut loc concursuri de interpretare a cântecelor populare, încheiate cu participarea unor nume consacrate ale muzicii populare românești. Parada portului popular din diferitele zone ale țării atrage un număr mare de oameni veniți la sărbătoarea orașului. Lansările de carte, expozițiile de pictură, parada atelajelor trase de cai organizată de Herghelia Beclean, staționarea trenului de epocă în gara C.F.R., inaugurarea unor edificii, instituții și zone publice noi au întregit paleta evenimentelor petrecute în oraș.

Pe durata acestora, Becleanul găzduiește un Carnaval care atrage an de an tot mai mulți participanți, precum și numeroase spectacole folclorice, concerte de muzică ușoară, cu interpreți și formații binecunoscute, concursuri și competiții sportive.

La Băile Figa, pentru a marca deschiderea oficială a sezonului estival, începând cu anul 2011 se organizează Zilele Turismului, sărbătoare menită să atragă cât mai mulți turiști și să crească atractivitatea zonei.

Altă manifestație care se organizează la Băile Figa este ,,Vânătoarea la ceaun”, un prilej pentru vânătorii din regiune de a se întrece în prepararea de bucate vânătorești și de a depăna amintiri din expedițiile de prin pădurile patriei. Mai multe asociații vânătorești sunt prezente anual și se luptă pentru titlul de cei mai buni bucătari de preparate vânătorești.

Altă competiție organizată în oraș este Cupa orașului Beclean la fotbal, competiție la care se înscriu nenumărate echipe locale și județene și care atrage și prinde din ce în ce mai bine la public.

Unul dintre cele mai importante evenimente care au loc în orașul Beclean, pe raza localității Figa din apropierea stațiunii este ,,Înstruțatul boului”, eveniment organizat cu ocazia sărbătorilor de Rusalii, când sătenii împletesc cununi de grâu și flori de câmp ce urmează sa fie purtate de tineri la oficierea căsătoriilor. Înstruțatul boului este, practic, cel mai cunoscut obicei din Figa, iar la evenimentul ce se ține an de an în duminica de Rusalii, sunt așteptați să participe, la fel ca în alți ani, sute de localnici, atrăgând în același timp și persoane venite din afară pentru a asista la acest eveniment.

În duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped încornorat din sat i se pune cunună pe creștet, iar apoi este înhămat și împodobit cu flori și panglici colorate. Tradiția spune că fata care reușește să prindă unul dintre coarnele boului se va mărita prima, în anul respectiv. Sărbătoarea este anunțată, popularizată și animată de flăcăi călare, care întrerup din când în când ritualul, trecând în viteză prin mijlocul oamenilor.

Fig. 24 Înstruțatul boului (Sursa: bistriteanul.ro)

O altă atracție pentru turiștii este etapa campionatului național de atelaje, cu trei probe – prezentarea și dresajul, maratonul și obstacolele, acestea având loc la baza hipică a Hergheliei din Beclean.

Concurenți din mai multe județe, participă an de an la acest concurs, devenit deja o binecunoscută tradiție locală, prilej pentru toți iubitorii de animale de a vedea la lucru unii dintre cei mai frumoși și spectaculoși cai ai României, proveniți din cele mai renumite herghelii ale țării. Astfel, cel mai nobil animal, calul, aduce o atracție în plus ofertei turistice locale, concursul desfășurat în apropierea Băilor Figa atrăgând de fiecare dată sute de turiști în această frumoasă zonă a orașului Beclean.

Fig. 25 Campionatul Național de Atelaje – Beclean (Sursa: Herghelia Beclean)

Capitolul III. Infrastructura și circulația turistică în orașul Beclean

În momentul de față, dacă vorbim de Beclean din punct de vedere turistic ne raportăm automat la Băile Figa. Din această perspectivă majoritatea elementelor ce țin de circulația turistică se concentrează spre această stațiune și mai puțin pe celelalte obiective. Altfel spus, se încearcă concentrarea fluxurilor turistice într-un număr cât mai mare spre Băile Figa, unde se investește cea mai mare parte din bugetul local și veniturile încasate de pe urma vânzării biletelor.

Dacă până în momentul de față am vorbit despre obiectivele turistice, amenajările existente în localitate, festivaluri, cât și alte modalități de agrement, în acest capitol se cuvine să vorbesc despre infrastructura turistică existentă în orașul Beclean, de la singurul hotel care reprezintă cea mai mare unitate de cazare existentă, până la cabanele existente pe raza localității și în apropierea stațiunii Băile Figa, loc care a devenit un ,,focar” al acestui tip de unitate de cazare. Trebuie reamintite de asemenea și pensiunile existente, cât și restaurantele principale, plus infrastructura de transport și modalitățile prin care se poate ajunge în această localitate și la Băile Figa.

În a doua parte, una extrem de importantă voi vorbi despre circulația turistică din localitate, fluxurile turistice ce au vizitat localitatea. Pentru aceasta am ales să vorbesc în primul rând de fluxurile turistice ce au trecut pragul în stațiunea Băile Figa în sezonul estival din momentul deschiderii acesteia în anul 2010 până în anul 2013, numărul de vizitatori ,,practicanți” ai călăritului la Herghelia Beclean pe anul 2013, cât și numărul de turiști ce s-au cazat într-o cabană aleasă din apropierea Băilor Figa, la o pensiune, cât și la hotelul Someș, toate statisticile la aceste unități de cazare fiind pe anul 2013.

A treia parte va conține mijloacele existente de promovare a localității și câteva propuneri referitoare la modalități de îmbunătățire a acesteia, iar ultima parte va conține o analiză SWOT a infrastructurii existente și corelat cu capitolul anterior, a obiectivelor turistice existente.

3.1. Infrastructura turistică

Infrastructura turistică de cazare din orașul Beclean cuprinde un hotel, care are și cea mai mare capacitate de cazare de pe raza localității, mai multe pensiuni și cabane, acestea din urmă apărute ca urmare a finalizării stațiunii Băile Figa.

Hotelul Someș, este cea mai mare unitate de cazare, fiind localizată în zona centrală a localității, în aproprierea Monumentului Eroilor, a drapelului și a Parcului Dendrologic. Hotelul a fost construit în anul 1960 și din acel moment până în prezent nu s-au făcut renovări exterioare, doar pe interior în anumite încăperi. Unitatea de cazare are 4 etaje și dispune de un număr de 50 de camere, dintre care doar cele de la etajul 1 și 2 sunt folosite, restul fiind închise din rațiuni de economie, iar la parter este restaurantul hotelului, ce se închiriază uneori pentru nunți, baluri etc. Tarifele pentru o noapte de cazare variază între 50 și 70 de lei.

Fig. 26 Hotel Someș

Pensiunile sunt reprezentate într-un număr destul de mare, aici existând un număr de 7 pensiuni, cele mai reprezentative dintre acestea fiind Pensiunea Regal și Pensiunea Zimvestul, alături de pensiunile Meleș, Ciprian, Brădet, Eugen și Popasul Drumețului.

Pensiunea Regal este clasificată ca pensiune de 3 *** și este amplasată într-o zonă liniștită, ușor accesibilă de pe DN 17, cea mai circulată șosea pe ruta Bucovina-Transilvania. Pensiunea se află la ieșirea din oraș spre Cluj, iar datorită condițiilor de cazare oferite este una dintre cele mai căutate de către turiști. Oaspeții pensiunii au posibilitatea unei șederi într-o atmosferă de liniște și intimitate. Pensiunea pune la dispoziție 8 camere dintre care 5 pentru 2 persoane, 2 pentru 3 persoane si 1 pentru o persoană. Camerele sunt dotate cu băi proprii, aer condiționat, minibar, TV-Cablu etc.

