Amenajarea Durabila In Scopuri Turistice a Parcului National Semenic Cheile Carasului

CUPRINS

=== Amenajarea Durabila in Scopuri Turistice a Parcului National Semenic – Cheile Carasului ===

CUPRINS

CAPITOLUL I

PARCUL NATIONAL SEMENIC CHEILE CARASULUI – OBIECT AL AMENAJARII DURABILE IN SCOPURI TURISTICE

Localizarea si delimitarea zonei

Așezare geografică

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este situat in partea centrala a judetului Caras-Severin, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 10 rezervatii declarate (14.420,8 ha) si 8 rezervatii propuse.

Suprafata de 36.664,80 ha prezinta o altitudine de maxim 1.400 m, minim 230 m, iar altitudinea medie este de 815 m.

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este incadrat in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica.

Limitele Parcului Național Semenic – Cheile Carașului

Limita nordica.

Porneste din drumul forestier care se desprinde din soseaua Resita – cuptoare spre Comarnic, la 3,2 km de la intersectie (borna silvica 78 UP VII, OS Resita) urmarind liziera padurii pana in Valea Mare (borna silvica 79 UP VII, OS Resita), continua amonte pe parau pana la borna silvica 81 UP VII , OS Resita,dupa care urmeaza limita fondului forestier cu fanetele si pasunile impadurite ale locuitorilor localitatii Cuptoare, pana in soseaua Cuptoare – Valiug (borna silvica 81 UP VI, OS Resita), prin bornele 64 ,62,4,15,16,17 dinUP VII, OS Resita.Continua pe drumul spre Valiug 1,16 km (borna silvica 54 UP V, OS Resita) dupa care se inscrie spre sud pe o succesiune de mameloane si inseuari marcate de cotele 685,0 m, 725,5 m(D.Piatra Alba),775,5 m si 818,0, dupa care trece in Culmea Valiug (885,1 m).Din cota 885,1 m , limita coboara pe o culme secundara in Valea Grindesti(borna silvica 4 UP VI, OS Valiug) prin bornele 2 si 1 UP VI,OS Valiug, de unde urmareste limita dintre fondul forestier si islazul Grindesti pana la Acumularea Gozna (borna silvica 16 UP VI,OS borna silvica 54 UP V, OS Valiug).Ocoleste pe la S Acumularea Gozna, pe limita fondului forestier, excluzand di parc Complexul turistic Crivaia, Poiana Crivaia si terenurile agricole ale locuitorilor din Valiug , trecand prin bornele silvice32,58,26,27,38,13,15,11,9, UP II, OS Valiug pana la sud de baraj (borna silvica 3UP II, OS Valiug).Din borna silvica 3 UP II , OS Valiug, limita urmeaza spre SE culmea secundara Cracu Dragutei ,care porneste ,din estul barajului , pe limita dintre fondul forestier si fanetele comunei Valiug , pana la confluenta Gozna/Goznuta (borna silvica 158 UP I ,OS Valiug),trecand prin bornele 159, 157, din UP I ,OS Valiug .De aici limita parcului continua pe limita fondului forestier cu pasunea impadurita Hartu pana in Cracu Hartului (borna silvica 117 UP I , OS Valiug),trecand prin borna silvica 119UP I , OS Valiug.Din Cracu Hartului coboara pe la de cea mai mare panta in drumul Valiug – Brebu Nou, pe care il urmeaza pana in paraul Gradiste (borna silvica 12 UP I, OS Valiug).In continuare urmeaza avale limita fondului forestier de pe malul drept al pariului Gradistea pana la acumularea Trei Ape (prin bornele silvice 75, 72, 46, 41 UP IX OS Valiug) si continua pe malul vestic al lacului , tot pe limita fondului forestier pana la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (borna silvica 44 UP IX , OS Valiug).

Limita estica.

Porneste de la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (boborna silvica 44 UP IX, OS Valiug ), urca apoi Ogasul Furtunei pana in Vf. Paroasa Mare(1268,o m), urmareste culmea Paroasa (interfluviu Judecatorul/Semenic)pana in paraul Semenic [V- 2.2], (borna silvica 47 UP X, OS Valiug ). Traverseaza apoi paraul Semenic (Paroasa) pe la vest de Cabana Vadu Rau si urca pe Cracu Murgului pe interfluviul Nerganita [VI- 1.1] / Semenic in Talva Nerganita Mare (1363,5 m), prin bornele 46,45 UP X , OS Valiug si 21 UP XI, OS Valiug de unde coboara la borna silvica 89 UP VI,OS Nera.De aici urmeaza interfluviul Nerganita/Mehadica [ V -1.12 .4] si Globu[V-1. 12.4.4] pana in Poiana Flamanda (borna 118 UP VI , OS Nera) prin Vf. Talva Nerganita Mica (1254 m), Vf. Nerganita Mica(1220,7 m) si Culmea Trecatoarea (cotele 1083,0 m , 897,7 m).Din Poiana Flamanda limita coboara (prin borna 119 UP VI, OS Nera ) in paraul Nerganita la vest de cabana foretiera (borna silvica 120 UP VI, OS Nera).Urmeaza avale paraul Nerganita circa 700 m (borna silvica 5 UP VI, OS Nera), de unde urca in Culmea Mica (borna silvica 4 UP VI, OS Nera ) si coboara la confluenta Nera [VI- 1]/Cosava ]VI-1.2], prin cota 847,0 m si Cracu Botu Calului (908,0 m).

Limita sudica.

Din confluenta Nera/ Cosava limita urmareste amunte , circa 1,3 km , malul drept al paraului Cosava pana la borna silvica 1 UP V, OS Nera , de unde urca pe culmea secundara dintre Cosava si Cosava Mica , pana in Tilva Eapi (1208,0 m), trecand prin Cracu cu Brazi , saua Intre Cosave (885,0 m), cota 922,8 m si Cracu lui Ivan (1056,0 m).Din Talva Iepii (Eapi) (1208,0 m), limita urmareste culmea principala a Muntilor Semenic (interfluviul Poneasca [VI- 1.7.1]/Cosava, Helisag [VI-1.3],Taraia [VI-1.7.2]), pana la circa 700 m amunte de confluenta Poneasca / Minis[VI-1.7] (borna silvica 197 UP III , OS Poneasca ), trecand prin cotele 1121.0m , 1193,5 m , 1036,0 m. Culmea Mare (978,5 m). Culmea Trei Movile (958,0 m), Poiana Marului , cota 920,7 m si 602,0 m. Din acest punct , limita urmareste avalele malului stang al aului Poneasca , pana la confluenta cu Minisul.

Limita vestica.

Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si pana la Talva cu Brazi (aflata la circa 400 m N de Dealul Zabal (685,8 m). Din Talva cu Brazi si parcurge interfluviul Buhui / Steier [VI-1.7.a] si Buhui/Garliste[V-3.3], pana in Saua Marghitas (borna silvica 30 UP VI ,OS Anina), prin bornele silvice 39, 35, 32 , UP VI , OS Anina Dealu Colonovat (812,0 m ), dupa care coboara sub LEA 35 kv (bornele silvice 12, 13 UP VI , OS Anina ) din nordul localitatii Anina , pe care o ocoleste pe limita fondului forestier (bornele silvice 5, 6, 7 UP VI , OS Anina ) si reintra pe traseul LEA 35 kv , la borna silvica 15 UP VI ,OS Anina .Continua pe traseul LEA si coboara in paraul Garliste (borna silvica 23 UP VI, OS Anina ), traverseaza paraul Garliste (Slucht) si urca pe versantul stang al acestuia pana la calea ferata.Urmeaza calea ferata pana la borna 138 UP V, OS Anina si continua pe limita fondului forestier cu pasunea Garliste, pana in Ogasul Gaurii, ocolind Dealul ,Moghila (680,8 m), prin Cleantu Cerbului (520,0 m), Iazomnic(502,0 m). De aici continua avale pe Ogasul Gaurii pana la confluenta cu V. Garlistei , apoi limita continua prin Dealul Stupilor , Dealul Vanat (454,7 m), Dealul Golas (borna topo 495,1 m),Dealul Curicita, pe limita estica a localitatii Carasova pana la drumul national 58. Limita urmeaza apoi pe drumul national 58 pana la intersectia sa cu drumul spre Iabalcea pe care continua circa 1,3 km , de unde urca in Virfu Muchii (592,3 m) din Dealul Pasac , se indreapta in continuare spre SE pana in Dealul Groapa Iepii (546, m ), apoi spre N prin Dealul Grindu , cotele 703,0 m , 754,0 m, pana in Dealul Ponor (808,1 m). Din acest punct , limita urmeaza fondul forestier pana in drumul forestier D 162 (borna silvica 77 UP VII , OS Resita ), prin borna 87 UP VII , OS Resita , pe care continua spre N pana la intrarea acestuia in padure (borna silvica 78 UP VII, OS Resita ), unde intalneste limita de nord.

Principiile de stabilire a zonarii

In cadrul Parcului au fost create 6 rezervatii, toate exclusiv in fond silvic constituit pe terenuri stincoase (neproductiv) sau zone greu accesibile, fara drumuri forestiere. Cu exceptia Rezervatiei Izvoarele Nerei care a fost creata pentru protectia arborilor seculari, restul rezervatiilor nu au perimetre corespunzator stabilite. Principala cauza este ca ele urmaresc limitele parcelelor silvice, fara sa tina cont de elementele naturale reale, ale rezervatiilor mixte (forme geomorfologice, habitate, hidrogeologie, etc).

O alta problema de la constituirea lor pana in prezent a fost accea ca Amenajamentele Silvice nu au respectat perimetrele stabilite prin OM 1990, astfel ca ele in timp si-au modificat suprafata, amplasamentul si obiectivul de management.

Un bun exemplu, dar nu singurul, il constituie Rezervatia Barzavita in care s-au efectuat exploatari silvice in ultimii 10 ani si care continua in prezent.

Obiective existente in 2001 conform Legii 5/2000, la care se cunoaste suprafata, fara limite exacte:

Rezervatia Cheile Carasului, suprafata 3.028,30 ha; localizarea – Comuna Carasova

Rezervatia Izvoarele Carasului, suprafata 578,00 ha; localizarea – Orasul Anina

Rezervatia Izvoarele Nerei, suprafata 5.028,00 ha; localizarea – Comuna Prigor

Rezervatia Cheile Gârlistei, suprafata 517,00 ha; localizarea – Orasul Anina, Comuna Goruia

Rezervatia Bârzavita, suprafata 3.406,90 ha; localizarea – Comuna Valiug

Rezervatia Buhui Marghitas, suprafata 979,00 ha; localizarea – Orasul Anina

Rezervatia Pestera Comarnic, suprafata 0,10 ha; localizarea – Comuna Carasova

Rezervatia Pestera Popovat, suprafata 0,10 ha; localizarea – Comuna Carasova

Rezervatia Pestera Buhui, suprafata 0,10 ha; localizarea – Orasul Anina

Surse de poluare și degradare

Selectia teritoriului

Morfologie

Muntii Semenic

Reprezinta unitatea montana bine individualizata ce constituie centrul orohidrografic al Banatului, izvorand de aici raurile: Timis, Barzava, Nera si Mehadica. Principalele inaltimi sunt: Vf. Gozna (1446,9 m), Vf. Semenicului (1446,4 m), Cracul Lung (1244,1m), intre care se formeaza platoul Semenic. Dinspre aceste varfuri coboara culmi netede si vai cu panta medie sau uneori vai adancite de torente.

Formatiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice (sisturi cristaline), magmatice (granitoide) si sedimentare (argile, marne, conglomerate). Principalele forme morfologice sunt: suprafetele de nivelare (suprafata Semenic, suprafata Nergana), terasele de eroziune ale Raurilor Barzava, Nera, Timis, cueste, abrupturi, martori de eroziune, torente, rape de obarsie, ogase, ravene, conuri de dejectie, rigole, musuroaie inierbate, campuri de pietre, martori de gelifractie, circuri si nise nivale, depresiuni nivale, lacuri, mlastini, izvoare.

Muntii Aninei

In zona parcului, au principalele varfuri :

Dealul Ponor ( 808 m ); Culmea Certej ( 955,3 m ); Dl. Socolovat ( 783,2 m ); Dl. Ravnistea Mare ( 753,9 m); Dl. La Mese ( 823,5 m ); Dl. Moghila ( 680,8 m ), care coboara pana la 200 m altitudine.

In toata regiunea, intensa carstificare a creat fenomene exocarstice reprezentative:
Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Valea Sodol, Piatra Alba; platouri cu lapiezuri si doline la Iabalcea, Ravnistea, Carneala; marile vai de doline de la Sodol, Ravnistea; dornele de la Pestera Tolosu; dolina de prabusire de la Pestera de dupa Carsa;
numeroase cascade, izbucuri, ponoare si 691 de pesteri si avene.

Soluri

Din punct de vedere al conditiilor edafice, Parcul National cuprinde urmatoarele clase de sol si tipuri de sol, redate mai jos:

Molisol – Rendine

Argiluri-sol – Brun lureic

Cambisol – Bruneume-zoboric; Brun acid; Pseudocend-zinic

Sol neevoluat – Regosol; Litosol

Total suprafata – 43012,3 ha; 93,5 % din suprafata totala a parcului.
Alte soluri, care nu apar in tabel, au o mica importanta, fiecare in parte neacoperind 0,5% din suprafata totala a Parcului National, in general nedepasind 1,5-2 ha.

In continuare se vor descrie, pe scurt, principalele tipuri de sol:

Sol brun bazic tipic: se formeaza pe sisturi sau luturi usoare, pe versantii cu exparitie diversa, puternic acid la suprafata cu p.H = 4,0-4,8 si acid la moderat acid cu p.H = 4,3-5,7, in profunzime. Este slab la foarte huminifer, cu continut de humus de 2,0-6,7%, oligomezobaric la suprafata ( V=35-56%) si mezobazic la enbazic in profunzime ( V=53-76% ); este foarte bine aprovizionat cu N la suprafata ( 0,25-0,28% )si sarac in profunzime ( 0,01-0,08 g % ). Are bonitate superioara cand valoarea edafic util este mare.

Sol bruneumezobazic tipic: format pe roci calcaroase, moderat acid (p.H= 5,5-6,1) foarte hemifer, cu continut de humus de 46% pe grosime de 16 cm. si slab humifer pana la 36 cm.,foarte bine aprovizionat cu N total la suprafata (0,10g %), luto-nisipos la suprafata, de bonitate superioara pentru FA, CA, GO.

Sol rendzina tipica : se formeaza pe calcare, pe versantii insoriti sau semiinsoriti, neutica(pH= 6,9-7,2), foarte humifera, cu contur de humus de 7,2-9,7% pe grosime de 15-20 cm, foarte bine aprovizionat cu N total (0,2- 0,4g % ), lutoasa, de bonitate mij. pentru FA, GO, CA. Aceasta bonitate este data de troficitate ridicata ( continut in humus, val. edafic mijlociu-mic).

Sol rendzinia litica: se formeaza pe calcare titanice sau dolomite cu roca la nivelul 20-30 cm, cu val. Edafic util mic, moderat acid la neutru (pH= 6,3-6,9), foarte hemifer, cu continut de humus de 5,1- 6,1%, mazobazic la suprafata cu V=66%, eubazic in profunzime (V= 86-96%), foarte bine aprovizionat in N total (0,24-0,31g %), foarte sarac in fosfor mobil, foarte bine aprovizionat in potasiu mobil (7,0-34,0mg %), nisipo-lutos, de bonitate inferioara pentru FA si BR data de valoarea edafic util mic cu toate ca trficitatea este ridicata.

Sol brun acid tipic: se formeaza pe roci cuartite, micasisturi, pe versanti in general umbriti, moderat acid (pH= 4,5-4,6), foarte humifere, bine aprovizionate in N total, slab aprovizionat in fosfor mobil, mediu aprovizionat in potasiu mobil, nisipo-lutoase cu valoare edafic mijlociu, avand o bonitate mijlocie pentru FA,BR, CA.

Sol brunomezobazic cendrinic: prezinta schelet calcaros pe profil, uneori la suprafata, cu compozitie mai bogata in calciu, volum util mic, megatrofice la entrofice, bonitate mijlocie pentru Fa, CA, PA, etc si superioara spre mijloc pentru BR, MO, PI.

Sol brun acid litic: se formeaza pe cuartite si micasisturi, puternic la moderat acid(pH=5,0-6,0), si foarte hemifer, cu continut de humus de 2,6-16,1%, oligomezobazice cu V=35-52%, moderat la foarte bine aprovizionat in N total ( 0,11-0,50 g%), foarte slab aprovizionat in fosfor mobil slab la foarte bine aprovizionat in potasiu mobil, nisipo-lutos,bonitate superioara pentru FA, BR, MO, CA, cand valoarea edafic este mare si mijlociu cand valoarea edafic este medie.

Aspecte pedologice

Zona de N, NE, E a Parcului este dominata de prezenta rocilor de tip micasisturi si, intr-o proportie mai redusa, de granite si granodiorite. Solurile care s-au format si au evoluat fac parte din clasele:

– Clasa Cambisoluri, cu tipurile de soluri brune acide, subtipurile de sol brune acide tipice, brune acide litice. Aceste soluri au un pH moderat acid spre puternic acid. Solurile brune acide tipice sunt profunde, iar cele brune acide litice mai putin profunde. Aceste soluri au un drenaj bun.

– Clasa Argiluvisoluri, cu tipurile de sol brune argiloiluviale, cu un pH acid spre slab acid, profunde spre mijlociu profunde.

Zona de S, SV, V, NV a Parcului este dominata de rocile bazice de tipul: calcare, marne calcaroase, dolomite. Sub influenta factorilor pedogenetici din aceasta zona, s-au format si au evoluat solurile ce fac parte din clasele:

– Clasa Molisoluri, cu tipurile de sol rendzine, subtipuri de sol rendzine tipice, litice.

– Clasa Cambisoluri, cu tipurile de sol brune eumezobazice.

– Clasa solurilor neevoluate care ocupa suprafete mai reduse si este reprezentata de litosoluri si soluri aluviale.

Aspecte hidrologice

Cele mai importante ape curgatoare din Banat isi au obarsia in M-tii Semenicului. Din acesti munti izvorasc Nera si toti afluentii sai, Timisul si unii afluenti de stanga ai cursului superior, Poganisul, Birzava, Carasul cu afluentii sai (Girliste). Nera si Carasul sunt afluenti ai Dunarii. Raurile Poganis si Birzava fac parte din bazinul Timisului. Se poate spune ca teritoriul parcului reprezinta un nod din care apele siroiesc in toate directiile.. Aceste ape curgatoare au debite permanente si bogate.

Cat timp aceste ape curg prin munti alcatuiti din roci eruptive sau metamorfice, apele formeaza retele hidrografice "normale", cu izvoare, paraiase, paraie, rauri de munte care se succed normal. Dar retelele hidrografice se "dezorganizeaza" in cuprinsul intinselor zone carstice unde asistam la fenomene de pierdere a apei prin sorburi (ponoare), vai permanent sau temporar seci, cursuri de apa subterane accesibile sau nu pentru om, apoi izbucnirea la suprafata a apelor care au circulat in subteran (izbucuri).

In zone carstice aceste ape, dand in drumul lor de depozite calcaroase, isi taie in ele chei si defileuri de o mare frumusete care formeaza si o nota distinctiva a parcului.
Pe teritoriul parcului, sunt amplasate o serie de lacuri artificiale de baraj (Trei Ape, Gozna, Secu), cu suprafete si adancimi apreciabile ce completeaza in mod fericit peisajul general al parcului.

In sectoarele cristaline ale parcului, apele curgatoare pot avea debit mediu anual de 20 l/s la km2, in schimb, in zonele calcaroase, debitul poate sa scada si sub 10 l/s la km2.

FLORA

Din suprafata totala a parcului, 79% este ocupata de fond forestier, din care 73% din suprafata fondului forestier este ocupata de specia fag, constituind astfel un Parc National al fagului cu predilectie.

Rasinoasele, in special bradul, ocupa 13%, restul de 14% din suprafata fondului forestier al parcului este ocupata de diverse specii de amestec. In structura pe varste, se constata o preponderenta neta a arboretelor batrane, respectiv toate arboretele au varsta de peste 52-60 ani.

La obarsia Nerei, respectiv in Valea Nerganita si Valea Beusnita, se afla ceas mai compacta masa de fagete cvasivirgine din Europa pe o suprafata de cca. 5000 ha.
Interventiile antropice neesentiale au permis mentinerea structurii generale a acestor arborete si echilibrul lor ecologic. Aceste fagete nu au fost afectate de incendii.

In general, in sectorul de N, NV si NE, E, V conditiile specifice caracterizate de un climat mai racoros, cu precipitatii mai abundente, soluri profunde, drenate, cu un pH acid au favorizat dezvoltarea unei vegetatii forestiere bine dezvoltate constituita in cea mai mare parte din fagete pure de productivitate superioara.

Subarboretul este slab reprezentat sau lipseste, locul lui fiind luat de puietime.
Stratul ierbos este slab reprezentat. Sunt prezente speciile de Oxalis acetosela, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Rubus hirtus, Asperula odorata, Arthirum felix-femina si mai rar Polytrichum comune.

In putinele goluri ce apar in mod accidental pot fi observate in majoritate speciile de lumina si de mull: Deshamsia flexuosa, Anemone nemorosa, Allium ursium, Pulmonaria rubra, Galium schultesii, Mycelis muraris, Viola reichenbachiana etc. Teritoriul de S, SE, SV al parcului are un caracter aparte prin energia mare de adaptare pe care au solicitat-o statiunile aride pe calcare, prin originalitatea unor specii componente. Se includ aici in cea mai mare parte ecosisteme forestiere care au fost constituite in rezervatie cu multi ani inainte. Intreaga zona este bine impadurita, cu paduri bine gospodarite, specia predominanta fiind fagul, insotit de diverse specii precum: carpen, cires, frasin, paltin.

