Amenajarea Fondului de Vanatoare Nr. 15 Denumit Rosiesti, Gestionat de O.s. Vaslui, Directia Silvica Vaslui

TEMATICA

Proiectului de AMENAJARE A FONDULUI DE VANATOARE

PROF. DR. ING. O. IONESCU

TEMA PROIECTULUI: Sa se amenajeze fondul de vanatoare Nr. 15 denumit:Rosiesti, gestionat de O.S. Vaslui, Directia Silvica Vaslui.

Cap.I: DESCRIEREA GENERALA A ZONEI STUDIATE

1.1Situarea geografica

1.2Incadrarea

CAPITOLUL I

DESCRIEREA GENERALA A ZONEI STUDIATE

1.1Situarea geografica

Fondul de Vanatoare Nr.15 Rosiesti se situeaza in partea centrala a Podisului Central Moldovenesc, bazinul raului Barlad , pe relief de campie si inceput de zona colinara, la altitudini variind intre 80m(canton silvic Bulboaca) si 300m(u.a 63) canton Dinga.

1.2 Incadrarea in organizarea administrativa-

Fondul de vanatoare nr.15 Rosiesti, cu o suprafata de 10854 ha, este gestionat de O.S. Vaslui prin Directia Silvica Vaslui.

Din punct de vedere administrativ Fondul de Vanatoare 15 Rosiesti este situat pe raza comunelor : Rosiesti, Albesti si Vutcani.

Suprafata Fondului de Vanatoare rezultata din insumarea suprafetelor productive cinegetic, pe moduri de folosinta, a luciului de apa si neproductiva cinegetic este prezentata in tabelul de mai jos:

Structura fondului de vanatoare Tabelul nr.1

Din tabelul de mai sus se constata ca cea mai mare suprafata a fondului de vanatoare este reprezentata de terenul arabil,vii, livezi.

Repartitia suprafetelor in functie de modul de folosinta este redata in tabelele urmatoare:

Structura fondului pe categorii de propietari Tabelul nr.2

Ponderea cea mai mare a suprafetelor se gaseste pe teritoriul comunelor Rosiesti si Albesti.

Suprafata neproductiva cinegetic: Tabelul nr.3

Suprafetele neproductiv cinegetic sunt constituite din asesari umane si caile de comunicatie dintre acestea.

Limite si vecinitati

NORD: P.C.Crasna-DN Vaslui -Husi pana la intersectia cu calea ferata si apoi pe drumul de pamant spre Pahna(limita cu O.S.Husi)ocolind trupul de padure Vladnic.

EST: Din DJ Rosiesti -Vutcani pe drumul comunal prin loc.Valea lui Darie,apoi pe valea paraului Valea lui Darie pana la podul de beton si apoi pe DJ Elan-Tupilati pana in loc.Tupilati.

SUD: De la Tupilati pe langa padurea Viisoara(OS.Epureni)prin Gura Idrici pana la drumul Rosiesti -Viisoara,iar de aici pana la Gara Rosiesti.

VEST: Gara Rosiesti-Bariera-Raul Barlad-PC Crasna

1.4Cai de acces – Principalele cai de acces in Fondul cinegetic 15 Rosiesti sunt :

Dj Vaslui -Rosiesti 15 km

DJ Crasna -Albesti 10 Km.

DC Albesti-Rosiesti 10 Km.

DJ Gara Rosiesti- Viisoara 5 Km

1.5Conditii stationale

1.5.1Conditii geologice

Formațiunile geologice de pe raza Fondului de Vânătoare nr.15 Rosiesti s-au format în miocen și pliocen. Substratele sunt în majoritate depozite sarmațiene și meoțiene, iar insular pe pâraie apar depozite cuaternare pe care sunt suprapuse aluviuni recente.

Rocile de solificare sunt alternanțe de marne, argile, luturi și nisipuri. Lenticular apar și gresii, iar în lungul văilor aluviuni. Aceste roci sunt lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurință și au facilitat formarea unor soluri profunde. În același timp, fiind slab cimentate, favorizează apariția și evoluția (sub influența unor ploi torențiale) la fenomenele de eroziune, pe terenurile fără vegetație forestieră.

