Amenajarea In Scopuri Turistice a Zonei Delta Dunarii

=== BIBLIOGRAFIE SI COPERTA AMENAJARE ===

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA:MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

SPECIALIZAREA:MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM

AMENAJAREA TURISTICA SI DEZVOLTAREA URBANA

Amenajarea in scopuri turistice a zonei Delta Dunarii-Periprava

PROFESOR COORDONATOR:

PROF. UNIV. DR. ANDREEA-MIHAELA BALTARETU

MASTERAND:DANES OLIMPIA-CORINA

MASTER:4 SEMESTRE

BUCURESTI

2010

BIBLIOGRAFIE

1.Baltaretu,Andreea-“Amenajarea turistica si dezvoltarea urbana”,Ed. Universitara,Bucuresti,2010

2.Monitorul Oficial-Legea 137/95 privind protectia mediului

3.Monitorul Oficial-Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

4. http://www.cjtulcea.ro-Consiliul Judetean Tulcea

5.www.google.ro

=== Amenajarea in scopuri turistice a zonei Delta Dunarii ===

Studiu de caz:Amenajarea in scopuri turistice a zonei Delta Dunarii-Periprava

Cap. I:Optiunea pentru tipul de amenajare

Motivatia alegerii zonei respective

“Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai” … exact ca in vechile legende si basme romanesti incepe totul, dragostea si respectul fata de propria tara si propriile valori ne-au impins sa realizam ceea ce se numeste astazi “Complexul turistic Periprava”.

Am realizat acest proiect deosebit din dorinta de a promova aceste locuri minunate si mai ales Periprava, care este un loc special pe canalul Chilia (al treilea brat navigabil al Dunarii). Totul a pornit de la la placerea fata de tot ceea ce se face aici, linistea locatiei, zonele de pescuit si vanatoare, locurile absolut superbe ce coloreaza parca acest peisaj mirific. Bogatia de nepretuit a Deltei Dunarii cu fauna si flora deosebit de bogata, plantele, pasarile si animalele pe cale de disparitie, locurile unice in lume, ne fac sa povestim astfel despre ceea ce va oferim dvs., clientilor nostri, cuvinte venite din suflet, pentru ca pur si simplu nu ai cum sa vorbesti altfel despre Periprava.

Periprava se remarca prin originalitatea sa peisagistica, morfohidrografica si faunistica, fiind un unicat atat sub aspect ecologic, cat si al modului de habitat in mediul deltaic.

Originalitatea cadrului natural rezulta din imbinarea in mod diferit, dar spectaculos, a suprafetelor acvatice cu terenurile mlastinoase si grindurile marine si fluviatile, iar plaja marii si dunele de nisip cu peisaje aride si exotice etc. se impun ca atractii turistice importante. Se evidentiaza locuri pentru excursii, agrement nautic și pescuit sportiv.

Asadar,Complexul turistic Periprava se caracterizeaza printr-un cadru natural bogat,variat si pitoresc,potrivit pentru:pescuit sportiv,schi nautic,plimbari cu bacul sau vaporasul,plaje pentru bronzat,piscine si stranduri pentru distractia adultilor si copiilor.

Desi taramul dintre cele trei brate reprezinta una dintre cele mai mari zone umede ale lumii, un adevarat paradis intins la picioarele romanilor, locuitorii ei nu stiu sa profite si par a se incapatana sa traiasca precum primitivii.

Astazi,in spatele peisajelor idilice din pliantele turistice,si asa aproape inexistente,descoperi o realitate rusinoasa,o Dunare pentru altii albastra,pentru noi umflata si cenusie.Saracie extrema!

Din nefericire, peisajele idilice reprezinta singura parte pozitiva de care au parte locuitorii. Viata lor este departe de a fi paradisul ce-i inconjoara, de vreme ce mai mult de jumatate dintre cele 14.900 de suflete ale Deltei se zbat sa supravietuiasca, band de cele mai multe ori apa din Dunare sau, si mai grav, vanand cate o lebada.

La acest capat de lume, batranii privesc neputinciosi si resemnati apele ce-i inconjoara, obisnuiti cu lipsa drumurilor si a canalizarii, in timp ce copiii sunt tintuiti tot aici din cauza ca nu au acces la educatie. Scolile, electricitatea, farmaciile, medicii si chiar banalele brutarii sunt, in Delta, rara avis.Iluminat public nu exista

Tipul de amenajare

Se doreste a se realize o amenajare de tip maritime,plurivoca,complexa.