Pensiunea Zimvestul este amplasată pe DN17 la 800 metri de centrul orașului. Aceasta dispune de 11 camere și un apartament cu 2 camere (cu baie proprie) cu o capacitate de capacitate de 36 de locuri de cazare, camerele fiind cu paturi matrimoniale double și single, dispune de televiziune prin cablu, antenă satelit și internet wireless în toate camerele, mini-bar în cameră, sală de servire a mesei, bar de zi, terase acoperite etc.

Cabanele sunt alte unități de cazare care, după cum aminteam în rândurile de mai sus, au apărut în cea mai mare parte după deschiderea stațiunii Băile Figa. Astfel, în prezent, în vecinătatea stațiunii se regăsesc peste 20 de cabane de vacanță nou construite, plus 5 cabane deja existente și modernizate între timp pentru a îndeplini cerințele actuale ale turiștilor. Inițial, acestea au fost singurele unități de cazare din apropierea stațiunii, dar între timp necesitatea locurilor de cazare și numărul tot mai mare de turiști a dus la amenajarea pe dealul de nord al stațiunii a unui număr de peste 20 de cabane moderne, care se încadrează în arhitectura stațiunii. O altă cabană este cea de la Herghelia Beclean care oferă 10 locuri de cazare, pentru cei doritori de practicare a călăritului, cât și pentru cei care doresc să fie în zona Băilor Figa.

Fig. 29 Cabanele noi din zona Băilor Figa

Dacă în rândurile anterioare am vorbit despre infrastructura de cazare, merită menționată și infrastructura de alimentație.

Orașul Beclean stă din acest punct de vedere destul de bine raportat la numărul de locuitori, fiind acoperit la acest capitol de un număr de 6 restaurante mai mari, Regal, Bacchus, Linquenda, Tutankhamon, Popasul Drumețului și Ozana.

Fig. 30 Restaurant Regal

În ceea ce privește infrastructura rutieră și transportul, orașul Beclean este traversat de Drumul European 578 (sau Drumul Național 17), acesta fiind una din arterele principale care traversează țara, făcând legătura între Transilvania și Bucovina. Așadar, localizarea orașului pe o arteră principală de circulație la nivel național facilitează accesul turiștilor în această localitate și permite astfel vizitarea obiectivelor turistice principale.

Fig. 31 Rețeaua stradală și feroviară

Asfaltarea drumului către Băile Figa permite acum accesul mult mai ușor odată cu deschiderea stațiunii, permițând accesul unui număr cât mai mare de turiști.

Cel mai utilizat în mijloc de transport utilizat de către cei care aleg să viziteze orașul Beclean rămâne ,,autoturismul, care se pliază cel mai bine pe necesitățile turiștilor individuali și a grupurilor restrânse, grație mobilității, accesibilității, care îi permit penetrarea până la destinație și conduc, totodată, la o importantă economie de timp și resurse financiare.

Pe lângă infrastructura rutieră, orașul Beclean este un important nod de cale ferată, fiind străbătut de magistralele Baia-Mare – București, Iași – Cluj – Timișoara și București – Sighetul-Marmației. Această caracteristică a orașului de a fi situat pe o magistrală feroviară importantă face ca accesul către localitate să fie mai ușor accesibil datorită în primul rând capacității de transport superioare pe care o are față de celelalte tipuri de vehicule, confortului mai ridicat decât în cazul transporturilor rutiere prin dotarea cu vagoane de dormit, spațiu de mobilitate, etc. Un alt avantaj al acestui mijloc de transport este prețul mult mai scăzut, dar în momentul în care se ajunge la destinație, în cazul nostru Gara Beclean pe Someș, pentru a ajunge în stațiune trebuie să corelezi acest mijloc de transport cu altul pentru a ajunge la destinație.

Altă modalitate de transport, de data aceasta mai unică și specifică zonei beclenare, este transportul cu trăsura prin oraș, până la stațiunea balneară. Odată cu deschiderea sezonului estival de la Băile Figa, conducerea Hergheliei Beclean pune în funcțiune transportul cu trăsura trasă de cai pe traseul Beclean – Băile Figa și retur, distanța amintită fiind parcursă, în mod inedit, de calești rustice și cai de excepție crescuți la Herghelia din Beclean.

Astfel, au fost stabilite detalii referitoare la această inițiativă turistică menită să aducă o nuanță pitorească, tradițională, turismului local beclenar. Tariful perceput pentru un drum cu trăsura este de 5 lei. Pentru început, din dorința de a sonda atractivitatea acestei oferte de transport turistic, o singură trăsură va circula pe traseul Beclean – Băile Figa și retur, după un program zilnic, între orele 10.00 și 18.00, însă mijloacele se vor suplimenta pe parcurs dacă cererea va fi mai mare decât capacitatea disponibilă inițial.

Fig. 32 Transport turistic (Sursa: Primăria Orașului Beclean)

Alt mijloc de transport inedit este trenulețul de vacanță pe roți, cu două vagoane și o capacitate de transport de 50 de locuri, aceasta fiind doar o variantă mai apropiată, din ingenioasele idei de transport spre stațiunea balneară.

Acesta a fost achiziționat în toamna anului 2013 și a fost folosit pentru prima dată de ziua națională a României când a avut un mare succes la public. Astfel, punerea lui în funcțiune la deschiderea sezonului oficial de anul acesta și dezvoltarea turistică a zonei presupune, din punctul de vedere al autorităților administrației publice locale, diversificarea și nuanțarea unor soluții ingenioase, pitorești, în măsură să mențină la cote ridicate interesul pentru frumusețile naturale ale locului.

Fig. 33 Trenulețul turistic (Sursa: rasunetul.ro)

Altă modalitate de transport propusă de către autoritățile locale, de data aceasta în faza de proiect este un trenuleț electric pe șine. De perspectivă, ce-i drept, mai mult sau mai puțin îndepărtată, ideea presupune un traseu cu plecare și ajungere la Băile Figa, de-a lungul drumului existent pe prima alee din cartierul rezidențial spre terenul de fotbal, cu tranzit prin pădurea Gării, strada 1 Mai și întoarcere pe lângă actuala cale de acces.

Cea de-a doua modalitate propusă este un centru de închiriere a bicicletelor simple și duble, acesta fiind un alt mod de asigurare a activității de transport ecologic avut în vedere de Primăria Beclean pentru viitorul nu foarte distanțat al orașului.

3.2. Statistici cu privire la circulația turistică

Circulația turistică presupune deplasarea vizitatorilor dintr-un loc în altul, cel mai adesea între localitatea de reședință, considerată ca zonă emițătoare, și locul ales pentru satisfacerea necesităților recreativ – curative, zona receptoare.

În orașul Beclean, în general, circulația turistică prezintă un maxim principal, în sezonul estival, și un maxim secundar, în sezonul de iarnă.

Având în vedere ceea ce am precizat anterior, anume că perioada principală în care se desfășoară activitățile agrementale este suprapusă peste sezonul estival, aceasta fiind și perioada de maximă circulație a fluxurilor turistice, în celelalte perioade activitățile agrementale implicând în general populația locală, am realizat câteva statistici cu privire la fluxurile de turiști care au ales să viziteze orașul Beclean, s-au cazat aici și au ales să își petreacă timpul liber la principala atracție, Băile Figa.

Astfel, pentru început voi realiza o analiză a numărului turiștilor care au trecut pragul Băilor Figa și Hergheliei Beclean, o analiză a numărului de turiști care s-au cazat la cea mai mare unitate de cazare din oraș, Hotelul Someș, la Pensiunea Zimvestul și la una dintre cele mai mici unități de cazare, Cabana Valybia din apropierea stațiunii Băile Figa.

