Amenajarea Teritoriului ÎN Comuna Galda DE Jos, Judetul Alba

UNIVERSITATEA BABEȘ- BOLYAI, CLUJ- NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

AMENAJAREA TERITORIULUI ÎN COMUNA GALDA DE JOS, JUDEȚUL ALBA

Coordonator științific, Absolvent,

Conf. univ. dr. Sorin Filip Anca Roxana Popa

Cluj- Napoca,iunie 2016

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………….4

Metodologie………………………………..……………………………………….……………..5

Istoric………………………………………………………………………………………………5

Definiții/ Concepte………………………………………………………………………………..6

1 Situație existentă………………………………………………………………………………9

1.1 Încadrare în teritoriu……..…………………………………………………………….10

1.2 Cadru l natural………………………………………………………………………….11

1.2.1 Relief …………………………………………………………………….…………11

1.2.2 Hidrografie…………………………………………………………………………12

1.2.3 Flora și fauna……….………………………………………………………………14

1.2.4 Solurile………………………………………………………………….………….14

1.2.5 Vulnerabilitatatea teritoriului la riscuri……………………………………………15

1.2.6 Potențial turistic…………….……………………………………………..………20

1.2.7 Rezervații naturale……….……………………………………………………..…21

1.3. Componenta demografică……………………………………………………………….23

1.3.1 Structura populației………………………………………………………………..23

1. 3.2 Educație și formare……………………………………………………………….26

1.3.3 Sănătate……………………………….……………………………………………28

1.4 Infrastructura………………………………………………………………………………28

1.4.1 Căi de acces………………………………………………………………………..28

1.4.2 Rețele edilitare…………………………………………………….……………….30

1. 4.3 Reteaua de localitati………………….……………………………………………31 1.5 Economie…………………………………………………………………………………32 1.5.1 Agricultura……………………..…..………………………………………….…..32

1.5.2 Industria………………………..………………………………………………….33

Serviciile…………………..……………………………………….….….………34

2 Disfuncționalități și propuneri…………………………………………………………………35

2.1 Disfuncționalități ale căilor de acces………………………………………………..36

2.2 Disfuncționalități associate rețelei hidrografice……………………………………….40

2.3 Difuncționalități generate de procesele geomorfologice…………………………….45

2.4 Disfuncționalități privind spațiile locuite……………………………………………46

2.5 Disfuncționalități privind rețeaua edilitară…….…………………………………….47

3 Analiza SWOT…………………………………………………………………………………48

4 Portofoliu de proiecte……………………………………………………………..……………56

5 Concluzii………………………………………………………………………….……………59

Chorema comunei Galda de Jos………………………………………………………………….60

6 Bibliografie…………………………………………………………………………………….61

Introducere

Potrivit literaturii de specialitate, planificarea teritoriului este un domeniu însușit de mai mulți specialiști geografi, antropologi, sociologi, urbaniști, care a vizat dezvoltarea echilibrată a teritoriului ( Pascariu, 2015 ). Prin urmare, acest concept a fost asociat de-a lungul timpului geografiei umane, geografiei așezărilor dar până la urmă a fost integrat urbanismului. Termenul de planificare a teritoriului datează încă din perioada interbelică, însă această deprindere este prezentă în rândul semenilor noștri de milenii, un exemplu potrivit fiind amenajarea tenace a așezărilor romane ( Iațu, 2014 ).

La fel ca și celelalte perioade, cea comunistă a marcat planificarea teritoriului prin elemente specifice sistemului – locuințe de dimensiuni mici, agricultură colectivizată, înființarea fabricilor- transformând și adaptând această activitate. Evenimentele din 1989 au avut un impact puternic și în acest domeniu, modificările de mai apoi surprinzând autoritățile locale si centrale, consecințele fiind regresia sau stagnarea dezvoltării unui procent ridicat de așezări din țara noastră, unele cazuri fiind duse până la extrem soldându-se cu distrugerea lor (Pascariu, 2006 ).

O caracteristică a perioadei actuale este dezechilibrul între fondurile bugetare reduse ale autorităților publice și presiunea populației pentru beneficierea de servicii de înaltă calitate. Acest fapt a determinat statul să recurgă la împrumuturi si investiții în infrastructură generând un alt dezechilibru nesustenabil si obligând statul să abordeze o strategie pentru reechilibrarea bugetului într-un timp cât mai scurt ( Cristea, 2013 ).

„Amenajarea teritoriului constituie un ansamblu de acțiuni și de intervenții, politice sau tehnice, voluntare și concertate, care vizează să asigure, cu ordine și în timp, o repartiție adecvată a populației, construcțiilor, activităților economice și echipamentelor de infrastructură asupra unui teritoriu, ținând cont de constrângerile naturale, antropice și strategice” (P.Merlin, 1989).

Teritoriul țării noastre este considerat ca fiind avuție națională, iar gestionarea lui intră în atribuția fiecărui cetățean, aceasta trebuind să fie rațională, echilibrată, sustenabilă și derulată numai în beneficiul semenilor nostri ( Legea 350/ 2001 ).

Metodologie

Pentru elaborarea acestei lucrări de licența am folosit metode diverse.

Prima etapă a presupus deplasarea la fața locului unde s-au desfășurat activități precum analizarea teritoriului; documentarea în teren – realizată de asemenea prin observații directe asupra așezării umane, inclusiv asupra clădirilor, stilului arhitectural, căilor de acces, componentelor naturale – relief, climă, vegetație, faună, sol; fotografierea – reprezentănd dovada hotărâtoarea în ceea ce privește veridicitatea datelor. A doua etapă a constat în purtarea unor conversații pe tematica amenajării teritoriului cu 2-3 locuitori din satele componente comunei Galda de Jos și interpretarea raspunsurilor lor. Activitatea de teren s-a încheiat la primarie unde mi-au fost puse la dispoziție date si documente importante pentru întocmirea hărților și redactarea ulterioară a materialului.

Istoric

În lucrarea „ Genetica”, Vasile Pârvan vorbește despre primele atestări ale comunei Galda de Jos. Astfel, la Cetea s-au descoperit mărturii ale existenței umane din perioadele lui Caesar și Augustus. Comuna Galda de Jos a fost amintita documentar in anul 1237. La inceputul sec. al XIV-lea este pomenit un drum de piatra, probabil drumul principal ce lega nordul de sudul Transilvaniei, trecand prin Galda, Ighiu, Alba-Iulia, nefiind exclus ca acesta sa fie chiar vechiul drum roman.

Ea este dominată de castelul familiei Kemeny, ridicat la sfârsitul sec. al XIX-lea, peste un castel vechi, medieval, unde au fost închiși cinci țarani participanți la răzmerița din Câmpeni din 1782. În 1784, Cloșca a venit pe valea Ariesului, prin Mogoș si Întregalde, cu gândul să atace castelul și să-i elibereze pe țărani. Armistițiul de la Tibru l-a împiedicat să facă acest lucru. Castelul actual are o valoare arhitectonică deosebită, fiind în mare parte dărâmat de către săteni în timpul mișcărilor revoluționare care au precedat unirea în 1918. Anual, începand cu anul 1985, a fost restaurat și modernizat, transformându-se în spital neuropshic.