Cap. II:Selectia zonei

2.1Localizarea zonei;Cai de acces

Zona respectiva se afla in judetul Tulcea. Este localitate componenta a comunei C.A. Rosetti. Periprava este “capat de linie”,ultima asezare umana din Romania,pe bratul Chilia,iar localnicii sunt izolati.In Nord este Ucraina,in Est este concesionat,in Vest este Ostrovul Babina,iar in Sud este Padurea Letea,arie strict protejata.Pe o arie de aproximativ 50 de km se afla orasul Sulina,C.A Rosetti,Letea,Sfistofca, Patlageanca,Ceata Alchioi,Pardina si Chilia Veche.Concurenta acestui sat uitat de lume se rezuma la pescuitul sportiv si,din pacate,la saracie. Punctele de atractie ale comunei C.A. Rosetti sunt:

– Moara de vant in C.A. Rosetti;

– Biserici lipovenesti Periprava;

– Fantanile cu cumpana;

– Padurea Letea;

– Dunele de nisip;

– Saraturile mari;

– Canalul Magearu.

Incurajarea practicarii activitatii de turism/agroturism/ecoturism este unul dintre sectoarele care poate duce la dezvoltarea durabila a comunei C.A. Rosetti. Satele componente ale comunei sunt: C.A.Rosetti – resedinta de comuna, Cardon -situat la 8 km distanta de resedinta de comuna, Letea-situat la 4 km fata de resedinta de comuna, Sfistofca- situata la 2 km de resedinta de comuna si Periprava – situat la 14 km de resedinta de comuna.

Caile de acces sunt:

-pe apa:dat fiind ca nu exista drumuri si accesul cu autoturismul este imposibil va trebui sa utilizati barci, salupe si vapoare. Pentru a va imbarca pe vapoare trebuie sa ajungeti in portul turistic Tulcea. Acesta este localizat in spatele autogarii si langa gara. Pontoanele diferitelor companii sunt insirate pe o distantă de 300-400 m. Navrom Delta este principalul operator de transport in Delta Dunarii.  Aceasta companie are cele mai multe nave si cele mai multe destinatii in Delta. De asemenea ei sunt singurii care transporta si marfuri cu vapoarele de mare capacitate. Vapoarele Navrom Delta pleaca din Tulcea, din portul turistic spre urmatoarele destinatii: Periprava, Sulina, Sfantu Gheorghe.Spre Periprava se circula luni,miercuri si vineri.

2.2Potentialul turistic al zonei

2.2.1.Resursele naturale

-relief. Unitatea majora de relief este apa. Judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se disting doua grupe geografice: Horstul Dobrogean, care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa si padurea) si zona umeda formata din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe, teren inca in formare. Se evidentiaza si reteaua densa de canale, garle, balti si lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova, Puiu, Rosu etc.), care, alaturi de bratele Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, constituie principale cai de acces si de circulatie in Delta si, totodata, locuri pentru excursii, agrement nautic si pescuit sportiv. Ele se impletesc cu crampeie de uscat, cum sunt grindurile fluviatile, de-a lungul celor trei brate dunarene, grindurile fluviomaritime, transversale, mai importante fiind Letea, Caraorman si Saraturile sau martorii din uscatul predeltaic, precum campurile de loess de la Chilia si Stipoc.

-clima din aceasta zona este temperat continentala cu veri calde si ierni reci, cu precipitatii reduse cantitativ, cu vanturi dominante din nord si nord-est.Predomina influentele sub-mediteraneene, iarna se face simtit aerul arctic, din nord, care provoaca scaderea temperaturii. Temperatura maxima inregistrata a fost de 38,7 grade, iar minima a fost de -26,8 grade in anul 1942.Temperatura medie anuala este una dintre cele mai ridicate din tara, fiind de 10,8 grade. Precipitatiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunarii sunt in medie de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.

