Ambalarea Formelor Farmaceutice

Ambalarea formelor farmaceutice

CUPRINS

I. Considerații generale privind ambalajele farmaceutice

I.1. Definiția și rolul ambalajului

I.2. Reglementari și prevederi oficiale privind ambalajele farmaceutice

II. Materiale de ambalare, evaluare , control prevăzut de farmacopei

II.1.Tipuri de materiale de ambalare

II.2. Evaluarea materialelor de condiționare

II.3 Controlul prevăzut de farmacopei

III. Ambalaje și sisteme de închidere

III.1.Tipuri de recipiente și sisteme de închidere

III.2. Rolul sistemului de închidere și de administrare

IV Condiționarea în industria farmaceutică

IV. 1 Condiționarea primară

IV.1.1 Condiționarea lichidelor

IV.1.2 Condiționarea preparatelor semisolide

IV.1.3 Condiționarea supozitoarelor

IV.1.4 Condiționarea formelor farmaceutice solide

IV.1.5 Condiționarea preparatelor parenterale și oftalmice

IV.1.6 Condiționarea aerosolilor

IV.2. Condiționarea secundară

IV.2.1. Etichetarea

IV.2.1. Încartonarea

IV.2.1. Aplicarea vignetelor

IV.3. Condiționarea terțiară

V. Ambalaje moderne destinate condiționării unor produse medicamentoase

V.1. Tehnici moderne folosite în mod curent la condiționarea unor preparate unidoză și exemple de medicamente condiționate sub această formă

V.2. Ambalaje moderne de condiționare a unor forme farmaceutice – principiu de funcțioanare și modalități de utilizare și exemple de produse condiționate în aceste recipiente

V.3. Ambalaje moderne destinate condiționării unor produse medicamentoase administrate unor categorii speciale de pacienți: bătrăni, persoane cu deficiențe de vedere, diabetici

VI. Ambalajele și etichetarea – elemente de autentificare și prevenire a contrafacerilor

Concluzii

Bibliografie

I.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND AMBALAJELE FARMACEUTICE

I.1. Definiția și rolul ambalajului

În industria farmaceutica ambalajul este considerat parte integranta a medicamentului. Un produs farmaceutic nu poate exista fără ambalajul său, iar o combinație reușită dintre aceste părți componente este esențială pentru o perioadă de valabilitate corespunzătoare. Un ambalaj este un mijloc economic de a asigura protejarea medicamentului, modul său de prezentare, identificarea și administarea pe durata stocări și utilizării sale. Alegerea sa se bazează pe proprietgățile fizice și chimice ale medicamentului, pe necesitatea de a-l proteja și pe necesitățile de marketing.

Asigurarea integritătii produsului este unul din cele mai importante atribuții ale ambalajului. Produsul trebuie protejat față de dăunătorii din mediu, umiditate, lumină, oxygen sau contaminare microbiologică, precum și față de factorii mecanici în timpul stocării și trnsportului. În același timp ambalajul nu trebuie să cedeze medicamnetului componenții săi și nici să adsoarbă componenți ai formulării. Aceste atribuții se exercită atât în perooada stocării medicamentului cât și în perioada folosirii sale de către pacient.

Identificarea medicamentului reprezintă un element cheie în utilizarea sa corespunzătoare. Cerințele minme referitoare la etichetarea ambalajului se referă la numele produsului, unitatea producătoare, forma farmaceutică, concentrația, cantitate, volumul sau greutatea conținutului, modul de administrare, plus numărul șarjei și data expirării care se imprimă în momentul ambalării.

Prezentarea ambalajului diferă de felul medicamnetului. Companiile producătoare îl pot livra în ambalaje individuale corespunzătoare unor necesități medii de tratament sau în ambalaje mai mari din care la farmaciile de spital se face o repartizare în doze conform prescrierii medicului sau în doze unitare, o variantă mult mai corespunzătoare sub aspectul manipulării, siguranței, protecției sanitare, identificării și utilizării.

Din punct de vedere istoric, condiționarea farmaceutică a însemnat ambalarea eficientă a formelor farmaceutice, astfel încât, la orice moment înainte de data expirării produsului, să fie disponibilă o formă farmaceutică sigură si eficientă. În mod ideal, nu există nicio interacțiune între produs și ambalaj, situație care era confirmată de formulator prin studii de stabiliatate. Totuși, în tehnologia farmaceutică a avut loc practice o revoluție datorată complexității atât a formelor farmaceutice cât și formelor de mabalare. Deși situația tradițională așa cum tocmai a fost schițată, încă se mai întâlnește, ambalajul și forma farmaceutică au devenit atât de împletite, încât produsul farmaceutic trebuie să fie definit atât în termenii condiționării, cât și ai formulării. Mai concret, exemple cum ar fi seringile preumplute, plasturii transdermici, inhalatorii cu valvă și sprayurile nazale, toate conțin formulări ale căror cantitate și eliberare cu succes depind de foarte mult de funcționarea corectă a sistemului de condiționare.

