Amenajarea Si Dezvoltarea Comunei Brosteni

Introducere

Prin lucrarea de fata am incercat sa aduc o modesta contributie la realizarea unui studiu geografic al locurilor de care sunt legata prin numeroase elemente afective.

Lucrarea, intitulata Amenajarea si Dezvoltatea Comunei Brosteni a fost elaborata in scopul obtinerii diplomei de licenta dar si acela de a realize o imagine de ansamblu asupra Comunei Brosteni si a aspectelor sale sociale cele mai importante.

Perimetrul geografic al Comunei Brosteni, prin structura, geneza, evolutie, resurse, viata si ocupatiile locuitorilor, reprezinta un spatiu complex a carui cunoastere a implicat consultarea unui bogat material bibliografic.

In elaborarea lucrarii am urmarit toate componentele cadrului natural si social-economic ale Comunei Brosteni, privite intr-o stransa interdependenta.

Lucrarea este structurata pe 12 capitole.

In dorinta de a ilustra intr-un mod cat mai cuprinzator cerintele lucrarii, am acordat un spatiu larg capitolelor care se refera la caracteristicele fizico-geografice, la elementele de geografie istorica, geografie umana si economica, care sa conduca la o mai mare intelegere a evolutiei acestei asezari.

Factorii fizico-geografici au conditionat atat morfostructura asezarii cat si formele de utilizare a terenurilor si nu in ultima instranta economia agrara.

De asemenea in lucrare se gasesc o serie de grafice, tabele, harti si material ilustrativ care ajuta mult mai bine la intelegerea aspectelor demografice si sociale ale comunei.

Capitolul 1 Pozitie geografica si scurta prezentare a comunei

Comuna Brosteni este formata din satele:Brosteni, Capatanesti, Luncsoara(fost Barzescu), Lupsa de Sus, Lupsa de Jos si Meris, situata in Nord-Estul judetului Gorj, cu Comuna Corcova, cu Comuna Floresti si Sisesti si cu Comuna Cazanesti.

(Dictionarul enciclopedic al judetului Mehedinti-Ileana Roman,Tudor Ratoi ,Editura Prier,2003)

Comuna este situata in Estul Piemontului Cosustei si al judetului (31 de km NE de DR.TR.Severin)

Echiparea teritoriului:suprafata(ha)4791, total locuinte 1200.

(Dictionarul Geografic al Judetului Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei ‘Scrisul Romanesc’,Craiova,2011)

Fata de resedinta comunei, satele sunt situate la distante cuprinse intre 2km(satul Capatanesti) si la (satul Lupsa de Sus).

Legatura comunei cu resedinta judetului este asigurata prin drumul national Drobeta Turnu Severin-Tg.Jiu, iar pe calea ferata la o distanta de se afla statia Jirov.

Comuna Brosteni este situata in partea de Nord-Est a judetului la o distanta de 36 de km de Municipiul Dr.Tr.Severin, si la de Motru –orasul cel mai apropiat.

(Localitatile Judetului Mehedinti,editata de Comitetul Judetean pentru Cultura si Educatie Socialista Mehedinti)

Localitatea Brosteni

Sat, resedinta comunei cu acelasi nume, situat pe Valea raului Motru, la confluenta cu raul Pesteana, unde se intretaie DN67 cu soseaua Strehaia-Baia de Arama, la de Drobeta Turnu Severin, de Tg.Jiu, de Strehaia si la de Baia de Arama.

Vatra satului se afla la . altitudine medie, pe podul terasei de . altitudine relativa, dezvoltata bilateral pe Valea Pesteana si care se racordeaza perfect cu terasa echivalenta a Motrului spre Nord-Vestul Dl.Merisului, lui Babanete si Dl.Berbecele (328,6m).Tot dinspre Sudul Pesteana primeste vaile Scroafa, Valea Mica si Galeata (Matca Seaca).

Asezarea a fost atestata la 1550 ca sat boieresc. La 1865 avea 68 de familii.Satul Orbeni, a fost atestat documentar la 1555 ca asezare in proprietate boiereasca si de mosneni, s-a contopit cu satul Brosteni in 1952.Brastia a fost recunoscuta ca aszare separata numai intre anii 1945-1952, Calieni in anii 1932-1952, iar Galeata intre 1892-1942.La inceputul secolului al XIX-lea au disparut satele Locea si Mezinci de pe vaile de de Brosteni, locuite pana atunci de mosneni si „rumani” care s-au asezat in satul mai mare de la „linie” .

Vechile sate inglobate formeaza astazi trupuri cum sunt:Calieni(pe dreapta paraului Pesteana, la confluenta cu Valea Scroafei), Orbeni(pe stanga paraului Pesteana), Brastia(la iesirea spre Meris), Brosteni (propriu-zis, de o parte si de cealalta a paraului Pesteana, langa apa Motrlui), Galeata(trup izolat, la Sud-Vest de centrul satului).

In ansamblu, satul actual se prezinta ca o asezare de tip strassendorf, rasfirata de-a lungul soselei, cu o textura in general bilineara.

Populatia:1912-685 loc., 1930-834 loc., (impreuna cu satul Capatanesti), 1948-734 loc., 1956-680 loc., 1966-727 loc., (masc.-349,fem.-378), 1977-857 loc., (masc.-426,fem.-431), 1992-737 loc., (masc.-360,fem.-377),2002-771 loc., (masc.-386,fem.-386).

Ocupatiile de baza sunt cultura cerealelor, cresterea animalelor, pomicultura si legumicultura.

(Dictionarul Geografic al Judetului Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”,Craiova,2011)

1.2. Localitatea Capatanesti

Sat component al comunei Brosteni (1km SE de satul resedinta) pe Valea Motrului de confluenta cu paraul Pesteana in NE judetului.

Altitudinea medie .La Vestul Dl.Berbecele (328,6m) (314m).Valea Vezurului desparte cele doua trupuri ale satului, Capatanesti si Condulesti si se deschide in Lunca Motrului.

Dupa traditie satul a fost intemeiat de mosneanul Capatana, inainte de 1701 cand apar primele mentiuni.Cele doua asezari au fost recunoscute in nomenclatorul oficial ca sate separate intre 1892-1925 si 1938-1968, inainte si intre cele doua perioada amintite trecand drept mahalale ale satului Brosteni.

In 1968 Condulesti e desfiintat oficial si se uneste cu Capatanesti.

Populatia:1912-182loc., 1948-228 loc., 1956-174loc., 1966-164loc., (masc.-79,fem.-85), 1977-171loc., (masc.-85,fem.-86), 1992-186loc., (masc.-92,fem.94), 2002-181loc., (masc.-89,fem.-92).

Ocupatiile principale sunt cultura cerealelor, legumicultura si cresterea animalelor.

(Dictionarul Geografic al Judetului Mehedinti, Razvan Stroe, Daniel Peptenatu, Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”,Craiova,2011)

1.3. Localitatea Meris

Sat component al comunei Brosteni (la NV de satul resedinta), pe Valea Motrului, in NE judetului, la limita cu judetul Gorj.

Vatra satului se afla pe glacisul de lunca din dreapta raului Motru, pe fruntea terasei de 50- altitudine relativa si respectiv pe podul acesteia, la altitudinea medie de .

valea torentiala Verculeasa(de-a lungul careia trece limita cu judetul vecin in dreapta Motrului, satul Rapa ramanand ).Catre Vest „Peste Vale” (un fragment a terasei medii a Motrlui), si Valea Tiganului, spre SV Dealu cu Mei (alt fragment al aceleasi terase) si Valea Locea.Lunca larga de de sat poarta numele de Lunca Merisului.

Asezarea e atestata documentar in 1706, la 1727 fiind o asezare in proprietate boiereasca si mosneneasca.In 1819 mosia sa apartinea Manastirii Tismana.La 1835 numara 63 de familii.Pana pe la 1955 avea o moara pe Motru si o presa de ulei.Sat rasfirat, cu o linie principala alungita de-a lungul soselei nationale in sectorul Brosteni-Motru (la de orasul gorjean).

A facut parte din comuna Plostina(azi sat, in stanga Motrului, jud.Gorj) in anii 1864-1932, intre 1932- constituit singur comuna cu acelasi nume, iar din 1938 apartine comunei Brosteni.

Populatia:1912-532 loc.,1930-548 loc., 1948-564loc., 1956-551 loc., 1966-564 loc., (masc.-261,fem.-303), 1977-629 loc. (masc.-306,fem.-323), 1992-580 loc. (masc.-286-fem.-294), 2002-596 loc. (masc-287.fem.-309).

Ocupatiile de baza sunt cultura cerealelor, cresterea animalelor, pomicultura si legumicultura.

(Dictionarul Geografic al Judetelor Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”, Craiova,2011)

1.4. Localitatea Luncsoara

Sat component al comunei Brosteni, ( SE de satul resedinta), in Estul Piemontului Cosustei, si pe Valea Motrului.Asezarea se afla la . altitudine medie, atat pe versantul unei terminatii estice ale Culmii Imoasa, cat si pe terasa de 30- a Motrului si pe glacisul coluvio-proluvial de deasupra luncii.La S si E valea torentiala Luncsoara care se varsa in Motru, strabatand lunca.

S-a format in prima jumatate a secolului XIX-lea sub numele de Barzesti avand 21 de familii la 1864.Din 1892 pana 1912 s-a numit Barzescul(Barzescu in anii 1912-1925, 1931-1932, 1938-1945 si 1951-1968).

Oiconimul acesta a alternat cu cel vechi Barzesti (1925-1931,1932-1938, si 1945-1950).

Pe parcursul secolului XX-lea, s-a extins pe soseaua Strehaia-Baia de Arama, fiind azi construit din doua parti dezvoltate linear.Din anul 1964 e denominat oficial Luncsoara.

Pana in apartinut comunei Imoasa (cu intreruperi in perioadele 1912-1925,1938-1945, cand a fost arondat comunei Lupsa).In anii 1931- fost dat de Corcova.Din 1951 pana in mai trecut din nou la comuna Lupsa.

Populatia:1912-212 loc., 1930-278 loc., 1948-316 loc., 1956-313 loc., 1966-305 loc. (masc.-139,fem.-166), 1977-359 loc. (masc.-189,fem-170), 1992-224 loc. (masc.-161,fem.-173), 2002-334 loc. (masc.-159,fem.-175).

Ocupatiile de baza sunt cultura cerealelor, cresterea animalelor, viticultura si legumicultura.

(Dictionarul Geografic al Judetelor Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”,Craiova,2011)

1.5. Localitatea Lupsa de Jos

Sat component al comunei Brosteni ( SE de satul resedinta), in partea de E a Piemontului Cosustei, pe Valea Motrului.

Vatra satului se afla pe stanga Vaii Lupsa, pe un glacis coluvial la o altitudine medie de .Catre Valea Culmea Rosia () si Valea Rosia , de Dl.Viezurului ( ) , spre Est raul Motru, catre SE Dl. Corbului(301, ), si Culmea Imoasa (331m), Garbovatului, fragmentat de Valea Neagului, Valea Dumeii si Valea Florii.

Atestat documentar la 1669 ca asezare pe mosie boiereasca.In 1835 avea 61 de familii.

Sat rasfirat alungit pe aproape . Pana la soseaua nationala, fara a se extinde de-a lungul acesteia.Intre 1864 si apartinut comunei Lupsa, cu exceptia anilor 1932-1938, cand a format singur comuna Lupsa de Jos.

Populatia: 1912-396 loc., 1930-384 loc., 1948-544 loc., 1956-525 loc., 1966-469 loc. (masc.-220,fem.-249), 1977-563 loc. (masc.-280,fem.-283), 1992-612 loc. (masc.-306,fem.-306), 2002-616 loc. (masc.-312,fem.- 304).

Ocupatiile de baza sunt cultura cerealelor si cresterea animalelor.

(Dictionarul Geografic al Judetelor Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”,Craiova,2011)

1.6. Localitatea Lupsa de Sus

Sat component al comunei Brosteni(la SV de satul resedinta), in partea de E a Piemontului Cosustei, in bazinul superior al paraului Lupsa.Este asezat pe versantul stang al vaii Lupsa, dar si la obarsia vaii Izvoru (afluneta a vaii Scroafa, din bazinul Pestenei Motrlui) unde se gaseste trupul Scroafa(Izvoru) , ca si pe Valea Silistea, unde se afla trupul sudic Siliste.Spre Vest Dl. Boieresc(346,5m), Purcareti si Valea Purcareti, catre NE Culmea lui Babanete (), Valea Galeata si Dealul Tanar (342m), Rosia (350,6m).Catre S Dl. Mergii, Dl. Caselor (), Valea Garligeiu si Dealu Cucilor (), iar Batran si Valea Mare a Lupsei.

Asezare de mosneni atestata la 1697.In 1835 numara 99 de familii.Sat rasfirat, de forma aproape dreptunghiulara (daca exceptam cele doua trupuri mentionate mai sus, dezvoltate tentacular), cu textura neregulata.

A facut parte din comuna Lupsa intre anii 1864-1968, cu exceptia perioadei 1932-1938 cand a fost comuna separata formata din satul omonim.

Populatia:1912-1046 loc., 1930-965 loc., 1948-1011 loc., 1956-965 loc., 1966-681 loc. (masc.-292,-fem.-389), 1977- 691 loc. (masc.- 310,fem.-381), 1992-608 loc. (masc.-303,fem.-305), 2002-539 loc. (masc.-274,fem.-265).

Ocupatiile de baza sunt cresterea animalelor, cultura cerealelor si legumicultura.

(Dictionarul Geografic al Judetelor Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”,Craiova,2011)

Capitolul 2 Elemente ale cadrului natural

2.1. Relief

Teritoriul administrativ al comunei Brosteni din punct de vedere geomorfologic apartine Patrimoniului Piemontului Getic, cu dealuri joase, fragmentate de vai exercitate Nord-Vest-Sud-Est pe inaltimi situate intre lunca raului Motru si 345,5m cota maxima pe dealul Porcareti.