1.5.2 Conditii geomorfologice

Fondul cinegetic ocupa un relief de campie colinara sud moldoveneasca,districtul culmilor jos deluroase ale Birladului, formele de relief sunt versanti usor si moderat inclinati cu fenomen de eroziune destul de frecvent,panta terenului nedepasind 15 grade.De-a lungul acestor culmi de coline apar lunci joase , iar in partea superioara a versantilor culmi , coame si platouri.

1.5.3Conditii hidrologice

Fondul cinegetic nr. 15 Rosiesti este situat în bazinul hidrografic al râului Birlad reprezentat de afluenți nesemnificativi,cu alimentare mixtă (pluvială și subterană) exprimate de ape mari în primăvară și viituri pluviale în timpul verii și toamnei. În timpul sezonului cald pâraiele au debit redus.

Sunt reprezentative cu influență asupra faunei cinegetice:

parâul Sipotul Doinei

raul: Birlad

paraul Idrici

În toate cazurile vânatul interferează cu animalele domestice.

1.5.4 Conditii climatice

Date generale:

Zona climatica este continentala,temperat excesiva,cu ierni lungi,friguroase,caderi reduse de zapada,primaveri scurte si bogate in precipitatii,veri calduroase si relativ secetoase,toamna lunga si cu putine precipitatii.In ultimii ani se remarca secete excesiv de prelungite fapt ce a determinat in fiecare an secarea multor paraie si diminuarea drastica a surselor de apa pe suprafata paduroasa a fondului.

1.5.4.1 Regimul termic

Temperatura medie anuala 9.2grade C.

Amplitudinea temperaturii medii anuale :25.2 grade C.

Temperatura minima absoluta : – 32grade C.

Temperatura maxima absoluta : + 40.6 grade C.

Temperatura medie pe anotimpuri si perioada de vegetatie:

– primavara +9.3 grade C.

– vara +20.1 grade C.

– toamna + 9.9 grade C.

– iarna + 2.5 grade C.

– perioada de vegetatie +16.8 grade C.

Inceputul perioadei bioactive : 1 martie

Sfirsitul perioadei bioactive : 15 noiembrie

Durata medie a perioadei bioactive :260 zile

Inceputul perioadei de vegetatie : 15 martie

Sfirsitul perioadei de vegetatie : 20 octombrie

Durata medie a perioadei de vegetatie :188 zile

Data medie a primului inghet: 16 octombrie

Data medie a ultimului inghet:19 aprilie

1.5.4.2 Regimul pluviometric

Datele privind regimul pluviometric au fost luate după stația pluviometrică Vaslui:

Distribuția precipitațiilor de-a lungul anului: Tabelul nr.10.

Umezeala relativă medie lunară și anuală: Tabelul nr.11.

Precipitațiile au caracter neuniform, media anuală fiind în jurul valorii de , din care cad în sezonul de vegetație. Pe anotimpuri se constată următoarea distribuție a precipitațiilor:

Primăvara , vara , toamna ,

precipitațiile din timpul sezonului de vegetație fiind de .

Numărul anual al zilelor cu ninsoare este 25 zile, iar numărul anual de zile cu strat de zăpadă este de 45 zile.

Distribuția precipitațiilor în timpul anului prezintă un maxim principal la sfârșitul primăverii și începutul verii (mai-iunie), un maxim secundar la sfârșitul verii și începutul toamnei (septembrie-octombrie), un minim principal iarna (februarie) și un minim secundar vara (iulie).

În lunile mai-august, care constituie perioada cea mai activă de vegetație cad aproximativ de precipitații.

Ploile torențiale sunt frecvente vara prin lunile mai –iulie, însoțite de descărcări electrice puternice.

1.5.4.3 Regimul eolian

Frecvența vânturilor Tabelul nr.13.

Cele mai multe vânturi se înregistrează iarna când bate Crivățul din nord, urmate de briza de vara din sud și sud-vest.

Viteza Vânturilor Tabelul nr.14.