Revoluția de la 1848 a însemnat o perioadă de puternice frământări sociale. Țelul suprem era dezrobirea națională și socială. Numeroși locuitori ai satelor găldene s-au înrolat în armatele revoluționare și au participat la luptele duse în Cheile Gălzii în 1849, unde se pastrează urmele redutei construită în îngustarea cheilor. Dupa "Dieta de la Cluj", țaranii din părtile Gălzii trec și ei la luptă. În Cheile Gălzii se stăvilește apa și atunci când armata maghiară a intrat în strâmtoarea dintre stânci pe unde trecea drumul, țăranii au dat drumul la apă , înecand mulți soldați maghiari. Intre satele care au format Legiunea "Auraria Gemina" comandată de Avram Iancu, cu centrul la Campeni, făcea parte și Galda de Sus (Hanciu, 1987)

Definiții. Concepte

„Amenajarea teritoriului constituie un ansamblu de acțiuni și de intervenții, politice sau tehnice, voluntare și concertate, care vizează să asigure, cu ordine și în timp, o repartiție adecvată a populației, construcțiilor, activităților economice și echipamentelor de infrastructură asupra unui teritoriu, ținând cont de constrângerile naturale, antropice și strategice” (P.Merlin, 1988).

Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și caută în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător. Ideea care stă la baza acestui concept este aceea de a asigura o calitate mai bună a vieții pentru toți locuitorii planetei, atât pentru generația prezentă, cât și pentru generațiile viitoare.

Creșterea economică este un termen cheie în știința economică ce desemnează dinamica ascendentă a produsului national brut real pe locuitor ca expresie a corelațiilor cantitative dintre factorii care influentează mărimea sa si mediul economico-social in care are loc.

Strategia de dezvoltare locală. în actualul context economic și social din România, primaria trebuie să ofere comunității locale o strategie de Dezvoltare Locală care să reprezinte un document ce definește viziunea de dezvoltare pe termen mediu și lung, care identifica prioritățile și stabilește măsurile de implementare necesare, ce se vor concretiza în propuneri de proiecte finanțabile din fonduri guvernamentale sau din fonduri ale comunității europene ( Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, 2008)

„ Planul urbanistic general are caracter director și de reglementare operațională. Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5-10 ani și să îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.

Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază cu privire la:

– stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității; 

– stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; 

– zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;

– delimitarea zonelor afectate de servituți publice

– modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; 

– stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice;

– formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor; 

– precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: 

– evoluția în perspectivă a localității;

– direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; 

– traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.

Planul Urbanistic Zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la :

– organizarea rețelei stradale

– organizarea arhitectural- urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane

– modul de utilizare al terenurilor

– dezvoltarea infrastructurii edilitare

– statutul juridic și circulația terenurilor

– protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal este obligatorie în cazul:

– zonelor centrale ale localităților

– zonelor protejate și protecție a monumentelor, a complexelor de odinhnă și agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor

– alte zone stabilite de autoritășile locale din localități, potrivit legii

Planul Urbanistic de Detaliu are exclusive character de reglementare specifică, prin care se asigură condițiilede amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile immediate.

Planul Urbanistic de Detaliu cuprinde reglementări cu privire la:

– asigurarea accesibilității și racordarea la rețelele edilitare

– permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările

– relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea

– compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor

– regimul juridic și circulația terenurilor și construcțiilor

Planul Urbanistic de Detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, precum și a regulamentelor locale de urbanism.” ( Legea 350/ 2001, Secțiunea a 3-a, Art 46-48 ).

1. SITUAȚIA EXISTENTĂ

Încadrare în teritoriu

Comuna Galda de Jos este situată în partea centrală a județului Alba, pe cursul mijlociu al Văii Galzii, cuprinzând diviziuni din Munții Trascău în NE și din culoarul Mureșului în SE, aceasta din urmă fiind străbătută de Drumul European 81.

Comuna este marginită de municipiul Alba Iulia la sud, comunele Ighiu și Cricău la sud-vest, Râmeț în nord-vest, Întregalde în vest, Stremț în nord, Teiuș în nord-est si Sântimbru în sud-est.

Fig. 1 Harta încadrării în teritoriu

1.2 Cadrul Natural

1.2.1 Relieful

În cadrul teritoriului studiat întalnim zone montane, deluroase și de câmpie de unde reiese și diversitatea reliefului.

Munții Trascău reprezintă unitatea de relief cu cea mai mare pondere de pe teritoriul comunei Galda de Jos, atingând altitudini de până la 1000 de m ( 1234 m vf Piatra Ceții ). Deși sunt încadrați în categoria munților mici, proximitatea culoarului Mureșului le confera aspectul unor munți înalți, lăsând impresia că domină întreaga regiune.

Cristalinul regenerat constituie roca predominantă din componenta soclului Munților Trascău, iar în cuprinsul cuverturii, incluziunile magmatice străpung sedimentele jurasice și cretacice. Desi priviti în ansamblu par a fi niste înalți calcaroși, rocile predominante care-i alcătuiesc sunt: ofiolitele, conglomeratele și gresiile, argilele și marnele. Relieful ofiolitic se deosebește prin aspectul său predominant ruiniform și este foarte răspândit în Trascău. Calcarele sunt rocile cu cea mai mare predispunere la modelare și cele care creează spectaculozitatea reliefului. Cele mai mari înălțimi din masiv se păstrează pe calcare ( Piatra Cetii 1234m pe teritoriul comunei Galda de Jos). Acestea, în cea mai mare parte jurasice, sunt distribuite de-a lungul masivului pe trei fâsii sectionate transversal în aceasta zona de Vale a Galzii si afluentii sai în Cheile Întregalde, Cheile Tecsestilor si în olistolitele din Cheile Galzii si Cetii. Aceste calcare corespund în ordine celor trei forme ale carstului din Muntii Trascaului: carst de platou, carst de creasta (ex. Piatra Cetii – 1234 m) si carst de masive izolate (olistolite în zona Cetea – Galda de Sus: Cheile Cetii – marmite torentiale tipice numite "Baile Romane", Cheile Galzii, Piatra Magurii, Bulzul Galzii, Piatra Verde etc. Formele exocarstice sunt: lapiezurile, dolinele, cheile (Întregaldelor, Galzii, Tecsestilor si Cetii); Endocarstul este prezentat prin avenuri (avenul "Sunatoarea") si pesteri (în bazinul vaii Galzii sunt 7 pesteri) (Ilie, 1957; Popescu-Argeșel, 1971; Berindei, 1972).