Localitatile Brosteni, Meris, Capatinesti si Luncsoara sunt asezate pe terasele malului drept al raului Motru, primele la confluenta cu Valea Pesteana, ultimile la confluenta cu valea Lupsei.

Localitatile Lupsa de Sus si Lupsa de jos, sunt asezate pe versantii de pe Valea Lupsa, intre Culmea Purcaresti cu cota de 345m si lunca Motrului cu cota de 125m.

Localitatile dezvoltate pe firul vailor, sunt de tip lenticular(liniar)de regula cu doua siruri de case pe ambele laturi ale drumurilor si ele desfasurate pe vale, vetre cu ponderea mare a drumurilor.

Relieful cu versanti brazdati de vai- Valea Scroafei, Valea Galeata, Valea Pesteana, Valea Silistea, Valea Carligeni, Valea Mare, Valea Neagului spre Valea Lupsei, bine impadurite, formeaza un cadru natural cu valoare peisagistica de interes pentru oferta turistica.

Pe dealul Meris la cote de 225-235m, in zonele padurilor Viezurinilor si Verculeasa, urmare exploatarii in cariera a balastului sunt formate lacuri pe circa 37ha(cu adancimi de pana la 40m)intregind peisajul si valoarea economica a zonei.

(Plan Urbanistic General si Regulament local de urbanism-comuna Brosteni,Jud. Mehedinti-2006)

Comuna Brosteni este asezata in partea vestica a Podisului Getic. Comuna este asezata in extremitatea nordica a Platformei Strehaia la o altitudine de .

( http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Mehedinti/Brosteni/*/ )

2.2. Date geotehnice

Energia de relief a cadrului natural prezentat este mica stabilitatea generala fiind asigurata .

Conditiile hidrogeologice locale in zona localitatii Lupsa de Sus, Lupsa de Jos si Meris,favorizeaza eroziuni si alunecari de teren, care reprezinta factori de risc pentru parti din intravilan.

Intravilanul localitatilor ocupa, de regula, luncile cursurilor de apa in care predomina, la adancimea de fundare de 0,8-1m, straturile de nisipuri, pietrisuri si bolovanis cu capacitati potante de 3,0-4,0daN/cmp, iar pe versanti teren deluvial de natura argiloasa cu capacitatea portanta de 2,5-3,0daN/cmp.

Neomogenitatea si afinarea materialelor poate sa corespunda altor date geotehnice de dealuri care se stabileste prin foraje pentru fiecare obiectiv, pe amplasamentul individualizat.

Comuna Brosteni este situata in zona seismica de calcul E si grad 7,cu coeficientul Ks=0,12 si perioada de colt tc-1,0 sec.

Adancimea de inghet este de 70cm de la sol, apa freatica se intalneste la peste de la sol.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism comuna Brosteni,Jud.Mehedinti-actualizare 2006)

Capitolul 3 Clima

Clima

Conditiile climatice isi pun amprenta asupra unui numar mare de componente ale pisajului geografic:relief, vegetatie, retea hidrografica.

Prin diferitele sale componente, clima actioneaza direct sau indirect asupra intregii regiuni studiate.

In desfasurarea proceselor actuale de modelare a reliefului consideram ca dintre factorii climatici, unii detin un rol dominant:precipitatiile, temperatura, vantul, alte elemente ale climei avand un rol complementar:radiatia solara, umezeala relativa, nebulozitatea.

Radiația solară totală (globală) compusă din radiația directă și cea difuză înregistrează valori între 110-120 kcal/cm2/an. Fiind sub directa influență a duratei de strălucire a soarelui și a valorii nebulozității, radiația solară este neuniform repartizată atât anotimpual, lunar cât și diurn.

Radiația maximă se semnalează în timpul verii datorită predominării timpului senin și duratei maxime a zilei: 18,5 kcal/ cm² în luna iulie. În timpul toamnei, radiația solară este în continuă scădere: 8,2 kcal/ cm² în octombrie.

Din valoarea radiației globale numai o parte este absorbită de suprafața subiacentă, în timp ce mai mult de jumătate este reflectată, valoarea anuală a radiației absorbite (bilanțul radiativ) fiind de aproximativ 40 kcal/cm2.

Circulația generală a atmosferei

Poziția geografică în partea de sud-vest a țării, imprimă climei anumite particularități, cea mai importantă fiind influența mediteraneană care se suprapune pe fondul climatului temperat-continental caracteristic întregii țări.

Circulația generală a atmosferei este dominată de circulația vestică și sud-vestică. Circulația vestică are o frecvență de 45 %, reprezentând în medie aproximativ 165 zile/an. În perioada rece aduce mase de aer polar sau mai rar tropicale maritime favorabile iernilor blânde cu precipitații abundente mai ales sub formă de ploaie.

În timpul verii determină un grad mai mare de instabilitate termică pusă în evidență de frecvența averselor însoțite de descărcări electrice. După intensitate și durată (cu o medie anuală de 260 zile) anticiclonul azoric este centrul de acțiuni care joacă rolul cel mai important în determinarea caracterelor climei.

Circulația sud-vestică este determinată de ciclonii mediteraneeni. Bazinul Mării Mediterane este o zona activă de ciclogeneză tot timpul anului, dar mai ales iarna. Aici iau naștere ciclonii care se deplasează pe diferite traiectorii spre Marea Mediterană sau spre regiunile vecine, afectând în drumul lor și sud-vestul țării. Datorită lor, iau naștere precipitații orografice.

Fenomenul frecvent în lunile noiembrie-decembrie explică ploile abundente care cad în această perioadă. Din octombrie până în februarie, activitatea ciclonilor mediteraneeni este în corelație cu cea a anticiclonului siberian, de unde denotă faptul că uneori producerea de aer tropical transportat peste bazinul mediteranean este redusă (circa 15%). Vara este călduroasă și umedă. Anticiclonul siberian își face simțită prezența în perioada rece a anului, mai ales în ianuarie și februarie, când atinge maximum de durata și intensitate. Datorită lui se înregistrează cele mai scăzute temperaturi.

Particularitățile suprafeței active

Aceste particularități au o influență mare asupra capacității de transformare a radiației solare în energie calorică și în distribuția neuniformă a acesteia.

Fragmentarea reliefului determină nuanțe topoclimatice legate de particularitățile locale: culoare de vale, interfluvii cu diferite expoziții.

Gradul de acoperire cu vegetație are un rol important. Iarna pădurea exercită un rol protector împotriva vânturilor putenice care spulberă zăpada, vara împotriva vânturilor uscate ce măresc evapotranspirația. În același timp are și un rol de moderator termic.

Solurile în funcție de capacitatea de reflectare a radiației (albedou) acționează prin absorbția diferită a radiațiilor solare. Solurile brune și argiloiluviale cu o culoare brună cenușie au o capacitate medie de absorbție a radiației solare. Podzolirea locală duce la creșterea albedoului.

Rendzinele, ca urmare a culorii mai închise absorb o cantitate mare de radiație solară.

Aceste caracteristici ale solului duc la o încălzire diferențiată a suprafeței subiacente, modificând intensitatea proceselor microclimatice care se produc în straturi de aer la suprafața solului.

Temperatura aerului

Temperatura aerului este unul din elementele meteorologice ale cărei variații se resimt pregnant în distribuția celorlalte elemente meteorologice. Temperatura aerului depinde foarte mult de radiația solară și de durata de strălucire a soarelui.

În zona durata de strălucire a soarelui este de circa 2200 ore, iar pe măsură ce crește altitudinea, valoarea scade ajungând la circa 1500 ore/an.

Temperatura aerului constituie o componentă esențială în determinarea particularităților regimului climatic din zona studiată.

Din analiza datelor reiese faptul că zona se încadrează în zona cu temperatură medie anuală de . Ca urmare a influenței centrilor barici această zonă beneficiază de un climat relativ călduros mai ales iarna, când temperaturile medii sunt de în luna ianuarie, iar în decembrie și februarie sunt de aproape .

Climatul este temperat continental cu influente mediteraneen, cu ierni blande, veri calde, precipitatii normale, vanturi dominante din vest si nord-est.

Clima Comunei Brosteni este clima ce caracterizeaza clima Judetului Mehedinti

Date caracteristice:

Temperatura medie anuala 8-9 grade C; temperatura medie a lunii ianuarie -1,-2 grade C;temperatura medie a lunii iulie 20-21 grade C, umezeala relativa a aerului, media anuala 76%;cantitatea anuala de precipitatii 700-800mm;vanturile predominante sunt din vest, nord-vest si nord-est;viteza maxima anuala este mai mare de 20 m/s.

Capitolul 4 Reteaua hidrografica

Teritoriul comunei Brosteni se situeaza in bazinul hidrografic al raului Motru, care delimiteaza comuna si judetul Mehedinti fata de judetul Gorj, pe o lungime de circa 77km, avand un debit multianual de 12,6mc/s.

Pe teritoriul comunei este indiguit pe circa 500m(pe amplasamentul fostei cale CF-ingusta Tr.Severin-Tismana) in care nu mai produce inundatii.In continuare are o albie meandrata marginita de copaci, cu risc de inundatie mai ales in zona accesului catre localitatea lupsa de Jos.

Afluentii Motrului din teritoriul comunei sunt paraul Pesteana(cu afluentii lui nepermanenti, Valea Scroafei si Valea Galetii)care strabate localitatea Brosteni si paraul Lupsa pe care sunt asezate localitatile Lupsa de Jos si de Sus.

Paraul Pesteana este regularizat intre podul DN67 pe limita localitatii Brosteni, in continuare pana la raul Motru(1km)fiind posibile inundatii pe terenurile agricole.

Apele subterane sunt cantonate la adancimile in zona de lunca si peste in zona de deal cu debite de 2-5 l/s, in masura sa asigure alimentarea cu apa a localitatilor.

Pe Valea Lupsei in Lupsa de Jos se identifica izvoare care pot asigura apa potabila pentru localitate, dar care pot fii contaminate.

Nu se identifica folosinte de apa are raului Motru,Pesteana sau Lupsa pentru irigatii sau amenajari pentru agrement.

Masuri in zonele cu riscuri naturale:

Se propun urmatoarele masuri:

Protectia impotriva inundatiilor raului Motru si ale paraului Pesteana, prin continuarea realizarii de diguri de pamant si amenajari silvice, respectiv lucrari de aparari de mal 67A in apropierea intersectiei cu DC60, prin initiativa Consiliului local si al RAR.

Aplicarea de amenajamente silvice pentru combaterea eroziunilor solului, mai ales in zona satelor Lupsa de Jos si Lupsa de Sus, pe baza unor studii de specialitate care sa se elaboreze la initiativa Consiliului local.

Restrictionarea temporara pentru construire a zonelor din intravilanul localitatilor Meris, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus cu riscul alunecarilor de teren, pana la elaborarea studiilor de specialitate (geotehnice,hidrologice) si stabilirea masurilor de consolidare a terenului sau restrictionarea definitiva si stramutarea gospodariilor, la initiativa Consiliului Local.

Asigurarea de amplasamente noi pentru stramutare a gospodariilor prin extinderile de intravilan prezentate.

Zone cu riscuri naturale

In comuna Brosteni se constata factori de risc natural prin:

Inundatii ale raului Motru si ale paraului Pesteana in lunca Motrului

Alunecari de teren in localitatea Meris, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus.

Raul Motru are diguri de protectie impotriva inundatiilor pe 500m de la podul peste raul Motru, in aceasta zona inundatiile fiind posibile numai la ploi exceptionale.

Nu sunt executate diguri impotriva inundatiilor in continuare pana la limita comunei(zona Luncsoara), in aceasta zona fiind posibile inundatii care degradeaza terenurile agricole si pun in pericol parte din drumul national DN67A(la intersectia cu DC60 pentru Lupsa de Jos,).

Paraul Pesteana are diguri de protectie impotriva inundatiilor in zona intravilanului localitatii Brosteni, localitatea fiind protejata impotriva inundatiilor.Paraul nu are diguri in continuare, pana la varsare in raul Motru, existand riscul inundatiilor in zona de lunca, a terenurilor agricole.

Ploile exceptionale, relativ frecvente in ultimii ani, recomanda revederea eficientei digurilor de protectie existente fata de gredul de asigurare calculat si continuarea lucrarilor de indiguire si de protectie a DN67A.

Alunecarile de teren, reprezinta un factor de risc imprevizibil, identificat mai ales in vecinatatea intravilanelor localitatilor , Lupsa de Jos si Lupsa de Sus.

Zonele cu alunecari de teren afectand circa in localitatea Meris si in Lupsa de Jos si de Sus, au intrat in atentia specialistilor care au stabilit cauzele si au facut propuneri pentru masuri si stabilizare.Totusi in prezent nu se identifica masuri ferme, aplicate pentru fiecare caz, care sa hotarasca stramutarea unor gospodarii sau consolidarea terenulul si a constructiilor.

Restrictionarea pentru construire a zonelor de intravilan in pericol este o masura temporara care restrictioneaza conditiile de locuire.

Se atentioneaza asupra fenomenelor de eroziune –rape, ravene, torenti, care insumeaza circa pe comuna, care nu fac obiectul unor masuri de combatere.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism comuna brosteni,jud.mehedinti,2006)

Capitolul 5 Solurile

Influența litologică, geomorfologică a condițiilor climatice și a vegetației a dat naștere unei game variate de soluri.

În ansamblu, solurile din zona sunt de tipul celor formate sub pădure.

Din analiza solurilor în perimetrul studiat, se constată că în general se deosebesc următoarele tipuri de soluri.

Molisoluri

Din clasa molisolurilor, pseudorendzinele sunt cele mai răspândite. Se întâlnesc în partea de nord-vest a zonei. Se formează în condițiile bioclimatice ale zonei forestiere, mai ales în arealul de quercinee.