Conditiile deosebit de variate din zona parcului au determinat instalarea unei flore bogate in specii atat pentru plantele inferioare, dar mai ales pentru taxoni de cormofite.
Lista speciilor de ciuperci cuprinde numerosi taxoni cu o serie de gazde noi pentru stiinta sau pentru Romania, semnalate in zona. Dintre speciile noi pentru Romania amintim: Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonate, Rumularia atropae, R. campanulae-persicifoliae.
Flora lichenologica este mai putin investigata. Flora cormofitelor, totalizand peste 1000 specii, este extrem de diversificata, numarul cel mai mare de taxoni apartine elementului european. De asemenea, se remarca procentul ridicat de elemente sudice. Dintre cele mai importante amintim: Carpinus orientalis, Cotoneaster tomentosa, Sorbus domestica, S. cretica, Cornus mas, Potentilla micrantha, P. hirta, Bupleurum praealtum, Inula conyza, Ruscul aculeatus, Muscari comosum, Ornithogalum pyramidale etc. Elementele moesice si dacice sunt prezente in special pe stancariile de pe teritoriul parcului, precum si in fitogenozele forestiere relictare. Se poate atribui o vechime tertiara unor specii saxicole ca: Sesleria filifolia, Seseli rigidum, Sesleria rigida, Galium flavescens, Draba lesiocarpa, Sempervivum heuffelii etc.

Speciile balcanice prezente in zona sunt: Ranunculus flabelifolius, Helehorus odorus, Cytisus falcatus, Echinops banaticus, Silene flauescens, Dianthus kitaibelii, D. Banaticus, Thynus dacicus, Linum uninerve, Anthamantha hungarica, Lathyrus hallersteinii, Aconitum moldavicum, Crocus banaticus, considerate ca specii endemice. Speciile balcano-moesice sunt reprezentate de: Peucedonum langifolium, Silene saxifraga, Cephalaria loenigata, Sesteria filifolia. Speciile dacice sunt prezente prin: Aconitum moldavicum, Melamphyrum bihomense, Campanula divergens, Dianthus trifascicualuts, Sesli rigidum, Sempervivum schlechani, Erysimum saxsosum, Draba lasiocarpa. Speciile submediteraneene prezente in zona parcului sunt reprezentate de: Teucrium montanum, Tunica saxifraga, Helianthenum numularium, Aria elegans, Chrysopogon grylus, Euphorbia corniolica etc.
Specii endemice de flora ( 14 identificate ) : Anthenaria dioica ( Floarea Semenicului ); Crocus banaticus ( Brandusa galbena ); Melamphyrum bihomense; Ranunculus flabelifolius; Helehorus odorus; Cytisus falcatus; Echinops banaticus; Silene flauescens; Dianthus kitaibelii; D. Banaticus; Thynus dacicus; Linum uninerve; Anthamantha hungarica; Lathyrus hallersteinii.

FAUNA

Teritoriul parcului este considerat ca o zona de refugiu in timpul glaciatiunilor care a permis supravietuirea unor specii tertiare ca: Amphimellania holandri, dintre nevertebrate si Cobitis elongata dintre vertebrate.

Fauna de nevertebrate atat epigee cat si hipogee, din regiune detine cel mai insemnat numar de specii cu areal restrans din tara noastra cu un numar insemnat de specii endemice si specii rare, ceea ce confera regiunii un caracter aparte. Din conspectul speciilor realizat prin studiul epigaionului din Cheile Carasului domina coleopterele si opilionidele, urmate de colembole, aranee, chilopode, formicide, gastropode, larve de diptere si lepidoptere.
Din multitudinea de specii de gastropode semnalate in zona majoritatea sunt endemice si rare: Carpathica langi, Vitrea diaphana, Zenobiela umbrosa (endemice).

Fauna de araneae se compune aproape din totalitate din specii caracteristice pentru paduri umede care apartin tipului ecologic ombro-hygrofil cu valenta ecologica moesiaca.
De asemenea se manifesta o preponderenta a speciilor submontane si montane ca: Pardosa riparia, P. lugubris, Leptyphantes, Apostemus.

In componenta structurala specifica a arealeor din zona sunt prezente si cateva elemente rare si deosebit de interesante din punct de vedere zoogeografic: Atypus affinis, Centromerus dilutus, Trahynella nudipalpis, Wideria melanocephala, Diplocephalus cannatus, Arctosa figurata.

Conspectul speciilor de plecoptere evidentiaza in zona prezenta a numeroase specii in majoritate cu raspandire europeana si central sud europeana, totusi domina speciile balcanice precum si cateva considerate ca endemisme carpatice: Leuctra quadrimaculata, Nemoura carpathica, N. longicaudata, Chloroperla kisi, Siphonoperla transsylvanica precum si una semnalata doar pentru segmantul carpatic din Romania: Isoperla pusilla.
Ortopterele, reprezentate printr-un bogat material faunistic evidentiaza in primul rand o heterogenitate marcata, fapt ce atesta o puternica influenta a faunelor estice si sudice.
Ca elemente faunistice interesante ce retin atentia amintim speciile endemice: Odontopodisima montana si Zabovskia banatica apoi Saga pedo ca specie rara.
Aviafauna, din cel putin trei ornitocenoze: sinantropa, de stancarie si a padurilor, frapeaza prin abundente foarte mici.

Aceasta denota pe de o parte dimensiunile limitate ale niselor ecologice diverse si multiple dar cu potential ecologic foarte mic, iar pe de alta parte fragiditatea acestor ornitocenoze.

Un deosebit interes prezinta si apele curgatoare din zona. Fauna de vertebrate a Carasului este dominata de amfipodul Rivulogammarus balcanicus iar efemerele si plecopterele reprezinta o biomasa mult mai redusa. Ihtiofauna este caracteristica zonei pastravului, dar saracita prin faptul ca lipseste zglavocul (Cottus gobio) si domina moioaga.
Deosebit de interesanta este fauna raului Nera care include 2 elemente importante de patrimoniu natural si anume: Cobitis elongata, ce reprezinta un relict tertiar in fauna Europei si Zingel streber (Aspro streber) ale carui populatii prezinta unele deosebiri fata de populatiile din alte tari. In aceste rauri se adaposteste o zoocenoza de moluste prozobranchiate (Amphimelania, holandri, Fagotia esperi, F. acicularis, Theodoxus danubialis) si un pulmonat (Ancylus fluviatilis), zoocenoza ce se constituie intr-o raritate pe plan mondial. Fauna de reptile este reprezentata prin prezenta unor elemente termofile ca: Lacerta viridis, L. agilis, L. muralis maculiventris, Vipera ammodytes, multe fiind specii vulnerabile.
Dintre speciile de pasari rare si periclitate din regiune amintim: Aquila pomorina, Milvus migrans, Circeatus galicus, Tito alba, Apus melba, Coracias garrulus, Hirundo daurica, Tririza cia, Carduelis cannabina, Fringilla coeleps.Fauna de mamifere cuprinde un numar de 10 spacii comune in general tuturor catenelor muntoase si este reprezentata de: cerb, caprior, urs, lup, ras, pisica salbatica, jder, veverita etc.

Specii endemice de fauna ( 10 identificate ) : Cobitis elongata ( Fasa ); Vipera ammodytes ( Vipera cu corn ); Zabovskia banatica; Odortopodisima montana; Leuctra quadrimaculata; Nemorua carpathica; N. Longicandata; Chloroperla kisi; Siphonoperla transilvanica; Isoperla pusilla.

SPECII PROTEJATE

Specii de flora protejate ( 30 identificate ) :

– Anthenaria dioica (Floarea Semenicului); Ranunculus flabelifolius; Helehorus odorus; Cytisus falcatus; Echinops banaticus; Silene flauescens; Dianthus kitaibelii; D. Banaticus; Thynus dacicus; Linum uninerve; Anthamantha hungarica; Lathyrus hallersteinii; Crocus banaticus (Brandusa galbena); Peucedonum langifolium; Silene saxifraga; Cephalaria loenigata; Sesteria filifolia; Aconitum moldavicum; Melamphyrum bihomense; Campanula divergens; Dianthus trifascicualuts; Sesli rigidum; Sempervivum schlechani; Erysimum saxsosum; Draba lasiocarpa; Teucrium montanum; Tunica saxifraga; Helianthenum numularium; Aria elegans; Chrysopogon grylus; Euphorbia corniolica.

Specii de fauna protejate ( 34 identificate ) :

– Mamifere ( 4 identificate ) : Ursus arctos ( Urs ); Linx linx ( Ras ); Felyx silvestris ( Pisica salbatica ); Canix lupus ( Lup ).

– Pasari ( 14 identificate ) : Aquila pomarina ( Acvila ); Milvus nigrans ( Gea neagra ); Circaetus gallicus ( Serparul ); Tito alba ( Striga ); Apus melba ( Lastunul ); Bubo bubo ( Buha ); Caracias garrulus; Hirundo daurica ( Randunica roscata ); Tricodroma muraria; Oenanthe hispanica; Mortacilla cinarea; Emberiza cia; Carduelis canabiana ( Canepar ); Frigilla coelebes ( Cinteza ).

– Reptile ( 4 identificate ) : Lacerta viridis ( Guster ); Lacerta agilis ( Soparla de camp ); Lacerta muralis maculiventris ( Soparla de ziduri ); Vipera ammodytes ( Vipera cu corn ).

– Amfibieni

– Pesti ( 3 identificate ) : Cobitis elongata ( Fasa ); Zingel streber ( Streber ); Fivul ogammarus balcanicus.

– Nevertebrate ( 9 identificate ) : Odortopodisima montana; Zabovskia banatica; Saga pedo; Leuctra quadrimaculata; Nemorua carpathica; N. longicandata; Chloroperla kisi; Siphonoperla transilvanica; Isoperla pusilla.

HABITATE

Identificarea habitatelor

Vegetatie : Subalpina, Padure, Stancarii.

Geomorfologice : Munte, Platou, Piemont, Deal, Chei, Pestera, Relief carstic exogen, Stancarii.
Geologice : Domeniul sedimentar.

Habitate

Pe teritoriul Parcului National Semenic-Cheile Carasului se regaseste o serie de habitate specifice reliefului si asociatiilor floristice si faunistice din acest teritoriu. Dintre acestea o serie de habitate sunt protejate de prevederile Ordonantei de Urgenta privind regimul Ariilor Protejate din Romania.

Habitate regasite pe teritoriul Parcului National Semenic- Cheile Carasului protejate prin legislatia in viguare:

Habitate de ape dulci:

– Rauri alpine si bancurile de nisip de-a lungul acestora cu vegetatie ierbacee.

Habitate de pajisti si tufisuri:

– Formatiuni cu Juniperus communis in zonele sau pajistile calcaroase.

– Pajisti rupicole calcaroase cu Alysso-Sedion albi, platouri calcaroase.

– Fanege in durite.

– Izvoare petrifiante cu forme de travertin.

Habitate de stancarii si pesteri:

– Grohotis si lespezi calcaroase.

– Pesteri neexplorate turistic.

Habitate de padure:

– Pasuni impadurite

– Paduri de tip Luzulo-Fagetum

– Paduri de tip Asperulo-Fagetum

– Paduri de tip Quercus frainetto (stejar cu frasin)

Necesitatea protejari arealului Parcului National Semenic- Cheile Carasului rezida din insasi componenta faunistica si floristica intalnita aici.

Existenta unor specii protejate sau strict protejate in baza legislatiei in domeniu existenta in viguare pe plan mondial si in Romania determina protejarea arealului in care aceasta se afla, cunoscandu-se faptul ca influientele ontropice si distrugerea substratului cat si defrisarea nu duc decat la disparitia in timp a speciilor periclitate.