Zona de piemont. În pleistocen și pliocen ( Neogen ), râurile transportau o cantitate mare de material aluvionar care se sedimenta la ieșirea din munte, luând astfel naștere unitatea de piemont. Factorii exogeni, cu precădere, au adus de-a lungul timpului modificari acestei unitati, distrugandu-i caracteristicile pe suprafete mari (Hanciu, 1987 ).

În culoarul depresionar al Muresului, se regăsesc soluri aluviale pe luncă și cernoziomuri cambice (levigate), argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice pe terase, de regulă cu textură fină, bogate în humus, având un potential agricol ridicat ( Mahara, Popescu-Argesel, 1993 ).

Fig. 2 Harta unităților de relief

1.2.2 Hidrografie

Principala apă curgătoare care străbate comuna și totodată unul dintre cei mai importanți afluenți ai Mureșului ( PATJ Alba 2009 ) este Galda. Aceasta secționează arealul studiat pe direcție NV- SE, apoi întalneste Mureșul în perimetrul localității Sântimbru. Principalii afluenți ai Văii Gălzii sunt Cetea, Tibrișor și Cricău. Alți afluenți mai puțin importanți sunt pârâul Primaverii, pârâul Porcului, pârâul Calului, Valea Dostinei , pârâul Verde, pârâul Bulzului (Hanciu, 1987 ). Aceștia sunt întâlniți în zona montană iar din pricina debitului foarte mic în perioadele de seceta seacă, dar în cazul ploilor torențiale sau a topirii bruște a unei cantități mari de zăpadă albia lor nu poate capta tot volumul de apă. În funcție de acesta, viiturile pot cauza pagube materiale.

Văile care prezintă sectoare de chei în calcar, dar în traseul lor întâlnesc ofiolite se păstrează înguste iar în aspectul versanților se păstrează în linii mari (Popescu-Argeșel, 1971; Oancea, Velcea 1987) până la ieșirea din unitatea montană

În anul 1962 s-a înființat postul hidrometric de la Benic. Cele mai ridicate valori ale debitului de apă înregistrate sunt:

* 23. VI. 1970 – 46,0 m/s,

* 03. VII. 1975 – 50,3 m/s,

* 22. VIII. 1979 – 77,2 m/s,

*18. VI. 1998 – 66,0 m/s,

* 9. VI. 2015 – 46,4 m/s. ( Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba, 2015 ).

Fig 3 Harta rețelei hidrografice

Apele subterane sunt depozitate în roci sedimentare și materialul erodat depus la baza abrupturilor. În piemont, datorită rocilor de suprafață este posibilă infiltrarea aelor provenite din precipitații, pânza freatică dobândind mari cantitați de apă pe care le revarsă treptat prin intermediul izvoarelor carstice sau a izvoarelor de fund ( infiltrari în albia râurilor).

1.2.3 Flora și fauna

În zona munților Trascău întâlnim asociații tipice muntelui, în special păduri de foioase, în piemont asociații tipice silvostepei și asociații de luncă stepizată. De asemenea, tot în acest areal întalnim și floarea de colt ( lentopodium alpinium ) la cea mai joasă altitudine din țară.

Un bogat fond cinegetic îl constituie mistrețul (Sus scofa), vulpea (Vulpes vulpes), căpriorul ( Capreolus capreolus ), cerbul (Cervus elaphus), iepurele (Lepus europaeus), pisica sălbatică ( Felis silvestris) etc

In sectoarele de lunca, printre zavoaiele de salcii si arini, traieste ariciul ( Erinaceus Europaeus), iepurele (Lepus europaeus ) si diferite specii de rozatoare ( Ordinul Rodentia) . Dintre reptile se intalnesc unele mai comune: soparla de camp (Podarcis taurica) , gusterul (Lacerta viridis) , sarpele de pădure (Eryx jaculus) (Măhăra, Popescu-Argeșel, 1993).

1.2.4 Solurile

Component al oricărui geosistem, solul are rolul de susținere a celorlalte componente, constituie mediul de viața pentru organisme, „ depozit” și furnizor de substanțe nutritive ( Oncu, M, 2000 ).

Solurile specifice teritoriului studiat sunt solurile brune argilo- iluviale (podzolite, închise la culoare – zona montană; podzolice și podzolite în piemont ) și preponderent cernoziomuri levigate în zona de culoar (Hanciu, 1987).

În ceea ce privește fertilitatea și modul de utilizare a terenului, acestea sunt adaptate altitudinilor si reliefului. Astfel, în arealul montan întalnim soiuri specifice vegetației forestiere și pășuni; în arealul de premontan – vii, pomi fructiferi și pășuni secundare; iar in zona de culoar predomină terenurile arabile ( Harta utilizarii terenului ).

Fig 4 Harta utilizării terenului

Vulnerabilitatea teritoriului la riscuri

a. Evidentierea factorilor generatori de procese si fenomene de risc

Relieful, prin natura compoziției și împreună cu elementele sale ( declivitate, densitatea fragmentării, adâncimea fragmentării, expoziția versanțlor ) constituie principalii factori declanșatori ai proceselor și fenomenelor de risc.

Fig 5 Harta Pantelor Fig 6 Harta înclinării versanților

Având o structură cutată și datorită diferențelor de nivel, în zona montană degradările de teren sunt mai frecvente, iar în piemont sunt generate de litologie și structura monoclinală; din loc în loc, zona de culoar ( al Mureșului ) este afectată de înmlaștinire .

Clima influențează intensitatea și frecvența acestui tip de procese prin elemente ca: ploile torențiale, alternanța îngheț-dezgheț, și mai rar, secetelor îndelungate

Apa este un element care influențează toate procesele de risc, ( cu excepția secetei când lipsa ei generează acest tip de fenomene ), generând șiroiri, torenți, eroziuni în albie, alunecări de teren.

Ca și în alte zone, activitatea antropică irațională și necontrolată constituie un alt factor generator de procese de risc. Prin defrișare ( ex pădurea Cetea ) s-a înlaturat covorul vegetal, pășunatul intensiv pe suprafețe vulnerabile precum si construcțiile ( șosele, clădiri ) a caror fundatie dereglează echilibrul versantului de asemenea se înscriu în categoria acestui tip de factori.

b. Identificarea disfuncțiilor induse prin procese naturale și antropice

Din pricina pluviodenudării și a eroziunii în suprafață cumulate cu protecția slabă a covorului vegetal, terenurile arabile în panta de pe Dealul Bilag și terasele Benic-Galda de Jos sunt „spălate”.

Prăbușirile. Au loc în zonele înalte datorită fenomenului de îngheț- dezgheț și alterare, materialul rezultat formează trene de grohotiș în cadrul abrupturilor din zona Pietrii Ceții.

De asemenea, prin eroziune,apa generează alt tip de prabușiri, săpâand lateral în albie determinând prăbușirea malurilor.

Alunecările de teren au o raspândire destul de mare în comună, dar până în prezent nu au avut o amploare deosebită.

Alunecări vechi,stabilizate prin plantații de salcii și vegetație întâlnim în zona localității Cetea și în N-E Benicului. Alte alunecări vechi, reactivate după precipitațiile bogate din 1975 sunt cele de pe Dealul Colacului, dar nu au o profunzime mare.