Argiluvisolurile

Din această clasă se întâlnesc solurile brune-roșcate luvice (podzolite). Sunt soluri relativ vechi, dezvoltate în condiții de drenaj natural bun sau moderat, apa freatică este situată de regulă la adâncime, cu excepția unor areale (terasele Motrului).

Sunt răspândite în partea de nord a zonei studiate pe terasele superioare ale Motrului.

Solurile brune-luvice apar în zona studiată pe versanții cu înclinare medie, în partea de sud a orașului pe înălțimi de peste , pe ele se dezvoltă păduri de fag, gorun, cu pătura erbacee sau pajiști secundare.

Cambisolurile

Cambisolurile sunt soluri tinere, formate în condițiile de drenaj foarte bun, cu excepția celor situate în lunci și arii de divagare.

Solurile brune sunt soluri tinere, sunt acoperite cu păduri de Quercus.

Vertisolurile

Vertisolurile apar pe depozite argiloase. Apar în partea de sud, pe partea dreaptă a Motrului pe orizonturi cu pante line, pe materialele parentale argiloase cu conținutul variabil de carbonat de calciu. Vegetația naturală o formează pădurile de Quercus și pajiștile mezofile. Însușirile fizice nefavorabile legate de argilozitatea ridicată și de lipsa unei structuri fac ca aceste soluri să fie dificile în practicarea agricolă.

Soluri neevoluate (antrisoluri)

Această categorie de soluri cuprind protosoluri aluviale și soluri aluviale.

Solurile aluviale apar pe depozitele aluviale sau aluvio-proluviale în zona raului si lunca Motrului și sunt soluri neevoluate. Se caracterizează printr-un orizont superior brun-gălbui închis de 20- grosime. Urmează un orizont de tranziție de 10- grosime, neuniform colorat.

Modificările condițiilor de pedogeneză se datorează intervenției omului, înlocuirii vegetației naturale de pădure sau pajiști prin culturi agricole, adăugiri de îngrășăminte, lucrări intensive ale solului cu mijloace mecanice, a lucrărilor de desecare, drenaj și irigații.

In zona Meris a fost exploatat lignitul in cariera si totodatat importante zacaminte de balast.

Comuna Brosteni este cuprinsa in subetajul padurilor de fag si de gorun, cer, garnita, cu fauna de interferenta deal-campie, veverita, jderul de piatra, jderul de padure, soarecele gulerat si o mare diversitate de pasari-ciocanitoarea neagra, cinghita, mierla, pitpalacul, graurul, prigoria, serpi, soparle,etc.

Capitolul 6 Biogeografia

6.1. Vegetația

Particularitățile reliefului și ale solului, influențele climatice specifice, determină aspectul complex al vegetației Piemontului Getic, tranziția lentă și neuniformă de la zonalitatea latitudinală la cea altitudinală, marcată prin numeroase întrepătrunderi și asocieri ale diverselor esențe forestiere dominante.

Flora zonei de confluență se caracterizează prin zona biogeografică specifică dealurilor și podișurilor; zona de contact dintre subzona fagului și subzona stejarului, reprezentând pădurile de quercinee amestecate cu cele de fag. Quercineele reprezintă majoritatea iar fagul nu ajunge decât cel mult la proporția de 25%.

Flora se prezintă ca un mozaic de formații vegetale lemnoase în care se întâlnesc: cer, gârniță, plop, alun, fag, stejar pufos.

Din flora ierboasă predomină plantele hidrofile și specii mezofile.

Pe lângă zidurile caselor, în apropierea așezărilor umane, în locurile umblate de animale, șanțuri, întâlnim: romanița, troscotul, traista ciobanului, coada vacii, pliscul cocorului, laptele câinelui, scaiul dracului, etc.

În semănături se întâlnesc: pirul gros, iarba de Alop, pălămida, macul roșu, neghina, merele lupului, rapița sălbatică.

6.2. Fauna

Speciile faunistice sunt cele caracteristice pădurilor de foioase cât și speciilor transpolarctice (vulpea, lupul, iepurele, ciocănitoarea, cioara, etc.)

Fondul faunistic caracteristic pădurilor este format din: lupul, dihorul, vulpea, mistrețul, iepurele de câmp, veverița, căprioara, viezurele.

În galeriile subterane trăiesc: șobolanul cenușiu, șobolanul negru.

Tot în această biocenoză sunt incluse și multe păsări de pădure: pițigoiul, gaița, ciocârlia, mierla, cucul, vrabia, privighetoarea, turturica, rândunica, ciocănitoarea, pitulicea, guguștiucul, coțofana, graurul, sticletele, uliul, fazanul, bufnița, cucuveaua.

Reptilele sunt reprezentate prin diferite specii, spre exemplu: Lacerta viridia, Șopârla de câmp, șarpele alb.

Scoarța copacilor oferă un mediu prielnic pentru dezvoltarea numeroaselor insecte (croitorul, inelarul, gândacii), în timp ce litiera groasă este domeniul ciupercilor aerobe, ramelor, păianjenilor, gasteropodelor, etc.

În afara pădurilor se întâlnesc: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, iepurele de câmp; iar dintre păsări: prepelița, graurul, ciocârlia, pitpalacul, fazanul, pasăre originară din Caucaz.

Fauna de luncă este reprezentată prin animale hidrofile, cum sunt: șobolanul de apă, broaște, șerpi de apă, gasteropode, insecte.

În zăvoaie trăiesc păsări ca: privighetoarea, mierla, gulerașul de zăvoi.

Dintre animalele cu valoare cinegetică, prezintă interes mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele și veverița.

Dintre păsări, valoare economică au: potârnichea, numeroase gâște sălbatice, rațele și fazanul.

Pentru întreaga zonă este specifică broasca țestoasă de uscat, care reprezintă un element de faună mediteraneană și este ocrotită prin lege, datorită numărului redus de exemplare.

În apa râului Motru întâlnim pești ca: scobarul, cleanul, mreana, fusarul mic, somnul.

Aceste elemente de floră și fauna nu reprezintă decât un rest din bogata vegetație și fauna ce există acum câteva sute de ani, dar care a suferit și suferă în continuare modificări datorită influenței active a omului în cadrul natural.

Capitolul 7 Geografie istorica si toponimie geografica

7.1. Atestarea localitatii

Localitatea Brosteni atestata documentar in anul 1550 pe crivina Brostenilor in 1596, Stupul din Brosteni in proces cu Voimir, in 1727 sat pe proprietatea consilierului Strimbeanu si a lui M.Glogoveanu, in 1796 prin Preda Vladescu, mosnean din Brosteni in 1819 pe mosia boierului Cutui care construieste in 1815 Cula Cutui.

In 1725 avand 49 de lude platitoare la fisc, in 1819,65 de familii platitoare de bir, in 1835, 68 familii, in 1864 cu 65 de familii respectiv 1945/106 locuitori, 1977/857 locuitori, 1992; 737 locuitori, 2002/771 locuitori.

Populatia a crescut prin impingerea la brosteni a unor populatii din localitati disparute-Locea, Mezinci, Arseni, Galeata.

Din 1864, Brosteniul si-a pastrat atributul de resedinta de comuna:

1864-1892-Brosteni, Boca, Conduleti, Orseni.

1892-1930-Brosteni, Capatinesti, Boca,Orseni, Galeata, Condulesti.

1931-1932-Brosteni, Boca.

1932-1935-Brosteni, Boca, Calieni.

1938-1942-Brosteni, Boca, Calieni, Capatinesti, Condulesti, Galeata, Horasti, Meris, Orseni, Pirvulesti, Scoarta.

1942-1945-Brosteni, Boca, Capatinesti, Horasti, Meris.

1945-1952-Brosteni, Boca, Capatinesti, Condulesti, Calieni, Orseni, Meris si Brastia.

1952-1968-Brosteni, Boca, Capatinesti, Horasti, Meris.

1968-Brosteni, Capatinesti, Luncsoara, Lupsa de Jos, Lupsa de Sus, Meris.

Localitatea Brosteni a avut CAP-1962/1990, IAS-1949/1991, gimnaziu unic 1945-1948, targ vechi, casa de nasteri, cinematograf banda ingusta, banca populara, librarie, farmacie, companie de dorobanti, Judecatorie rurala(1908-1952), plasa administrativa 1929-1950, resedinta plasii Motru de Sus 1819- plasii de Brosteni 1929-1950, targ 1900-1949, reinfiintat in 1991.

Localitatea Capatinesti, intemeiata de mosneanu Capatina, biserica in 1701, pana in 1864 mahala a localitatii Brosteni, din 1892 inregistrata la localitate.

Populatie 1945/97 locuitori, 1992/186 locuitori, 2002/181 locuitori.

Localitatea Luncsoara(Barzescu), in 1864 arondata (cu 21 de familii)in comuna Imoasa la comuna Lupsa pana in 1968, mai putin 1931-1932 cand a apartinut comuna Corcova.

Lupsa de Jos, atesatata 1669-1670 prin vanzari de mosii in 1819 pe mosia polcovnicului Dumistrascu Gorsoviceanu cu 24 de familii, in 1835 cu 61 de familii respectiv 1945/498 locuitori, 1977/563 locuitori, 1997/612 locuitori si 2002/616 locuitori.

Lupsa de Sus atestata in 1697 dupa o plangere catre C.Brincoveanu in 1727 cu 2 jude fiscale, 1819/48 de familii, 1853/99 familii, respectiv 1945/1013 locuitori, 1917/691 locuitori, 1977/563 locuitori, 2002/532 locuitori.

Meris(Merisu), atestat 1721, inregistrat sat in 1924, sat pe mosia paharnicului Gheorghe, cu 8 lude fiscale, 1819 sat al Manastirii Tismana cu 57 familii, 1835 cu 63 familii, 1864 cu 80 de familii, respectiv 1945/545 locuitori, 1977/625 locuitori, 1992/580 locuitori, 2002/596 locuitori.A apartinut comuna Plostina in 1864-1932, de comuna Meris in 1932-1938.

Favorizata de asezarea geografica la drumurile comeriale Drobeta Turnu Severin, Tg.Jiu,Strehaia, Baia de Arama, localitatea Brosteni, de la infiintare pana in prezent, se evidentiaza in reteaua de localitati ca resedinta de comuna, arondarea unei zone de influenta de activitati de targ; de institutii publice.Selectarea pentru declarare oras in perioada 1976-1989, centru de influenta zonala cu arondarea comunelor Floresti, Sovarna, Sisesti, Ilovat, Cazanesti, atribut prevazut in Pat, judetul Mehedinti.

Daca influenta zonala a localitatii Brosteni este usor de inteles, chiar de justificat inainte de infiintarea orasului Motru, cand localitatile din stanga raului Motru apartin judetului Mehedinti, este greu de acceptat ca localitatea Brosteni situata in vecinatatea orasului Motru ar putea fi un centru de coordonare a localitatilor din zona.

(Plan urbanistic general si regulament local de urbanism comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

7.2. Monumente istorice

Cula Cutui, construita in 1815, de forma dreptunghiulara, cu un cat, fara turn, restaurata in 1965, 1966.Capitanul de panduri Ghita Cutui a participat la revolutia condusa de Tudor Vladimirescu si in 1826 alaturi de Simion Mehedinti,a incercat sa o reaprinda.Au fost prinsi in Manastirea Topolnita si spanzurati in targul de Afara al Bucurestilor.

Cladirea a fost construita, conform traditiei de catre Ghita Cutui, capitan de panduri si de fiul sau Constantin, in jurul anului 1815. O legenda deosebit de frumoasa spune ca un grup de turci din insula Ada-Kaleh, a rapit-o pe sotia lui Ghita Cutui. Pentru rascumparare, pandurul a vandut o parte din pamant, cladind mai apoi cula. Constantin Cutui a ctitorit în anul 1836 biserica ,,Sfintii Împarati'' aflata in apropiere, pictura fiind terminata in anul 1840 pe cheltuiala fiului sau, Mihalache. Casa-cula a fost devastata de catre trupele de ocupatie germane, in anul 1916, iar dupa 1930 Constantin I. Cutui și Ioana Cutui au incercat o restaurare a cladirii, fara succes.

Dupa anul 1954 cula Cutui a ramas in ruina pana în anul 1963, cand arhitectul Iancu Atanasescu intocmeste proiectul de restaurare, iar din anul 1965 proiectul este preluat de catre arhitectul Rodica Manciulescu care continua lucrările pana la finalizarea lor, în 1968.Pana in anul 1990 aici a funcționat un muzeu etnografic.

Construcția din cărămidă are formă dreptunghiulară cu două niveluri. Beciul, aflat la parter, are ziduri foarte groase care susțin o boltă cilindrică sprijinită pe cinci arce dublouri. La nivelul superior se ajunge pe o scară de stejar, zidurile casei scării fiind străpunse de metereze, prin care se apăra accesul în culă. Etajul, unde se află și cerdacul, are mai multe încăperi a căror repartiție a suferit, în timp, câteva schimbări. Tavanele sunt din grinzi tencuite, iar pardoseala din scânduri late de stejar. Pridvorul prezintă arcade trilobate, șase pe latura principală și una la capul liber dinspre nord-vest. În exteriorul clădirii, fațadele sunt decorate cu mici panouri dispuse neregulat față de arcade și panouri mari pe restul suprafețelor de la etaj.

Biserica ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” din   Broșteni – Mehedinți.

Biserica a fost ctitorita în anul 1836 de către Constantin Cuțui, fiul căpitanului de panduri Ghiță Cuțui. Ctitorul, murind  între timp, biserica a fost zugrăvită pe cheltuiala fiului său Mihalache în anul 1840. Ulterior biserica a suferit unele mici transformări, pardosindu-se în întregime cu ciment și facându-se o ușă nouă. Biserica din căramidă are formă de navă cu pridvor, pronaos, naos și altar cu doua turle. Pe latura de nord se află un turnuleț circular cu scara de acces la clopotniță.