Pentru început voi realiza un grafic privind numărul de turiști care au ales să viziteze stațiunea Băile Figa în decursul primilor 3 ani de funcționare (2010 – 2011 – 2012), pe durata sezonului estival, începând cu luna iunie, până în luna septembrie.

Fig. 34 Intrări vizitatori în sezoanele estivale 2010 – 2011 – 2012 (Sursa: Primăria Orașului Beclean)

Vara anului 2010, momentul în care stațiunea s-a deschis oficial, s-a dovedit extrem de productivă pentru orașul Beclean, după ce turiștii au venit cu miile mai ales la sfârșit de săptămână să se bucure de investițiile date în folosință la Figa, parcul balnear având un succes cu mult peste așteptări imediat după inaugurare. Iar faptul s-a reflectat în încasările substanțiale la bugetul local, foarte importante în vremuri de criză.

Din primele date, la Băile Figa au venit, în 2010, peste 70.000 de turiști. Primăria orașului a încasat la bugetul local peste un milion de lei, atât din taxe de intrare, cât și din servicii. Majoritatea turiștilor au fost din Bistrița, dar au venit și din Suceava sau din județul Cluj și Maramureș. Aceste venituri obținute au fost folosite pentru extinderea parcului balnear și diversificarea ofertei turistice pentru anul următor.

Având în vedere că stațiunea a fost deschisă oficial în iunie 2010, putem observa din graficul de mai sus faptul că în prima lună numărul turiștilor care au trecut pragul stațiunii au fost în număr de 14954 de persoane, în cea de-a doua lună au fost înregistrate 21248 de persoane, iar maximul din sezonul estival 2010 a fost înregistrat în luna august, atunci când un număr de 24817 persoane au trecut pragul stațiunii. Minimul a fost înregistrat în luna septembrie cu 11323 de persoane.

Având în vedere faptul că acesta a fost primul sezon oficial, se poate spune că în cele 4 luni de la deschidere a fost înregistrat un număr destul de mare de turiști, 72342 fiind totalul celor care au trecut pragul stațiunii și s-au bucurat de serviciile și posibilitățile de agrement din stațiune.

Pe lângă localnici sau vizitatorii din împrejurimi, tot mai mulți oameni, din toate colțurile țării ajung în parcul balnear, pentru a-și petrece vacanțele, impresia tuturor fiind aceea că Băile Figa au devenit una din cele mai frumoase și moderne stațiuni balneare din Transilvania și chiar din România.

Stațiunea balneară amplasată la trei kilometri de orașul Beclean a depășit, în vara anului 2011, toate recordurile de vizitare de la darea ei în folosință, petrecută în anul 2010. Profitând de vremea frumoasă, de soare și de căldură, mii de persoane din județul nostru, dar și turiști din zone mai îndepărtate ale țării au venit să se relaxeze în complexul balnear cu ape sărate și nămoluri curative. În două dintre weekendurile verii 2011 s-au reușit chiar două recorduri istorice pentru aceste meleaguri, stațiunea fiind vizitată de către circa 10.000 de turiști în fiecare dintre weekend-uri. Fiecare sâmbătă a adus în incinta băilor circa 4.000 de clienți, în timp ce duminicile însorite și caniculare au contabilizat în jur de 6000 de persoane care s-au bucurat de apă, soare și toate facilitățile existente la Băile Figa. Bucuroși de costurile accesibile în comparație cu alte stațiuni din țară și de raportul calitate-preț, tot mai mulți oameni aleg să-și facă aici concediul de vară, îmbinând utilul (tratamentele) cu plăcutul și simțindu-se bine alături de familie, copii și prieteni. În plus, și concesiile organizatorilor sunt atrăgătoare, neîntâlnite în multe locuri unde se taxează intrarea, cu adresabilitate special către cei cu disponibilitate materială mai scăzută, oferindu-le acestora posibilitatea să se limiteze financiar atât cât pot, în schimbul unui acces de 10 lei/persoană (cu gratuitățile de rigoare pentru copiii sub șapte ani). Poate tocmai această flexibilitate, tradusă prin plierea pe posibilitățile și nevoile omului de rând, îi aduce stațiunii de lângă Beclean atât de multă trecere, Figa fiind tot mai cunoscută și mai căutată pe harta turistică.

Maximul din sezonul estival 2011 a fost după cum se poate observa în fig. 34 de mai sus în luna august, când un număr de 31309 persoane au vizitat Băile Figa, în timp ce minimul s-a înregistrat în luna septembrie, când 14362 de persoane au trecut pragul stațiunii. Totalul oficial din statisticile primăriei în sezonul estival 2011 au fost de 91546 de persoane.

Vara anului 2012 a înregistrat noi recorduri pentru orașul Beclean, în acest an trecând tot mai multe persoane pragul stațiunii, reușind ca în anumite week-end-uri, ca prin numărul turiștilor veniți la Băile Figa să dubleze populația actuală existentă în localitate.

Astfel, prin graficul de mai sus am reprezentat fluxul de turiști în sezonul estival 2012. Cei mai mulți turiști care au vizitat Băile Figa în sezonul estival 2012 au fost în luna august, când un număr de 40125 persoane au ales să-și petreacă timpul liber aici. Cele mai puține persoane înregistrate au fost și de această dată la sfârșitul sezonului estival, în luna septembrie când stațiunea a fost vizitată de un număr de 17324 de persoane. Totalul pe anul 2012 a fost de 115164 persoane, un record care nu avea să stea mult în picioare, fiind întrecut în următorul an.

Anul 2013 a fost anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de turiști de la deschiderea oficială din anul 2010, perioadă în care numărul vizitatorilor s-a dublat. O explicație ar fi investițiile făcute aici an de an, care au crescut numărul ștrandurilor în care oamenii se pot relaxa. Dacă în anul 2010 exista doar piscina acoperită, un spațiu amenajat rustic pentru băi de nămol și un bazin exterior cu apă sărată, în anul 2011 s-au mai amenajat un râu leneș, pe care turiștii, mai ales copii, se pot relaxa într-un tur al acestuia pe un colac, un lac mai mare de apă sărată și o piscină cu apă dulce. În anul 2012 s-a amenajat Aqua-land-ul, o nouă atracție care a crescut popularitatea stațiunii, fiind singura amenajare de acest fel din județul nostru. Trei tobogane înalte de 10 metri îi încântă atât pe cei mici, cât și pe adulții doritori de senzații tari trăite în momentul alunecării pe acestea.

Pentru a reprezenta grafic numărul persoanelor care au vizitat Băile Figa în anul 2013 am ales să realizez un grafic pe toate lunile acestuia, pentru a arăta mai bine succesul pe care îl înregistrează stațiunea.

Fig. 35 Intrări vizitatori în sezonul estival 2013 (Sursa: Primăria Orașului Beclean)

După cum aminteam mai sus, din grafic se poate observa că numărul turiștilor s-a dublat față de câți turiști au venit în primul sezon estival din anul 2010. Astfel, pe durata sezonului estival stațiunea a fost vizitată de un număr de 141658 turiști, iar în extrasezon numărul a fost destul de mare având în vedere faptul că bazinele exterioare nu se puteau folosi din cauza condițiilor meteo.

Astfel, cel mai mare număr de turiști s-a înregistrat în luna august, cu un număr de 59866 de persoane, iar minimul din sezonul estival a fost în luna septembrie, cu un număr de 18253 de persoane.