Din categoria alunecărilor recente fac parte cea de pe pârâul Șasa, produsă în materiale dezagregate din abruptul Piatra Corbului, a afectat suprafețe cu fânete; și cea din bazinul Poiana Galdei produsă în pătura superficială de sol.

În sectorul de luncă, de-a lungul Văii Gălzii și a Cricăului sunt întalnite procesele de înmlăștinire (Hanciu, 1987).

În iunie 2009, în urma precipitațiilor bogate, atât localitatea Oiejdea cât și Galda de Jos au fost lovite de viiturile de pe râurile Cricău și Galda.

Nu în ultimul rând, disfuncțiile pricinuite de activitatea antropică au o mare amploare în partea sudică a comunei ( Mesentea, Galda de Jos, Oiejdea ), unitățile industriale și agronomice poluând atât aerul cât și componenta hidrică și solul.

c. Zonificarea teritoriului în funcție de tipologia și impactul proceselor riscogene

Potrivit subcapitolului anterior, se poate discuta despre o zonificare a proceselor generatoare de risc, și anume:

 Zona afectată de eroziune torentială

 Zone afectate de prabușiri

 Zone afectate de alunecări de teren

 Zone afectate de înmlaștiniri

 Zone afectate de activitățile industriale

Fig 7 Harta gradului de risc

d. Analiza gradului de pretabilitate a reliefului la amenajare (analiză raster)

Pentru întocmirea hărții pretabilității terenului la construcții am recurs la o serie de procedee efectuate în programul ArcMap 10.2. Primul pas a constat în încărcarea drumurilor și a CLC-ului ( utilizarea terenului ) precum și în detereminarea pantei și a expozitiei versantilor. Astfel, din meniul Arc Toolbox am creat o reprezentare a construcțiilor față de drumurile naționale și județene accesând submeniurile Spatial Analyst Tools-Distance-Cost Distance, iar elementul față de care am dorit să aflăm distanța a fost layerul drumuri. Elementul va influența durata, costul până la drum va fi influențat de pantă deoarce este factorul cel mai restrictiv sau cel mai favorabil. Următorul pas a constat în clasificarea CLC-ului pe 7 clase ( Properties-Symbology-Classified) și transformarea lui în raster din Arc Toolbox-Conversion Tools- To Raster- Polygon to Raster, iar apoi am recurs la reclasificarea rasterelor obținute anterior ( pante, expozitie, cost_drum și clc_raster) în 5 clase ( 1-nefavorabil; 5-foarte favorabil) folosind unealta Reclasiffy din meniul Arc Toolbox submeniul Reclass. Ultimul pas a constat în însumarea, respectiv înmulțirea rasterelor utilizand Map Algebra din Arc Toolbox.

Potrivit hărtii pretabilitatii terenului la construcții ( metoda adunării și metoda

înmulțirii ) arealele din sudul comunei și cel din lungul Vaii Gălzii și a Ceții se dovedesc a fi foarte favorabile si favorabile construcțiilor, excepție făcand suprafețe relativ restrânse din lunca Vaii Galzii la E de Oiejdea si intre Mesentea si Benic, care sunt predispuse înmlastinirilor și inundațiilor.

Datorită altitudinii ridicate, a înclinarii și fragmentării reliefului, partea de N-V este slab favorabilă și nefavorabilă construcțiilor, deși în arealele de vale se mai întalnesc condiții mediu favorabile pentru acest tip de activitati.

Fig 8 Harta pretabilitatii terenului la constructii ( metoda adunarii/ adunarea rasterelor )

Fig 9 Harta pretabilitatii terenului la constructii ( metoda înmulțirii/înmulțirea rasterelor )

e. Concluzie

Procesele de risc natural care pot afecta populața nu au o frecventa ridicată pe teritoriul comunei Galda de Jos, dar neluate în considerare pot cauza pagube materiale semnificative. Așa cum este firesc, zonele de piemont și de câmpie sunt mai avantajoase în comparație cu arealul montan, în ceea ce privește amplasarea așezarilor umane, oferind condiții propice pentru activitățile economice ( în special agricultura și prelucrarea produselor provenite din agricultură).

În opinia mea, comuna deține resurele necesare pentru o dezvoltare durabilă si rațională, iar acest aspect împreună cu o bună guvernare poate să atragă și sa rețină populația tânară in acest spatiu.

1.2.6 Potențialul turistic

Comuna Galda de Jos dispune de un potențial turistic valoros, în special în zona montană. Baile Romane din promximitatea localității Cetea atrag un număr din ce în ce mai mare de turiști dornici să escaladeze pereții abrupți ai cheii Ceții, ca mai apoi să se arunce în marmita torențială formată de valea Ceții, unde de asemenea se sfărșește „lanțul” celor șapte cascade.

Cadrul natural este unul valoros cu obiective turistice interesante și spectaculoase ( poiana cu narcise de la Răicani, Piatra Ceții, cascada Vârvari, cheile Gălzii ) dar din păcate nu este valorificat suficient, structurile de cazare și alimentație au un număr redus (2 pensiuni –la Mesentea și Benic ), activitățile organizate ( tabere, excursii) lipsesc cu desăvârșire.

În localitățile Benic, Mesentea și Galda de Jos se întâlnesc biserici foarte vechi din lemn, tot în Galda de Jos se regăsește castelul familiei Kemeny, astăzi avănd funcția de spital neuropsihic.

1.2.7 Rezervații naturale

Rezervațiile naturale ale comunei Galda de Jos sunt de o frumusețe rară și au o importanță turistică deosebită, fiind o mândrie a locurilor.

„Cheia Galdei, o cheie scurtă sculptată într-un olistolit deshumat, scoasă la suprafață prin retragerea laterală a versanților datorită eroziunii (Cocean, 1988) intră în categoria rezervațiilor complexe, fiind reprezentate de un peisaj spectaculos, modelat în calcare, care adăposteste un numar important de specii de plante calcofile. Coroziunea și eroziunea, alterarea și dezagregarea au creat forme interesante de relief, mai ales pe versantul stâng al văii. Aici pot fi întalnite turnuri, ace, colți, stălpi, toate grupate pe porțiuni de veritabile creste, hornuri, mase de grohotișuri, nise, subplombe, polite structurale, lepiezuri etc. Pereții verticali ai cheilor se apropie foarte mult, înspre aval ajungând la o latime de doar 4 m. Pe stâncile calcaroase crește floarea de colț, la cea mai joasă altitudine din țară.

Bulzul Gălzii sau Piatra Bulzului, este o rezervație geologică, reprezentată printr-un bloc calcaros în formă de creastă ascuțită, cu înalțimea de 71 m, ce domină satul Poiana Galdei, situat pe cursul mijlociu al râului Galda, pe interfluviul dintre Valea Galda la nord si pârâul Tibru la sud, la o altitudine de 941 m. Prin pitorescul ei, rezervația se poate âncadra într-un circuit turistic care ar urmari Valea Gălzii.