În pridvor se află pisania scrisă cu slove chirilice:

"Această sfântă și dumnezeiască biserică ce să praznuiaște hramul Sfinților Împărați Constandin și Elena s-au zidit din temelie de dmnealui jupan Constandin Cuțui la leatu 1836 și sau zugrăvit cu toată cheltuiala și osteneala dumnealui coconu Mihalache sin Constandin Cuțui la leat 1840 în zilele împăratului nostru Nicolae Pavlovici luna lui august 10, Constandin zugrav".

Pictura este realizată în frescă de Constantin zugravu. La portretele ctitorilor apare întreaga familie a lui Constantin Cuțui, bărbații purtând vechiul costum boieresc, în timp ce femeile au rochii după moda apuseană. Pe peretele nordic apare și o țărancă îmbrăcată în costum popular.

Textul ne explică faptul că ea este "mătușa Ița care le-a făcut mâncare la sfânta biserică". Se pare că rostul acestui portret a fost de a exprima recunoștința zugravilor față de această țărancă care le-a făcut mâncare în timpul lucrului. Această temă este întâlnită și la bisericile din satele Voloiac și Jirov, aflate în apropiere de localitatea Broșteni.

Astăzi, biserica se află într-o stare destul de avansată de degradare, necesitând intervenții urgente.

(http://www.kule.ro/cule/mehedinti/item/cula-cutui )

Cule=locuinte boieresti fortificate cu mai multe caturi, turnuri de aparare, beciuri, baltite, raspandite in spatiul romanesc, in special montan, incepand din secolul 18 si construite mai ales de boierii marunti din tara.

(Dictionarul enciclopedic al judetului mehedinti-Ileana Roman ,Tudor Ratoi,Editura Prier ,2003)

Comuna Brosteni isi trage numele de la comuna cu acelasi nume unde se gasesc vechile ziduri boeresti .Comuna Brosteni si-a luat numele probabil de la locul foarte favorabil inmultirii broastelor, din jurul punctului de confluenta a celor doua ape ce uda pamantul comunei.Intradevar si in zilele noastre auzim pe inserate zgomotul racaneilor si altor broaste ce traiesc in mare numar pe aceste locuri ca sip e albia Motrului si Pestenei.De la “locul cu broaste “ si-a luat numele satul Brosteni.

( http://brosteni.sejmh.ro )

Capitolul 8 Geodemografia comunei

Populatia reprezinta totalitatea indivizilor care traiesc pe un anumit teritoriu sau areal geografic, considerati in ansamblu ,indiferent de caracteristicile sau particularitatile acestora legate de rasa ,etnie,gen sau varsta.

(Geografia Populatiei,george Erdeli,Liliana Dumitrache,2004,Editura Corint)

8.1. Populatia si evolutia ei

Comparativ cu modul de alcatuire initiala, acum, este foarte dificil de relatat modul in care a evoluat populatia, pentru ca in momentul de fata comuna este alcatuita din alte sate.

Pe baza documentelor studiate,nu multe la numar, vom incerca sa analizam si acest capitol din istoria Brosteniului.

Din harta rusa din anul 1835 aflam ca satul avea, pe atunci 65 de gospadarii si aproximativ 370 locuitori.Mai tarziu, in 1868, Ion Ionescu de gaseste pe langa mosneni si 27 de familii clacasi si lingureni, deci in aceste momente au fost aproximativ 110 gospodarii cu 550 de locuitori.Afirmam aceasta, pentru ca mai tarziu cu numai 30 de ani, Marele Dictionar Geografic al Romaniei,mentiona Catunele Brosteniului ca avand 111 case si peste 700 de locuitori si ca ocupatie principala a acestora agricultura si cresterea vitelor.

In 1912, comuna brosteni avea 223 locuinte cu 994 locuitori si aici se gasea plasa Brosteni carea avea 68 de sate.Tot acum gasim 532 locuitori.

In 1927 avea 549 locuitori, iar satul Lupsa de Sus avea 1023 locuitori si Lupsa de Jos 396 locuitori.

In anul 1930, comuna Brosteni, era formata din 312 familii, totalizand 1086 locuitori.

Datorita faptului ca asistenta maternala era slaba, sporul de natalitate era foarte mic.Pentru a vedea acest lucru este bines a facem o mica situatie comparativa intre anii 1929 si 1931:

In 1929-nascuti 19, morti 23 si 4 casatoriti

In 1930-nascuti 33, morti 28 si 22 casatoriti

In 1931-nascuti 27, morti 23 si 12 casatoriti.

Total pentru 3 ani, 79 nascuti, 74 morti si 38 casatoriti

Este usor de observat ca in timp de 3 ani, diferenta dintre cei varstnici si cei decedati este doar de 5 persoane.

Dupa datele existente al comunei reiese ca in 1948 existau 320 de familii cu 1095 locuitori.

Dupa acesti ani urmeaza o crestere vertiginoasa a numarului de cetateni si datorita sporului de natalitate –astfel la recensamantul populatiei din 1956 avem un total de 2691 de locuitoiri in comuna Brosteni.

Analizand situatia comparativa pe sate avem:

-Satul Brosteni, 949 locuitori

-Satul Boca, 301 locuitori

-Satul Capatanesti, 250 locuitori

-Satul Horasti, 419 locuitori

-Satul Meris, 772 locuitori

Pentru Lupsa, care pe atunci era o comuna separata, avem urmatoarele date:

Total locuitori:1675

-Satul Luncsoara, 305 locuitori

-Satul Lupsa de Jos, 531 locuitori

-Satul Lupsa de Sus, 839 locuitori

Din cele relatate mai sus deducem ca Brosteniul este cel mai mare sat al comunei si are numarul cel mai mare de locuitori.

Acest fapt se datoreaza faptului ca intr-o perioada relative scurta, multe familii coboara din satele asezate pe dealuri , la centru, construindu-si locuintele.

Asa se explica faptul ca satul Capatanesti are tot mai putini locuitori.Alaturi de Brosteni se mentine Merisul al carui numar de locuitori este in continua crestere.

Cu ocazia recensamantului din 1966 se observa din nou o crestere a numarului de locuitori din comuna noastra.

Total locuitori:2996, din care:

Satul Brosteni-1024 locuitori.

Satul Boca-346 locuitori.

Satul Capatanesti-282 locuitori.

Satul Horasti-570 locuitori.

Satul Meris-814 locuitori.

Mentionam ca daca populatia din Brosteni creste, aceasta se datoreaza faptului ca a fost creat sectorul minier Motru, si in acest sens documentam cu populatia Horastiului, care a crescut de la 419 la 570 numai in 10 ani, o alta cauza fiind si mutarea locuitorilor din Lupsa spre centru.

Daca studiem recensamantul pe sexe vom vedea ca in Horasti, unde lucreaza mai multi barbati, sunt 399 barbati si numai 241 femei pe cand in fosta comuna Lupsa se prezinta urmatoarea situatie:

Total pe comuna:

-1453 locuitori din care 650 barbati si 803 femei

Satul Luncsoara-305 locuitori, din care 139 barbati si 166 femei.

Satul Lupsa de Jos-469 locuitori, din care 221 barbati si 248 femei.

Satul Lupsa de Sus -679 locuitori, din care 250 barbati si 387 femei.

Deci in aceasta perioada numarul locuitorilor creste ponderea avand-o centrul Brosteniului si satele situate in apropierea orasului Motru.

Recensamantul din 1970 ne indica existenta unui numar de 1138 locuinte cu 3383 locuitori.Deci timp de aproape 14 ani populatia comunei nu a crescut ci a scazut.

Aceasta se explica prin:

Noua impartire administrativ-teritoriala proin care satele Horasti si Boca nu mai sunt in componenta comunei noastre.

O parte din locuitorii comunei s-au mutat cu locuinta, cei mai multi dintre acestia se gasesc in orasul Motru.

In perioada 2000-2003 populatia satului Brosteni cunoaste o alta etapa infloritoare.Datorita disponibilizarilor de personal care au avut loc la nivele de carbune de , Zegujani, multi ortaci au primit ordonante si au achizitionat case in satul Brosteni.

Astfel populatia a fost intinerita, familii cu media de varsta cuprinsa intre 30-50 de ani, s-au inserat printre batranii satului convietuind alaturi de acestia .

Au aparut magazine, baruri, vulcanizari si alte elemente de actualitate necesare unei vieti tumultoase.

Aceste familii au ales satul Brosteni, deoarece este cel mai circulat datorita targului saptamanal.

In luna mai 2003, Brosteni avea 980 de personae.

Locuitorii comunei Brosteni, in procent de 98% sunt romani si numai 2% de alte nationalitati.Acestia fie ca s-au casatorit aici, fie ca s-au asezat in Brosteni cum este cazul tiganilor nomazi, care in momentul de fata au devenit locuitori stabili ai Brosteniului.

(Localitati Mehedintene Incarcate de istorie:Brosteni si Meris-monografie- ,Rodica Lupulescu Tirlui,Editura IRCOSCRIPT,2005.)

8.2. Populatia/Date demografice

8.2.1. Indicatori demografici.

Evolutia populatiei localitatilor in perioada 1977-2004 potrivit tabelelor alaturate evidentiaza:

Pe total comuna se constata o permanenta reducere a numarului de locuitori, cu peste 120 locuitori in etapa 1977/1992 cu 20 locuitori in perioada 1992/2002 si 81 locuitori in perioada 2002/2004, in localitati inregistrandu-se scaderi si cresteri, fiecare la cote nesemnificative.

Cresterile populatiei in localitatile cu accesibiliate foarte buna(Meris, Brosteni, Luncsoara) fiind rezultatul disponibilizarilor minerilor si asezarea acestora in aceste localitati(este cunoscuta dorinta realizarii de locuinte de catre disponibilizati in localitatea Meris)

Evolutia populatiei localitatilor comunei Brosteni in perioada 1977-2002:

Situatia populatiei comunei Brosteni pe sexe in anii 2002 si 2004.

Miscarea naturala a populatiei comunei Brosteni.

Se remarca o tendinta de stabilizare, chiar de crestere a populatiei in comuna pe baza migrarii din zonele miniere a unei categorii de persoane(disponibilizati, pensionari, tineri fara loc de munca)cu realizare de gospodarii noi.

Structura pe varste a populatiei comunei se prezinta in tabelul urmator, fata de care se mentioneaza:

Ponderea populatiei tinere de 22,47% peste media pe judet de 21,40%, ponderea populatiei active de 56,66% sub media pe judet de 59,20 % respectiv grupa peste 60 ani de 23,02% peste media pe judet de 19,40%.

Situatia corespunde influentei zonei miniere, minierii cresc copii in gospodariile parintilor, parte din populatia angajata la exploatari miniere figureaza in comuna Brosteni in grupa populatiei active(familii cu resedinta in Brosteni au apartamente in orasul Motru pentru copii scolarizati, etc.), grupa celor peste 60 ani, scoate in evidenta populatia imbatranita a comunei.

Populatia are un grad bun de instrire circa 48 locuitori cu studii superioare, peste 1600 invatamant secundar, peste 700 locuitori cu scoli primare si circa 130 locuitori fara instruire scolara.

Populatia este in majoritate ortodoxa, un cetatean catolic si circa 15 persoane baptiste(in localitatea Lupsa de Sus)

In comuna locuiesc circa 50 de tigani, comasati in localitatea Brosteni, pe terenul din zona jonctiunii Valea Galeata cu Paraul Pesteana.

8.3. Resursele de munca

Populatia apta de munca(15-59 ani)ca si restul populatiei de peste 59 de ani, participa direct la activitati diverse in gospodariile proprii.

Potrivit datelor statistice datele 01.07.2004, forta de munca salariata se reprezinta prin urmatoarele:

Numar mediu salariati:98 salariati din care:

Agricultura -22

Constructii-8

Comert-3

Transporturi, comunicatii, posta-2

Finante-banci-5

Administratie publica-12

Invatamant-31

Sanatate –asistenta sociala-15

Fata de aceasta situatie situatie de subliniaza:

Populatia activa de 1455 locuitori(49,22)cuprinde si persoane fara contracte de munca, dar care presteaza activitati agricole in gospodariile proprii.

La activitatile agricole si gospodaresti, participa cea mai mare parte a locuitorilor peste 60 de ani, inclusiv pensionarii, evidenta confuza in aceasta privinta.Este evidenta ponderea redusa a populatiei angajate in prestari de servicii.

8.4. Locuirea

Fondul locuibil inregistrat in anul 2006, modificat nesemnificativ, in prezent se caracterizeaza prin urmatoarele:

Numar gospodarii:1018

Numar locuinte:1149

Numar persoane pe gospodarie:2,57

Suprafata locuibila:36.239 mp

Suprafata locuibila pe persoana:12.26mp(1 camera/persoana)

Fata de aceasta situatie se subliniaza urmatoarele:

Locuinta este integrata in ansamblul gospodariei (locuinta plus anexe),impreuna fiind o unitate de productie functionala.

Locuintele nu sunt compartimentate functonal, nu sunt echipate cu instalatii sanitare interioare.

Constructiile sunt executate din materiale durabile, in stare medie de intretinere.

Se inregistreaza cereri pentru locuinte noi, pe amplasamente noi, in zone cu accese facute la drumuri si utilitati.

Capitolul 9 Baza economica a comunei

Potentialul economic al comunei Brosteni, sustine urmatoarele activitati:

Agricultura-prin valorificarea terenului agricol pentru cultura cerealelor la productivitati medii de 5000-5500 kg/ha in exploatatii executate in conditii performante, cresterea animalelor in ferme performante dupa norme sanitare specifice, exploatatii legumicole pe teren irigat in lunca Motrului, plantatii pomicole si vita-de-vie pe dealurile din zona Valea Lupsei.

Silvicultura-exploatari forestiere a padurilor de fag si de gorun prin desfacere bruta sau prin prelucrare locala.