De asemenea importanta existentei Parcului National Semenic-Cheile Carasului rezida din faptul ca aceasta reprezinta un centru de imbogatire a faunei invecinate (prin posibilitatile de migrare a elementelor faunistice cantonate aici si in alte teritorii invecinate) cat si de mentinere a toxonilor respectivi.

In afara potentei speciogene si evolutive a Parcului National Semenic- Cheile Carasului, o serie de biotopi de aici ce cad sub incidenta legilor de ocrotire au un pronuntat caracter modelator atat in raport cu vietuitoarele care le populeaza, cat si cu cenozele respective, contribuind la formarea unor comunitati particulare, cu o anumita specializare biocenotica.

METEOROLOGIE

Subtipul climatic banatean se caracterizeaza prin circulatia maselor de aer atlantic si prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce confera caracter moderat regimului termic si cantitati ale precipitatiilor ridicate.

Regimul termic difera in functie de masiv, astfel: in Muntii Aninei (400 m altitudine medie) temperatura medie este de 90C, iar in Muntii Semenic (1400 m altitudine ) de 40C.

Regimul vanturilor pe platforma Semenic domina in cea mai mare parte a anului vanturile din sud, sud-est si nord, nord-vest. In regiunile joase, vara sunt frecvente brizele de munte sau de vale.
Cantitatea medie de precipitatii este de 950 mm. Numarul mediu al zilelor cu sol acoperit de zapada este de 186 pe Muntele Semenic.

Aspecte climatologice

Teritoriul parcului este situat in provincia climatica C.f.b.x. (dupa Köppen), se incadreaza intr-un climat temperat continental cu influente mediteraneene, caracterizat prin regim termic moderat, precipitatii abundente, veri calde si umede, ierni moderate cu zapezi moderate, o amplitudine termica redusa. Temperatura medie variaza intre 4-9 C. Cantitatea medie de precipitatii este cuprinsa intre 800 – 1100 mm.

Vanturile dominate sunt Cosava, Austrul si Köhnul.

Teritoriul Parcului National Semenic Cheile Carasului se incadreaza din punct de vedere al climei in climatul temperat-continental moderat, subtipul banatean, cu nuante submediteraneene.
Subtipul banatean este caracterizat prin circulatia maselor de aer atlantic si prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean.

Circulatia maselor de aer umed din vest si sud-vest este caracteristica intregului an.
Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantitati medii de precipitatii ceva mai ridicate decat in alte zone ale tarii la altitudini similare, perioade destul de dese de incalzire in timpul iernii si primaveri relativ timpurii.
Parcul National Semenic Cheile Carasului are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse intre circa 200m (Cheile Carasului) si 1447m (Vf. Piatra Gozna, Masivul Semenic), cuprinzand urmatoarele etaje climatice:

Climatul montan – climatul de munte (1000-1800m) – caracteristic Masivului Semenic in zona ce depaseste altitudinea de 1000m; temperaturi medii anuale cuprinse intre 6 si 40C functie de altitudine, cantitati de precipitatii cuprinse intre 800-1000mm/an, uneori 1200mm/an, chiar 1400mm/an in cazul Semenicului, vanturi vestice.

Climatul de dealuri – climatul de dealuri joase(200-500m) si inalte(500-800m) – caracteristic Muntilor Aninei pe toata suprafata cuprinsa in parc; temperaturi medii anuale intre 10 si 80C (200-500m) si 8 si 60C (500-800m), cantitati de precipitatii cuprinse intre 500-600mm/an (200-500m) in cea mai mare parte a tarii, 600-800mm/an pe teritoriul parcului si 600-700mm/an (500-800m) in cea mai mare parte a tarii, 800-1000mm/an pe teritoriul parcului.
In general luna cea mai calda a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 40C – in partea inalta a Masivului Semenic si 100C – in zona joasa a Cheilor Carasului.

Clima – Caracterizare generala

In general cantitatile cele mai abundente de precipitatii se inregistreaza in luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regula in intervalele ianuarie – februarie si septembrie – noiembrie.
Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 1400mm/an in zona inalta a Masivului Semenic si 800mm/an pe platourilor carstice si in zona Cheilor Carasului si Garlistei.
Din cauza versantilor expusi influentei vanturilor vestice umede, in general cantitatile medii de precipitatii depasesc pe cele inregistrate in alte locuri din tara situate la altitudini similare; acest lucru se observa mai cu seama in zona Masivului Semenic si a zonelor de obarsie a ale vailor Timisului,, Barzavei, Nerei si ceva mai putin la obarsia Carasului.
Numarul de zile in care se inregistreaza precipitatii este de aproximativ 140 – 160 de zile.
Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 – 90, iar stratul de zapada se mentine in medie circa 60 – 160 de zile pe an, in functie de altitudine.

Clima – Regimul eolian

In cea mai mare parte a teritoriului parcului vanturile bat circa 75% din an, putand ajunge pana la circa 88% din an in zonele inalte ale Masivului Semenic.
Pe un fond dominat de circulatia vestica, directia vantului este influentata de relieful accidentat al parcului. In zona inalta a Semenicului predomina vanturile de sud si sud-vest si cele de nord si nord-vest, cu viteze medii de circa 10mps, in zonele mai joase se face simtita influenta reliefului viteza medie a vantului atingand doar 2mps, in general predomina tot vanturile vestice si uneori din sud-est.
In conditii de cer senin, deseori pe versanti si pe vai apar brize de munte si vale.
Vanturile locale predominante sunt Austrul si Cosava. Austrul este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este insotit de geruri si e lipsit de precipitatii.
Cosava este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si uscat, bate in general din sud-est si uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general doar in partea de sud-vest a parcului.

Resurse turistice antropice

1. Valori folclorice si etnografice:

Manifestari folclorice – Sarbatoarea Liliacului – organizata la Carasova

Port popular – Valea Carasului (Carasova) unde bogatia si originalitatea costumului

popular s-a pastrat nealterat

2. Obiective de mare interes turistic:

– Lacurile Gozna de pe raul Barzava, Buhui si Marghitas de pe paraul Buhui, Lacul

Mare de pe raul Caras, Trei Ape de pe raul Timis;

In perimetrul Parcului National Semenic-Cheile Carasului au fost descoperite vestigii din Paleolitic, Eneolitic, Prefeudal si Feudal. Cele mai importante situri fiind: ruinele cetatii Carasova, fortificatia de la P. Gaura Turcului, si urmele de locuire descoperite in cateva pesteri.

SITURI DE SUPRAFATA

1. Peștera Gaura Turcului

Localitatea:Reșița-Cuptoare
Locul: Sodol

La intrarea în pestera Gaura Turcului este un zid lung de 5m, gros de 0.8 m, construit din piatra de râu și mortar, distrus partial.

Ziduri medievale sec VXI

2. Piatra Alba

Localitatea:Reșița-Cuptoare
Locul:Dl.Piatra Alba

Tezaur monetar sec I i.e.n. ;urme de prelucrare a fierului sec XIV-XVII

3.Cetatea Caraș (Graț)

Loacalitatea: Carașova

Locul: Dl. Zaglavac

Inițial a avut o forma ovoidala, cu blocuri mari, elementele exterioare sunt reprezentate de cele 2 sanțuri de aparare sapate în stânca naturală pe latură de nord-est, aceasta fiind singura cale de acces. Din zidul de incintă, cu grosimi între 1.7 si 3.2 m s-au pastrat fragmente pe latura nordica, în interiorul incintei se observă urmele unui rezervor circular de apa.

Prima atestare; cetatea regala Regalis- comitatul regal de Caraș anul 1200

Cetatea Castrum de Crassou; una dintre cele 13 cetăți din Comitat anul 1323

Este cucerita de Turci; apoi decade anul 1552.

SITURI SUBTERANE

1. Pestera Gaura Popovat

Locul: Sala inferioara

Epoca/cultura: paleolitic

Autor/an:E. Balogh 1936-1939 Fl. Mogosanu 1973

Materialul: unelte din oase de urs

2. P Cuptorul Ciumei

Epoca/Cultura: feudal

Autor/An: R. Petrovszky

Materialul: fragmente ceramice atipice

Epoca/Cultura: modern

Materialul: fragmente ceramice atipice

3.P cu Plut

Locul: Zona intrarii

Epoca/Cultura: feudalismul mijlociu XIV-XV

Autor/An: R. Petrovsky

Materialul: fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii

Epoca/Cultura: prefeudal

Materialul: Fragmente ceramice atipice

4. P. Cuptorul Porcului

Locul: La cca 25 m de intrare

Epoca/Cultura: feudal târziu XVI-XVII

Autor/An: R.Petrovsky 1979

Materialul :Fragmente ceramice vatra de foc veriga de fier

Locul: La cca 25 m de intrare

Epoca/Cultura: cotofeni

Autor/An:R.Petrovsky 1979 O.Popescu P.Rogozea 1981 P.Rogozea 1987
Materialul : fragmente ceramice corn de cerb prelucrat

Locul: La cca 25 m de intrare

Epoca/Cultura: feudal

Materialul :Fragmente ceramice

5. P. cu Oase

Locul: Zona intrarii

Epoca/Cultura: cotofeni

Autor/An: R.Petroszkz 1979

Materialul:fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii

Epoca/Cultura: Hallstat

Autor/An: P. Rogozea 1987

Materialul: aschie de silex fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii

Epoca/Cultura: feudal XV-XVI

Autor/An: M.Guma 1993

Materialul: fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii

Epoca/Cultura: Modern

Materialul: fragmente

6. P. Racovita

Locul:Zona intrarii

Epoca/Cultura: hallstain târziu

Autor/An: P. Petrovskz 1979 M. Guma 1993

Materialul: fragmente ceramice

Locul:Zona intrarii

Epoca/Cultura: feudal târziu XVII-XVIII

Autor/An: P. Petrovskz 1980-1981

Materialul: fragmente ceramice

Locul:Zona intrarii

Epoca/Cultura: dacic

Autor/An: P. Petrovszky O.Popescu P.Rogozea 1981 P. Rogozea 1987 S.M. Petrescu 1997

Materialul: fragmente ceramice

7.P Tapului

Epoca/Cultura: dacic

Autor/An: Fl. Mendelet 1987 R. Petrovszky 1987 H. Crisan 1986 P.Rogozea 1987 M.Petrescu 1993

Materialul: fragmente ceramice

Obs: loc de cult din perioada dacica

Epoca/Cultura:epoca moderna XVIII-XIX

Materialul: fragmente ceramice

8. P Cerbului

Locul: Zona intrarii

Epoca/cultura: paleolitic

Autor/an: E. Balogh 1936-1939

Materialul: unelte din oase de urs, piese de cuartit

Locul:Zona intrarii

Epoca/cultura: cultura cotofeni

Autor/an: Fl. Mogosanu 1973 R. Petrovszkz 1975 Fl. Mogosanu 1978 R.Petrovskz 1979 . Rogozea 1987.