Cheile Întregalde, sunt situate între două masive calcaroase: Plaiul (1174 m) la nord și Plesa Caprei (1139 m) la sud și reprezintă o rezervație complexă, cu un relief deosebit de pitoresc, cu numeroase creste ascuțite și turnuri care conservă totodata numeroase specii rare de plante.

Piatra Ceții se constituie într-o rezervație peisagistică constituită dintr-un relief pitoresc, în cea mai mare parte reprezentată de creste, abrupturi, tancuri si stâncării, parțial pe versanți repezi acoperiți cu vegetație forestieră. Se remarcă printr-o mare diversitate floristică, adapostind o serie de endemisme și plante aflate pe lista rosie a plantelor superioare din Romania ca specii care necesită ocrotire. Pe vârful Pietrii Ceții se găseste avenul "Sunatoarea", iar ca o raritate a florei, la baza acesteia si pe platoul din vârf, în perioada 11-15 mai înfloreste spontan narcisa alba.

Cheile Cetei au luat naștere prin fragmentarea unui olistolit de către valea Cetei și formează o rezervație complexă, reprezentată de un peisaj spectaculos, modelat în calcare ce conservă unele din cele mai tipice marmite torentiale numite "Băile Romane" (Cocean, 1988 ). Ea conservă și o serie de plante rare. Cheile adăpostesc printre cele mai tipice forme de eroziune (marmite torențiale tipice), prezente de altfel și pe pereții laterali. Cascadele în chei sunt printre cele mai spectaculoase, cu inaltimi de 4-8 m. Din punct de vedere al vegetației, rezervația se află în domeniul pădurii de fag în amestec cu gorun, larice, mesteacan și pin. Dintre plantele ocrotite menționam floarea de colț.” (Hanciu, 1987).

Fig 10 Harta Rezervațiilor Naturale

Tabel 1 Arii Naturale

Componenta demografică

Conform INSSE, în anul 2015 numărul populației din comuna Galda de Jos este de 4425 de locuitori.

1.3.1 Structura populatiei

Pe grupe de vârstă

Din numărul total de locuitori 779 sunt reprezentanți ai populației tinere cu vârste cuprinse între 0 si 19 ani, 2557 adulți cu vârste cuprinse între 20 si 59 de ani, iar restul de 1089 de locuitori reprezintă populația în vârstă, peste 60 de ani.

Fig 11 Structura populației pe grupe de vârstă

(date prelucrate de pe INSSE, 2015 )

Pe sexe

Fig 12 Structura populației pe sexe

( date prelucrate de pe INSSE, 2015 )

Repartiția locuitorilor în funcție de sex este destul de echilibrată, numărul femeilor ajungând în 2015 la 2236, iar al bărbaților la 2189.

După ocupație

Fig 13 Structura populației după ocupașție

( date prelucrate Site-ul primăriei Galda de Jos )

Populația activă numără 1748 de persoane, dintre care 62 de șomeri. Numărul populației inactive este de 2734 de locuitori, dintre aceștia mai mult de jumătate ( 1495 ) sunt pensionari, iar restul sunt elevi ( 630 ), casnici, întreținuți de alte persoane, întreținuți de stat sau cu altă situație economică.

După etnie

Fig 14 Structura populației după etnie

( date prelucrate site-ul primăriei Galda de Jos )

Mai mult de trei sferturi din populație este de etnie română. Minoritatea cu cea mai mare pondere este reprezetată de maghiari ( 553 de locuitori ), apoi de cea rromă. Intr-o măsură mai mică pe teritoriul comunei locuiesc germanii si turcii ( 2 locuitori ).

Dupa confesiune

Fig 15 structura populației după confesiune

( date prelucrate site-ul primăriei Galda de Jos )

În ceea ce privește structura confesională, aceasta este strâns legată de cea etnica, mai mult de trei sferturi din locuitori sunt ortodocși, un procent important sunt reformați ( în special cei de etnie maghiară din localitatea Oiejdea ), iar restul sunt greco-catolici, penticostali, martori ai lui Iehova, adventiști de ziua a 7-a sau al altă confesiune.

Educație si formare

Educația influențează în mod direct viața fiecărei localități și de asemenea are un rol decisiv în dezvoltarea ei socio-economică. O mare însemnătate în formarea agricultorilor o au școlile profesionale deoarece aceștia au doar cunoștințe tehnice și de mecanică elementare.

În comuna analizată se întâlnesc instituții de învățământ reprezentate de grădinițe, scoli primare și gimnaziale. Clădirile se află într-o stare bună, dar echipamentele și materialele necesită îmbunătățiri, de asemenea este necesară și achiziționarea echipamentelor IT în toate școlile. Comuna deține și o bibliotecă.

Sistemul educațional cuprinde 5 școli

Școala gimnazială Benic

Școala gimnazială Galda de Jos

Școala primară Oiejdea ( română și maghiară )

Școala primară Cetea

Școala primară Galda de Sus

Sistemul de învățământ preșcolar cuprinde 5 grădinițe:

Grădinița Galda de Jos

Grădinița Benic

Grădinița Oiejdea

Grădinița Cetea

Grădinița Galda de Sus ( Bucea, 2014).

Fig 16 Harta infrastructurii educationale

Sănătate

Pe raza comunei se întâlnesc trei dispensare medicale și patru medici. De asemenea, comuna dispune de un Centru de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică cu un număr de aproape 400 de pacienți, 3 medici si 15 cadre medii, cel mai mare din țară.

Infrastructura sanitară are următoarea structură:

Cabinete individuale – 4

Dispensare umane – 3

Medici – 4

Asistente medicale – 4

Farmacii – 1

Medici veterinari – 1

Medici stomatologi – 1

Cabinete stomatologice – 1 ( Bucea, 2014).

1.4 Infrastructura

1.4.1 Căi de acces

Comuna este străbătută de Drumul European 81 ( coincide cu Drumul Național 1 ), care leaga municipiul Alba Iulia de municipiul Cluj- Napoca. Acesta traversează comuna pe directie sud – nord și ii conferă avantajul legăturii directe cu cele două centre polarizatoare ale regiunii.

Alte drumuri existente în comună sunt Drumul Județean 107H ( Galda de Jos – Mesentea – Benic- Galda de Sus – Poiana Galdei și se continuă în comuna Întregalde ), Drumul Județean 105M care străbate localitatea Oiejdea si se continuă în comuna Ighiu, Drumul Comunal 77 care leagă Cetea de Benic, precum și alte drumuri comunale aferente.