Industrie-de sustinere a activitatilor agro-zootehnice (depozitare, prelucrare, intretinere, utilaje)de prestari servicii si pentru materiale de constructii de valorificare a zacamintelor de ballast in zona.

Turism/agroturism-valorificarea potentialului turistic, fata de pozitia geografica la drumuri comerciale, monumentelor istorice de arhitectura si a diversitatii pasajului de pe Valea Lupsei a luncii raului Motru si a lacurilor de pe dealul Merisului.

9.1. Industria

In comuna Brosteni au functionat ateliere de reparatii utilaje si depozitare cereale,care s-au desfiintat odata cu CAP-urile si IAS-urile.Mai functioneaza o sectie de Agromec Corcova parte din spatiu, fiind retrocedat 18/1991.

In prezent in comuna nu sunt structuri industriale care sa valorifice:

Produsele locale-moara este dezafectata(cladirea apartinand comunei Floresti), brutarie de mare capacitate in Brosteni si Lupsa de Jos.

Produsele agricole sunt depozitate in gospadariile proprii, de regula in conditii necorespunzatoare, cu pierderi mari.

Prestatiile de servicii se satisfac prin mici meseriasi-reparatii auto si Capatanesti, ferarie , tabacarie si Brosteni, dulgherie si Lupsa de Jos.

In localitatea Brosteni functiona un abator de mica capacitate care in prezent functioneaza la mare capacitate.

Desi in zona se gasesc zacaminte de ballast, in comuna nu sunt organizate exploatari de balast si produse semifabricate din beton pentru nevoi gospodaresti(elemente de imprejmuiri, betoane pentru constructii, etc.)Autobaza din Meris este desfiintata, fiind inca in functiune fabrica de oxigen.

Pentru comuna Brosteni cu foarte multi mineri disponibilizati este de asteptat sa se dezvolte spatii de productie si de prestari servicii de mai mare capacitate si diversitate.

Nu se identifica spatii de prelucrare a lemnului eventual prin folosirea caii ferate din zona pentru desfacere, desi padurea ocupa peste 26% din teritoriul administrative.

Desi comuna are peste de lacuri, acestea nu sunt amenajate pentru piscicultura.

9.2. Agricultura

Agricultura, in principal prin producerea cerealelor si cresterea animalelor, reprezinta activitatea de baza a comunei care este sustinuta de structura folosintelor de teren si mai putin de baza materiala si forta de munca:

-din teritoriul administrative cu suprafata de 4791 mp, peste 60% revine terenului agricol(), din care 44,76 %() apartine terenului arabil si 50 % pasiunilor si fanetelor, fata de livezi care reprezinta 2,8% si vii 1,23%.

-din terenul arabil 98,39%(1282ha) apartine persoanelor fizice, respectiv din totalul de pasiune si fanete, 93,64 % () apartine persoanelor fizice, de unde rezulta ca activitatea agricola depinde essential de initiative si prestatia gospodariilor populatiei, careia in revine in medie 2,8 ha/gosp.

-sunt nesimnificative culturile de legume, productia de struguri si de fructe, desi pozitia geografica este favorabila desfacerii.

-sunt desfiintate bazele de depozitare, de aprovizionare seminte si produse pentru tratamente, ateliere de reparatii utilaje, in present mai fiind in functiune un atelier al Agromec Corcova.

-executarea lucrarilor agricole se face prin prestatie particulara (circa 64 de tractoare,2 combine) si cu atelaje, sporadic cu seminte selectionate si tratamente pentru cresterea potentialului agricol si combatere daunatori.

Se face agricultura de subexistenta, pentru cultura la initiative particularilor, cu productivitati reduse, de ordinal 2500-2700 kg/ha grau, secara sau porumb, productii reduse la legume si cartof, fara culturi semnificative de sfecla de zahar, floarea soarelui, de plante tehnice, etc.

Si efectivele de animale sunt reduse la necesitate gospodariei la mai putin de o vaca pe gospodarie, de 1 porc pe gospodarie, de 15-20 pasari pe gospodarie.

Agricultura de performanta este pe o parte dezavantajata de neatractivitatea desfacerii produselor ,de costul ridicat al executarii lucrarilor, de forta de munca imbatranita pentru agricultura traditionala dar si mentalitatea populatiei de a se mentine in zona agriculturii de subexistenta cu aceleasi produse si aceleasi tehnologii traditionale.

Gospodariile populatiei sunt preocupate de infiintarea unor exploatatii agricole si microferme prin cofinantare externa la standarde europene, la valorificarea locala a produselor agricole, de asociere pentru accesarea cofinantarii.

Se identifica in present, intentia infiintarii unei microferme de porci in Lupsa de Jos.

(Plan urbanistic general si regulament local de urbanism comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

PRIMARIA BROSTENI- ANALIZA SWOT

Agricultura:

Puncte tari:

•relief, potențial agricol și climat propice creșterii animalelor: bovine, ovine, caprine, porcine.

•potențial ridicat pentru agricultură ecologică;

•teren arabil de-a lungul raului Motrului și posibilități de udare a culturilor.

•existenta sectorului de prelucrarea produseilor animaliere

Puncte slabe:

•resurse financiare insuficiente, investiții puține;

•inexistența accesării finanțărilor de proiecte prin FEADR: Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole s.a.

•media de vârsta ridicată a celor ce se ocupă de activități agricole, utilaje agricole învechite, rudimentare și tehnologii neperformante;

•piața de desfacere redusă, pondere mare de comercializare a produselor pe plan local fără respectarea standardelor UE;

•slabă valorificare a produselor de pădure (fructe de padure, ciuperci etc.);

•interesul scăzut al tinerilor pentru activitățile agricole;

Oportunități:

•accesarea de fonduri (o parte nerambursabile) pentru dezvoltarea unor afaceri în sectorul agricol (spre exemplu înfiintarea unor exploatații/ferme agrozootehnice);

•practicarea unei agriculturi ecologice durabile și a agroturismului;

•promovarea produselor alimentare tradiționale;

•procesarea produselor vegetale și animale;

•asocierea producătorilor, îmbunătățirea practicilor agricole pentru ridicarea producției, elaborarea unor politici zonale de marketing și de accedere pe alte piețe;

•crearea de servicii agricole (veterinare, prestări servicii, proiectare și consultanță în domeniu etc.);

Amenințări:

•creșterea competiției pe piața produselor alimentare, fapt ce poate defavoriza unele sectoare „tradiționale" care nu ating standardele pieței unice (UE);

•trendul descendent al potențialului agricol al comunei, cât și al productivității din acest sector;

•insuficiena informare și educare a populației pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii, protecția mediului;

•nerevenirea populației tinere plecate în mediul urban și în străinătate.

( http://www.primarianegreni.ro/negreni_analiza-swot-a-comunei-189.html ) -MODEL ANALIZA SWOT.

9.4. Turism/Agroturism

Comuna Brosteni detine un important potential turistic complet nevalorificat.

Monumente istorice si de arhitectura:

Localitatea Brosteni-casa Cula Cutui-1815-azi retrocedata, abandonata, Biserica fostei Manastiri a Cutuiestilor-1836, abandonata.

Localitatea Capatinesti-Biserica de lemn-Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul-1700-in prezent abandonata.

Localitatea Meris-Biserica de lemn-Sfantul Nicolae- functiune.

Comuna Brosteni face parte din arealul turistic III de podis si platforma Strehaia , pentru care cele 5 comune arondate (Floresti, Cazanesti, Sisesti, Ilovat, Sovarna) si comunele vecine din Mehedinti-Corcova si judetul Gorj cu un bogat inventar de monumente istorice pot constitui o retea turistica zonala, accesibila din drumul national.

Nu se constata o intentie judeteana de strategie de valorificare turistica in judet a arealului III in care se inscrie comuna Brosteni.

BISERICA ,,TAIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZATORUL ,, DIN CAPATANESTI.

  Monument istoric

    Închisa pentru cult din anul 1930, astazi prezinta o degradare avansata.  Se afla în comuna si parohia Brosteni, izolata la marginea satului, spre nord, pe malul Motrului, cu acces din DN67, la de Tr. Severin. Nu se cunosc date precise despre începuturile constructiei, dupa traditia orala ar fi fost adusa din alt sat prin 1650.

În fost din nou acoperita cu blane de stejar batute în cuie de lemn. O inscriptie pe usile împaratesti (transferate Portile de Fier) consemna anul 1791 : Radu Greceanu a vizitat bisericuta prin anii ’60 când era înca în stare foarte buna: „Pridvorul prezinta frumoase elemente decorative, precum si un prag înalt .

Cladirea este acoperita în interior cu bolti cilindrice independente, aceea a naosului fiind mai ridicata cu fata de cele ale pronaosului siabsidei.

Trebuie semnalat faptul ca, spre deosebire de celalalte biserici din raion, bârnele sunt îmbinate nu în coada de rândunica  ci în unghi drept.

Biserica este lucrat exceptional de solid, cu petreceri de grinzi multiple la colturile cladirii, cu arcuri dublouri si console pentru sprijinirea boltilor etc”. Si totusi biserica a fost parasita, la fel si cimitirul din curtea sa. 

Parohia face eforturi pentru modernizari la biserica titulara. (http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1055)

Nu se constata o intentie locala sau judeteana pentru finantare, conservare si mentinere in functiune a monumentelor istorice mentionate.

Peisaje cu valoare turistica:

In comuna Brosteni in zona monumentelor istorice intre DN67A si raul Motru.

In Valea Lupsei de Jos, pe culmile dealurilor spre Valea Cosustei si Valea Pesteana.

Pe dealul merisului in zona lacurilor avand , si a padurilor vecine.

Nu se identifica masuri de valorificare turistica.

(Plan urbanistic general si regulament local de urbanism comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

9.5. Agroturism

Comuna Brosteni are un fond construit din gospodarii complexe, interesante pentru amenajari de pensiuni agroturistice la nivel de cofort 3.

Nu sunt selectionate gospodarii care sa se modernizeze conform Ordinului Ag.Nationale pentru turism, pentru intergrare in reteaua agroturistica si asociatie Antrec pentru nivel de confort 3.

Localitatile nu sunt echipate cu alimentare cu apa si canalizare, respectiv drumurile de acces sunt greu accesibile auto.

Nici persoanele fizice nici autoritatile judetene si locale nu apeleaza la cofinantari externe pentru realizari de armatura turistica(pensiuni, cabane vanatoare si pescuit)

(Plan urbanistic general si regulament local de urbanism comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

Capitolul 10 Zonele functionale ale comunei Brosteni

Intravilanul comunei Brosteni reprezinta 6,54% din teritoriul administrativ al comunei, cu densitatea de 10,46loc/ha si circa 3000mp/gosp din total intravilan, respectiv 2420 mp/gosp. pe zona de locuinta.

Intravilanul existent este intravilanul propus in anul 1998(varianta PUG 1999,suplimentat cu zonele construite identificate in afara perimetrului aprobat-teren aprobat pentru abator , pentru comert in zona pod Motru trup biserica lemn,,nu ).

Densitatea de locuire de 9,5 + 15,72 loc./ha, sunt reduse, terenurile fiind ocupate pe parcele mari (2500-3000 mp/gosp. fata de 1000 mp parcela recomandata) cu constructii amplasate independent in parcela pe latimea mare la frontul strazii de 25-50m.

Parcelele sunt ocupate pe prioritatea functionalitatii gospodariei, a fatadei principale pe est sau sud din conditii de insorire, frontul strazii nefiind ferm conturat.Privind zonele functionale se subliniaza urmatoarele particularitati:

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

10.1. Localitatea Brosteni

Localitatea are zone de locuit, de regula, de-a lungul DN67 si DN67A, de ambele parti ale acestora, pe un singur rand de gospodarii cu o ramificatie peste paraul Pesteana , spre catunul Galeata si zona centrala in zona trecerii DN67A peste paraul Pesteana, respective in zona istorica a resedintei boierilor Cutui din vecinatatea casei Cula Cutui(monument de importanta nationala)si a bisericii Cutuiestilor(monument de interes judetean)

Zona centrala este echipata cu obiective publice obligatorii pentru o resedinta de comuna de rang 4 dar care impreuna nu contureaza un centru civic inchegat prin integrarea spatiilor verzi si turism amenajate, prin sublinierea monumentelor istorice-cula si biserica.

Adiacent zonei centrale si vecinatatea dispensarului veterinar functioneaza <Targul Comunal>, functiune de compabilitate discutabila cu zona centrala desi este amplasat pe malul drept al paraului Pesteana dar cu acces din centru.

In prezent in zona aferenta activitatilor de gospodarie comunala (cimitire, depozite deseuri menajere, captari apa, gospodarie apa, statii de epurare)este reprezentata de cele doua cimitire(biserica monument si biserica localitatii)nefiind amenajate depozite pentru deseuri menajere si realizate obiective pentru alimentari cu apa si canalizare.

Configuratia ramificata a retelei stradale in principal reprezentata de DN67 si DN67A, de lungime mare atrage lungimi mari de retele tehnico-edilitare, respectiv investiti mari.Localitatile se gasesc in prezent in fata acestei necesitati.

Desi localitatea are densitate redusa de locuire(9,8loc/ha)si parcele mari pentru gospodariile populatiei(in medie 1500mp/gosp),zona actuala de locuire, nu permite parcelare pentru gospodarii noi, potrivit solicitarilor din cauza proprietatii particulare a terenurilor din intravilan.

Drept urmare devine necesara extinderea suprafetei intravilanului pentru gospodarii noi, solicitate de familii din orasul Motru si a familiilor de romi(care sunt deja in dificultate din lipsa terenului pentru construire locuite-in prezent parte din romi, comasati la confluenta paraului Pesteana cu Paraul Galeata).

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

10.2. Localitatea Capatinesti

Localitate asezata partial de-a lungul DN67A, partial pe valea Viezurinilor, cu acces din DN67A la strada dezvoltata pe curbele de nivel, perpendicular pe vale.