Vânturile dominante bat din N, NE producând vara lungi perioade de secetă, iar ceața și norii stratiformi cu nivel inferior, în anotimpul rece completează caracteristicile climatice ale regiunii.

Numarul zilelor cu vânturi ce depășesc:

11 m/s = 19 zile

17 m/s = 4 zile.

Vânturile au o influență dăunătoare asupra vegetației, în special cele uscate și foarte calde din timpul verii, prin scăderea umidității din aer și mărirea evapotranspirației.

Cele din timpul iernii pot produce viscole, care pe timp îndelungat, în iernile grele blochează deplasarea vânatului și împiedică posibilitatea de hrănire a acestuia.

Frecvența calmului este elementul principal de caracterizare a circulației aerului.

1.5.5 Conditii edafice

Principalele tipuri si subtipuri de sol de pe cuprinsul Fondului Cinegetic 15 Rosiesti sunt:

Preluvosolul tipic – format pe luturi , sisturi sericitoase sau alternante de luturi cu gresii.

Preluvosolul stagnic – format pe suprafete plane sau versanti slab inclinati sau umbriti , pe roci lutoase , gresii in alternante cu luturi sau sisturi sericitoase sau sericito – cloritoase.

Luvosolul tipic – format pe gresii silicioase , alternante de gresii cu luturi , sisturi sericitoase.

Luvosolul stagnic – format pe luturi , sisturi sericitoase si sericito – cloritoase.

Eutricambosolul tipic – format pe substrate bogate in minerale calcice si feromagnezienecare explica formarea acestui sol in plina zona a argiluvisolurilor.

Aluvisol salinic – format in lunca pe aluviuni .

1.5.6 Tipuri de statiuni

Fondul cinegetic nr. 15 Rosiesti este situat in cadrul U.P. I Crasna.

În cuprinsul unității de producție I Crasna , au fost identificate un număr de 11 stațiuni forestiere. În ceea ce privește bonitatea stațiunilor, se constată că 8% sunt de bonitate superioară, și 92 % de bonitate mijlocie. Cea mai mare pondere o are tipul de stațiune 5152 – Deluros de gorunete Pm, brun slabmediu

podzolit, edafic mijlociu.

1.6 Conditii de vegetatie si influienta lor asupra principalelor specii de vanat din cuprinsul Fondului De Vanatoare.

1.6.1 Vegetatia forestiera

Suprafata de padure este redusa reprezentand 12.5% din suprafata fondului de vanatoare fiind reprezentata din paduri de salcam 450 ha, nuci 50 ha, sleau de foioase 764 ha, de mica productivitate , clasa I si II de varsta. In anii de fructificatie hrana este asigurata in mare parte in mod natural prin ghinda si nuci.

1.6.2 Vegetatia pajistilor.

1.6.3 Culturile agricole.

Conform fisei fondului, cea mai mare suprafata a fondului de vanatoare o reprezinta culturile agricole, in suprafata acestuia intra:

-7194 ha de teren arabil;

-2095 ha cu fanete;

Culturile agricole reprezinta 85 % din suprafata fondului cinegetic. Aceste suprafete apartin diversilor propietari particulari din satele si comunele situate in raza Fondului de Vanatoare nr.15 Rosiesti.

Ogoarele cu culturi destinate hranei vanatului, de pe suprafata Fondului de Vanatoare nr. 15 Rosiesti, sunt prezentate conform datelor extrase din fisa fondului. Deci in vederea asigurarii hranei complementare, gestionarul are la dispozitie suprafata de 4.3 ha din care 2.4 ha sunt cultivate cu lucerna, 1.5 ha cu porumb si 0.5 ha cu napi.

Culturile agricole de pe suprafata fondului sunt variate, ceea ce ofera conditii foarte bune de hrana pentru caprior, influientand in mod pozitiv calitatea trofeelor. S-a stabilit ca de-a lungul timpului in acest fond au fost recoltate trofee valoroase de caprior.