-flora. Judetul Tulcea este reprezentat de terenuri arabile,vii,livezi si gradini,pasuni si fanete.Dealurile judetului sunt acoperite,in parte,cu paduri de foioase,in care se imbina fosnetul stejarului,carpenului si frasinuluicu parfumul teiului.In Periprava,dupa unele ipoteze, originea mediteraneana a vegetatiei de aici s-ar datora pasarilor care, în perioada migratiilor, ar fi adus pe aceste meleaguri semintele plantelor specifice climatului respectiv. I n orice caz, plantele care alcatuiesc padurea constituie o curiozitate a naturii. Se întîlnesc aici plopul alb (Populus alba), înalt de 25 m, cu coaja alba ca a mesteacanului, salcia alba (Salix alba), rachita (Salix purpurea), apoi stejarul, ulmul, teiul. Farmecul padurii îl constituie lianele (între altele liana Periploca graeca, un imigrant mediteraneean care si-a gasit aici raspîndirea ei cea mai rodnica), care cresc pe trunchiurile copacilor, cautand sa urce cat mai sus spre lumina. Curpenul de padure (Clematis vitalba), vita salbatica, trandafirii salbatici, hameiul – acestea si multe alte plante agatatoare impiedica aproape complet circulatia prin padure, oferind in schimb, prin coloritul florilor lor, o imagine de un pitoresc rar întîlnit. Dar nu numai padurea poate impresiona pe vizitatori, ci si dunele de nisip din imediata vecinatate.

-fauna padurii Letea atrage si ea un deosebit interes. Dintre pasari putem întîlni ciocanitoarea pestrita (Dryotates major pinetorum), ciocanitoarea verde (Picus viridis), soimul rîndunelelor (Falco subbuteo subbuteo), gaita (Garrulus glandarius), vulturul codalb (Haliaetus albicilla), al carui cuib este o impunatoare constructie de craci. În padurea de la Letea si-au gasit salas si pasari foarte folositoare cum sunt: soricarul încaltat (Buteo legopus), vinderelul (Falco tinnunculus), – vanatori ai soarecilor de camp, ai gandacilor etc. Padurea constituie un loc de pasaj pentru sitari, care toamna trec in numar foarte mare ca nicaieri pe continentul european. Nu lipsesc nici mamiferele, printre care in lunile de iarna se abate (in ultimul timp din ce in ce mai rar) lupul (Canis lupus lupus) si buna sa „cumatra" vulpea (Vulpes vulpes). Iepurele (Lepus europaeus), viezurele (Meles meles), cu vederea slaba dar cu un auz ascutit, precum si jderul (Martes martes), mare amator de vietati mai slabe decat el, pot fi de asemenea intalnite aici. In ultimul timp s-au colonizat aci fazanul si capriorul.

-hidrografie. Reteaua hidrogafica este dominata de Fluviul Dunarea, rauri mici ( Telita, Taita, Slava) ce se varsa fie in Dunare, fie in numeroasele lacuri de pe teritoriul judetului.Periprava se afla situata pe Bratul Chilia.

-rezervatii.Zona aleasa pentru amenajare nu face parte din nicio rezervatii.Comuna C.A. Rosetti are 2 rezervatii,respectiv Padurea Letea,Grindul si Lacul Raducu,insa Periprava nu este rezervatie. Pe suprafata de uscatat Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul) si specii rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici – stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.

Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt asemanatoare celor de mai sus.

Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

-Rezervatii naturale

Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente – determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice – au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:

I. Rosca – Buhaiova – Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate

in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

II. Sacalin – Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi,-lopatari.

III. Periteasca – Bisericuta – Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj. In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400ha).

Conform amintitei legi de protectie, aprobarea oricarei deplasari in zona este de competenta Administratiei REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII (RBDD).

-protectia mediului.In zona Peripravei nu s-au inregistrat actiuni de degradare a aerului,iar singura actiune asupra solului a fost incercare esuata de a face canalizare.Asadar,zona este normal din acest punct de vedere,avand in vedere ca sunt foarte putine masini.Asupra apei putem spune ca se intreprind actiuni de poluare a acesteia deoarece sunt folosite vapoare si alte utilaje maritime,iar carburantii folositi de acestea polueaza apa.

2.2.2 Resursele antropice

Cadrul natural este completat cu interesante obiective cultural-istorice situate in apropiere, cum sunt: urmele cetatilor grecesti de la Histria (sec. VII d. Hr.) si Argamum – Jurilovca (secolele VI – V i. Hr.), ale cetatii dacice Aegyssus – Tulcea (VI – III i. Hr.), cetatea bizantina de la Enisala (X-XI), alte monumente istorice, orasul Tulcea cu Muzeul ,„Delta Dunarii” si numeroase elemente etnofolclorice ale populatiei locale (aromani, ucraineni, lipoveni, rusi), precum si asezarile omenesti cu specific deltaic, cu arhitectura, mobilare, gastronomie etc.