Prin urmare, o definiție contemporană a ambalajelor farmaceutice este:

Amablajul reprezintă combinarea componentelor necesare condiționării, conservării, protejării, și furnizării/eliberării unei doze eficiente și sigure de produs.

Această definiție este limitată, totuși, la componentele ambalajului primar.

Din punct de vedere funcțional condiționarea produselor farmaceutice presupune atât păstarea cât și protejarea față de factorii de mediu potențial dăunători: umiditate, oxigen, temperatură și lumină. Sistemul de condiționare trebuie, de asemenea, să asigure transportul produsului de-a lungul lanțului de distribuție către frmacist sau medic. În cele din urmă, în multe, dacă nu în majoritatea situațiilor, sistemul de condiționare paote elibera produsul medicamentos utiltizatorului final, pacientul. În acest caz ambalajul este parte integrantă a dozei, deoarece ambalajul controlează sau afectează cantitatea de medicament eliberată, adică doza.

Prin urmare, astăzi farmacistul trebuie să cunoască foarte bine o vastă paletă de probleme legate de condițioanre,care sunt în legatură directă cu stabilitatea și acceptabiliatea formei farmaceutice. În timpul procesului de dezvoltare, această multitudine de relații între materialul și proprietățile recipientului trebuie să fie înțelese și manevrate în așa fel, încât sa optimizeze vlalabilitatea produsului, în timp ce la celălalt capăt al lanțului de dezvolatare farmacistul care eliberează medicamentul nu trebuie să compromită termenul de valabilitate al produsului farmaceutic prin despachetare necorespunzătoare.

Condiționarea reprezintă știința, arta și tehnologia închiderii sau protejării produselor pentru distribuție, depozitare, vânzare și utilizare. Ambalarea se referă de asemenea la procesul de design, evaliuare și producere de ambalaje.

Eticheta ambalajelor reprezintă orice informație scrisă, electronică sau grafică, ce apare pe ambalaj sau pe etichetă.

Condiționarea și etichetarea au mai multe roluri:

rol de protecție : fizică- contra solicitărilor mecanice ( șocuri, vibrații, lovituri, comprimare), contra factorilor climaterici sau ai mediului înconjurător ( umiditate, temperatură, presiune, lumină, gaze, particule, microorganisme, insecte,alti daunători);

rol de barieră – o barireă împotriva oxigenului, vaporilor de apă, prafului. Permeabiliatea ambalajului este un factor foarte important in design. Unele ambalaje conțin substanțe sicative sau absorbante pentru a prelungi perioada de valabilitate;

rol funcțional – de facilitare a distribuirii medicamentului și utilizării lui de către bolnav putând de asemenea intervene în eficacitatea preparatului farmaceutic și mărind securitatea folosirii acestuia;

rol de informare – ambalajul trebuie să aină o etichetă pentru identificare ușoară și pentru faciliatrea administrării prin menționarea modului de folosire și a precauțiilor de luat, a condițiilor de păstare, a termenului de valabilitate și a seriei de fabricație;

grupare – cutiile mai mici sunt grupate într-un singur ambalaj din considerente de eficacitate

marketing – design-ul ambalajelor a fost și este un fenomen important și în continuă dezvoltare;

rol de promovare a medicamentului – prezentare atractivă, în armonie cu conținutul și care să inspire încredere bolnavului pentru a-l solicita;

siguranță – ambalajele pot include anumite semene de autentificare pentru a ușura identificarea produselor falsificate;

ușurarea manipulării – ambalajele facilitează tarnsportul, amnipularea, vânzarea, utilizarea produselor farmaceutice;

controlarea dozelor de medicament – recipientele unidoză conțin o anumită cantitate de medicament.

Condiționarea este o fază importantă a procesului de preparare a medicamentelor. Ea este operația complementară care urmează după prepararea unui medicament și constă în închiderea formei farmaceutice într-un înveliș de formă și de material foarte variate, care îi conferă aspectul definitive,ușor utilizabil de către bolnav. Condiționarea poate fi considerată ca o prelungire a preparării formei farmaceutice. Cele două etape de preparare și condiționare sunt inseparabile. Aceasta este ceea ce se numește condiționare primară. Forma farmaceutică astfel condiționată este apoi protejată printr-un ambalaj de obicei din carton – fază care constituie condiționarea secundară.

Ambalajul trebuie să îndeplinească mai multe condiții și anume:

să asigure protecția medicamentului de factori nocivi climaterici,fizici,chimici și biologici ;

să dea produsului un aspect acceptabil care să contribuie la încrederea bolnavului în medicament asigurând în același timp o identificare și o informare adecvată ;

să permită folosirea ușoară și în deplină siguranță pentru cel care îl manipulează ;

să fie economic – să contribuie la realizarea de profit.

Deoarece amabalajul (cel pentru condiționare primară) este considerat parte integrală din medicament, unele farmacopei cuprind prevederi precise pentru anumite materiale de condiționare.