1.7 Influiente ale industriei si zootehniei asupra principalelor specii de vanat din Fondul de Vanatoare.

1.7.1 Zonele influientate de industrie, minerit, extractie de petrol, cariere, lacuri de acumulare

Datorita pozitiei geografice a fondului acesta a fost ferit de marile activitati industriale. Singurele activitati industriale din zona se desfasoara in orasele Barlad si Vaslui, dar acestea prin natura lor nu reprezinta o sursa de poluare(Fabrica de rulmenti, Fabrica de Tricotaje, Combinat de Vinificatie), dar si datorita distantei dintre Fondul de Vanatoare si orase, cel mai apropiat oras fiind la 40 de km .

1.7.2 Surse de poluare a apelor, aerului si solului

In momentul de fata sursele de poluare sunt nesemnificative si nu reprezinta un pericol asupra starii de sanatate a biotopului.

Pe timpul exploatarilor forestiere sunt repercursiuni negative asupra linistii vanatului din zona, datorita prezentei in zona a muncitorilor forestieri si a utilajelor folosite pentru extragerea masei lemnoase.

Pe langa acestea se adauga si activitatea populatiei din localitatile invecinate. Se constata o circulatie semnificativa a populatiei si utilajelor agricole din zona pe drumurile de pe cuprinsul Fondului de Vanatoare, circulatie justificata daca avem in vedere distributia culturilor agricole.

1.7.3 Organizarea zootehniei(specii, efective orientative, zone pasunate,perioade de pasunat)

O alta presiune semnificativa asupra biotopului o reprezinta cresterea animalelor, pasunatul intensiv este prezent datorita faptului ca acest fond se afla in cea mai mare parte pe teritoriul a doua comune. Pasunatul in padure nu este o practica prea des intalnita datorita paznicilor de vanatoare care previn pasunatul oilor si vitelor in padure si in zonele de liniste si hrana a vanatului, insa pasunatul poate fi prevenit doar in interiorul padurilor. In restul Fondului de Vanatoare vanatul interfereaza cu animalele domestice care sunt concurenti la hrana, distrug cuiburi, iar in majoritatea cazurilor animalele domestice sunt vectori ai multor boli care provoaca pierderi in randul vanatului. Datorita pasunatului se adauga si prezenta si aparitia cainilor hoinari.

O alta problema care poate fi intalnita de vanatul ce traieste in culturile agricole este incendierea miristilor dupa recoltarea culturilor agricole.

1.7.4 Atitudinea populatiei fata de vanat si distributia asezarilor umane

Atitudinea populatiei fata de speciile de interes cinegetic a fost si este o problema complexa si sensibila care nu trebuie privita doar pe plan local. O problema care se ridica este aceea a mistretilor care nu sunt priviti cu ochi buni de populatie avand in vedere pagubele ce le produc in lanurile de porumb.

1.7.5 Alte influiente antropogene asupra faunei

In zona nu sunt cunoscute alte influiente antropogene, turismul fiind inexistent pe raza Fondului de Vanatoare nr 15 Rosiesti.

Cap.II STUDIUL FAUNEI CINEGETICE IN

FONDUL DE VANATOARE STUDIAT

2.1 Speciile de vanat, efective, dinamica lor in ultimii ani

2.1.1 Efective de vanat nerapitor stabil

Din grupa nerapitoarelor amintim: mistretul, capriorul, iepurele, fazanul si potarnichea.

2.1.2 Efective vanat rapitor stabil

Din grupa rapitoarelor pe raza Fondului de Vanatoare nr. 15 Rosiesti avem vulpea si pisica salbatica.

2.1.3 Evidenta recoltei de vanat nerapitor stabil

2.1.4 Evidenta recoltei de vanat rapitor stabil

2.1.4 Evidenta recoltei de vanat de pasaj

In fisa fondului nu sunt mentionate specii de pasaj pe cuprinsul Fondului de Vanatoare nr. 15 Rosiesti.

2.1.5 Evidenta recoltei speciilor daunatoare(caini hoinari, pisici hoinare etc.)

2.2 Ecologia si biologia principalelor specii de vanat, cu particularitati in zona studiata.

Principalele specii de interes cinegetic din cadrul Fondului de Vanatoare nr. 15 Rosiesti sunt capriorul, mistretul si iepurele.