Fig 17 Harta infrastructurii rutiere

Calitatea drumurilor de pe cuprinsul comunei este următoarea:

 
DN 1: Bucuresti – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea, lungime 6,80 km, stare foarte bună; 
DJ 105 M: Oiejdea – Ighiu, lungime 2,00 km, stare deplorabilă; 
DJ 107 H: Coslariu – Galda de Jos – Cricau, lungime 4,00 km, stare rea; 
DJ 107 K: Galda de Jos – Întregalde – Mogos, lungime 17,45 km, stare buna (în lucru în loc. Benic),

DC 76: Cetea – Dealul Geoagiului – Iliesti, lungime 11,81 km, balastat, stare acceptabilă; 
DC 77: Stremt – Cetea – Benic, lungime 4,75 km, din care 3 km asfaltat, stare acceptabilă; 
DC 71: Zagris, lungime 2,00 km, balastat, stare rea; 
DC 71: Lupseni, lungime 3,00 km, balastat, stare rea; 
DC 71: Magura, lungime 3,00 km, balastat, stare rea (Bucea, 2014 ).

Fig 18 Harta calitatii drumurilor

1.4.2 Rețeaua edilitară

În principiu Galda de Jos dispune de o infrastructură edilitară destul de complexă, problematice fiind zonele cătunelor.

Rețeaua de energie electrică este prezentă în următoarele localități : Galda de Jos, Oiejdea, Mesentea, Benic, Cetea, Galda de Sus, cătunul Măgura și Poiana Galdei, iar în cătunele Lupșeni, Zăgriș și Răicani lipsește, ca alternativă folosindu-se regeneratoarele și în cazuri extreme lămpașele cu gaz.

Rețeaua de alimentare cu gaze are aceeași distribuție ca cea de energie electrică, în catunele Lupșeni, Zăgriș și Răicani încalzirea se face pe bază de combustibili solizi, în special lemn.

Alimentarea cu apă și sistemul de canalizare sunt finalizate doar în Galda de Jos, Mesentea și Oiejdea, pentru Cetea, Galda de Sus și Poiana Galdei sunt înca în fază de proiect. Oiejdea dispune de 3,577 km de conducte pentru alimentare cu apă și 3.230 de m de canalizare, iar Galda de Jos și Mesentea însumează 13,283 km de conducte pentru alimentarea cu apă și 11, 765 km de canalizare.

În localitățile unde alimentarea cu apă și canalizarea lipsesc, localnicii se alimentează din fântâni sau izvoare dar atât calitatea apei cât si a solului este periclitată de dejecțiile evacuate – consecință a lipsei rețelei de canalizare.

Rețeaua de telefonie fixă există în Galda de Jos, Oiejdea, Mesentea, Benic, Cetea, Galda de Sus, Poiana Galdei, pe când cea mobilă este prezentă prin diverși operatori cu grade diferite de acoperire.

Internetul funcționează în Primărie și în școli, iar restul locuitorilor au acces prin operatori.

Populația din toate localitățile beneficiază de televiziune prin cablu și antene satelit.

1.4.3 Rețeaua de localități

Comuna Galda de Jos are în componență 11 sate: Galda de Jos ( reședința de comună ), Oiejdea, Mesentea, Benic, Cetea, Galda de Sus, Poiana Galdei și cătunele Măgura, Lupșeni, Răicani și Zăgriș.

Structura satelor este o adaptare la condițiile naturale, astfel unele s-au dezvoltat

de-a lungul văilor, relieful nepermițând un alt fel de dezvoltare : Poiana Galdei, Cetea, Măgura, Mesentea au o structură liniară. În cadrul aceluiași tip de evoluție se remarcă

Sate liniare – alungite ( Mesentea )

Sate liniare – polinucleare ( Galda de Sus )

Sate liniare – compacte ( Cetea ).

În ceea ce privește dispunerea vetrelor pe teritoriul analizat întâlnim sate risipite cu distanță mare între gospodării ( ex. Răicani ), sate răsfirate cu gospodăriile grupate ( ex. Galda de Sus ), si sate adunate cu gospodăriile lipite una de cealaltă ( ex. Oiejdea ).

Satele sunt legate între ele de drumuri naționale, județene,comunale sau poteci în cazul cătunelor; dar totodată ele au un acces facil către principalul centru polarizator Alba Iulia.

Fig 19 Dispunerea polinucleară a satului Fig. 20 Răicani

Galda de Jos

Sursa: Google Maps Sursa foto: https://alpinclick.wordpress.

com/2015/05/24 raicani-piatra-cetii-poiana

/-cu-narcise-tecsesti-17-mai-2015/

1.5 Economia

1.5.1 Agricultura

Activitățile de bază desfășurate în comuna Galda de Jos sunt integrate domeniului agriculturii. Cele 6534 ha de teren agricol au următoarea distribuție:

3089 – suprafață arabilă

1932 – suprafață pășuni

1148 – suprafață fânețe

133 – suprafață vii

234 – suprafață livezi

Suprafața neagricolă însumează 3635 ha și cuprinde păduri – 1162 ha, și sere – 5 ha.

Fig 21 Structura fondului funciar

Evenimentele din 1989 au avut impact și asupra sectorului agricol al comunei, majoritatea spațiilor și a dotărilor tehnice nefiind exploatate generând o scădere dramatică a efectivelor de animale. Din această cauză locuitorii au exploatat această ramură a agriculturii doar pentru consumul propriu.

La începutul anului 2014, efectivul de mașini agricole al comunei era insuficient numeric și în general, uzat fizic. Cu toate acestea, există mulți locuitori care au ca principala ocupație agricultura, fondurile Uniunii Europene motivând implicarea în acest sector și dezvoltarea lui.

În comună nu se întâlnește un centru de colectare, prelucrare și comercializare a produselor agricole, nici hală agroalimentară și nu se organizează târguri de animale ( Bucea, 2014 ).

1.5.2 Industria

Pe raza comunei se întâlnesc o serie de societăți comerciale care activează în creșterea și prelucrarea cărnii de pasăre, prelucrarea laptelui, prelucrare masă lemnoasă precum și creșterea animalelor și comerț.

Activitatea în industria prelucrătoare contribuie hotărâtor la bugetul populației, peste 70% activând în acest sector

1.5.3 Serviciile

La nivel comunal, rețeaua de prestări servicii este bine evidențiată, prezente fiind o serie de societăți comerciale care activează în domeniul comerțului, creșterii animalelor, etc.

Punctele de aprovizionare cu alimente ( magazinele ) precum și barurile au capacitatea de a satisface nevoile cetățenilor.

2. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PROPUNERI

2.1 Disfuncționalități ale căilor de acces

Disfuncționalitate:

Drumul Județean 105M care străbate localitatea Oiejdea precum și trotuarele și canalizarea pluvială au nevoie de lucrări de întreținere.

Propunere:

Modernizarea părții carosabile precum și a trotuarelor și canalizării pluviale.

Fig 22 Drum deteriorat în Oiejdea

Foto: Popa Anca, 2016

Disfuncționalitate

Stradă din localitatea Cetea parțial asfaltată, canalizarea pluvială neexistentă iar albia râului Cetița (stânga) neamenajată.