-cetati: urmele cetatilor grecesti de la Histria si Argamum,cetatea dacica Aegyssus,cetatea bizantina de la Enisala

-ansambluri urbane:Tulcea-orasul Sulina-Centrul Istoric Sulina

-biserici si ansambluri manastiresti:Tulcea-Comuna Niculitel-satul Niculitel-Bazilica cu cripta(martirium); Tulcea-Comuna Niculitel-satul Niculitel-Biserica Sfantul Atanasie;Tulcea-Orasul Babadag-Geamia Ali Gazi Pasa

-asezari neolitice si eneolitice: Tulcea Comuna Baia, satul Baia Telluri neolitice, (statiune eponima pentru cultura Hamangia), tumuli funerary

-fortificatii si asezari din prima epoca a fierului(hallstattiene): Tulcea Orasul Babadag Fortificatie (statiune eponima pentru cultura Babadag);Tulcea Orasul Babadag Asezare getica;Tulcea Orasul Babadag Fortificatie romana;Tulcea Comuna Mahmudia, satul Bestepe Fortificatie hallstattiana "Piatra lui Sava");Tulcea Comuna Mahmudia, satul Bestepe Cetate getica (în punctul "Cetatuia") ;Tulcea Comuna Beidaud, satul Beidaud Fortificatie .

-fortificatii dacice: Tulcea Cetate getica Comuna Mahmudia, satul Bestepe

-necropole si zone sacre-epoca fierului: Tulcea Comuna Valea Nucarilor, satul Agighiol Aliniamente de tumuli funerari si tumuli izolati

-castre si asezarile civile aferente; fortificatii romano- byzantine: Tulcea Comuna Jijila, satul Garvan Cetatea romano- bizantina Dinvgetia; asezarea civila de pe insula; cetate medievala (in punctul "Bisericuta");Tulcea Orasul Isaccea Cetatea romana Noviodunum, asezare getica, asezare medievala (in punctul "La Pontonul Vechi");Tulcea Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Cetatea romana Salsovia;Tulcea Comuna Murighiol, satul Murighiol Cetatea Halmyris;Tulcea Comuna Murghiol, satul Dunavatu de Jos Cetatea Zaporojeni;Tulcea Orasul Macin Cetatea romana Arrubium;Tulcea Comuna Ostrov, satul Ostrov Cetatea romana Beroe (in punctul "Piatra- Frecatei");Tulcea Comuna Slava Cercheza, satul Slava Rusa Cetatea romana si romano- bizantina Ibida (Libida); bazilica crestina; mansstire (in punctul "Cetatea Fetei");Tulcea Municipiul Tulcea Cetatea romana Aegyssus ;Tulcea Comuna Turcoaia, satul Turcoaia Cetate traco- getica; oras roman; doua cetati romano- bizantine (in punctul "Iglita")

-orase antice: Tulcea Comuna Jurliovca, satul Jurilovca Cetatea antica Orgame/Argamum colonie greceasca si, ulterior, oras roman si romano- bizantin, (in punctul "Capul Dolojman")

-edificii: Tulcea Comuna Niculitel, satul Niculitel Basilica paleo- crestina cu cripta;Tulcea Comuna Niculitel, satul Niculitel Biserica medievala timpurie treflata

2.2.2Cadrul socio-economic

  In judetul Tulcea locuiesc 249.779 persoane, fata de anul 2002 populatia judetului a scazut cu 6.713 persoane. Judetul are cea mai mica densitate 29,4 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de ape. Pe teritoriul judetului convietuiesc in armonie, de secole, circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si spirituala a regiunii. Din datele pe anul 2002, rezulta ca 87% din populatie s-a declarat de etnie romana si 13% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de rusi si lipoveni – 10% din populatia stabila, ucraineni – 2%, alte etnii (rromi: 69 persoane, greci: 63 persoane, turci: 17 persoane, unguri: 12 persoane, bulgari: 3 persoane, germani: 2 persoane, armeni: 2 persoane, alte naționalitati: 12) – 1%. Dintr-un total de 88.100 persoane ocupate in anul 2007, domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura – 30,8%. Se inregistreaza o scadere a numarului persoanelor ocupate de la 92.900 in anul 2002, la 88.100 in anul 2007.