Pentru a vedea care a fost evoluția pe ani din momentul deschiderii până la momentul actual, am realizat graficul de mai jos, în care se vede evoluția numărului de turiști pe parcursul celor 4 ani de funcționare, cifrele fiind un real succes prin faptul că au adus un câștig substanțial bugetului local, astfel putându-se realiza investiții în continuare, preconizându-se un număr și mai mare de turiști care vor alege în viitorul apropiat această destinație

Fig. 36 Evoluție număr turiști

Pentru anul 2014, având în vedere faptul că se va mai amenaja un bazin olimpic de 50 x 25 metri pentru a acoperi necesarul de peste 10000 de turiști care populează stațiunea în week-end-uri, se preconizează că numărul turiștilor va crește cu cel puțin încă 20000 de persoane, creștere prognozată și de faptul că în acest an s-au finalizat lucrările la peste 20 de cabane în zona stațiunii și se va finaliza satul de vacanță de 150 de căsuțe, toate acestea acoperind un număr de 1000 de locuri de cazare.

În ceea ce privește numărul de vizitatori pe care Herghelia Beclean i-a avut în perioada mai – septembrie 2013, o situație ar fi în felul următor:

Fig. 37 Turiști Herghelia Beclean perioada mai – septembrie 2013 (Sursa: Herghelia Beclean)

Având în vedere faptul că echitația se poate practica în orice anotimp, depinzând într-o măsură mai mică de condițiile meteorologice, am ales să mă limitez la evoluția numărului de turiști de la Herghelia Beclean pe durata sezonului estival 2013, evoluție a turiștilor care au folosit cel puțin unul din serviciile oferite de către aceasta. Din grafic putem observa faptul că minimul de turiști s-a înregistrat în luna mai, atunci când 574 de persoane au vizitat Herghelia Beclean, urcând până în luna august când 1145 de persoane au vizitat Herghelia, ca în septembrie numărul acestora să scadă la 867 de persoane.

Se poate observa o asemănare între statisticile de la stațiunea Băile Figa și cele de aici, creșterea în fiecare lună fiind în general aceeași, cu un maxim în luna august și o scădere în luna septembrie.

Pentru a evidenția și a trece în revistă și o statistică a 3 unități de cazare, alese în funcție de mărime și de faptul că aceste 3 forme de cazare sunt prezente în localitate (neținând cont aici de cazarea la casele localnicilor), am ales să realizez un grafic comparativ, pentru a vedea care sunt diferențele între numărul de persoane ce s-au cazat la Hotelul Someș, la Pensiunea Zimvestul și la Cabana Valybia din apropierea Băilor Figa. Și de data aceasta statisticile sunt pentru perioada sezonului estival.

Fig. 38 Comparație număr turiști hotel – pensiune – cabană (Sursa: unitățile de cazare)

După cum se poate vedea din statisticile de mai sus, numărul persoanelor care s-au cazat în acele unități este destul de mic, mai ales în privința hotelului care are un număr de cazări aproximativ egal cu cel al pensiunii, în timp ce cabana, datorită prezenței în apropierea Băilor Figa a avut un număr destul de mare de cazări pentru capacitatea de 14 locuri pe care o deține. La hotel și pensiune cifrele se pot explica și prin faptul că există mai multe unități de cazare, oferă prețuri mai atractive pentru a stimula cererea și astfel reduc numărul de turiști ce s-au cazat la aceste două unități de cazare amintite mai sus.

Legat de cifre, putem observa ca la hotel, maximul s-a înregistrat în luna august când 496 de persoane s-au cazat aici, în timp ce minimul de persoane cazate a fost de 289 de persoane în luna septembrie. La pensiune lucrurile au stat asemănător, maximul a fost atins în luna august atunci când unitatea a avut un număr de 478 de persoane cazate, în timp ce minimul a fost de 261 de persoane în luna septembrie. Cabana a avut maximul de persoane cazate în luna august, atunci când 224 s-au cazat aici, în timp ce minimul a fost atins în luna iunie când 135 de persoane au folosit serviciile acestei unități de cazare.

3.3. Modalități de promovare a obiectivelor turistice

În ceea ce privește fluxul turistic extern este mai intens în perioada de vară, în timpul sezonului estival. Cei care vizitează Băile Figa, într-un număr destul de mare, sunt cei din localitățile și județele învecinate. Prezența sezonalității în turismul din orașul Beclean este cunoscută, fiind determinată de factori naturali și sociali cu diferite grade de intensitate, de aceea acțiunilor de marketing (mix-ul de marketing) trebuie acordată o atenție deosebită. În funcție de perioada calendaristică, poziția și notorietatea regiunii, poziția unității pe piața concurențială și grupul țintă vizat, componentele ce alcătuiesc mix-ul de marketing (produs, preț, promovare, distribuție) trebuie tratate special.

Turiștii externi potențiali sunt reprezentați în primul rând de către locuitorii județului Bistrița-Năsăud, dar și locuitorii din alte județe și chiar din țară aflați în tranzit prin localitate, deoarece prin intermediul unui portal web de promovare, primăria ar putea pune la dispoziția acestora informații cu privire la obiectivele turistice care se regăsesc în localitate și astfel își va promova obiectivele turistice și altor potențiali consumatori.

Principalul punct de atracție este astfel destinat tuturor categoriilor de vârstă și sex, fiind o modalitate excelentă de petrecere a timpului liber. Prin intermediul portalului s-ar putea promova și primii sugestii cu privire la lărgirea gamei de servicii, având în vedere că piața turismului este în continuă creștere.

Beclean, fiind un oraș devenit turistic odată cu deschiderea Băilor Figa și aflându-se în continuă expansiune, atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști.

Prin promovare, se dorește în primul rând formarea unei imagini a orașului ca destinație și informarea turiștilor asupra produselor și serviciilor oferite în cadrul localității. Pentru realizarea acestei acțiuni de promovare a serviciilor și produselor locale pot fi utilizate mai multe forme cunoscute de promovare și anume:

pentru început, unul dintre cele mai simple și ieftine moduri de promovare a orașului este realizarea unui profil pe platforma de socializare Facebook, care să conțină numele produsului turistic, date de contact, imagini cu obiectivele și de asemenea activitățile pe care le pot desfășura turiștii la fața locului;

având în vedere faptul că se dorește atragerea turiștilor din alte localități și zone la nivel național, un mijloc modern de promovare a acesteia este crearea unei platforme Web a orașului, prin care putem afișa prețurile fiecărei intrări la obiective sau serviciile existente, infrastructura de cazare, alimentație, agrement etc.;

promovarea prin materiale promoționale tipărite, pliante, afișe, prospecte în care vor fi explicate pe scurt serviciile și produsele ce sunt oferite turiștilor care aleg să viziteze localitatea, modul în care aceștia pot localiza punctele importante pentru vizitare și niște date de contact de unde se pot obține informații;

trimiterea prin intermediul poștei electronice a unor mesaje promoționale către o bază de date a turiștilor care sunt de acord să-și pună la dispoziția autorităților datele de contact.

O modalitate importantă și un bun mijloc de promovare ar fi înființarea unui punct de informare turistică, care să acopere toate modalitățile enumerate mai sus.

3.4. Analiza SWOT a localității Beclean în ceea ce privește turismul

Pentru a evidenția cât mai bine care sunt punctele forte care fac din orașul Beclean un nume din ce în ce mai cunoscut pe plan regional și de ce nu, în timp, pe plan național, am ales să realizez o analiză SWOT, care va prezenta atât punctele tari și slabe pe care localitatea le are, cât și oportunitățile și amenințările ce pot apărea pe viitor.

Capitolul IV. Elemente de amenajare a perimetrului urban și periurban

Actuala configurație a Becleanului este rezultatul unui proces, desfășurat pe parcursul a mai bine de o jumătate de mileniu, de la faza sa de târg până la cea de oraș, de astăzi, proces influențat de o multitudine de factori care și-au lăsat amprenta asupra lui.