Localitatea nu are zona centrala, singura dotare fiind biserica si cimitirul aferent situate la 500m de localitate, la confluenta Vaii Viezurinilor cu Paraul Pesteana.Biserica, desi monument de arhitectura, este abandonata, fiind utilizat doar cimitirul.

Populatia localitatii Capatinesti foloseste dotarile –biserica, scoala, comert,etc. din localitatea Brosteni, langa care este foarte apropriata, chiar mai apropriata decat multe parti componente ale localitatii Brosteni.

Zona de locuinta, avand densitatea cea mai mica dintre localitatile comunei(8,58loc/ha-171 locuitori), este reprezentata de constructii amplasate independent, orientate est, pe un singur rand, de-a lungul singurei strazi, pe parcele mari, orientate dupa relief , intamplator fata de strada.

Locuintele contruite 67A contureaza un front aliniat la drumul national, aceasta parte din zona de locuinta fiind atractiva pentru amplasamente de gospadarii noi.

Spatiile Agromec situate pe DN67A, la intrarea si iesirea din localitate, nu sunt in functiune, terenurile putand fii redistribuite pentru costructii de locuinte, inregistrandu-se solicitari pentru constructii noi in aceasta zona.

Localitatea nu are spatii amenajate pentru depozite deseuri menajere.

Circulatiile rutiere actuale asigura accesele la gospodarii, drumul local catre cimitir nu este pietruit.

Localitatea nu are alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

10.3. Localitatea Meris

Localitatea Meris se dezvolta de-a lungul DN67, pe Lunca Merisului, cu ramificatii scurte pe Dealul Meris, pe valea Tiganului spre biserica si padurea Voiculeasa si lacurile de pe deal si ramificatia la limita judetului, spre fabrica de oxigen si lacurile mentionate.

Zona centrala se delimiteaza in zona bisericii(monument istoric-biserica de lemn Sf.Nicolae-1795) si in zona scolii(in present gradinita).

Zona de locuire este mai dens ocupata spre versant, accesul fiind mai usor decat spre lunca Motrului, unde accesul se face peste taluz.

Mai putin ocupata este si zona de lunca intre scoala si podul peste raul Motru ,zona in curs de ocupare, cu multi solicitanti din orasul Motru.

Se mentioneaza alunecari de teren in zona de Nord a localitatii intre fabrica de oxigen si pod, care reprezinta risc pentru 8 case , versantul nprezentand instabilitate la precipitatii intense.

Localitatea Meris nu are spatiin verzi si de agreement amenajate, nici in zona podului peste Motru unde aveau loc intalniri de sarbatoare, nici in zona locuita de pe deal, unde este delimitat teren pentru functiuni turistice.

Gospodaria comunala este reprezentata de cimitirul satului, nefiind amenajate depozite pentru deseuri menajere si industriale si obiecte pentru alimentari cu apa.

Circulatia rutiera, in principal prezentata de DN67, este modernizata la prospectul obligat pentru drum national, respective la prospecte prescrise pentru strazile secundare.

In zona Merisului nu este delimitat culuarul pentru ocolirea localitatii de catre drumu expres Dr.Tr.Severin-Tg.Jiu.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

10.4. Localitatea Luncsoara

Localitatea este situata la limita de sud a comunei, de-a lungul drumului national DN67A si pe drumul ramificat DC62, spre culmea Imoasei, intre valea caselor si localitatea Imoasa din comuna Corcova.

Zona centrala, oarecum conturata in zona scolii, magazinului, al cimitirului si amplasamentul bisericii(localitatea foloseste biserica din localitatea Imoasa)si are terenj disponibil pentru obiective de utilitate publica, noi.

Zona de locuinta se desfasoara pe ambele parti ale DN67A, cu constructii independente, parcele mari cu latura la strada de 20-, cu fatada principala orientate sud si aliniament conturat la strada.Situatia este similara si pe ramificatiile scurte din DN67A si pe ramificatia e pe versant (intre cota 163m 67A si la culme)

Zona de locuinteare amplasamente disponibile pentru locuinte noi.

Localitatea nu are amenajat depozit pentru deseuri mnajere, nu are alimentare cu apa, zona de gospodarie fiind reprezentata de cimitir.

Zona pentru circulatie rutiera, reprezentata de DN67A si drumurile locale ramificate detin ponderea specifica localitatilor dezvoltate liniar de-a lungul drumurilor.

Localitatea beneficiaza de acces la calea ferata Filiasi-Motru prin gara Corcova din vecinatate.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

10.5. Localitatea Lupsa de Jos

Localitatea dezvoltata in principal pe Valea Lupsei, de-a lungul drumului comunal DC60 si in secundar pe drumul local ramificat din DC60 sub culmile dealurilor Brosteni si Basi intre cota la intersectia DC60 cu DN67A si cota 275 la limita de vest a localitatii.

Zona centrala dezvoltata la intersectia drumului comunal cu drumul local este bine conturat prin obiective social-culturale, scoala, camin, gradinita, magazin comercial si biserica.

Zona este rar construita si are teren disponibil pentru obiective publice noi(sala gimnastica la scoala, farmacie sau punct sanitar, spatiu posta, telecomunicatii si dezvoltari obiective existente).

Zona de locuinte, construita compact, cate un rand pe ambele parti ale drumurilor cu cladiri independente, in parcele mari si latimi la strada de 20-50m, cu front construit la strada bine conturat, parte din constructii amplasate dupa relief (pe curbe de nivel).

Zona are disponibilitati pentru constructii noi mai ales in vecinatatea drumului national.

In vecinatatea localitatii pe fosta incinta a CAP-ului se initiaza in prezent realizarea unei ferme de porci.Aceasta nu intra in intravilanul localitatii avand regim de exploatatie agricola in extravilan.

Desi localitatea face parte dintr-o zona peisagistica remarcabila.Nu are spatii verzi amenajate in intravilan.Adiacent zonei centrale pe vale Lupsei este spatiu disponibil pentru spatii verzi si obiective turistice.

Localitatea nu are spatii amenajate pentru depozitarea deseurilor menajere si alimentare cu apa si canalizare.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

10.6. Localitatea Lupsa de Sus

Localitatea se situeaza la originea Vaii Lupsa si Valea Silistea, asezata de-a lungul drumului comunal DC60(peste culme si Valea Scroafei, )si a unor drumuri scurte spre versanti si spre vale.

Localitatea este dezvoltata tentacular, rar construita cu constructii amplasate independent in parcele mici, unele front 60 cu aliniament bine conturat, altele dupa formele de relief si orientarea fatadei principale spre est sau sud din conditii de insorire.

Se identifica alunecari cu risc pentru intravilan , pentru locuintele din vecinatatea cimitirului si a zonei centrale, aceste zone prezentand risc natural evident.

Obiectivele social-culturale si de utilitate publica sunt rasfirate in intravilan-biserica si caminul cultural in zona de Vest, scoala, gradinita, spatiile comerciale in zona intersectiei drumului comunal cu drumul local principal.

Se poate delimita o zona centrala cu posibilitatea de mobilare cu obiective de interes public(farmacie, posta, etc.)in zona intersectiei drumurilor principale.

Spatiile verzi sunt neamenajate in prezent fiind spatii de vecinatate a obiectivelor social-culturale-biserica, camin cultural, scoala, gradinita, intersectii, plantatii de aliniament.

Lipseste o baza de agrement si sport care poate fi amenajata in limitele zonei centrale.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

10.7. Obiective publice

10.7.1. Localitatea Brosteni

-Sediu Primarie-construtie P+1, care necesita extindere cu spatii pentru intalniri si activitati protocol si spatii parcare publica.

-Dispensar uman, constructie P+ stare foarte buna si de capacitate corespunzatoare, cabinet stomatologic.

-Sediu Politie, constructie foarte buna, fara spatii detentie.

-Camin cultural cu biblioteca, de capacitate corescunzatoare comunei.

-Gradinita pentru 50-60 de locuri cu teren aferent pentru activitati in aer liber.

-Spatii comerciale cu constructie P+1.

-Posta plus telecomunicatii in stare foarte buna, cu posibilitati de extindere.

-Piata agroalimentara.

-Biserica localitatii, are deserveste si localitatea Capatanesti.

-Biserica boierilor Cutui, monument istoric in stare foarte rea de intretinere cu cimitir activ.

-Scoala primara, care este comuna cu satul Capatanesti, teren de sport.

-Targ comunal si intercomunal, cu suprafata de , echipat, cu posibilitati de extindere.

-Dispensar veterinar, costructie foarte buna.

-Farmacie cu spatii private.

-Sucursala Cec Bank.

10.7.2. Localitatea Capatanesti

Dotarile localitatii Capatanesti sunt comune cu ale localitatii Brosteni-scoala comuna, biserica comuna, spatii comerciale, etc.Localitatile fiind foarte apropiate, situatia poate fi mentinuta in continuare.

Se mentioaneaza faptul ca in localitate se gaseste o biserica de lemn, declarata monument istoric, care este inchisa, abandonata, functional fiind numai cimitirul.

Se impune din conditia protectiei monumentului si a procesiunilor religioase ale localitatii, reabilitarea constructiei si aducerea in stare de functionare.

Localitatea nu are alimentare cu apa.

10.7.3. Localitatea Meris

Merisul foloseste dotarile publice ale localitatii Brosteni, scoala fiind refunctionalizata pentru gradinita.

10.7.4. Localitatea Luncsoara

Localitatea are scoala primara de capacitate suficienta.

Are cimitir, dar nu are biserica, populatia fiind arondata la biserica din satul Imoasa a comunei Corcova.

Nu are alimentare cu apa.

10.7.5. Localitatea Lupsa de Jos.

Are scoala primara, camin cultural, gradinita si biserica.

Nu are punct sanitar si alimentare cu apa.

10.7.6. Localitatea Lupsa de Sus

Este dotata cu : scoala primara in sediu corespunzator si teren de sport aferent, gradinita in cladire foarte buna si teren aferent pentru activitati de incinta, biserica si cimitir, camin cultural, de capacitate corescunzatoare, stare de intretinere mediocra, drumuri modernizate.

Nu are alimentare cu apa.

(Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

Capitolul 11 Propuneri de organizare urbanistica

11.1.Evolutie posibila/Prioritati

Potentialul economic al comunei Brosteni sustine urmatoarele directii de dezvoltare:

Valorificarea terenurilor agricole cu prioritate pentru cultura cerealelor si cresterea animalelor prin trecerea de la agricultura de subexistenta la agricultura performanta, prin comasarea de terenuri agricole pentru executare de lucrari dupa tehnologii moderne, diversificarea productiei agricole, a infiintarii de ferme si microferme potrivit normelor europene.

Cresterea potentialului agricol prin infiintarea unui sistem de irigatii cu folosirea apei din raul Motru cel putin pentru productii intensive de legume, in Lunca Motrlui.

Infiintarea unor unitati industriale sustinatoare a activitatilor agricole si a prestarilor de servicii in comuna Brosteni si in zona centrului intercomunal care cumuleaza circa si 20000 locuitori.

Reactivarea exploatarilor de balast si industrie de prefabricatie pentru populatie.

Infiintarea unei industrii de prelucrare a lemnului, exploatat din padurile private eventual in perspectiva folosirii caii ferate in zona localitatii Luncsoara.

Valorificarea potentialului turistic si agroturistic in comuna prin modernizarea circulatiei in teritoriul comunei, a reabilitarii monumentelor istorice, amenajarea unei baze de agrement si turistice de interes judetean (eventual un segment de muzeu al satului mehedintean-zona de podis) si atragerea realizarii de pensiuni turistice si agroturistice.

Echiparea cu instalatii de alimentare cu apa si canalizare a zonelor cu densitate de obiective publice.

Consolidarea atributului de centru intercomunal prin dezvoltarea bazelor de productie agricola si a echiparii cu dotari de interes intercomunal-spital, hotel, statie salvare, etc.

11.2 Optimizarea relatiilor in teritoriu

Imbunatatirea relatiilor in teritoriu,presupune cel putin eliminarea disfunctiilor subliniate anterior:

Modernizarea drumului comunal DC60 si aducerea in stare de circulatie a drumului de relatie din Valea Lupsei in Valea Pesteana si Valea Cosustei.

Clarificarea regimului de construire in zonele cu risc natural-Meris, Lupsa de Jos, Lupsa de Sus.

Dotarea cu biserica a localitatii Luncsoara si extindere scoala, reabilitare a bisericii de lemn(monument)a localitatii Capatanesti.

Alimentari cu apa in sistem centrallizat, in toate localitatile.

Continuarea lucrarilor de indiguire impotriva inundatiilor a raului Motru si paraului Pesteana.

Clarificarea amplasamentului targului de animale, pe pozitia actuala adicenta centrului civic sau pe DN67A intre Brosteni si Capatanesti, unde Primaria are teren in proprietate.

11.3.Dezvoltarea activitatilor economice.

11.3.1. Agricultura.

Ponderea de peste 60% a terenului agricol in teritoriul comunei, din care 50 % pasune, face ca agricultura si cresterea animalelor sa reprezinte principala activitate de valorificare a potentialului economic, avand in vedere:

Cresterea potentialului agricol pentru culturile de grau si porumb de la 2500-3000 kg/ha in prezent la 5000-6000 kg/ha cat se obtinea inainte de 1989 prin lucrari de mecanizare si tratamente.

Ponderea de peste 98% in proprietate a gospodariilor populatiei devine determinanta in trecerea de la agricultura de subexistenta practicata in prezent, la agricultura performanta care presupune comasarea terenului prin asociere sau arendare, dotarea cu utilaje pentru lucrari de mecanizare si tratamente, diversificarea productiei(floarea soarelui, sfecla de zahar, plante tehnice, etc.) management pentru depozitare, desfacere pe piata, credite, etc.