Periprava numara aproximativ 150 de persoane,ocupatia lor principala fiind pescuitul. Conform datelor furnizate de Primarie, la ultimul recensamant realizat in teritoriul administrativ al comunei C. A. Rosetti, se inregistrau 1.179 de locuitori.

Principalele etnii la recensamantul populatiei din 18 martie 2002:

• Romani – 803 persoane

• Lipoveni – 354 persoane

Marea majoritate a fortei de munca in comuna C.A. Rosetti, 84,15%, este ocupata in domeniile primare: agricultura, silvicultura. Terenurile de pasunat sau terenurile agricole sunt folosite pentru cresterea animalelor si agricultura.Zootehnia este una dintre ramurile cu traditie, prospera si in prezent in comuna C.A. Rosetti. In fapt, aceasta a constituit, principala ocupatie agricola a locuitorilor inca de la inceputul popularii Deltei. Este binecunoscuta calitatea de locatie de iernat a grindului Letea in transhumantă, fapt care a stat la originea stabilirii populatiei romanesti in aceste locuri (formarea satului C.A. Rosetti, de exemplu).

Pentru atragerea investitiilor in zona autoritatile locale ofera diverse facilitati:

– terenuri disponibile in vederea concesionarii pentru dezvoltarea activitatii economice;

– reducerea cu 50% a impozitelor si tarifelor la energia electrica;

– transport naval subventionat cf. HG 595/2000;

– impozite reduse;

– conexiune la telefonie mobila si digitala.

2.2.4.Infrastructura

a. Drumuri

Distanta fata de municipiul Tulcea este de 102 km si distanta de cel mai apropiat centru urban,Sulina, este de 18 km.Localitatea C.A.Rosetti este una din cele mai izolate asezari umane din RBDD. Cu exceptia satului de resedinta, toate celelalte 4 sate (inclusiv Cardon) sunt conectate la un curs de apa:Letea la Canalul Magearu, Periprava la Bratul Chilia, iar Sfistofca si Cardon la canalul dintre Sulina si Amenajarea Piscicola Popina. Pe uscat legatura intre localitati se face prin :

– DC 2: Sulina – Cardon – C.A.Rosetti, drum pietruit in stare rea in lungime totala de 16 km, din care 8 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti.

– DC 3: C.A.Rosetti – Periprava, in lungime de 15,0 km. Este din pamant (nisip) in stare foarte rea. Legatura cu Tulcea se face cu navele de pasageri, spre Periprava sau Sulina.

– DC 4: Letea – C.A.Rosetti – Sfistofca in lungime de 7,0 km. Sectorul de drum dintre Letea si C.A.Rosetti in lungime de 4,0 km a fost pietruit in anul 2006 cu fonduri finantate prin Programul de Dezvoltare Rurala (PDR), iar sectorul dintre C.A.Rosetti si Sfistofca in lungime de 3,0 km este din pamant in stare foarte rea.

Reteaua stradala a comunei insumeaza 20,2 km drumuri din pamant in stare foarte rea,din care 4,8 km in localitatea C.A.Rosetti; 5,3 km in Letea ; 7,2 km in Periprava; 2,6 km in Sfistofca si 0,3 km in satul Cardon.

b. Apa si canal

Pentru comuna C.A.Rosetti au fost realizate doua proiecte de alimentare cu apa si anume:

1. ,,Alimentarea cu apa a comunei C.A. Rosetti’’, care trateaza alimentarea cu apa a localitatilor: Sfistofca, C.A. Rosetti si Letea din cadrul comunei. Acest proiect se afla in faza de executie

2. „Alimentarea cu apa a localitatii Periprava’’. Pentru acest proiect nu s–a inceput activitatea de executie, din lipsa de fonduri.

Nici una din localitatile comunei C.A. Rosetti nu este prevazuta cu retele de canalizare si nici cu statie de epurare.

c. Deseuri

Comuna C.A. Rosetti este membra in „Asociatia de Dezvoltare Interjudeteana a Infrastructurii de Deseuri menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea si implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Tulcea”, proiect finantat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu.

2.2.5 Echipamentul de cultura si odihna

-Complexul turistic Miruna-5 cabane a cate 2 camere duble cu 20 de locuri de cazare

-Vila Delta Grup-4 camere cu 8 locuri de cazare

-Hotel Ultima Frontiera-1000 ha-15 camere duble+1 camera single cu 31 de locuri de cazare

TOTAL:59 locuri de cazare

2.2.6 Legislatia in vigoare si protectia zonei

Zona Complexului turistic Periprava-pensiunea Periprava nu este protejata si nici nu contravine legilor privind proprietaea asupra terenului.