În timp, Becleanul a cunoscut o dezvoltare lineară, ce a pornit din zona centrului istoric (castelele familiei Bethlen) până în prezent, când s-a extins spre exterior cu amenajările existente la Herghelia Beclean și Băile Figa.

Puternica industrializare, exagerată în perioada socialistă a dus la conturarea unor zone industriale, unele la marginea orașului, altele în interiorul orașului, care au avut efecte pozitive: dezvoltarea orașului, absorbția forței de muncă, dar și negative: schimbarea destinației unor terenuri, poluare etc.

Localitățile componente ale orașului Beclean sunt Coldău, Rusu de Jos și Figa, plus cartierele Valea Viilor și Beclenuț, poziția geografică a acestora fiind ilustrată în fig. 48 de mai jos.

Fig. 39 Perimetrul urban și periurban (Sursa: www.gisportal.ro)

4.1. Proiecte aflate în curs de derulare și proiecte viitoare

Pentru început am ales să realizez o trecere în revistă a principalelor proiecte aflate în curs de derulare și a celor aflate în faza de proiect, pe care administrația locală, pe baza unei strategii de dezvoltare, dorește să le realizeze. Acestea sunt menite să atragă un număr cât mai mare de potențiali turiști și să dea o nouă față orașului, în special centrului, dar și stațiunii Băile Figa. Pentru a le ilustra cât mai bine voi face o scurtă trecere în revistă a acestora.

O primă investiție ce se află în curs de finalizare este bazinul de înot, destinat în primul rând elevilor pentru ore de educație fizică, dar și persoanelor din oraș cât și turiștii veniți din alte localități. Pe lângă oferta actuală de la Figa, acest bazin va aduce și el un plus de imagine turismului beclenar.

Potrivit proiectului, bazinul de înot de la Beclean va avea 12,5 metri lățime, 25 metri  lungime și 1,30 – 1,80 metri  adâncime. Lângă bazin, există dorința ca pe viitor să fie amenajat

Fig. 40 Bazin înot – model (Sursa: Strategia de dezvoltare a orașului Beclean 2014 -2020)

Ținutul Haiducilor este un alt proiect turistic important ce avansează în această perioadă, urmând să aducă un plus de farmec și valoare zonei turistice a Becleanului. Treisprezece primării din județul nostru (Beclean, Runcu Salvei, Zagra, Spermezeu, Chiuza, Căianu Mic, Braniștea, Uriu, Petru Rareș, Ciceu-Giurgești, Negrilești, Târlișua, Ciceu-Mihăiești), trei unități administrativ-teritoriale din județul Cluj și 19 agenți economici sunt parteneri într-un proiect de mare anvergură, ce-și propune dezvoltarea pe bani europeni a unor trasee turistice în județul nostru, având ca centru și punct de plecare zona modernizată a Băilor Figa. Sub denumirea ,,Ținutul haiducilor”, acest important proiect turistic va fi realizat pentru a obține reabilitarea și promovarea mai multor obiective de interes turistic și a unor monumente ce prezintă interes turistic din toate localitățile județului care sunt partenere în această inițiativă turistică deosebită.

Astfel, stațiunea de la Figa, atracția centrală a acestui proiect important pentru turismul din această parte a țării, ar căpăta o anvergură sporită, astfel încât turiștii atrași în acest teritoriu să aibă parte și de povești cu haiduci, special potrivite pe specificul locurilor, dar și de trasee special amenajate pentru drumețiile prin aceste ținuturi de basm. Între timp, până la finalizarea efectivă a proiectului PHARE de exploatare a potențialului balnear și turistic de la Figa, sporesc planurile administrației locale beclenare de amenajări turistice complementare în jurul stațiunii balneare ale cărei virtuți terapeutice se speră că vor atrage cât mai mulți turiști și vizitatori din toată țara și din străinătate, dornici nu doar de tratamente, ci și de agrement: un camping dotat corespunzător (cu toalete, grătare pentru gătit, ciupercuță pentru liniște și relaxare) ce va fi pus la dispoziția turiștilor veniți cu corturi și rulote, plus alte idei de amenajare a unor centre de înfrumusețare și întreținere corporală – toate aceste idei și proiecte deosebit de frumoase vor ajunge să fie capitole atractive ale poveștii minunate din „Ținutul haiducilor”.

Astfel, se vor face următoarele investiții venite în sprijinirea turismului:

a) Investiții în infrastructura de primire turistica;

b) Investiții în activități recreaționale;

c) Investiții în infrastructură la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.

d) dezvoltarea și/ sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Proiectele care se vreau a fi derulate și care sunt amintite în Strategia de dezvoltare a localității pe anii 2014-2020 sunt menite a îmbunătății calitatea infrastructurii turistice, stradale, modernizarea centrului orașului, conectarea la utilități a satului de vacanță, noi bazine etc. Astfel, mai jos voi descrie câteva dintre proiectele aflate în curs de finalizare și proiecte viitoare ce se vor realiza în zona Băilor Figa și în zona centrală a orașului:

1. Unul dintre aceste proiecte este construirea Satului de Vacanță, loturile de teren fiind în zona Băilor Figa Această zonă va fi delimitată distinct printr-o împrejmuire modernă și nu se va putea delimita distinct fiecare lot de teren din interiorul satului de vacanță. Pe fiecare lot va fi posibilă construirea a șase căsuțe din lemn, ce vor păstra arhitectura de ansamblu a satului, conform proiectului discutat și aprobat împreună cu cei interesați să construiască cele aproximativ 150 de căsuțe. Acestea vor fi prevăzute cu un hol de intrare, două locuri de cazare, baie proprie și o bucătărie 3 m x 5 m = 15 mp. Amplasarea căsuțelor în interiorul satului se va conforma aprobărilor urbanistice ale zonei. Toate căsuțele vor fi racordate la utilități (apă, curent, canalizare) chiar și cu posibilitate de racordare a gazelor naturale. În interiorul satului de vacanță vor fi amenajate toalete ecologice, dușuri și zone distincte pentru barbeque și parcări interioare, în așa fel încât să fie oferite toate condițiile desfășurării unor activități turistice la cele mai înalte standarde.

2. Amenajarea de piste pentru biciclete și trasee turistice, acestea fiind o componentă importantă în amenajarea zonelor interesante turistic din jurul stațiunii o reprezintă realizarea chiar din oraș spre stațiune a unui drum distinct pentru biciclete. Traseul va fi trasat și amenajat corespunzător până la stațiune și în continuare prin pădurea din jurul băilor. Vor fi achiziționate biciclete simple, duble, triple, și va fi amenajat un punct de închiriere a acestora de către turiști. Vor fi nu doar biciclete, dar și alte vehicule ecologice moderne, destinate deplasării pe aceste trasee turistice, în așa fel încât să se asigure o diversificare a mijloacelor de transport turistic în toată zona. De asemenea, vor fi amenajate trasee pentru folosirea vehiculelor ATV sau a motocicletelor. Și pentru aceste mijloace de deplasare va fi înființat un centru de închiriere. Se are în vedere și delimitarea unui loc pentru amenajarea unui parc de skateboard pentru cei care doresc să practice acest sport în timpul sejurului în stațiune.

3. Înființarea unei parcări pentru rulote, acest obiectiv va fi realizat în vederea amenajării unei zone distincte de campare, dotată cu toate utilitățile (sursă de curent electric, canalizare și apă). De asemenea se are în vedere amenajarea în această zonă de toalete ecologice și dușuri exterioare, dar și construirea unei zone de picnic.