Capriorul(Capreolus capreolus)

Descriere

Aceasta denumire se refera la ambele sexe, masculul purtand denumirea si de tap sau tap rosu, iar femela caprioara. Dimorfismul sexual la aceasta specie in ceea ce priveste dimensiunile nu este pronuntat, insa masculul poarta coarne.

Corpul atinge lungimea de 1,35 iar inaltimea in greaban ajunge la 0,65-0,75m. Greutatea ajunge pana la 18-22 kg la masculii adulti in stare eviscerata si 12-16 kg la femele.

Greutatea corporala variaza de la un an la altul si in functie de abundenta hranei, in special de asprimea iernii si de densitatea efectivului. Capriorul poate slabii iarna si in perioada alergatului(15 iulie-15 august), dupa care se reface.

Culoarea la ied este bruna cu pete albeasezate in randuri, iar din luna iulie cand incepe sa creasca parul de culoare brun roscata, petele albe dispar. In luna noiembrie capriorul capata culoarea cenusiu inchis atunci cand are loc prima naparlire. In perioada mai-iunie capata haina de vara rosie-bruna atunci cand are loc a doua naparlire. Caracteristic parului de iarna este pata alba din jurul anusului, care in timpul verii este mai stearsa.

Coarnele sunt existente doar la mascul si sunt ca la cerb cazatoare si cu crestere anuala. La iezi incep sa se formeze in luna septembrie a primului an de viata cilindrii frontali, pe care vor creste prima data coarnele incepand cu luna decembrie, cand se vor curata de piele si par. Coarnele cad de regula in luna februarie. Coarnele sunt moi, elastice si calde la pipait cand sunt in crestere.

Se stie ca la caprior lipseste fierea.

Simtul cel mai dezvoltat pare a fi mirosul, astfel cand vantul este favorabil simte prezenta omului de la 200-300 m. Vazul este mai putin dezvoltat.

Acesta prefera trupurile mici de padure(100-500 ha), de varsta variabile din regiunile de ses si de deal cu sol permeabil si fertil si cu suprafete agricole in preajma. In Fondul de Vanatoare nr 15 Rosiesti sunt doua trupuri de padure, cantonul I Rosiesti avand o suprafata de 584 ha si cantonul II Codreni care se afla in cea mai mare parte amplasat pe raza comunei Rosiesti dar si o parte din Comuna Albesti, cu o suprafata totala de 610 ha. Pe raza Fondului se mai gasesc plantatii de salcam ale diversilor proprietari in interiorul ogoarelor agricole, dar care se gasesc in apropierea padurilor.

Imperecherea la caprior se produce in luna iulie-august, cand are loc asa zisul alergat.

Hrana este vegetala, capriorul atunci cand paste alege speciile, acesta deplasandu-se continuu in timpul pascutului. In timpul verii hrana si-o procura din frunze de arbori(salcam, frasin) si dintre speciile erbacee(trifoiul,fasolea si putine graminee). Iarna se hraneste cu lujeri, muguri, insa in cea mai mare parte in raza Fondului hrana complementara este asigurata de gestionarul fondului.

Sezonul de vanatoare pentru masculi este cuprins intre 15 mai si 15 octombrie, iar femelele si iezii pentru selectie se recolteaza de la 1 septembrie pana la 15 februarie.

Metodele de vanatoare permise pe raza Fondului sunt: panda,la dibuit.

Mistretul(Sus scrofa)

Acesta prezinta un aspect masiv, mai mult inalt decat gros, fiind conformat perfect pentru conditiile de mediu in care traieste.

Dimorfismul sexual este pronuntat mai putin, apar coltii transformati in defense, platosa, talia, parul mai lung la masculi.

La mistret caracteristic este gatul scurt, relativ gros si adanc care lasa impresia prinderii capului direct de trunchi. Lungimea corpului ajunge pana la 2m la masculi si 1,5m la femele. Coada prezinta un smoc mai paros la varf cu o lungime de circa 20 cm.

Corpul este acoperit cu o blana formata din peri lungi si aspri, de culoare bruna inchisa-neagra. Purceii incepand de la fatare si pana in toamna prezinta pe spate niste dungi cafenii deschis.