Cresterea potentialului prin irigare din raul Motru cel putin pentru ferme legumicole performante, vecinatatea oraselor asigurand o desfacere sigura.

Asociere si pentru cresterea credibilitatii pentru acordarea de credite interne si externe prin cofinantari nerambursabile prin programe Sapard.

Valorificarea superioara a produselor prin prelucrarea locala(depozitare, preambalare, etc.) potrivit normelor europene, care pun conditii desfacerii produselor pe piata.

Refacerea bazelor de productie, pentru utilaje si depozitare, eventual la capacitate pe centrul intercomunal(asocieri intercomunale) cu posibilitatea desfacerii pe cale ferata, la care comuna are acces.

Valorificarea produselor prin microferme zootehnice de porci, vaci, capre, cu cofinantare externa potrivit prevederilor Sapard.

Infiintarea unor forme de acvacultura prin amenajarea piscicola a lacaurilor de pe dealul Meris (circa ) si a unor elestee alimentate cu apa din raul Motru.

11.3.2. Industria

Este asteptat sa dezvolte in comuna Brosteni, in arealul de influenta a celor 6 comune:

Industria specifica de intretinere si reparatii a utilajelor agricole aflate in proprietatea individuala sau a asicierilor de proprietari.Se propune reactivarea unor asemenea activitatii pe vechile amplasamente, pe terenuri in proprietatea Primariei din localitatea Meris, in Brosteni, Capatanesti si Lupsa de Jos.

Industrie de transport si depozitare produse agricole, unele deja existente, dezvoltate in vecinatatea cailor principale de acces si cale ferata.

Ponderea padurilor in proprietatea statului si a persoanelor fizice, recomanda intreprinderi locale de exploatare si prelucrare a lemnului, cu importante locuri de munca, profilata pe prefabricate de lemn(scandura, capriori, dogarie) cu desfacere in arealul targului intercomunal.

Industrie alimentara de prelucrare si preparare a produselor locale(lapte,lana,oua,tomate,fructe)-prelucrare produse lactate,tesaturi de lana,conserve de legume, conserve de fructe, produse de carne, microfabrici in tehnologia Uniunii Europene, cu cofinantare nerambursabila potrivit programelor Sapard.

Industria materialelor de constructii, balastiere in albia majora a raului motru sau continuarea exploatarilor in cariera, prefabricate din beton pentru gospodariile populatiei.

Din conditia de resedinta de comuna si centru intercomunal, in localitatea Brosteni se diversifica prestarile de servicii de la cele combatibile cu zonele de locuit la cele recomandate pe zone industriale(autoservice auto, constructii montaj).

Evolutia formelor industriale este imprevizibila, solicitarile fiind dictate de piata si inspiratia intreprinzatorilor particulari.Consiliul Local trebuie sa vina in intampinarea intreprinzatorilor prin oferte de teren pentru concesionare sau intermediere de cumparare-vanzare.

11.3.4. Turism-Agroturism

Potrivit studiilor de turism si PAT, judet Mehedinti valorificarea potentialului turistic al judetului aduce activitatea turistica intre activitatile de baza ale judetului.

In masura unei initiative juedetene de lansare a unei strategii teritoriale, pe areale turistice complementare, comuna Brosteni este in masura sa participe cu :

Casa Cula Cutui, poate fi cumparata si trecuta in domeniul public potrivit legii si refunctionalizata muzeu.

Biserica boierilor Cutui, restaurata, pictura restaurata cel putin partial, refunctionalizata pentru procesiunile religioase ale localitatii Capatanesti.

Colaborarea cu comunele arondate-Floresti, Cazanesti, Sovarna, Ilovat, Sisesti –a comunelor vecine: Corcova, Voloiac, pentru organizarea unui areal de interes turistic.

Se propune colaborarea cu Consiliul Judetean pentru infiintarea unui segment de muzeu al satului de podis Mehedinti in vecinatatea culei.

Se propune amenajarea turistica a zonei lacurilor si padurilor din dealul Meris, pentru vanatoare si pescuit si amenajarea unei baze de agrement in vecinatatea Culei Cutui.

Modernizarea si marcarea traseelor turistice de parcurgere a zonelor de peisaj din vecinatatea localitatilor Lupsa de Sus si Lupsa de Jos si trecerii spre Valea Cosustei si Valea Pesteana.

Intravilanul localiatilor mai ales al localitatii Brosteni trebuie sa recomande amplasamentele pensiunilor turistice.

Se impune selectionarea unor gospodarii ale populatiei care pe baza normelor Agentiei Nationale de Turism pot sa devina pensiuni agroturistice.

11.4.Evolutia populatiei

Inregistrarile statistice ale populatiei in comuna Brosteni intre anii 1992 si 2002 evidentiaza o diminuare redusa a numarului de locuitori cu cresteri in satele Brosteni, Meris si Lupsa de Jos, perioada a disponibilizarilor de personal din bazinul carbonifer Motru .

In perioada 2002-2004 se inregistreaza spor total negativ, respectiv o reducere de la 3037 la 2956 locuitori, o rata de scadere de circa 40 loc./an.

Avand in vedere tendinta unor locuitori ai orasului Motru de a executa gospodarii in comuna(in Meris sunt deja in executie, sau finalizate)este de asteptat ca rata de scadere sa fie redusa, de 30-35 loc./an, cum se apreciaza si in Pat judetean.

Se apreciaza populatia comunei la 2760 locuitori in anul 2010 si anul 2015.

Anticipand o rata de activitate de 52% se estimeaza populatia ocupata in anul 2010 la 1435 locuitori, in srructura :80% sector primar, 5% secundar, 15 % sector tertiar.

In perioada urmatoare creste confortul de locuire:

Se executa locuinte noi, compartimentate si executate potrivit normelor sanitare actuale.

Se modernizeaza(se urbanizeaza) fondul construit existent.

Se echipeaza localitatile cu alimentare cu apa iar pentru zona centrala se prevederetea de canalizare.

11.5. Organizarea circulatiei

Reteaua de drumuri a comunei Brosteni ramane aceeasi, drumurile nationale DN67 si DN67A, drumurile locale ramificate din acestea pentru localitatile Lupsa de Sus si Lupsa de Jos.

Se impune modernizarea drumului catre casa Cula Cutui, a unor drumuri noi la depozitul de deseuri menajere si statia de epurare.

11.6. Intravilanul propus/Zone functionale/Bilant teritorial

Intravilanul comunei Brosteni creste cu din care pentru localitatea Brosteni si 7,30 pentru localitatea Capatanesti, restul in alte localitati.

Intravilanul localitatii Brosteni se extinde pentru constructii de locuinte intre Brosteni si Meris (), pe drumul DC60 catre Ciovarnasani(), captare si gospodarie de apa () si depozit ecologic pentru deseuri menajere si statie epurare ().

Intravilanul localitatii Capatanesti se extinde pentru constructii de locuinte pe DN67A spre Corcova () si prin reamplasare de locuinte pe terenurile destinate in prezent Agromec-ului.

Se subliniaza oportunitatea reamplasarii targului comunal pe teritoriul <Agromec> pe suprafata 3-, in proprietatea Primariei.Se recomanda Consiliului local spre avizare si aprobare a acestor mutari din zona centrala, pe acest amplasament.

Intravilanul localitatii Meris se extinde cu terenul pentru depozitul de deseuri menajere si pentru statie epurare si deseuri.

Intravilanul localitatii Luncsoara, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus se extind cu terenul aferent depozitelor pentru deseuri menajere si obiectivelor alimentarilor cu apa(captarea si gospodaria de apa).

Se propune retinerea de teren pentru industrie, in vecinatatea fabricii de oxigen din localitatea Meris, ateliere prestari servicii adiacent zonei centrale, centre de depozitare si reparatii utilaje pe terenurile cu destinatie Agromec.

Se prevede extinderea cimitirului localitatii Luncsoara, inclusiv cu terenul necesar pentru realizarea unei biserici sau capele.

Privind spatiile de agrement, sport si turism se subliniaza:

Mentinerea suprafetelor prevazute in intravilanul localitatii Meris, in vecinatatea lacurilor de pe dealul Meris, prevederea de spatii verzi pentru sarbatori campesti, langa podul peste Motru, amenajarea zonei de agrement din zona Culei Cutui, prin diversificarea dotarilor.

Se recomanda amenajarea si retinerea de terenuri pentru camping, cu vecinatatea spatiilor de agrement amenajate.

11.7. Dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare

11.7.1. Gospodaria apelor

Se propune folosirea raului Motru:

Pentru irigatii in lunca Motrului pentru circa exploatatii agricole.

Pentru acvacultura prin amenajarea de bazine piscicole, odata cu lucrarile de protectie impotriva inundatiilor si a lacurilor de pe dealul Meris.

Exploatari balast in albia majora a raului.

Se propune folosirea apelor freatice subterane pentru alimentarea cu apa a localitatilor, prin captare cu puturi forate.

11.7.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa este o conditie de dotare a resedintelor de comuna si a localitatilor componente.

Se propune:

Alimentarea cu apa a localitatilor Brosteni, Meris si Capatanesti cu o instalatie comuna in sistem centralizat-captare put forat, rezervor inaltime, acumulare si clorinare, distributie stradale cu cismele.

Alimentare cu apa in sistem centralizat dupa aceeasi schema pentru fiecare localitate- Luncsoara, Lupsa de Jos, Lupsa de Sus.

Prioritatea alimentarii cu apa o are localitatea Brosteni, zona centrala si scoala.

11.7.3. Canalizare

Odata cu alimentarea cu apa a localitatilor circa 30 % din gospodariile populatiei se racordeaza cu instalatiile interioare, devenind obligatorie canalizarea si tratarea apelor menajere uzate.

Se propune:

Canalizare locala a gospodariilor cu instalatii interioare, cu statii de epurare de mica capacitate.

Canalizare centralizata cu retea de canalizare si statie de epurare a zonei centrale a localitatii Brosteni si Meris.

11.7.4. Alimentarea cu caldura

Se mentine sistemul traditional de incalzire cu sobe a gospodariilor populatiilor si a unor institutii publice.

Se propune alimentarea cu caldura in sistem centralizat a zonelor mobilate cu institutii publice-zona centrala a localitatii Brosteni, scolile din localitati- cu microcentrale pe obiective sau centrale de zona, functionand pe lemne.

11.7.5. Alimentarea cu gaze

Nu se executa retele de gaz.Se folosesc in continuare buteliile de aragaz.

Gospodarie comunala.

Realizarea depozitului pentru deseuri menajere, a alimentarilor cu apa, a unor instalatii de incalzire centrala, intretinerea permanenta a cailor de circulatie si a cimitirelor, obliga la organizarea unei activitati distincte de gospodarie comunala in subordinea Primariei.

Gestionarea gunoaielor pe teritoriul comunei, a incinerarii cadavrelor de animale, impune dotarea primariei cu utilaje necesare sau contractarea de prestari de servicii.

11.7.6. Alimentarea cu energie electrica

Instalatia actuala de alimentare cu energie electrica satisface consumul si are disponibilitati pentru prelucrarea de noi consumatori.

Se propune revederea alimentarii pentru localitatea Lupsa de Jos la care apar reduceri mari de tensiune.

11.7.7. Telefonie, RTV

Comuna este racordata la reteaua interurbana de telefonie.

A fost introdusa televiziunea prin cablu.

11.8. Protectia mediului

Privind protectia mediului se prevad urmatoarele:

Protectia impotriva inundatiilor a raului Motru si paraului Pesteana prin continuarea lucrarilor de indiguire.

Protectia sanitara a captarilor de apa a gospodariilor de apa, a depozitelor de deseuri, a statiilor de epurare si cimitirelor, respectiv prevederea de perdele de protectie sanitara.

Alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat din strat freatic de adancime.

Combaterea eroziunilor de teren prin amenajamente silvice, restrictionarea pentru construire a zonelor cu alunecari de teren pana la stabilirea masurilor de consolidare teren sau stramutarea gospodariilor.

Capitolul 12 Probleme tehno-edilitare si aspecte de geografie a mediului

Proprii fiecărei așezări urbane sau rurale sunt aspectele de ordin edilitar gospodăresc ce constau în activități de gospodărire și prestări servicii legate de alimentarea cu apă, cu energie electrică și termică, canalizare, transport în comun, întreținerea locuințelor, lucrări de amenajare a spațiilor verzi.

12.1. Gospodaria apelor

Raul Motru, cu o lungime de ,din care pe teritoriul comunei Brosteni, cu un debit mediu anual de 12,60 mc/s, nu are folosinte de apa in comuna pentru irigatii, agrement,etc.

Raul are diguri impotriva inundatiilor pe circa de la podul spre DN67 spre orasul Motru, produce inundatii ale terenurilor agricole.Raul are depozite aluvionare de balast, neexploatate.

Raul Motru are specii de peste care justifica pescuitul sportiv.

Paraul Pesteana nu este permanent cu apa, inunda la ploi torentiale in aval de localitatea Brosteni, pe zona intravilanului localitatii Brosteni, fiind executate diguri de protectie.

Apele subterane cantonate in lunca Motrului la adancimi de 8- cu debite peste 2,5 l/s, folosesc in prezent pentru alimentari cu apa prin puturi sapate, de regula in incinta gospodariei fiecaruia.

Stratul de ape freatice de adancime se recomanda pentru alimentare cu apa a localitatilor cu puturi forate echipate cu pompe sumersibile.

In zona localitatii Lupsa de Sus si Lupsa de Jos apar izvoare de coasta care stau la originea vailor care alimenteaza paraul Lupsa.Debitele izvoarelor sunt foarte variabile, functie de precipitatii, nefiind recomandate pentru alimentare cu apa in sistem centralizat.

12.2. Alimentarea cu apa

Localitatile comunei Brosteni, inclusiv resedinta de comuna nu sunt alimentate cu apa in sistem centralizat, nevoile gospodaresti fiind acoperite din puturi sapate in incinta gospodariilor populatiei, pentru localitatile din Lunca Motrului si din izvoare pentru localitatile de deal.