4. Amenajarea unui ,,Adventure Park”. Faptul că legislativul local deține în administrare pădurea de 8 hectare din vecinătatea stațiunii face posibilă amenajarea în această zonă a unui Parc de aventură. Amenajarea se va face cu trasee, trei la număr, cu grade diferite de dificultate. Vor fi amenajate tiroliene, zone de cățărare și alte posibilități de sporturi extreme. Toate aceste zone vor fi dotate cu sisteme speciale de siguranță, conform normelor de siguranță în vigoare. În această zonă împădurită vor fi proiectate și alte atracții turistice specifice, cu jocuri atractive ( paintball, tir cu arcul, tir).

Fig. 43 Model ,,Adventure Park” (Sursa: traveloutthere.com)

5. Amenajarea unei telegondole Băile Figa – Bileag, este într-o perspectivă viitoare unul dintre proiectele administrației locale, aceasta fiind unul dintre proiectele ce vor aduce un plus de atracție și o noutate în zona Transilvaniei. Mai precis, telegondola va lega stațiunea Băile Figa, trecând peste oraș, peste râul Someș, traseul fiind terminat pe dealul Bileag.

6. Acțiuni hipice, sporturi ecvestre, printr-un parteneriat între administrația publică locală și Herghelia Beclean, vor fi puse bazele diversificării ofertei turistice prin amenajarea unor zone pentru practicarea echitației, sub supravegherea unor instructori de specialitate și pentru drumeții călare în împrejurimile Parcului Balnear Băile Figa. De asemenea vor fi organizate diverse competiții hipice și se poate include Herghelia Beclean într-un circuit turistic de vizitare a unor obiective de interes din orașul Beclean și din împrejurimi, circuit care să facă parte din oferta turistică a Băilor Figa.

7. Spa nou și modern, ce va fi amenajat în zona de lângă parcarea interioară. În interiorul acestei noi clădiri vor fi prevăzute toate elementele necesare: saună uscată, saună umedă, saună turcească, masaj, fitness, dușuri, squash, salină interioară, amenajată în versantul dealului. Vor fi amenajate mai multe tipuri de saline. Acest element de Spa va avea ca efect extinderea sezonului estival și afluxul de turiști și în sezonul rece. De asemenea va fi amenajat un punct balneo – medical, cu posibilitatea efectuării unor tratamente specifice prin împachetări cu nămol, masaj cu nămol cald și alte tratamente balneare. Băile sărate speciale vor fi un complex balnear nou amenajat, ce vor aduce un plus de calitate serviciilor turistice ale stațiunii.

8. Amenajarea de noi tobogane complexe, în vecinătatea ternului de fotbal, lângă piscina mare cu apă dulce, va fi amenajată o piscină de colectare a unor tobogane complexe. Traseul toboganelor va porni de la o înălțime de 20 de metri și va avea o lungime de 100 de metri. De asemenea va fi amenajat încă un tobogan complex în prelungirea Aqualandului existent, cu aterizare în piscina actuală. Aceste noi tobogane ce vor fi construite în stațiune vor crea cel mai modern Aqualand din zonă.

9. Amenajarea unui mare bazin de înot, ce va fi construit cu dimensiunile 30 m x 30 m = 600 mp, în vecinătatea terenului de fotbal, vor fi amenajate terase noi pentru turiști, vor fi amplasate 20 de umbrele parasolare gigantice, acoperite cu stuf, pentru a oferi protecție turiștilor. Va fi de asemenea amenajată o terasă cu 500 de locuri.

10. Crazy River, un tip de tobogane pe care se alunecă cu colaci mari care pot susține chiar și două persoane. Ineditul acestui „râu nebun” constă în faptul că sunt două trasee, unul mai lent și altul de viteză mare, și traseele de alunecare sunt complet imprevizibile, cu multă adrenalină și suspans. Această investiție va diversifica și mai mult oferta de divertisment pe care parcul balnear o pune la dispoziția vizitatorilor care trec porțile stațiunii.

Fig. 44 Model ,,Crazy River” (Sursa: aqualandia.it)

11. Piscină pentru copii, acesta fiind un alt proiect al Parcului Balnear Băile Figa îl constituie bazinul pentru copii, cu apă la un nivel scăzut, astfel ca cei mai mici vizitatori să se poată bucura în siguranță de sejururi estivale în stațiune.

12. Zona de picnic extinsă, astfel încât cei care ajung la Băile Figa să se poată bucura de o ieșire în aer liber, de peisajul și locurile de acolo, dar și de facilitățile interioare care pot fi folosite în permanență, indiferent de vremea de afară: piscină, saună, jacuzzi, sala de fitness.

Toate aceste proiecte de infrastructură turistică, etapizate pe mai mulți ani, vor impune pe harta internațională Parcul Balnear ,,Băile Figa” ca una din cele mai vizitate stațiuni de relaxare și agrement.

13. Amenajare Parc Central și infrastructură centrală.

Odată cu construirea noului sediu administrativ al Primăriei în centrul orașului tot urbanismul acestei zone intră într-un amplu proiect de modificare și reamenajare.

Acest concept de zonă centrală se referă și la toate străzile adiacente. În primul rând va intra în lucru zona dintre restaurantul Bachus, fântâna arteziană (care va fi reconstruită modern), biserica reformată, precum și zona dintre cele două biserici (în jurul Catedralei) și Parcul Central.

Tot acest spațiu va fi ultramodernizat, vor fi create noi spații verzi și amenajări peisagistice irigate, vor fi realizate alei noi, piste pentru biciclete, un loc de joacă pentru copii modernizat. De asemenea zona din fața noului sediu al primăriei va fi ultramodernizat, vor fi

amenajate parcări și spații verzi.

Strada Liviu Rebreanu intră într-o importantă acțiune de modernizare, cu trotuare pe ambele părți, asfaltare și zone verzi moderne, la fel și legătura dintre strada Morii și strada Liviu Rebreanu, în jurul Autogării va fi modernizată și amenajată conform unor standarde urbanistice de ultimă generație.

Strada Gării, în cele două părți blocate pentru circulație, în fața Hotelului Someș și spre gara orașului va fi regândită și modernizată prin amenajarea de platouri pavate, urmând să fie modernizată inclusiv rețeaua de alimentare cu apă și cea de canalizare. Această zonă va fi ca o piață centrală, similară cu cele din alte orașe europene.

Fig. 47 Proiect parc central (Sursa: Primăria Beclean)

Va fi amenajată și o piață agroalimentară la standarde europene, corespunzătoare din toate punctele de vedere sanitare și a desfășurării unui comerț civilizat. Va fi un concept de piață mobilă, astfel ca atunci când situația impune accesul în această zonă, să poată fi utilizată ca și alee. De asemenea se va extinde trotuarul de lângă castanii seculari, emblematici pentru zona Gării, în așa fel încât să se poată desfășura circulația și pe acest tronson.

Pe strada Grigore Silași vor fi modernizate cele două trotuare, strada Parcului va avea

un alt design arhitectural și alte condiții de circulație, urmând ca și aici să se deruleze ample

acțiuni de modernizare a infrastructurii. Strada Trandafirilor, fiind strada unde vor fi amplasate cele mai multe instituții importante din oraș va avea un regim special de utilizare.

Fig. 48 Zona centrală (Sursa: Primăria Beclean)

Aceste proiecte de anvergură ale administrației beclenare sunt de altfel cuprinse în Strategia de dezvoltare pe orizontul de programare 2014-2020, iar demersurile în vederea materializării sale sunt într-o fază avansată, astfel încât, în viitorul apropiat vor putea începe primele lucrări la aceste obiectiv, care vor transforma total fața localității.