Dentitia mistretului este foarte puternica, coltii arma putand ajunge pana la 28 cm, acestia reprezentand trofeul la mistret.

Conditiile optime le gaseste in paduri de foioase. Padurile de pe suprafata Fondului de Vanatoare nr. 15 Rosiesti sunt formate din specii de cvercinee ce ii asigura hrana prin ghinda, dar sunt prezente si plantatii cu nuci care de altfel sunt folosite de catre mistret pentru a se hrani. Conditiile de adapost si liniste pentru mistret de pe raza acestui fond sunt oferite de catre regenerarile de salcam obtinute in urma exploatarilor forestiere. Prefera indeosebi existenta scaldatorilor, acestea fiind prezente la limita pe suprafata fondului studiat, fiind asigurate de ploi dar si prin interventia gestionarului prin aducerea de cisterne cu apa in conditii de seceta prelungita.

Hrana mistretului este variata, acesta fiind un animal omnivor. Cantitatea si calitatea hranei influienteaza sporul natural. Cand ajung la maturitate sexuala , masculii se lupta pentru femela.

Mistretii isi parasesc adapostul doar noaptea. Durata gestatiei este de 17 saptamani si fata in perioada martie-aprilie intre 4-10 purcei. Numarul purceilor este influientat de asprimea iernii precedente si de abundenta hranei din timpul imperecherii.

Este un animal nocturn, ce paraseste adapostul seara si la care revine dimineata. Poate parcurge distante de pana la 40-50 de km in cautarea hranei.

Vanatoare se practica incepand cu 1 august si se termina la data de 15 februarie. Pe acest fond cel mai intalnit mod de a vana mistretul este vanatoarea la goana cu gonaci, rar folosindu-se si cainii gonitori. Mai este folosita si vanatoarea la panda pe baza autorizatiilor individuale emise de catre gestionar. Trofeele rezultate in urma vanatorii la mistret sunt coltii, parul lung din coama si blana ce se prepara sub forma de covor.

Iepurele(Lepus europaeus)

Este o specie de vanat foarte raspandita la noi in tara, unde poate fi gasit de la ses si pana in golul de munte. Pe toata suprafata fondului studiat in anul 2016 au fost declarati un numar de 770 de exemplare de iepure.

Masculul se numeste iepuroi iar femela iepuroaica. Lungimea corpului este de 58-76 cm. Urechile au 11-15 cm, iar greutatea medie a unui iepure este de 4,0 kg.

Blana iepurilor de pe raza fondului studiat prezinta culoarea cenusiu deschis, uneori cenusiu inchis spre negru, pentru o camuflare buna pe terenurile agricole care sunt arate. Varsta se poate determina dupa proeminenta osoasa de pe arcada ochilor, marimea corporala si dupa proeminentele de pe picioarele din fata, pe radius.

Iepurele traieste circa 8-10 ani, insa putine exemplare ajung la o varsta inaintata. Sunt inzestrati cu auz si miros dezvoltat.

Biotopul cel mai favorabil iepurelui il reprezinta campiile cultivate agricol. Fondul de vanatoare nr 15 Rosiesti castiga mult deoarece terenul agricol reprezinta peste 70 % din suprafata acestui fond, iar altitudinea la care se situeaza nu depaseste 400 m.

Efectivul de iepuri este influientat de dusmani, boli, braconaj, de conditiile de hrana si agricultura.

Hrana iepurelui pe timpul verii este formata din buruieni si ierburi, in special lucerna si trifoi, iar din toamna si pana primavara consuma lastari, muguri, fructe. Cand terenul nu este acoperit cu zapada preferinta acestuia se focuseaza spre culturile de grau.

Imperecherea dureaza din ianuarie pana in august, iepuroaica fata de 2-5 ori, cel mai frecvent de 4 ori pe sezon. Iepurii traiesc izolat, grupandu-se doar pentru imperechere. Iepurele prezinta fidelitate fata de locul de trai.

Iepurii se recolteaza intre 1 noiembrie-31 ianuarie, iar metoda cea mai frecvent folosita in acest fond este cea la goana.

Fazanul(Phasianus colchicus)