Primaria are proiect pentru alimentarea cu apa a localitatii Brosteni, cu posibilitate de extindere in localitatile Capatanesti si Meris:

-Put forat in lunca Motrului, rezerva inmagazinare consum menajer si incendiu cu statie de clorinare, distributie stradala cu cismele.

Din lipsa de fonduri de investitii din surse proprii sau cofinantare externa pe program Sapard sau Ispa, proiectul nu este inca aplicat.

Alimentarea cu apa din puturi individuale de la 6- adancime, prezinta pericol de contaminare.

12.3. Canalizare

Localitatile nu au canalizare, nici pentru gospodariile populatiei, nici pentru unitatile administrative(comert, Primarie, scoala, etc.)nici pentru unitatile economice(abator, agromecuri, etc.)

Potrivit avizelor sanitare,unitatile economice colecteaza reziduurile in recipiente vidanjabile.

Gospodariile populatiei folosesc closete uscate.

Infiltrarea in teren a apelor menajere si tehnologice uzate, risca sa infecteze nivelul de apa freatica, interceptat prin puturi sapate din gospodariile populatiei.

12.4. Alimentarea termica

Caldura necesara pentru incalzire si preparare hrana necesara gospodariilor populatiei si institutiilor publice se asigura cu sobe pentru lemne.

Densitatea de obiective publice din zona centrala a localitatii Brosteni, ca si importanta lor justifica o alimentare cu caldura in sistem centralizat, cu arderea lemnelor in cazane performante.

12.5. Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a comunei se face din sistemul energetic national prin statia 110/20 Kw Motru si LEA 20 Kw-Motru-Ilovat si Motru-Strehaia cu racorduri aeriene la 7 posturi de transformare 20/0,4 KV( Brosteni si cate unul in celelalte localitati) si distributie de joasa tensiune pe stalpi de beton si bransamente la fiecare consumator.

Puterea instalata dimensionata prin desfiintarea unitatilor agricole, principalii consumatori sunt gospodariile populatiei(consum sub 500W/h)si institutiile publice, este bine acoperita de instalatia de alimentare actuala.

Se constata unele dificultati de alimentare, prin caderi mari de tensiune pentru localitatea Lupsa de Sus, situatia putand fii remediata de furnizorul de energie.Alimentarea cu energie electrica a comunei are disponibilitati sa preia noi consumatori.

12.6. Telefonie, RTL

Comuna Brosteni este racordata la reteaua interurbana prin ROMTELECOM,in anul 2004 inregistrandu-se 322 abonamente pe telefonie fixa.

Se solicita extinderea numarului de posturi telefonice in toate localitatile mai ales in localitatile Lupsa de Sus si de Jos.

Functioneaza televiziune prin cablu, o parte din locuitori fiind abonati la televiziune digitala prin satelit.

Se inregistreaza in 2004 ,786 abonamente la televiziunea nationala si 776 abonamente radio.

12.7. Alimentarea cu gaze

Comuna nu are retea de distributie gaze si nu se intrevede o asemenea solutie.

Se utilizeaza butelii de aragaz, distribuite de intreprinzatorii particulari.

12.8. Gospodarie comunala

Activitatea de gospodarie comunala cuprinde activitatile de intretinere a spatiilor verzi, gestionarea deseurilor menajere, a cimitirelor si a drumurilor din intravilan.

Cimitirele localitatilor au capacitatea necesara, cu exceptia localitatii Luncsoara care trebuie extins si completat cu biserica sau capele.

Nu sunt amenajate depozite ecologice pentru depozitare deseuri menajere si puturi seci pentru cadavrele de animale.

Se mentioneaza starea necorespunzatoare de intretinere a cimitirelor bisericilor monument din localitatile Brosteni si Capatanesti.

12.8. Circulatia rutiera

Circulatia rutiera spre comunele vecine si in comuna se realizeaza pe drumurile nationale DN67A si DN60 cu derivatia DC60 spre localitatile Lupsa se Jos si Lupsa de Sus.

Imbunatatirea conditiilor de circulatie in localitatile comunei, presupune:

-Sistematizarea intersectiei DN67A cu DC60 si a intersectiei DN67 cu drumul local spre catunul Galeata.

Modernizarea DC60 spre Lupsa de Sus si de Jos si a drumurilor interioare ale localitatilor, inclusiv a drumului catre localitatea Boca, din judetul Gorj.

(Plan urbanistic general si regulament local de urbanism comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

12.9. Spatii verzi,agrement si sport

In comuna prin eforturile Primariei s-a realizat o zona de parc in fata sediului.S-a mai realizat preluarea a de lacuri in zona localitatii Meris.

Ca urmare se propune realizarea unei zone de agrement si pescuit in zona celor doua lacuri de

Adiacent ansamblului de arhitectura din Brosteni se propune un strand si un han turistic.

Se propune realizarea de zone cu spatii verzi in zonele centrale ale localiatilor Lupsa de Sus si Lupsa de Jos, precum si in zona cismelei de pe DN Meris.

Pentru zona caminului cultural Brosteni se propun plantatii de contur a incintei.

Se mai propun pentru amenajare terenurile de sport din localitatile Lupsa de Jos si Brosteni.

(Plan urbanistic general si regulament local de urbanism comuna Brosteni,Jud.Mehedinti,2006)

12.10. Protectia Mediului

In comuna Brosteni nu se identifica surse de poluare in aer si apa, fiind insa prezente degradarile de teren prin eroziuni si alunecari de teren si inundatii ale raului Motru aval de localitatea Brosteni.

Se constata alunecari de teren cu risc pentru gospodariile populatiei in localitatea Meris si Lupsa de Jos si Lupsa de Sus.Nu se identifica masuri pentru combaterea eroziunilor si alunecarilor.

Monumentele istorice din comuna -Cula Cutui si biserica boierului Cutui din localitatea Brosteni, biserica din lemn din localitatea Capatanesti, biserica din Meris- nu sunt in functiune (cula retrocedata, inchisa, biserica Cutui si biserica de lemn inchise in stare avansata de degradare), nu sunt executate lucrarile minime de conservare, nu sunt stabilite zonele de protectie referitoare la protectia monumentelor.

Lacurile de pe dealul Merisului, rezultate din exploatarea in cariera balastului, nu sunt incadrate in peisaj prin lucrari speciale de sistematizare a terenului, urmand ca acestea sa se faca odata cu valorificarea turistica a zonei.

Nu sunt gestionate colectarea, selectarea si depozitarea deseurilor menajere.

(Plan urbanistic general si regulament local de urbanism comuna Brosteni Jud.Mehedinti,2006).

Concluzii/Disfunctionalitati majore

In capitolele anterioare au fost prezentate o serie de disfunctiuni potrivit continutului fiecarui capitol si subcapitol.

Se subliniaza disfunctionalitatile majore care fundamenteaza prioritatile de dezvoltare ale comunei Brosteni.

Activitati economice

Prin desfiintarea CAP-urilor, IAS-urilor si a unitatilor de productie si depozitare si retrocedare si retrocedarea proprietarilor, s-a trecut la activitatile agricole traditionale, la agricultura de subexistenta.

Gospodariile populatiei, detinatoare de teren agricol(2,8ha/gosp.) nu pot face agricultura de performanta, nu se asociaza pentru executare de lucrari mecanizate pe suprafete mari cu tehnologii moderne, nu apeleaza la programe de cofinantare externa.

Lipseste industria legata de activitatile comunei, care sa genereze locuri de munca si sa valorifice local produsele slab pretuite pe piata, respectiv ramuri ale industriei alimentare –moara, microfabrici de ulei, sere legume, prelucrare lemn, produse de balastiera, etc.

Nu sunt implementate activitati turistice la nivelul comunei, sunt abandonate monumentele istorice, nu sunt amenajate zone de agrement(lacurile de , strand in lunca Motrului) nu sunt selectate gospodarii pentru modernizare pensiuni agroturistice.

Echiparea tehnico-edilitara

Localitatile comunei Brosteni se alimenteaza cu apa din puturi sapate individual, care intercepteaza apele freatice de suprafata de 3-, care prezinta riscul contaminarii.

Raul Motru si paraul Pesteana inunda terenul agricol din zonele de lunca.

Comuna Brosteni are potential economic, resurse umane si conditii favorabile de dezvoltare durabila ascendenta in urmatorii 5-15 ani pe urmatoarele directii:

Valorificarea potentiualului agricol prin culturile de cereale, de legume in teren irigat si prin cresterea animalelor prin trecerea de la agricultura de subexistenta la agricultura performanta de la zootehnia traditionala la forme dupa normele europene.

Prelucrarea locala a unor produse agricole-morarit/panificatie, produse carne, produse lactate, cu locuri de munca si stabilizarea si cresterea numarului de locuitori.

Atribut de centru coordonarea sase comune (Brosteni, Cazanesti, Floresti, Ilovat, Sovarna, Sisesti) in masura orientarii dotarilor centrului, favorizeaza dezvoltarea comunei si mai ales a organizarii zonale a unei retele turistice, agroturistice de un puternic efect economic si cultural.

Planul urbanistic general creeaza cadrul urban de dezvoltare, de orientare a dezvoltarii urbanistice de dezvoltare deschisa in zona de teren ce se vor introduce in intravilan daca apar solicitari, recomanda studii de fundamentare necesare in continuare in vederea ridicarii restrictiilor, orienteaza echiparea tehnico-edilitara.

Bibliografie

1.Dictionarul enciclopedic al judetului Mehedinti,Ileana Roman,Tudor Ratoi,Editura Prier,2003.

2.Localitatile judetului mehedinti,editata de Comitetul Judetean pentru Cultura si Educatie Socialista Mehedinti ***

3.Localitati Mehedintene incarcate de istorie:Brosteni si Meris –monografie- ,Rodica Lupulescu Tirlui,Editura IRCO,2005.

4.Dictionarul Geografic al Judetului Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”,Craiova,2011.

5.Geografia POPULATIEI,George Erdeli,Liliana Dumitrache,Grupul Editorial CORINT,Bucuresti,2004.

6.Biogeografia Romaniei,Calinescu R.,Ed. Stiintifica,Bucuresti,1969.

7.Dealurile si podisurile Romaniei,Mihai Ielenicz,Ileana Patru,Editura Universitara Bucuresti,2005.

8.Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,Comuna Brosteni,Judetul Mehedinti,2006.

9. www.mehedinti.insse.ro

10. http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Mehedinti/Brosteni/*/

11. http://www.kule.ro/cule/mehedinti/item/cula-cutui

12. http://brosteni.sejmh.ro

13.( http://www.primarianegreni.ro/negreni_analiza-swot-a-comunei-189.html ) -MODEL ANALIZA SWOT.

14. http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1055

15.Planuri topografice 1:5000 ; 1:25000 ,confirmate ca valabile in 2006 de OCPI Mehedinti.

16.PAT si PUG comuna Brosteni elaborate si aprobate in 1998.

17.PAT judet Mehedinti in anul 2003.

18.Planul National de Dezvoltare al Romaniei 2000-2004(PNDR) cu referire la zona a 4-a de dezvoltare „Oltenia” , din care face parte si judetul Mehedinti.

19.Date statistice de recensământ a populatiilor, gospodariilor si locuintelor, a gestiunii terenurilor,activitati economice,echipare tehnico-edilitara.

20.Studii de valorificare a potentialului turistic al judetului Mehedinti elaborat pentru fundamentarea activitatii turistice din Mehedinti.

21. www.panoramio.com

22. www.mehedinti.djc.ro

23. www.kule.ro

Bibliografie

1.Dictionarul enciclopedic al judetului Mehedinti,Ileana Roman,Tudor Ratoi,Editura Prier,2003.

2.Localitatile judetului mehedinti,editata de Comitetul Judetean pentru Cultura si Educatie Socialista Mehedinti ***

3.Localitati Mehedintene incarcate de istorie:Brosteni si Meris –monografie- ,Rodica Lupulescu Tirlui,Editura IRCO,2005.

4.Dictionarul Geografic al Judetului Mehedinti,Razvan Stroe,Daniel Peptenatu,Editura Fundatiei „Scrisul Romanesc”,Craiova,2011.

5.Geografia POPULATIEI,George Erdeli,Liliana Dumitrache,Grupul Editorial CORINT,Bucuresti,2004.

6.Biogeografia Romaniei,Calinescu R.,Ed. Stiintifica,Bucuresti,1969.

7.Dealurile si podisurile Romaniei,Mihai Ielenicz,Ileana Patru,Editura Universitara Bucuresti,2005.

8.Plan urbanistic general si Regulament local de urbanism,Comuna Brosteni,Judetul Mehedinti,2006.

9. www.mehedinti.insse.ro

10. http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Mehedinti/Brosteni/*/

11. http://www.kule.ro/cule/mehedinti/item/cula-cutui

12. http://brosteni.sejmh.ro

13.( http://www.primarianegreni.ro/negreni_analiza-swot-a-comunei-189.html ) -MODEL ANALIZA SWOT.

14. http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1055

15.Planuri topografice 1:5000 ; 1:25000 ,confirmate ca valabile in 2006 de OCPI Mehedinti.

16.PAT si PUG comuna Brosteni elaborate si aprobate in 1998.

17.PAT judet Mehedinti in anul 2003.

18.Planul National de Dezvoltare al Romaniei 2000-2004(PNDR) cu referire la zona a 4-a de dezvoltare „Oltenia” , din care face parte si judetul Mehedinti.

19.Date statistice de recensământ a populatiilor, gospodariilor si locuintelor, a gestiunii terenurilor,activitati economice,echipare tehnico-edilitara.

20.Studii de valorificare a potentialului turistic al judetului Mehedinti elaborat pentru fundamentarea activitatii turistice din Mehedinti.

21. www.panoramio.com

22. www.mehedinti.djc.ro

23. www.kule.ro