Materialul: fragmente ceramice, oase cu urme de prelucrare

9. P. Liliecilor

Epoca/Cultura:cris starcevo

Autor/An: V. Cadariu-R. Petrovszky 1975 Gh. Lazarovici 1975, 1979, R. Petrovszky O. Popescu, P.Rogozea 1981 P. Rogozea 1987 M.Guma 1993 S.M. Petrescu 1997

Materialul: fragment ceramic

Epoca/Cultura:neolitic
Materialul: fragment ceramic

Epoca/Cultura: cotofeni II

Materialul: ragmente ceramice

10. P. Lunga

Epoca/Cultura:feudal
Autor/An: R. Petrovszky 1980-1981

Materialul: fragment ceramic

Epoca/Cultura:modern
Materialul: fragment ceramic

11. P 2 Mai

Locul: Zona intrarii

Autor/An: R. Petrovszky

Epoca/Cultura: feudal

Materialul: fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii

Epoca/Cultura: modern

Materialul: fragmente ceramice

12. P de la Socolovat

Autor/An: R. Petrovszky

Epoca/Cultura: feudal

Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: modern

Materialul: fragmente ceramice

13. P. nr 1 Socolovat

Epoca/Cultura: feudal

Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: modern

Materialul: fragmente ceramice

14. P Fugarilor

Epoca/Cultura: preistoric atipic

Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: feudal

Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: modern

Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

15. P. Vraska

Epoca/Cultura: paleoliticul superior

Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: silex

Epoca/Cultura: preistoric

Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: feudal târziu

Materialul: fragmente ceramice

16. P Marghitas

Epoca/Cultura: cotofeni

Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Infrastructura

Căile de acces în principalele zone ale parcului sunt suficiente, reprezentate de drumuri naționale, județene, comunale, private, forestiere, drumuri și cărări de pământ sau săpate în stâncă. Construcțiile existente în parc sunt suficiente putând asigura spații pentru cazare, serviciul de paza, activități de cercetare dacă ar fi reabilitate și dotate în funcție de cerințele utilizării. Administrarea în prezent este realizată de Ocoalele Silvice pentru fondul forestier, de primării pentru păsuni și persoane fizice private pentru terenurile cultivate sau fânete. Această administrare însă, nu este realizată cu scopul conservării, ea vizând exploatarea resurselor naturale intrând în acest moment în contradicție cu scopul parcului.

Principalele intrări în parc sunt în localitățile Reșița, Iabalcea, Carașova, Anina, Prigor, Crivaia, Gărâna.

În interiorul parcului, accesul este permis pe cele 9 trasee turistice marcate și pe drumurile publice. Traseul turistic Reșița – Dunăre face legătura la sud cu Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Factori antropici

Densitatea populatiei este de 60 locuitori / km2 in zona Resita si Anina, 25-44 locuitori / km2 in zona Carasova – Iabalcea si sub 11 locuitori / km2 in celelalte unitati administrativ-teritoriale cuprinse in parc.

Activitatile cu impact asupra parcului sunt: vanatoarea, pescuitul, exploatarea silvica, deversarea de ape uzate, turismul necontrolat, colectarea de fosile.

Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate:

– pasunat, agricultura, folosinte de apa, piscicultura, pescuit, amenajari hidrotehnice, prelucrarea lemnului, amenajari turistice, retele electrice, exploatari forestiere (defrisari, igienizari etc), amenajari comerciale, vanatoare – braconaj (de diferite tipuri), colectari de material biologic, cai de transport si circulatie, turism.

ACCES IN PARC

Drumurile principale de acces, cu exceptia drumurilor folosite pentru exploatarea silvica sunt in numar total de 10, ajungand in majoritatea zonelor cu exceptia terenurilor foarte accidentate (exemplu Cheile Carasului, Izvoarele Nerei).
Densitatea totala a drumurilor este cuprinsa intre 5,1 metri liniari/hectare (Nera) si 20,2 metri liniari/hectare (Valiug).

Enumerarea drumurilor de acces la parc

DN 58, drum asfaltat in stare buna

Caransebes – Resita – Anina, 84 km din care 13 km in parc

DJ 582, drum asfalt, pavaj in stare satisfacatoare

Resita – Cuptoare – Garana – Brebu Nou – Slatina Timis, 60 km din care 5,1 km in parc

DJ 582C, drum asfaltat in stare nesatisfacatoare

Resita ( DJ582 ) – Anina ( DN 58 ), 32 km din care 20 km in parc

DJ 582D, drum asfalt, piatra in stare satisfacatoare

Valiug-Crivaia-Vila Klaus, 8 km din care 8 km in parc

DJ 582E, drum asfalt, pavaj in stare satisfacatoare

Prislop – Statiunea Semenic, 9 km din care 9 km in parc

DJ 582F, drum asfaltat in stare nesatisfacatoare

Anina – Statiunea Marghitas, 4 km din care 3,5 km in parc

DC 72, drum asfaltat in stare satisfacatoare

din DJ 581 – Garliste, 3 km, nu intra in perimetrul parcului

DC 94, drum asfalt, in stare nesatisfacatoare

din DJ 582 ( Valiug ) – Telescaun, 1 km din care 1 km in parc

DC 97, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare

din DN 58-Iabalcea-DJ 582C, 7 km din care 2 km in parc

DP 5, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare

Vila Klaus ( DC 96 ) – Canton Cosava – Borlovenii Vechi ( Dc 38 ), 33 km din care 19 km in parc

DP 6, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare

Trei Ape ( DJ 582 ) – Teregova ( DJ 608 ), 17 km, nu intra in perimetrul parcului

DP 9, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare

Vila Klaus – Carneala – Lacu Buhui – Maial – Anina, 23 km din care 2,5 km in parc

Drumurile prezentate mai sus va conduc pana in vecinatatea parcului, sau chiar in interiorul acestuia.

Mai departe, pentru a vizita parcul va puteti folosi numai de traseele turistice sau cicloturistice
faceti clic pe trasee pentru a vedea care sunt acelea.

Pentru aceia dintre dumneavoastra care sunt mai putin familiarizati cu soselele din sud – vestul Romaniei, va mai punem la dispozitie cateva informatii in incercarcarea de a va ghida mai usor spre parc.

Asa cum v-am explicat mai sus, singurul drum national care ajunge in vecinatatea parcului, si chiar strabate parcul prin zona de vest a acestuia, este DN 58, Caransebes – Resita – Anina.
Orasul Caransebes se afla pe DE ? intre Timisoara si Drobeta Turnu Severin, iar in Resita se poate ajunge si din Timisoara pe DN ?, 120 km.

Pentru turisti care vin de la distante mai mari, pe calea aerului, au la dispozitie cursele de pe Aeroportul International Timisoara.

Pentru turisti care prefera o cruaziera pe Dunare si au timp de un popas, din raza portului Moldova Noua, pot urma DJ ?, Moldova Noua – Anina, si continua mai departe pe DN 58, Anina – Resita – Caransebes.

CFR
Prin intermediul CFR – ului se poate ajunge in Resita dinspre Caransebes sau Timisoara.
Deasemenea, din Timisoara se poate ajunge in Anina, cu schimbare in Berzovia si Oravita. Desi efortul este mare, datorita schimbarii a trei trenuri personale, marita sa parcurgeti cu trenul tronsonul Oravita – Anina care strabate Cheile Garlistei, peisajul fiind spectaculos.

ALTE SPATII DE CAZARE

Cantoane Silvice si Cantoane Sistem Hidro

In cazuri exceptionale va puteti rafugia in cantoanele care se intalnesc destul de des in perimetrul parcului ( 29 cantoane silvice si 7 cantoane sistem hidro ). De regula drumurile forestiere trec pe langa aceste cantoane, la toate existand acces auto. Cantoanele nu sunt de regula amenajate in conditii corespunzatoare pentru gazduirea turistilor, in majoritatea cazurilor fiind nesatisfacatoare din acest punct de veder, in schimb majoritatea sunt locuite si va puteti gasi aici refugiul si ajutorul necesar.

Salase

In cazuri exceptionale va puteti rafugia in salasele care se intalnesc destul de des in perimetrul parcului ( 145 salase ). In general acestea sunt locuite temporar si se prezinta intr-o stare nesatisfacatoare, 90% dintre salase fiind folosite pentru adapostul animalelor. Nu uitati insa ca aceste salase sunt proptietete privata, prin urmare va sfatuim sa nu le folositi ca refugii decat in situatii deosebite, fara a aduce pagube materiale proprietarilor.

LEGISLAȚIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Pentru conservarea unor habitate naturale, a structurilor și formațiunilor naturale cu valoare ecologică, științifică și peisagistică, Guvernul României a menținut și a dezvoltat rețeaua națională de arii protejate.

Potrivit art.54 alin. 2 si 3 din Legea protecției mediului, ariile protejate se declară prin acte și reglementări cu caracter normativ și sunt evidențiate în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate conform legii . În acest sens, Guvernul României a elaborat O.U. 236/24-11-2000 care reglementează regimul ariilor naturale protejate , conservarea habitatelor naturale , a florei și faunei sălbatice.

Prin Legea nr.5 din 12 aprilie 2000 zona Semenic-Cheile Carașului a fost declarată arie naturală protejată, de inters național, constituindu-se astfel.

Prin aceasta s-a dorit protecția valorilor de patrimoniu natural existente în zonă, dar și conservarea acestora. Scopul și regimul de management al acestei categorii de arie naturală protejată este reglementat prin Decr.462/18-02-2001-anexa nr.1-decret ce modifică și completează O.U.236/24-11-200. Potrivit acestuia, managementul unui parc național are în vedere asigurarea menținerii cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversităților biologice în condiții de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosinței terenurilor incompatibilă scopului atribuit.

În perimetrul parcului național sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de către comunitățile limitrofe parcului național, activități tradiționale ce se vor reglementa prin planul de management. Modul de constituire și administrare a acestui parc național va lua în considerare interesele comunităților locale facilitându-se participarea localnicilor la aplicarea masurilor de protecție, conservare și valorificare a acestor resurse, în beneficiul comunităților locale (art.10)

Autoritățile administrației publice locale vor asigura informarea agenților economici, a populației și a turiștilor cu privire la existența în zona parcului național, la semnificația acestuia, la regulile și restricțiile stabilite, precum și la sancțiunile aplicate pentru nerespectarea statutului acestuia (art.56.Legea protecției mediului).