4.2. Elemente de amenajare care ar duce la intensificarea fluxurilor turistice

În cea de-a doua parte a acestui capitol voi vorbi despre modelele de amenajare care cred eu că ar duce la mărirea gradului de atractivitate al orașului, oferind astfel posibilități turiștilor de a alege dintr-un număr mai variat de activități agrementale și zone de relaxare, în afară de cele oferite până acum.

Mai jos voi realiza o enumerare a acestora și o descriere a ceea ce cred că ar fi proiecte nu foarte greu de realizat, proiecte ce ar duce la diversificarea ofertei turistice agrementale actuale.

În primul rând, un prim proiect ar fi amenajarea promenadei digului dintre podul peste Someș și Strada Someșului, pe o porțiune de aproximativ 1,5 kilometri. Aleea va fi pietruită, cu stâlpi de iluminat pe partea dinspre oraș și băncuțe îndreptate spre râul Someș și înspre pădure. Nu este un proiect dificil de realizat, mai ales că pe lângă o alee se poate amenaja și o pistă de bicicliști. Această zonă este în prezent una dintre cele mai liniștite din orașul Beclean, iar amenajarea ei ar duce la crearea unei oaze de relaxare.

Fig. 49 Model propus de amenajare a digului

Un alt element de propus este amenajarea unui teren Golf driving range (de dimensiune 100 m x 300 m), unde jucătorii de golf, fie ei începători sau avansați, își pot exersa abilitățile de a trimite mingea cât mai departe, să lovească anumite ținte etc. Terenul va permite prezența simultană a 10 persoane: 4 posturi fiind acoperite iar 6 în aer liber. Zona unde ar putea fi amenajat acest teren este situată după cum se vede în fig. 50, între Herghelia Beclean aflată în fundal și zona din imediata apropiere a Băilor Figa. Este o zonă extrem de largă pe care se pot amenaja atât infrastructuri de cazare, cât și amenajări agrementale.

Amenajarea unui teren Paintball în pădurea de lângă stațiune, este o altă modalitate de agrement pe care o propun pentru oraș. Terenul va avea mai multe decoruri care se pretează pentru diversele tipuri de joc. Va exista și o zonă amenajată de vestiar, toaletă și lounge cu câteva automate de vânzare. Paintball-ul este un joc de echipă, distractiv și care se desfășoară în natură. Sezonul de vârf este de 7 luni însă terenul se poate deschide și în weekend pe timpul iernii dacă condițiile de vreme sunt favorabile.

Fig. 52 Model amenajare teren Paintball (Sursa: paintball.ro)

O altă noutate ar fi amenajarea unui teren de squah, distingându-se prin câteva particularități, chiar dacă există unele similitudini cu tenisul de câmp. Suprafața unui teren este de 62,4 metri pătrați (9,75 m x 6,4 m) și este încadrată perfect de patru pereți, dintre care minimum unul, cel posterior (2,13 m), este construit din sticlă sau o plasă, pentru a permite spectatorilor urmărirea jocului. Înălțimea peretelui frontal este de 4,57 m de la nivelul pardoselii pana la  tușă, orice minge ce depășește această linie fiind considerată „out”. Practic, secretul unei astfel de săli constă în realizarea pereților, cei laterali, spre exemplu, fiind ridicați cu o înclinație de 14 grade. Aceștia pot fi construiți din beton, cărămidă sau orice alt material care oferă soliditate și are o caracteristică obligatorie: nonelasticitate.

Amplasarea acestuia poate fi atât undeva în zona centrală a orașului, cât și în zona Băilor Figa, putând fi amenajat într-un cadru natural pentru un plus de originalitate.

Fig. 53 Model teren squah (Sursa: metropotam.ro)

Amenajarea unei tiroliene de la punctul de belvedere ,,La cruce” pe deasupra unei zone de vegetație, șoselei ce traversează cartierul Beclenuț și pe deasupra Someșului Mare, având ca punct de oprire zona digului. Acesta nu ar fi un proiect dificil de realizat, deoarece nu necesită investiții foarte mari care să nu poată fi acoperite din bugetul local, sau chiar prin accesarea unor fonduri europene menite să încurajeze turismul local.

Tiroliana este considerată ca fiind un sport extrem, deși nu sunt necesare cunoștințe sau antrenament specific, totul desfășurându-se într-un cadru cât se poate de sigur. Participanții vor folosi echipamente profesionale pentru alpinism ca metodă de susținere, precum ham, carabiniere, scripeți, tandem, precum și scripeți speciali pentru coardă sau cablu și pe toată lungimea tirolienei cel care traversează zona de abrupt este asigurat de o coardă dinamică. Din momentul în care participantul începe coborârea și până la încheierea acesteia sistemul de scripeți este asigurat, iar participantul are parte de o coborâre foarte confortabilă la înălțime, în condiții de siguranță maximă.

Fig. 54 Exemplu de amenajare a unei tiroliene (Sursa: traiesteaventura.ro)

Amenajarea unui traseu de ciclism, care ar trece prin cele mai importante puncte de pe raza localității, dar și din perimetrul exterior al orașului, trecând prin satele aparținătoare și pădurile din apropierea orașului.

Traseul ar avea ca punct de plecare și sosire centrul orașului Beclean și va merge pe ruta: Centru oraș – Herghelia Beclean – Băile Figa – Valea Sărată – Coldău – Lacul Cetățele – Punct belvedere ,,La cruce” – Lacuri Beclenuț – Centru cu revenire pe dig.

Fig. 55 Traseu ciclism

O altă amenajare ar putea fi aceea a unui punct de plecare a unui traseu cu bărci pe Someș. Distanța aproximativă ar fi de 5 kilometri, punctul de plecare ar fi în zona fostei balastiere a orașului, în partea estică, iar sosirea în zona podului Coldăului peste Someș, în partea vestică a orașului.

Ar fi ceva inedit pentru oraș, prin faptul că traseul se va realiza cu bărci pneumatice de 2 sau 4 persoane, bărci puse la dispoziție la punctul de plecare. Dificultatea traseului ar fi redusă și oricine ar putea practica această activitate, deoarece Someșul pe această porțiune este destul de lin, cu puține repezișuri ce nu pun în pericol siguranța celor ce vor practica acest sport.

Fig. 56 Traseu bărci

Amenajarea sitului arheologic Băile Figa este o altă investiție ce consider a fi necesară pentru creșterea numărului de turiști. Având în vedere existența zonei protejate ca sit istoric, se vor putea atrage fonduri substanțiale pentru amenajarea acestuia și a împrejurimilor cu un ,,Drum al sării” și pentru construirea unui muzeu al sării chiar în zona sitului arheologic. De asemenea, pentru protejarea sitului, acesta va fi delimitat printr-o împrejmuire de protecție, în așa fel încât să nu se mai poată produce acțiuni necontrolate în arealul arheologic. Amenajarea turistică a acestui sit va atrage mulți turiști străini, deoarece este vorba despre un sit arheologic unic în Europa. Totodată se vor pune în valoare calitățile curative ale sării și a nămolului sapropelic de la Băile Figa.

Amenajarea cetății de pe Dealul Bileag, înălțime aflată pe malul nordic al Someșului Mare, este una dintre zonele care pot fi amenajate și incluse în oferta turistică. În colaborare cu arheologi, se pot decoperta zonele unde pământul acoperă fortificația. Situl a fost depistat în 1998 în urma unei periegheze și începând chiar cu acel an au fost demarate cercetările sistematice, care s-au desfășurat până în prezent, în cursul a trei campanii. Starea de conservare a elementelor de fortificare este relativ bună, în schimb pe platoul dealului există mai multe gropi moderne de mari dimensiuni, care au afectat în proporție de aproximativ 80% stratigrafia și complexele. Există cel puțin două terase semicirculare de mari dimensiuni, cu urme arheologice consistente.