CAP. III:Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Indicele de atractivitate de 2,69 este cuprins intr [1;4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca in zona aleasa se poate realize o amenajare in conditii optime.

Resursele natural detin ponderea cea mai mare deoarece ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre aceasta zona.Prin implementarea diferitelor obiective se incearca retinerea acestora cat mai mlt timp in zona vizitata.

CAP. IV: Determinarea ariei de atractie

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Sulina,Tulcea,Constanta,Braila,Galati,Slobozia,Fetesti,Calarasi,din comunele C.A. Rosetti,Chilia Veche,Mahmudia,Valea Nucarilor etc.,precum si turistii romani si straini pasionati de pescuit,ce vor veni aici prin programe turistice concepute si organizate de diferite agentii de turism sau pe cont propriu.

CAP. V: Determinarea capacitatii optime de primire si a necesarului de construit

Din aceasta capacitate optima de primire se scad cele 59 de locuri deja existente in zona si inca 1000 de locuri datorita sezonalitatii,tranzitului si faptului ca vor veni unele persoane care vor sta la rude,prieteni,in corturi sau care vor veni doar pentru o zi de pescuit.Asadar,acele persoane nu vor fi inregistrate si nu vor apasa asupra capacitatii de cazare luata in discutie.In acest fel se va obtine o capacitate optima de primire a 131 de locuri ce urmeaza a fi construita.

Cap. VI: Conceptia de amenajare a zonei

Vom amenaja in primul rand un hotel de 3 stele.Acesta va avea doua etaje cu un numar total de 117 locuri care vor fi repartizate astfel:parterul va avea 13 camere a cate 3 locuri,primul etaj va avea 13 camere a cate 3 locuri,iar al doilea etaj va avea 6 apartamente a cate 5 locuri si inca 9 camere single.

Culorile predominante ale hotelului vor si alb si turcoaz,albul va fi dat de paturile de pe pat (care vor avea ca model o regina,un peste frumos colorat),de tapiseria scaunelor si a fotoliilor,iar turcoazul va fi regasit in covor,in draperii si in veiozele de pe noptiere.De asemenea,turcoazul va fi regasit si in baile camerelor,pe gresie.Faianta va fi alba cum de altfel vor fi si cada sau cabina de dus,chiuveta,toaleta ,prosoapele si halatele.

Va exista si un mic hol de primire a oaspetilor,unde se va afla si receptia.Pe desk-ul receptiei se vor gasi flori de tei,trandafiri salbatici si flori multicolore,iar in spatele desk-ului vor fi cheile de la camera agatate in carlige ce le imita pe cele prinse de undite.Se vor afla aici si 2 canapele albe si o masuta din sticla de culoare turcoaz,iar langa un perete atasat un acvariu cu o multitudine de pesti.

Pe fiecare hol de la etaj se va afla cate un acvariu de asemenea,insa acestea vor fi protejate de un geam pentru ca incidentele sa fie evitate.Holurile vor avea culori deschise,multa lumina,pardoseala va fi acoperita cu mochete turcoaz.De asemenea vor fi puse multe tablouri cu diferiti pescari,cu diferite atractii locale.In capatul holurilor vor fi balcoane,unde clientii vor putea servi micul-dejun admirand peisajul ce se intinde in fata hotelului: o intindere de apa.

Camerele a cate 3 locuri vor avea cate un pat dublu si o canapea,foarte comfortabile.Asternuturile vor fi din matase sau bumbac,dupa caz.In caz de urgenta,canapeaua se poate plia.De asemenea,in camera vor exista un cuier la intrare, 2 fotolii,o masuta,doua noptiere,2 veioze,oglinda,tablou,un dulap in care se vor gasi umerase,iar pentru cazurile de urgent,inca o patura si un cearsaf.

Aceleasi utilitati se vor gasi si la camerele single,numai ca patul va fi de o singura persoana,iar canapeaua nu va mai fi.

Apartamentele vor fi alcatuite dintr-un minihol si 2 camere.O camera va avea un pat dublu,iar cealalta unul pentru 3 persoane,de preferat copii.In trei din cele sase apartamente vor fi amenajate camere special pentru copii.Camerele cu pat dublu vor avea in dotare si doua scaune tapisate,un dulap care va avea in dotare umerase,paturi si cearsafuri extra,noptiere,veioze,o masuta,oglinda,tablou.