ROLUL ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE LOCALE ÎN GESTIONAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE

O.U.236/24-11-2000 modificată și completată de Decr. 462/18-02-2001, reglementează o serie de atribuții și responsabiltăți pe care autoritățile administrației publice județene și locale le au în gestionarea ariilor naturale protejate . În acest sens amintim:

1) punerea sub regim provizoriu de ocrotire a bunurilor patrimoniului natural până la îndeplinirea procedurilor de instituire a regimului de protecție și conservare în conformitate cu prevederile art. 8;

2) stabilirea regimului de protecție indiferent de destinația terenului și de deținător , respectarea acestuia fiind obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și cu alte dispoziții legale în materie (art.7);

3) instituirea prin hotărâri a regimului de arie naturală protejată pentru ariile naturale situate pe suprafețe terestre sau acvatice care aparțin domeniului public de interes județean sau local, precum și pentru cele situate pe suprafețe aflate în proprietate privată (art.8 alin.1 lit.e);

4) președinții consiliilor județene sau primarii pot face propuneri pentru instituirea regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la art.8 alin.1 lit.e(art.8 alin.3,lit.a);

5) analizarea și luarea hotărârilor de declarare pe baza unei documentații științifice avizate de Academia Româna în cazul primirii de propuneri de instituire a regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la art.8 alin.1 lit.a (art.8 alin c);

6) la modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate vor lua în considerare interesele comunităților locale (art.10);

7) evidențierea în mod obligatoriu a ariilor naturale protejate și a zonelor de protecție în planurile naționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism (art.14 alin.1);

8) interzicerea în perimetrele ariilor naturale protejate și în vecinătatea acestora a oricăror lucrări sau activități susceptibile să genereze un impact negativ asupra acestora (art.14 alin.2);

9) sunt responsabile pentru stabilirea modalităților de administrare a ariilor naturale protejate în deosebi pentru acele arii protejate declarate prin hotărâri ale consiliilor județene și locale (art.17 lit.b);

10) cu consultarea lor se vor stabili modalitățile de administrare a ariilor naturale protejate avându-se în vedere o serie de criterii stabilite de lege în baza cărora se va hotărâ structura de administrare adecvată categoriei de aie naturală protejată (art.18 alin.1 și 2);

11) după caz, pot aproba completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a

ariilor naturale protejate potrivit planurilor de management și regulamentelor administratorii, prin instituirea unui sistem de tarife(art.23 alin.1)

12) controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență referitoare la

ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor județene sau locale, se

exercită și de personalul special împuternicit al acestora.(art.44 alin.2)

CONSERVAREA HABITATELOR ȘI A SPECIILOR

Ocrotirea și conservarea habitatelor naturale și seminaturale, terestre, acvatice și subterane de interes comunitar existente pe teritoriul României și prevăzute în anexa nr. 2, se fac prin declarare de arii speciale de conservare (art. 25 alin.1) Ocrotirea speciilor de plante și animale sălbatice, terestre, acvatice și subterane de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 se face prin declararea de arii specifice de conservare și de arii de protecție specială avifaunistică (art.25 alin.2)

Pentru speciile de plante și animale sălbatice, terestre, acvatice și subterane care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexa nr.4, precum și speciile de pe lista roșie națională și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afara lor, sunt interzise :

a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b)perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de

hibernare și de migrație;

c)distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și ouălor din natură;

d)deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e)recoltarea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu

intenție a acestor plante, în habitatele lor naturale;

f)deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația

autorității de mediu competente(art.26)

Valorificarea plantelor și animalelor sălbatice aparținând speciilor prevăzute în anexa nr.5 precum și altor specii cu același regim de protecție, se va face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă luându-se, după caz, urmatoarele măsuri:

a)reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade;

b)interdicția temporară și/sau locală a recoltării și capturării anumitor specii;

c)reglementarea perioadelor, a modurilor și a mijloacelor de recoltare/capturare, în

conformitate cu prevederile anexei nr.6;

d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării plantelor și animalelor

sălbatice, în scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;

e)încurajarea cultivării și creșteri în captivitate a speciilor de floră și faună sălbatică

de interes economic în vederea reduceri presiunii asupra populațiilor naturale (art.27)

CONSERVAREA ALTOR BUNURI ALE PATRIMONIULUI NATURAL

Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art.8(art.29).

Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peșteri au obligația de a asigura accesul spre aceste intrări (art.30alin.3)

Beneficiarul unei lucrări de investiții are obligația de a anunța cea mai apropiată instituție (agenție de protecția mediului sau reprezentanți ai administrației publice locale) descoperirea oricărei peșteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere.(art.30alin.4)

Bunurile patrimoniului geologic si speologic, ca bunuri naturale ale solului sunt în condițiile legii, bunuri proprietate publică(art.71alin.1)

Peștera reprezintă orice cavitate naturală subterană cu o deschidere mai mare de 5 metri și suficient de mare în secțiune pentru a permite accesul omului (art.31alin.2) Resursele peșterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substanțe și forme de viață, care există sau se formează în mod natural în peșteri : formațiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante și animale, acumulșri de ape subterane (art.31 alin.3) Conform art.32, în scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic, se interzic:

a)distrugerea sau degradarea resurselor peșterii și efectuarea de săpături sau derocări neautorizate;

b)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic efectuate fără autorizație în peșteri;

c)pătrundera, prin forțarea intrării, intr-o peșteră protejată inchisă și semnalizată ca atare;

d)utilizarea neautorizată a peșterilor și desfășurarea unor activități ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peșterilor;

e)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecționarea speleotemelor sau altor resurse ale peșterilor;

f)degradarea prin inscripționare sau poluarea peșterilor prin depozitarea în interiorul lor sau în elementele de relief cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deșeuri de orice fel, cadavre, substanțe toxice și periculoase, combustibili de orice natură;

g)distrugerea, degradarea marcajelor și a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul peșterilor;

h)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafață sau în apropierea intrării

unei peșteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrișări, baraje, explozii, construcții;

i)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peșterilor;

j)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare și localizare a pesterilor din clasa A (de valoare excepțională), care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

Instituirea regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face in conformitate cu prevederile art.8(art.34 alin.3) Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic, se interzic:

a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

b)dizlocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetației de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui ce o administrează;

c)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;

d)înstrăinarea din proprietate publică a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic(art.35)

Florile de mină și fosilele de plante și animale vertebrate și nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural, din momentul descoperirii lor (art.37 alin.1) Comercializarea pe piața internă și exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin.1 se poate face numai cu acordul autorității centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane.

ACTE NORMATIVE

CONVENȚII INTERNAȚIONALE

AMENAJAMENTE SILVICE

PLANURI DE DEZVOLTARE / URBANISM

Analiza SWOT

– Mediu intern

Puncte tari :

– Fenomene geomorfologice bine dezvoltate.

– Sisteme hidrocarstice complexe.

– Zone sălbatice, izolate, cvasivirgine.

– Habitate ce pot fi incluse în Rețeaua 2000.

– Specii de faună și floră aflate sub regim de protecție.

– Rețeaua de drumuri și clădiri este suficientă.

Puncte slabe :

– Zona nu este bine cercetată.

– Siturile arheologice sunt supuse degradării.

– Nu exista spatii de cazare, campare și pentru cercetare amenajate corespunzător.

– Nu exista trasee turistice corespunzătoare.

– Drumurile sunt degradate, greu practicabile.

– Paza este ineficientă.

– Nu exista administrația parcului.

– Mediu extern

Oportunități :

– Există legislația minimă necesară.

– Există organizații și fonduri pentru arii și biodiversitate.

– Guvernul a început să acorde atenție ariilor protejate.

Obstacole :

– Situație cadastrală incertă.

– Poluarea unor ape și a unor zone

CAPITOLUL II

INSTRUMENTE DE AMENAJARE TURISTICA A PARCULUI NATIONAL SEMENIC-CHEILE CARASULUI

2.1. PLAN GENERAL DE MANAGEMENT AL PARCULUI (10-15 ani)

2.1.1. DECLARAȚIA DE MISIUNE A PARCULUI

Misiune – rațiunea de a exista parcul.

Să asigure menținerea cadrului natural neafectat de factorii antropici.

Valori – prin ce se deosebește parcul, fără a fi o listă .

Geomorfologie de excepție, cel mai dezvoltat endocarst din Banat, singura pădure virgină din Europa.

Activități – ce trebuie făcut pentru atingerea misiunii.

Înființarea unei administrații a Parcului, asigurarea unei paze eficiente, stoparea oricăror activități de exploatare silvică, cinegetică, piscicolă, reducerea/eliminarea surselor de poluare, gestionarea eficientă a ecoturismului, derularea unor programe de cercetare.

Viziune – „visul” administratorului ideal al parcului.

O zonă salbatică, deplin ințeleasă, neafectată de activitatea umană.

SCOP – rezultatul potențial al îndeplinirii misiunii, ceea ce intenționam să existe la capătul drumului / motive speciale pentru care parcul a fost înființat

Protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic-geomorfologic, paleontologic, speologic, pedologic, oferind posibilitatea vizitării în scop științific, educativ, recreativ și turistic.

OBIECTIVE GENERALE – pași pentru atingerea scopului: specifice, măsurabile, realizabile, realiste, încadrate în timp.

OBIECTIVE PRINCIPALE

Conservarea terenurilor, a speciilor și varietății genetice.

Susținerea serviciilor de mediu/eliminarea activitaților ostile.

Turism și recreere.

OBIECTIVE SECUNDARE

Cercetare științifică.

Protecția zonelor sălbatice.

Protecția specificului natural/particularități culturale.

Educație și instruire.

OBIECTIV POTENȚIAL

Folosirea durabilã a resurselor ecosistemelor.

Buget – Obiective generale

IMPORTANȚA/SEMNIFICAȚIA – resursele sau valorile distinctive în context național

Conține unica pădure de făgete virgine din Europa, având o suprafață de cca. 5000 ha. Făgetele au o vârstă de peste 300 ani.

Există 691 specii de animale și 1200 specii de plante care necesită o protecție strictă conform OG privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Există 77 specii de vertebrate strict protejate și 55 specii protejate prin diferite convenții mondiale ratificate.

Au fost identificate 54 specii endemice de faună, 9 specii troglobionte, 60 troglofile, 37 subtroglofile, 86 trogloxene de faună subterană.

Include sectorul nordic ( cca. 40%) al sinclinoriului Reșița – Moldova Nouă care reprezintă cea mai mare structură carstică compactă din România ce se prelungește și în Iugoslavia.

Cea mai dezvoltată vale de doline, valea Sodolul Sec reprezentativă la nivel Național (Bleahu 1974)

Este cea mai mare densitate de cavități/Km2 (max 6,2) din întreg sinclinoriu, existând descoperite pâna în prezent 691 cavități din care 566 Peșteri și 125 Avene.

Din Regiunea Banat este cea mai mare peștera, Peștera Buhui 6547 m dezvoltare (locul 15 în clasamentul Național) și cel mai mare aven, Avenul din Poiana Gropii – 236m denivelare.

Există 3 peșteri protejate din cele 4 în județul Caraș- Severin, la care se mai adaugă 8 peșteri deosebite din punct de vedere morfologic, speogenetic, paleontologic, una dintre ele, Peștera Răsuflatoarei fiind unică în S-V Romaniei.

Conține 30 sisteme carstice majore străbătute de importante debite de apă subterană autohtonă sau alohtonă.

Au fost identificate pâna în prezent 39 situri paleontologice.

Au fost identificate până în prezent 20 situri arheolologice.

Există 2 zone sălbatice neafectate de intervenția umană: Izvoarele Nerei și Cheile Carașului (sectorul cuprins între Confluența Caraș-Comarnic și Poiana Prolaz.

Doar aproximativ 2 % din suprafața parcului este afectată de poluarea apei, aerului și solului).

2.1.5. MANDATE SPECIALE – anumite prevederi în legislația în vigoare cu referire clară la parc

Legea 5/2000 Secțiunea a III – a Zone protejate.

Prin lege s-a reglementat doar suprafața ariilor protejate fără a fi stabilite limitele acestora.