Propunere:

Asfaltarea străzii, amenajarea canalizării pluviale și întreținerea corespunzătoare a albiei râului

Fig 23 Stradă neasfaltată Cetea

Foto : captare Google Maps

Disfuncționalitate:

Podul care leagă zona “ vălenilor“ de restul localității și respective de Drumul Județean 107K este construit la baza stâncii, permițând accesul unui singur autoturism de talie mica. Din această cauză, firma de salubrizare care are în gestiune localitatea nu are posibilitatea de a pătrunde în zonă pentru colectarea deșeurilor menajere

Propunere:

Extinderea lățimii podului de acces cu cca. 3 metri în amonte.

Fig 24 Podul de acces spre zona „Văleni”

Foto: Popa Anca,2015

Fig 25 Drumul de acces spre zona Văleni

Foto: Popa Anca, 2015

Disfuncționalitate:

În zona „vălenilor” din Galda de Sus rețeaua stradală, canalizarea pluvială și trotuarele sunt neamenjate. Acest lucru face ca în perioadele ploioase atât accesul autovehicolelor cât și cel pietonal să fie greu practicabil.

Propunere:

Amenajarea rețelei stradale, a canalizării pluviale și a trotuarelor, activitate care ar putea fi desfășurată dupa soluționarea problemei accesului pe stradă

Fig 26 Strada „Vălenilor”

Foto: Popa Anca,2015

Disfuncționalitate:

Pe Drumul Național 1, la orele de vârf, intrarea în localitatea Oiejdea devine o zonă de conflict între șoferii care încearcă să intre în localitate dinspre municipiul Alba Iulia, și cei care sunt nevoiți să aștepte în spatele lor, neavând posibilitatea depășirii

Propunere:

Amenajarea unui refugiu ( extinderea acostamentului cu 2-3 m înainte de drumul lateral ) pentru ca autovehicolele să poată depășii în siguranță, dar cu o viteză redusă

Fig 27 Intrarea în localitatea Oiejdea

Sursa: captură google maps

Disfuncționalitate:

Pe Drumul Național 1 (respectiv Drumul European 81 ), în zona Transavia, pe teritoriul localității Oiejdea sunt foarte frecvente accidentele rutiere desfășurate prin părăsirea părții carosabile.

Propunere: Analizarea părții carosabile în vederea identificării anumitor denivelări care determina acest tip de accident precum și semnalizarea corespunzătoare „pericol de accident”.

Fig 28 DN1

Sursă : captură Goole Maps

2.2. Disfuncționalități ascociate rețelei hidrografice

Disfuncționalitate:

În amonte de intrarea în Cheile Gălzii, albia râului Galda este neîngrijită și inadecvat amenajată. Materialele aduse de apă și depozitate pe maluri precum și mărginirea malului drept de un versant pot determina revărsarea râului peste malul stâng și respectiv inundabilitatea Drumului Județean 107K.

Propunere:

Curățarea albiei de materiale lemnoase precum si de materiale nedegradabile ori de câte ori este nevoie, pentru înlesnirea scurgerii și înlăturarea mirosului neplăcut.

Fig 29 Sector de albie neîngrijit Fig 30 Îngustarea albiei la intrarea în chei

Foto: Popa Anca,2015 Foto: Popa Anca,2015

Disfuncționalitate:

Începând din amonte de localitatea Oiejdea, digurile râului Galda lipsesc și deși are un debit scăzut, în perioadele cu ploi abundente riscul de a ieși ieși din matcă și de a afecta localitățile străbătute și Drumul Județean este ridicat.

Propunere : Îndiguirea malurilor începănd cu zona de piemont înspre amonte

Fig 31 Albia neîndiguită între Galda de Jos și Mesentea

Sursă foto: captură Google Maps

Disfuncționalitate :

Albia râului Galda barată de gunoaie și de un stâlp de curent folosit drept pod de către familia de rromi care locuiește în apropiere. De asemenea, au fost improvizate niște scări care periclitează stabilitatea malului.

Propunere : curățarea albiei și interzicerea blocării ei cu materiale de orice fel precum și periclitarea stabilității malurilor.

Fig 32 Albia râului Galda blocată pe teritoriul localității Oiejdea

Foto: Popa Anca,2016

Disfuncționalitate :

Conductă aparținătoare firmei Albalact care debușează direct în albia râului Galda. Potrivit sătenilor din localitatea Oiejdea, până în urmă cu aproximativ 2-3 ani existau grave probleme de poluare a râului cu reziduri provenite de la firma prelucrătoare de lactate periclitând fauna piscicolă și sănătatea animalelor ce pășunau de-a lungul albiei. În prezent, aceste activități nu mai au un impact atât de puternic asupra mediului.

Propunere:

Interzicerea debușării oricărui tip de reziduri în albia râului precum și aplicarea sancțiunilor

Fig 33 Conductă ce debușează în albia râului

Foto: Popa Anca,2016

Disfuncționalitate:

Deși are un debit scăzut, în perioadele de secetă fiind aproape secat, pârâul Cricău a cauzat pagube materiale însemnate în 2009 când în urma unei ploi abundente a ieșit din matcă inundând localitatea Oiejdea, lipsa digurilor fiind hotărâtoare în acel moment. Acest tip de evenimente pe afluentul Galdei au o frecvență redusă ( ultimul având loc în 1975 ), dar trebuie tratate cu maximă seriozitate.

Propunere:

Îndiguirea albiei de-a lungul zonei locuite ( zona „țărmurilor”); digurile existente de-a lungul zonei agricole fiind bine amenajate.

Fig 34 Oiejdea- inundația din 2009 Fig 35 Oiejdea- situația normală ( 2015 )

Foto : Vajasdi Arnold Foto: Popa Anca

Fig 36 Oiejdea, inundație 2009 Fig 37 Oiejdea, situația normală ( 2015 )

Foto : Vajasdi Arnold Foto: Popa Anca

2.3 Disfuncționalități generate de procesele geomorfologice

Disfuncționalitate:

Din pricina instabilității solului, în localitatea Poiana Galdei s-a surpat un gard construit din piatră, aparținănd cetățeanului Cioară Ioan. Deși după spusele cetățeanului, autoritățile locale au intervenit în termen de doar câteva zile, consider că soluția adoptată, pentru remedierea problemei nu este cea adecvată.

Propunere:

– În primul rând trebuie efectuate studii de analiză pentru a identifica prezența eventualelor ape subterane care să destabilizeze versantul, precum și drenarea lor.

-În al doilea rând, în șapa de beton turnată la baza versatului ar fi trebuit adaugat fier

beton care ar fi constituit osătura unui zid de sprijin pentru versantul instabil. De menționat este faptul că la o distanță de doar 5-6 metri se află o locuință familială iar în cazul netratării problemei cu maxim profesionalism, un nou eveniment de acest gen s-ar putea solda cu pierderi de vieți omenești.