Toate camerele si apartamentele vor fi dotate cu: cablu TV,telefon,internet wireless,frigider,radio,pahare,vaza pentru flori,room-service,aer conditionat,balcon propriu si bineinteles grup sanitar propriu.Grupurile sanitare din camera vor fi dotate cu:oglinda,cos pentru gunoi si sac menajer,cuier de baie,perie si dezodorizant pentru WC,support pentru prosoape,sistem apelare de urgenta,pahare pentru apa,sapun sau dozator cu sapun lichid,hartie igienica,sampon sau gel pentru dus cu extract de alge marine,casca de baie(ambalata),3 prosoape/persoana,covoras antiderapant,toate turcoaz,cu exceptia prosoapelor.

Hotelul va beneficia de asemenea de un salon multifunctional pentru sedinte,intalniri,banchete,sarbatorirea zilelor de nastere etc.Bineinteles,nu va lipsi restaurantul cu specific pescaresc si vanatoresc,va avea crama cu specific national,program artistic,gradina de vara,bar de zi si de noapte,cofetarie,placintarie,patiserie.Personalul de servire va purta o uniforma care va avea culorile alb si turcoaz si,bineinteles,ecuson cu numele si prenumele facut din solzi de peste.

Langa hotel se vor afla gradina de vara si piscina,langa care va fi si un loc de joaca pentru copii.

Urmatoarea constructie va fi una de proportii mai mici,incat sa incapa 14 persoane,iar aceasta va fi un hotel plutitor de 4 stele. Vom dispune de 5 camere cu paturi duble si de 2 camere cu paturi matrimoniale.Hotelul va avea culoarea albastu deschis,camerele vor avea culorile maro deschis si alb,vor fi dotate cu paturi cu saltele relaxa si cu cearsafuri din matase.Deasupra paturilor vor fi raftulete pe care vor fi fixate cateva barci in miniatura,langa paturi se vor afla noptiere si veioze,geamurile vor fi din termopan maro,iar pe jos vor fi mochete plusate formate din diferite combinatii de culori deschise:alb,maro,albastru,verde.Pe perete va fi pus ca ornament fie un colac de salvare,fie o carma ,bineinteles,in miniatura.

Fiecare camera va avea TV,instalatie cu aer conditionat,DVD,antena satelit si baie proprie.

La etajul superior se va afla restaurantul cu bar.Meniul va consta din oferte diversificate,prestabilite sau asigurate la cerere.Prin serviciile de masa vom oferi preparate culinare realizate dupa retete clasice autohtone,dar cu preponderenta meniuri traditionale specific:bors de peste,peste prajit(servit cu mamaliguta si mujdei de usturoi),plachie,icre de peste,raci fierti,pui de balta,chiftelute de paste,crap la protap,iar la desert nelipsita placinta dobrogeana.Pentru a servi masa vom dispune de 2 terase acoperite,de sezlonguri si fotolii.

Vom dispune de ambarcatiuni de agrement cu motor pentru vizitarea coloniilor de pasari sau ambarcatiuni cu vasle pentru plimbari la apus si rasarit de soare.In perioadele legale vom organiza partide de pescuit sportiv(stiuca,salau,crap,somn,etc.).

Vom construi de asemenea o pastravarie,de unde clientii pot cumpara si consuma pastravii.Va fi amenajata o bucatarie special pentru clientii care au talent la gatit.Ei vor fi ajutati de un bucatar profesionist.Pastravaria va dispune si de o crama,unde o gama variata de vinuri romanesti si nu numai vor fi la dispozitia consumatorilor.Va exista si un “gift shop”,un magazin cu suveniruri,de unde vizitatorii isi vor putea achizitiona undite,unelte necesare pentru pescuit,hamace,echipament potrivit pentru pescuit,dar si tablouri si alte produse specifice Deltei Dunarii.

Pe langa toate aceste constructii,va mai fi amenajat si un teren de joaca pentru copii si,de ce nu,si pentru parinti:se vor putea bucura de teren de tenis,de baschet,de fotbal;acestea vor dispune si de nocturna,iar pentru copii va fi si personal calificat pentru a-i invata si ajuta.

Gradina de vara va avea un loc special amenajat pentru picnic.Astfel,clientii se vor putea bucura si de soare,si de apa,dar si de conditii propice pentru a-si desfasura activitatea si pentru a se relaxa.