1.0. Rezervații ale biosferei, parcuri naționale sau naturale

2.0. Rezervații și monumente ale naturii

2.1.6. INDICAȚII DE MANAGEMENT/CONDIȚII DORITE – oferă fundația pentru toate deciziile ulterioare din parc.

Conservarea resurselor parcului

Zone de acțiune prioritară pentru anihilarea agresiunii antropice

Zone de protecție strictă

Cantoanele destinate pentru pază

Cantoane destinate pentru activități de cercetare

Tipurile și intensitățile generale ale dezvoltării

Locurile de cazare și campare din parc

* drum asfaltat

Punctele de informare și vizitare ale parcului

( ) traseul trece pe lânga loc

Capacitățile de transport ale vizitatorilor

Intrările în parc

Traseele ecoturistice

KM PN = kilometri traseului în parc

Trasee cicloturistice

KM PN = kilometri traseului în parc

Indiciile unor potențiale modificări ale granițelor

Având în vedere legislația națională și internațională, convențiile ratificate de Romania, recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, sistemele de administrare Americane, Canadiene, Europene;

Analizând cu atenție resursele naturale, culturale, infrastructura, gradul de antropizare, factorii de poluare/degradare existenți pe teritoriul parcului conform limitelor stabilite prin Procesul Verbal din 25.09.2001 încheiat de IPM, DSR si CJCS;

Luând în considerare nevoile de dezvoltare și exploatare a resurselor naturale din zonele limitrofe parcului sau din parc precum și reducerea drastică a fondului silvic din administrarea OS Reșița;

Pentru a elimina din parc zonele afectate în prezent și viitor de poluarea aerului, apei, solului, a altor activități.

Pentru a elimina exploatarea silvică din parc justificată de lipsa suprafețelor silvice la anumite ocoale.

Pentru a rămâne în afara parcului anumite fonduri de vânătoare și pescuit evitând astfel un conflict potențial.

Sa efectuat o reconfigurare a limitelor parcului în anumite zone. Planul de Management va fi realizat pe baza limitelor modificate având în vedere toate aspectele mai sus menționate și studiul aprofundat al perimetrului de referință.

RECOMANDĂRI DE MANAGEMENT – sunt fundamentate pe întinse analize ale valorilor primare ale resurselor, impacte de mediu, și costuri potențiale

Tipuri specifice de resurse.

conservarea resurselor naturale

conservarea resurselor culturale

dezvoltarea și utilizarea infrastructurii

aplicarea managementului

impactele asupra mediului

costuri

Conexiuni între resurse și acțiuni

semnificația relativă și întinderea principalelor caracteristici ale parcului

tipurile și activitățile de management adecvate protecției și conservării

cum pot fi legate aceste caracteristici de potențiale tehnici interpretative

capacitatea diferitelor zone de a susține diferite tipuri de utilizare

care utilizări sunt compatibile și care incompatibile

compatibilitatea sau necompatibilitatea unor arii pentru diferite tipuri de utilizare

2.1.8. INDICAȚII DE MANAGEMENT/ACTIVITĂȚI ADECVATE – prezintă un cadru general de activități, arată cum trebuie atinse condițiile în mare.

Deoarece administrația parcului este la început neavând o infrastructură și servicii proprii care să aducă veniturile necesare susținerii serviciilor și a investițiilor noi sau întreținerea celor existente va colabora strâns cu acele organizații care au capacitatea de a atrage sau aloca fondurile necesare singure sau în parteneriat cu administrația.

In aceste condiții pentru primii 5 ani se va urmări contractarea unor servicii, organizațiilor interesate pentru a degreva bugetul propriu al administrației.

Pentru programele de educație, instruire, conștientizare publică și cercetare se va colabora cu ONG-urile care pot accesa fonduri și au experiența în domeniu. Pentru programele de cercetare se va apela și la universități care pot îndruma studenții spre a-și realiza lucrările în zona parcului.

Institutele de cercetare care pot derula cercetări folosind fonduri guvernamentale sau atrase de la alți finanțatori vor avea prioritate.

Pentru stoparea tăierilor ilegale și a vânătorii, toate cantoanele vor fi dotate cu bariere închise permanent. Autoturismele vor intra numai cu aprobarea administrației.

Strategia pe termen lung a administrației va fi de a dobândi dreptul de proprietate/administrare pe o cât mai mare suprafață și de a prelua toate dotările existente în parc (drumuri, cantoane, etc.)

Serviciul de pază existent va trebui preluat de administrația parcului pentru a exista coerența și eficiența în administrare având în vedere ca Romsilva, Administrația Parcului și terenurile, aparțin Statului Român, diferența fiind doar de aplicare a managementului. Fondurile pentru administrație și paza vor trebui să fie asigurate de guvern, restul activitățiilor fiind suportate din venituri atrase sau realizate.

Nu vor fi preluate de administrație construcțiile ce sunt utilizate ca hoteluri, cabane turistice, case de vacanța, proprietate privată, existente la data elaborării planului.

Se vor interzice executarea de construcții în parc indiferent de proprietatea terenului cu excepția construcțiilor destinate pazei, cercetării stiințifice, serviciului de ghizi/salvamont, refugii turistice sau a punctelor de informare, vizitare, control.

Pașunatul va fi admis doar pentru animalele a caror proprietari au domiciliul în localitățile limitrofe parcului.

Pentru susținerea financiară a activităților și personalului parcului se vor institui următoarele taxe din anul 2003:

Taxa de intrare în parc pentru turiști (20.000 lei/turist).

Taxa de intrare în parc pentru automobile (30.000 lei/autoturism).

Taxa pentru asigurarea ghidajului pe trasee turistice (150.000 lei/zi).

Taxa pentru asigurarea ghidajului în pesteri destinate turismului (200.000 lei/zi).

Taxa pentru observarea animalelor sălbatice din parc (300.000 lei/zi).

De la plata taxei vor fi scutiți:

copiii pâna la 14 ani;

persoanele delegate de instituții, ONG-uri care desfașoară activități de conservare sau cercetare având acordul administrației.

Personalul parcului va fi selectat având în vedere realizările anterioare, pregătirea și disponibilitatea/motivația de a lucra pentru arii protejate și în scopul conservării naturii.

Principii de amenajare turistica

Amenajarea turistică a teritoriului este parte integrantă a amenajării teritoriului unei țări. Este un proces dinamic și complex de amenajare științifică a spațiului turistic cu luarea în considerare a relației mediu colectivități umane, precum și factorii care influențează aceste relații.

Scopul amenajării teritoriului este punerea în valoare a resurselor regionale, îmbunătățirea cadrului de viață și a condițiilor de existență ale locuitorilor, având în vedere atenuarea disparităților regionale ale dezvoltării economice și sociale prin organizarea mediului înconjurător și orientarea optimă a echipamentelor și activităților.

Localizarea turistică necesită:

a) o repartizare geografică a activităților;

b) o abordare economică concepută funcție de variabilele:

1) potențialul natural al zonei (aptitudinile naturale ale zonei);

2) distanța între zona de emisie (de origine a turiștilor) și zona de recepție;

3) potențialul pieței cu modul de formare a fluxurilor turistice și intensitatea lor;

4) condițiile economico – sociale ale zonei ce urmează a fi amenajată;

5) dimensiunea actuală sau proiectată a implantărilor;

6) competențele decizionale.

Pe măsura utilizării unei zone de recepție în mod intensiv, se diminuează rolul resurselor.Obiective principale ale strategiei de amenajare turistică:

1) valorificarea superioară a potențialului turistic;

2) diminuarea sezonalității;

3) extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări exploatabile și funcționale tot timpul anului și atragerea unui număr mare de turiști străini cu lărgirea ariei de proveniență a turiștilor;

4) sporirea eficienței economice și sociale a activității de turism;

5) dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile și pretabile în teritoriile amenajate;

6) păstrarea și conservarea mediului înconjurător și a obiectivelor turistice.

Principiile amenajării turistice a teritoriului

Utilizarea rațională a teritoriului

Se urmărește buna gospodărire a fondului funciar avându-se în vedere caracteristicile sale de raritate și nereproductibilitate. Se urmărește ca orice suprafață să fie utilizată cu maximum de randament (să se stabilească o destinație adecvată, să se stabilească o dimensiune optimă a suprafețelor destinate activităților turistice).

Dezvoltarea armonioasă și echilibrată a localităților

Se are în vedere integrarea așezărilor umane în ansamblul zonelor din care fac parte și aprofundarea cooperării dintre ele.

În localitățile rurale se urmărește prin intermediul turismului sau activităților turistice modernizarea sistemului de locuire și a infrastructurii în corelație cu păstrarea specificului arhitectural și valorificarea tradițiilor constructive locale.

Valorificarea eficientă a resurselor existente pe teritoriu

Asigură o dezvoltare economică echilibrată a teritoriului prin atenuarea disparităților existente între regiuni și valorificarea eficientă a tuturor categoriilor de resurse de cele mai multe ori la scară mică și care nu pot fi valorificate maxim prin alte activități.

Păstrarea echilibrului ecologic și protejarea mediului

Orientarea creșterii economice este determinată și de păstrarea și conservarea mediului, eventual prin activitățile economice întreprinse să se realizeze o îmbunătățire a calității mediului.

Ex: – dezvoltarea controlată a stațiunilor turistice

– spor de frumusețe peisagistică prin activități de împădurire

– crearea de rezervații și parcuri naturale

Principii conturate în aplicarea strategiilor de amenajare

Principiul integrării armonioase a construcțiilor, a infrastructurii și echipamentelor turistice cu condițiile naturale.

Dotările turistice trebuie să sporească, nu să diminueze valoarea resurselor prin amplasare și arhitectură inadecvată; să se subordoneze dominantei date de condițiile naturale și culturale ale zonei.

Integrarea vizează și legăturile zonei cu teritoriile învecinate și suprafața țării.

Principiul flexibilității sau al structurilor evolutive

Este necesar ca dotările turistice să se prezinte ca un sistem polifuncțional, suplu, transformabil, adaptat mutațiilor și dinamicii din structura cererii (hotelurile de pe litoral adaptate pentru extrasezon prin structuri de primire secundară tip bungalou).

Principiul corelării activității principale (cazare, restaurație, transport) și recepției secundare (activități cu caracter recreativ, sportiv) al unei zone sau localități turistice.

Principiul interdependenței rețelelor

Într-o zonă sau localitate cu potențial turistic există populație rezidentă cu viață proprie social – economică cât și fluxul de turiști.

Este necesar un sistem de organizare a activității turistice pentru satisfacerea nevoilor turiștilor care se suprapune cu sistemul de organizare a vieții permanente. Pot exista diferențe social economice semnificative, ceea ce determină un fenomen de respingere între populația autohtonă și turiști

Principiul funcționalității optime a întregului sistem de rețele

În structura unei zone turistice pot fi delimitate mai multe rețele:

rețeaua resurselor naturale și antropice

rețeaua de activități și servicii (transport, alimentație, agrement)

rețeaua de echipamente și infrastructură generală

Orice neadaptare a acestora afectează activitatea turistică și cea social economică din zonă.

Principiul rentabilității directe și indirecte

Prin natura lor amenajările turistice au implicații asupra circulației turistice și asupra dezvoltării economico – sociale a ariei teritoriale respective. Apare astfel efectul multiplicator al turismului.

Propuneri de amenajare turistica

Organizarea unor parcuri naționale și naturale trebuie să rămână nu doar o simplă sarcină socială , nu doar o simplă încercare de ocrotire a naturii ci și o modalitate de valorificare turistică a unor elemente ale mediului ambiant cu statutul de unicat .

Inițiatorul ariilor protejate din Germania , Sonneman , spunea că „ natura nu trebuie protejată numai pentru ea însuși dar mai ales pentru oamenii care caută în ea o sursă de sănătate , bucurie și recreere inteligentă “.