Fig 38 Surparea unui gard în localitatea Fig 39 Lucrările demarate de autorități în Poiana Galdei vederea soluționării problemei

Foto: Popa Anca,2015 Foto: Popa Anca,2015

2.4 Disfuncționalități privind spațiile locuite

Disfuncționalitate :

În ultimii 3 ani, o familie numeroasă de rromi (responsabili pentru îngrijirea bovinelor în timpul pășunatului ) și-a amplasat o locuință improvizată în vecinătatea unui complex de duplex-uri din localitatea Oiejdea. De asemenea, aceștia și-au creat o gospodărie extinsă în preajma locuinței, cu un număr mare de animale care nu sunt îngrijite în condiții potrivite. Rezidurile provenite de la acestea nu sunt acoperite permițând astfel apei de ploaie să se infiltreze, nu sunt colectate într-o rețea de canalizare, ci depozitate pe sol sau în râul Galda.

Propuneri :

Reabilitarea fostei grădinițe ( care are o structură identică cu a unei case de locuit și deține anexe și grădină ) de către primărie și mutarea familiei în incinta ei

Fig 40 Discrepanțe în peisajul construit Fig 41 Discrepanțe în peisajul construit

Foto: Popa Anca, 2016 Foto: Popa Anca,2016

2.5 Disfuncționalități privind echiparea edilitară

Disfuncționalitate: În localitatea Mesentea, într-un anumit interval orar ( în special seara ) presiunea apei de la rețea este foarte scăzută

Propunere: Realizarea unui studiu pentru a identifica sursa problemei ( se presupune că problema este datorată abatorului din vecinătate pentru că în intervalul de curățenie presiunea apei scade ) și gasirea unor posibilități de rezolvare

3. ANALIZA SWOT

Tabel 2 Analiza SWOT a comunei Galda de Jos

4. PORTOFOLIU DE PROIECTE

Tabel 3 Proiect privind reabilitarea podurilor, șanțurilor și trotuarelor din comuna Galda de Jos

Tabel 4 Proiect privind înființarea, extinderea și fluidizarea rețelei de drumuri de interes local din comuna Galda de Jos

Tabel 5 Proiect privind Crearea și dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor și fructelor din comuna Galda de Jos, precum și conectarea acestora la rețelele regionale de producție și distribuție

Alte proiecte de dezvoltare :

Reabilitarea rețelei de iluminat public

Înființarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei de apă potabilă

Amenajarea, regularizarea și decolmatarea păraielor

Amenajarea parcurilor și a spațiilor verzi

Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă

Înființarea, extinderea și îmbunătățirea rețelei de canalizare și a unor stații de epurare si tratare a apelor reziduale pentru localitățile Galda de Sus și Poiana Galdei

Construirea sistemului de canalizarea a apelor pluviale prin șnațuri și rigole

Colectarea selectivă a deșeurilor

Crearea unui parc industrial

Crearea unui birou unic pentru sprijinirea antreprenorilor

Construirea unui complex turistic și de agrement

Înființarea unui centru pentru persoane vârstnice

Programe de formare și instruire a locuitorilor comunei în managementul producției și valorificării în domeniul agricol

Dotarea cu echimapente a serviciului voluntar pentru situații de urgentă

CONCLUZII

Comuna Galda de Jos din județul Alba, cuprinzănd o parte din estul munților Trascău și o parte din culoarul Mureșului, dispune de un relief variat, acest aspect atrăgând o serie de avantaje. Datorită poziționării strategice, spațiul este in principiu ferit de intemperii dar cu toate aceste se confruntă cu fenomene de risc controlabile.

Infrastructura rutieră se găsește într-o stare relativ bună, permite accesul spre orașele polarizatoare și conectarea localităților, dar are nevoie de îmbunătățiri.

Infrastructura tehnico- edilitară nu este prezentă în toate localitățile comunei dar acest aspect este pe cale să se reglementeze, autoritățile locale au demarat deja un proiect de racordare la rețele.

Un avantaj al reliefului variat îl reprezintă agricultura diversificată. În momentul de față, această ramură a economiei nu este exploatată la cel mai înalt nivel dar prin atragerea de investitori, a fondurilor europene și prin cursuri de instruire a locuitorilor acest sector ar putea contribui considerabil la creșterea nivelului de trai al populației. Industria prelucrătoare de asemenea asigură un număr mare de locuri de muncă.

Turismul are un potențial foarte ridicat, Cheile Galdei, cascadele de la Cetea și peisajul specific Apusenilor ar putea atrage un număr mare de turiști precum și dezvoltarea unei mici industrii în acest domeniu.

În concluzie, comuna Galda de Jos reprezintă un spațiu propice locuirii și dezvoltării activităților economice care să susțină un nivel de trai ridicat, și are resursele necesare pentru atragerea și menținerea locuitorilor în acest spațiu.

Fig 42 Chorema comunei Galda de Jos

BIBLIOGRAFIE

Beindei, I.,(1972), Munții Apuseni.Raportul reliefului cu alcătuirea litologică și cu structura, Lucrări științifice, seria geografie, Oradea

Bucea, Dana ( 2014 ), Strategia de dezvoltare locală a comunei Galda de Jos 2014-2020, realizat de GMG Construct, Cluj- Napoca

Cocean, P. (1988), Chei și defilee în Munții Apuseni, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Cristea, M. ( 2013 ), Aplicații ale teoriilor și conceptelor de poli de creștere în România, Teză de doctorat, Cluj- Napoca

Hanciu, Ș. (1987 ), Monografia Galda de Jos, Lucrare de Diplomă, Cluj- Napoca

Iațu, C. ( 2014 ) Planificare și Amenajare Teritorială, Curs Universitar, Iași

Ilie, M. (1957) Munții Apuseni, Editura științifică, București

Măhăra Gh., Popescu- Argeșel I. ( 1993 ), Munții Trascău, Imprimeria de Vest, Oradea

Merlin, P. ( 1989 ) Morphologie urbaine et parcellaire, Ed. Presses Universitaires de Vincennes

Oancea, D., Velcea, Valeria (1987), Geografia României, Volumul III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Oncu, M. (2002), Cartografie pedologică, Curs universitar, Universitatea Babeș-Bolyai,

Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca

Pascariu, G. ( 2006 a ), Analiză regională și urbană ( instrumente ale dezvoltării regionale și spațiale ), Curs universitar, București

Pascariu, G. ( 2015 b ) Soft teritories. Planificare teritorială în zone transfontaliere, Ed Universității, București

Popescu-Argeșel, ( 1971 ), Munții Trascăului- studio geomorfologic, Teză de doctorat, Cluj- Napoca

*** Legea 350/ 2001 Privind Amenajarea Teritoriului

*** Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

*** INSSE

*** Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

http://comuna-galda.ro/monografia/geografic/ ( accesat 15 nov 2015, 16; 30)

http://comuna-galda.ro/monografia/rezervatii-naturale/ ( accesat 15 nov 16: 42 )

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_GALDA_DE_JOS/129456 ( accesat 23 nov 2015)

http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2012/01/patj/1-PATJ.pdf ( accesat 08.01.2016, 01:50 )