Amenajarea și punerea în valoare a cimitirului Bethlen, cel care reprezintă o parte din istoria orașului Beclean și trebuie pus în valoare. Cel mai frumos este monumentul de la mormântul Idei, fetița contelui Pál Bethlen care a murit la 15 ani înecată. Cimitirul familiei Bethlen conține pe lângă mormintele familiei, monumente și statui, însă toate au fost lăsate în paragină. Cimitirul este pe un deal, lângă pădurea Bichihigi.

Amenajarea unui punct de informare turistică, proiect ce propune un punct de informare turistică pentru tot ce înseamnă zonă turistică adiacentă zonei Valea Someșului Mare cum ar fi: trasee turistice cu bicicleta, pedestre, practicarea sporturilor, cazare, puncte de belvedere, faună cinegetică, specii forestiere întâlnite pe traseele turistice, informații referitoare la arii protejate, etc. Construcția va presupune următoarele spații interioare: sala de informare turistică, oficiu angajați, grupuri sanitare, birou.

Acestea sunt unele din proiectele care, în opinia mea, prin amenajarea lor ar duce la intensificarea fluxurilor turistice pe raza localității și implicit modernizarea infrastructurii actuale și crearea de noi modalități de agrement. Investițiile pentru aceste proiecte sunt de părere că ar fi destul de reduse și ușor de realizat.

Concluzii

Orașul Beclean reprezintă în acest moment un reper din punct de vedere turistic pe harta județului și în Transilvania, aceasta datorită investițiilor făcute aici în infrastructura turistică și investițiile viitoare ce se preconizează a se realiza.

Caracteristicile geografice ale localității, vin în sprijinul activităților agrementale, fiind principala atracție a orașului și în același timp una din principalele surse de venit ale acestuia. Perioada principală în care se desfășoară activitățile agrementale este suprapusă peste sezonul estival, aceasta fiind și perioada de maximă circulație a fluxurilor turistice, în celelalte perioade activitățile agrementale implicând în general populația locală.

Orașul Becleanul a fost pus pe harta turistică în principal datorită investițiilor făcute la stațiunea Băile Figa care atrage cei mai mulți turiști, dar și Herghelia Beclean, care prin concursul de atelaje și programele turistice ecvestre începe să prindă tot mai mult la turiști. Alte obiective turistice ce se pot vizita sunt castele localizate în zona centrală a orașului, bisericile locale, zilele în care se organizează festivaluri și alte sărbători etc.

Legat de activitățile agrementale, orașul Beclean dispune de păduri ce se pot transforma în adevărate trasee turistice, dar acestea trebuie inițial susținute pentru a se realiza și mai apoi amenajate. În locurile de pe malul Someșului Mare unde se poate practica înotul se pot face investiții pentru amenajarea lor, se pot amenaja trasee pentru ciclism, alei de promenadă etc.

În ceea ce privește fluxurile turistice din cadrul principalei locații de agrement a orașului, anul 2013 a fost cel în care s-a înregistrat cel mai mare număr de turiști de la deschiderea oficială din anul 2010. În această perioadă, numărul vizitatorilor s-a dublat de la aproximativ 70000 la 140000, investițiile făcute aici an de an au dus la creșterea numărului de modalități de agrement unde oamenii se pot relaxa.

Proiectele propuse pentru a se realiza în viitorul apropiat sunt menite să atragă un număr cât mai mare de potențiali turiști și să dea o nouă față orașului, în special centrului orașului, dar și stațiunii Băile Figa. Prin amenajarea acestor proiecte, s-ar intensifica cu siguranță fluxurile turistice pe raza localității și implicit aceasta ar conduce la modernizarea infrastructurii actuale și crearea de noi modalități de agrement. Investițiile în proiectele propuse ar fi destul de reduse și ușor de realizat.

Bibliografie

Buta, I. (1963), Bilanțul hidrologic în bazinul Someșului Mare, Studia UBB, VIII, 2, Cluj

Buta, I. (1976), Bistrița-Năsăud, ghid turistic, Editura Sport-Turism, București.

Cavruc V., Chiricescu, A. (2006), Sarea, Timpul și Omul, Editura Angustia, Sfîntu Gheorghe

Chintăuan, I. (2002), Apele minerale și stațiunile din județul B-N, Editura Supergraph, Cluj.

Chintăuan, I. (2002), Bistrița-Năsăud. Monumente ale naturii, Muz. Jud. Bistrița- Năsăud.

Chintăuan, I., Stefan, V., Marquier, Ioana, Coldea, Gh. (2004), Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Editura Supergraph, Cluj Napoca.

Cocean, P., Dezsi Șt. (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

Cocean, P., Ilovan Oana-Ramona, Boțan, C.N., (2010), Județul Bistrița-Năsăud (manuscris)

Cocean, R. (2013), Strategia de dezvoltare locală, GAL Ținutul Haiducilor

Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud, Anuarul Statistic al Județului Bistrița-Năsăud – ediția 2013

Pasa Iulia Teodora (2013), Strategia de dezvoltare a orașului Beclean 2014 – 2020

***, (2010), Administrația Publică Locală 2000 – 2010 a Primăriei Beclean

***, (2006), Monografia Orașului Beclean

Surse internet:

1. www.portalbn.ro/primarii/beclean

2. http://www.rasunetul.ro/

3. http://enciclopediavirtuala.ro/

4. http://www.directiasilvicabn.ro/

5. http://www.mncr.ro

6. http://www.cazarebailefiga.ro/

7. www.bailefiga.ro

8. www.mesagerul.ro

9. www.bungee-jumping.ro/tiroliana/

10.www.timponline.ro

Bibliografie

Buta, I. (1963), Bilanțul hidrologic în bazinul Someșului Mare, Studia UBB, VIII, 2, Cluj

Buta, I. (1976), Bistrița-Năsăud, ghid turistic, Editura Sport-Turism, București.

Cavruc V., Chiricescu, A. (2006), Sarea, Timpul și Omul, Editura Angustia, Sfîntu Gheorghe

Chintăuan, I. (2002), Apele minerale și stațiunile din județul B-N, Editura Supergraph, Cluj.

Chintăuan, I. (2002), Bistrița-Năsăud. Monumente ale naturii, Muz. Jud. Bistrița- Năsăud.

Chintăuan, I., Stefan, V., Marquier, Ioana, Coldea, Gh. (2004), Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Editura Supergraph, Cluj Napoca.

Cocean, P., Dezsi Șt. (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

Cocean, P., Ilovan Oana-Ramona, Boțan, C.N., (2010), Județul Bistrița-Năsăud (manuscris)

Cocean, R. (2013), Strategia de dezvoltare locală, GAL Ținutul Haiducilor

Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud, Anuarul Statistic al Județului Bistrița-Năsăud – ediția 2013

Pasa Iulia Teodora (2013), Strategia de dezvoltare a orașului Beclean 2014 – 2020

***, (2010), Administrația Publică Locală 2000 – 2010 a Primăriei Beclean

***, (2006), Monografia Orașului Beclean

Surse internet:

1. www.portalbn.ro/primarii/beclean

2. http://www.rasunetul.ro/

3. http://enciclopediavirtuala.ro/

4. http://www.directiasilvicabn.ro/

5. http://www.mncr.ro

6. http://www.cazarebailefiga.ro/

7. www.bailefiga.ro

8. www.mesagerul.ro

9. www.bungee-jumping.ro/tiroliana/

10.www.timponline.ro