Acțiunea de amenajare a ariilor protejate trebuie gândită pe două coordonate fundamentale: protejarea elementelor bio diversității , alături de cointeresarea comunităților umane în realizarea acestui deziderat din perspectiva dezvoltării durabile , a habitatelor umane.

Eliminarea omului din ecuația protecției naturii reprezintă o greșeală care mai devreme sau mai târziu va obstrucționa ideea de conservare a bio diversității . Din aceste multiple perspective parcurile naturale și naționale trebuie amenajate în folosul valorificării lor de către turiștii dornici să guste natura la ea acasă .

Atât în țara noastră cât și în celelalte țări cu tradiție în domeniul ocrotirii naturii sistematizarea parcurilor are în vedere divizarea teritoriilor în cel puțin 3 zone în funcție de care se realizează construirea rețelei de drumuri de acces și de circulație interioară și amplasamentele bazei materiale propriu-zise :

o primă zonă a rezervației științifice , în cuprinsul căreia este promovată ideea de protejare globală a naturii , flora , fauna și peisajul fiind supuse unui regim restrictiv din partea activităților umane și făcând doar obiectul cercetării științifice;

o a doua zonă , numită zonă tampon , este rezervația integrală mai extinsă ca suprafață, ce înconjură rezervația științifică , asigurându-i o protecție ecologică ; este supusă și ea unui regim restrictiv dar nu exclude unele activități umane , chiar economice limitate; în cadrul ei sunt amenajate alei pentru circulație , uneori și alte construcții turistice , chiar baze de cazare ;

cea de-a treia zonă , în mod obișnuit zona periferică , este construită în jurul parcurilor, în scopul de a pune la dispoziția vizitatorilor aceleași obiective naturale cărora lise aplică însă o reglementare strictă de ocrotire ; ea comportă activități umane de diferite intensități și asigură preluarea fluxurilor turistice și apoi dispersarea lor spre obiectivele de interes din restul parcului .

Activitățile umane sunt supuse unui regim special în parcurile naționale și naturale : exploatările miniere și forestiere , vânătoarea , pescuitul , pășunatul animalelor domestice , practicarea agriculturii , industriei și comerțului , construcția de baraje , locuințe , linii electrice de înaltă tensiune sunt interzise și este limitată construirea căilor de comunicație și a altor activități care ar duce la ruperea echilibrului ecologic . Sunt permise însă o serie de acțiuni legate de organizarea turismului (elemente ale bazei materiale , marcarea unor trasee , filmarea documentară a unor obiective protejate , practicarea unor sporturi ca echitația , canotajul , schiul , etc.) , cercetarea științifică în laboratoare și stațiuni specializate .

Amenajarea turistică a parcurilor naturale și naționale variază de la o țară la alta , așa cum diferă și echipamentele turistice ale fiecărui parc în funcție de specificul lui . Dotările turistice cuprind în general baze de cazare foarte diversificate (terenuri de campare , corturi , cabane , refugii , vile , hoteluri , tabere de tineret , sate de vacanță , etc. ) , baze de alimentație publică (restaurante moderne cu specific local , chioșcuri , cofetării , etc.) , ici magazine pentru comerț adecvat , călărie , și alte dotări pentru divertisment caracteristice fiecărui loc .

Cu prilejul Conferinței Mondiale a Turismului din Indonezia (Bali 1992) s-a ridicat pentru prima dată problema capacității de suport a mediului , având la bază recomandările OMT , potrivit cărora nevoile turistului nu trebuie să prejudicieze interesele sociale și economice ale comunităților locale . Acestea trebuie să își păstreze șansa de a conviețui în armonie cu natura locurilor , fapt pentru care au fost stabilite o serie de norme speciale .

CAPITOLUL III

CONCLUZII SI PROPUNERI

În cateva țări din Europa și Africa, în SUA, Canada, Australia, parcurile naționale formează o rețea impresionantă, dar în România, ele sunt departe de a fi adecvate, atat în extindere, cât și în privința managementului.

IUCN(International Union for Conservation of Nature) recomandă două acțiuni principale pentru fiecare țară – un plan pentru un sistem de arii protejate și un plan de management pentru fiecare arie în parte fiind unelte vitale pentru asigurarea efectivității managementului în orice situație.

Ordonanța de Guvern privind regimul ariilor naturale protejate prevede administrarea obligatorie a ariilor protejate în baza Planurilor de Management aprobate de autoritatea centrală pentru protecția mediului cu avizul Academiei Române.

Legea privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – Sectiunea a III-a – zone protejate, stipulează că „ lucrările de salvare, protejare și de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes național”, deci necesită o atenție deosebită.

Încadrarea rezervațiilor în trecut nu corespundea cu normele și categoriile de management ale Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii ’98 de aceea a trebuit să se identifice clar legăturile între reglementările naționale și toate cele cinci categorii ale clasificării IUCN.

Pe suprafața Parcului sunt situate: Rezervația Izvoarele Nerei în care se păstrează nealterată unica pădure seculară de făgete din Europa, Rezervația Peștera Răsuflătoare cu o mare varietate și bogăție de speleoteme, zonele carstice cu fenomene morfologice de excepție din Bazinul Carașului și Bârzavei, speciile de floră și faună protejate de lege. Acestora li se adaugă și alte obiective care conferă Parcului Național Semenic – Cheile Carașului o importanță deosebită.

În absența unei administrații și a unui plan de management, situația de fapt este următoarea:

Paza și supravegherea asigurate de silvicultori pentru pădure precum și de speologi pentru peșteri nu are efectul scontat;

Pădurile sunt exploatate în continuare, iar împăduririle efectuate modifică structura inițială a speciilor;

Speleotemele și depozitele paleontologice sunt degradate sau distruse definitiv;

Vegetația este incendiată periodic de unii proprietari de terenuri;

Există zone de vânătoare și pescuit „legale” în interiorul Parcului;

Braconajul reduce numărul exemplarelor din speciile protejate;

Sunt deversate ape uzate în râuri și ape subterane;

Sunt depozitate necontrolat gunoaie menajere și animale moarte;

Se degradează drumurile de acces în parc și traseele turistice;

Se degradează sau devin nefuncționale spații de cazare: minihoteluri, cabane, cantoane;

Nu există un sistem de monitorizare a tuturor elementelor componente;

Cercetările se efectuează sporadic fără a servii interesului parcului;

Acțiunile de educație a populației se realizează sporadic;

Absența unei strategii de dezvoltare durabilă a zonei.

Abordarea administrării pe baza unui plan de management crește probabilitatea obținerii unui progres substanțial în conservare, recunoscând condițiile existente în fiecare suprafață administrativă (localitate / Ocol Silvic), de natură istorică, socială, politică, economică și culturală a mediului.

Motivele pentru adoptarea unui plan de dezvoltare:

pentru clarificarea obiectivelor;

pentru ducerea la bun sfârșit a obiectivelor;

pentru identificarea opțiunilor și a implicațiilor lor;

pentru încurajarea evaluării sistematice a opțiunilor;

pentru creșterea nivelului de înțelegere a problemelor;

pentru definirea problemelor administrative viitoare;

pentru prognozarea și orientarea acțiunilor viitoare;

pentru stabilirea unei linii de bază pentru evaluarea acțiunilor viitoare și a monitorizării;

pentru a include parcul în prioritățile naționale și pentru a da întâietate diferitelor aspecte de dezvoltare ale zonelor protejate;

pentru a ușura accesul la fondurile naționale și internaționale prin definirea priorităților de investiție în zonele protejate și prin creșterea încrederii în eficiența folosirii fondurilor și resurselor;

pentru a elimina “ad hoc” problemă după problemă, luând decizii de administrare a resurselor;

pentru a ținti mărirea patrimoniului zonei protejate într-o manieră mai rațională și mai convingătoare decât o planificare “ad hoc”;

pentru a înlesni integrarea în alte strategii de planificare relevante, cum ar fi acelea pentru turism județean / național, conservarea biodiversității regionale / naționale, planurile de amenajare a teritoriului sau de dezvoltare susținută;

pentru a ajuta la rezolvarea conflictelor, de a facilita implicarea diverșilor actori sociali, de a clarifica rolurile și responsabilitățile în cadrul parteneriatelor;

pentru a asigura o mai largă perspectivă în comunicarea problemelor legate de specificul sitului, cum ar fi managementul turistic;

pentru a întări eficient și efectiv modul în care bugetul este dezvoltat și cheltuit;

pentru coordonarea bugetului în limita veniturilor;

pentru identificarea priorităților pentru investiție;

pentru a da concurs angajamentelor decurse din întrunirile naționale;

pentru a ajuta ca instituțiile guvernamentale să fie mai active în favoarea administrării care are ca scop conservarea, și în dezvoltarea efectivă a administrării parcului;

pentru a încuraja studiul unui “sistem” care încorporează zone strict protejate și zone înafara zonelor protejate;

pentru asigurarea structurii unui sistem de zone protejate delimitând zonele administrate pentru o conservare strictă, de zonele administrate pentru conservare limitată și activități ecoturistice potrivite;

pentru a asista în construirea unui suport politic pentru parc, demn de luat în seamă;

pentru a defini un proces de descentralizare și reorganizare mai bun, al activităților, resurselor și responsabilităților pentru parc incluzând participarea ONG-urilor și a sectorului privat;

pentru favorizarea unei colaborări neîngrădite.

În relație cu zonele protejate / neprotejate, planul ajută la:

definirea priorităților pentru zone / obiective protejate, care merită interesul național;

definirea relațiilor între diferitele unități și categorii de zone protejate și zone neprotejate;

privirea zonelor protejate într-un mod mai strategic;

definirea rolurilor factorilor cheie în relație cu zonele protejate și relațiile între acești factori; aceasta poate fi un suport pentru constituirea și dezvoltarea zonelor protejate;

identificarea lipsurilor din ocrotirea zonelor protejate (incluzând oportunitățile și nevoile pentru conectarea lor) și deficiențele în administrare;

identificarea impacturilor curente și potențiale – impactul terenului înconjurător asupra zonelor protejate și al zonei protejate asupra terenului înconjurător.

Câteva motive pentru care planul de management ar putea da greș:

nu s-au formulat presupuneri și criterii raționale;

problemele cheie nu au fost corect direcționate;

nu s-a reușit implicarea partenerilor;

s-au pus problemele prea detaliat;

s-au acoperit prea multe zone și probleme;

nu s-a reușit implicarea populației locale;

implementarea va fi slabă;

s-a dat greș în construirea unui suport politic demn de luat în seamă;

mediatizarea sărăcăcioasă;

s-au ignorat constrângerile bugetare, existând ambiții prea mari;

s-a sprijinit prea mult pe “experții externi”;

s-a bazat prea mult pe suportul și / sau finanțarea externă.

Bibliografie

*** Compact Disc „ Banatul Montan – Trăiește diversitatea! ” – material promotional al Consiliului Județean Caraș Severin – Departaentul de turism

*** www.iucn.org

*** semenic.online.ro

*** www.ccia-cs.ro

*** www.cs.ro

*** turism.caras-severin.info

*** www.banaterra.eu

*** www.exploratorii.ro

*** www.pnscc.ro

*** turism.cjcs.ro