Farmacopeea Română ediția a X-a Suplimentul 2000 prevede următoarea definiție:

,, Recipientul de uz farmaceutic este un ambalaj primar care conține sau care este destinat să conțină un produs medicamentos și care, sau poate fi, în contact direct cu acest produs. Sistemul de închidere face parte din recipient.

Recipientul este conceput pentru a permite utilizare conținutului medicamentos într-un mod adecvat scopului căruia îi este destinat. Recipientul trebuie să protejeze conținutul de factori de mediu, corespunzător cu natura produsului și cu rescurile la care este expus, asigurând stabilitatea acestuia. Recipientul nu trebuie să exercite asupra conținutului nicio acțiune fizică sau chimică care ar putea să-i modifice proprietățile peste limitele admise în monografiile oficiale. ’’

I.2 Reglementări și prevederi oficiale privind ambalajele farmaceutice

În actualele Reguli de Bună practică de Fabricație (Current Good Manufactoring Practice – CGMP), în paragraful intitulat “recipiente și sisteme de închidere folosite pentru condiționarea produselor farmaceutice” sunt prevăzute următoarele cerințe referitoare la condiționare:

recipientele și sistemele de închidere ale produselor farmaceutice trebuie să fie inerte chimic, să nu adsoarbă, să nu absoarbă pentru a nu modifica siguranța, identitatea, calitatea și puritatea produsului farmaceurtic dincolo de limitele oficiale sau cele stabbilite

sistemele de închidere ale recipientelor trebuie să asigure protecția adcvatgă, în timpul depozitării și în timpul utilizării, împotriva factorilor extgerni ce pot cauza contaminarea produsului farmaceutic

recipientele și sistemele de închidere ale produselor farmaceutice trbuie să fie curate și, acolo unde natura medicamentului o impune, trebuie să fie sterilizate și apirogene pentru a asugura că sunt adecvate utilizării prevăzute

standardele sau specificațiile, metodele de testare și, acolo unde este prevăzut, metodele de curățare, sterilizare și de înlăturare a proprietăților pirogene trebuie scrise și respectate pentru recipientele și sistemele de închidere ale produselor farmaceutice.

Aceste cerințe impun ca la pr-un mod adecvat scopului căruia îi este destinat. Recipientul trebuie să protejeze conținutul de factori de mediu, corespunzător cu natura produsului și cu rescurile la care este expus, asigurând stabilitatea acestuia. Recipientul nu trebuie să exercite asupra conținutului nicio acțiune fizică sau chimică care ar putea să-i modifice proprietățile peste limitele admise în monografiile oficiale. ’’

I.2 Reglementări și prevederi oficiale privind ambalajele farmaceutice

În actualele Reguli de Bună practică de Fabricație (Current Good Manufactoring Practice – CGMP), în paragraful intitulat “recipiente și sisteme de închidere folosite pentru condiționarea produselor farmaceutice” sunt prevăzute următoarele cerințe referitoare la condiționare:

recipientele și sistemele de închidere ale produselor farmaceutice trebuie să fie inerte chimic, să nu adsoarbă, să nu absoarbă pentru a nu modifica siguranța, identitatea, calitatea și puritatea produsului farmaceurtic dincolo de limitele oficiale sau cele stabbilite

sistemele de închidere ale recipientelor trebuie să asigure protecția adcvatgă, în timpul depozitării și în timpul utilizării, împotriva factorilor extgerni ce pot cauza contaminarea produsului farmaceutic

recipientele și sistemele de închidere ale produselor farmaceutice trbuie să fie curate și, acolo unde natura medicamentului o impune, trebuie să fie sterilizate și apirogene pentru a asugura că sunt adecvate utilizării prevăzute

standardele sau specificațiile, metodele de testare și, acolo unde este prevăzut, metodele de curățare, sterilizare și de înlăturare a proprietăților pirogene trebuie scrise și respectate pentru recipientele și sistemele de închidere ale produselor farmaceutice.

Aceste cerințe impun ca la proiectarea și dezvoltarea unui medicament să se ia în considerație relația dintre ambalaj și produs în termeni foarte concreți.

Regulile GMp au și alte secțiuni ce se aplică la ambalare. De exemplu, subcapitolul E, ,, Controlul componentelor și a recipientelor și sistemelor de închidere ale produselor farmaceutice ‘‘ , se ocupă de prescripția medicală, depozitarea, testarea, aprobarea, utilizarea, retestarea și respingerea recipientelor și sistemelor de închidere. Subcapitolul G ,,Controlul condiționării și al etichetării’’, acoperă alte cerințe privind condiționarea, inclusiv cele privitoare la ambalajele cu sistem de închidere securizat pentru copii.

Prin aderarea Romaniei la Convenția privind elaborarea Farmacopeei Europene din cadrul Consiliului Europei în FR X Suplimentul 2000 și 2004 au fost incluse o serie de reglementări privind materialele de condiționare și amabalajele primare și sisteleme de închidere și de administrare.

Astfel în FR X Suplimentul 2000 există următoarele monografii privind tipuri de recipiente :

recipient unidoză

recipient multidoză

recipient bine închis

recipient etanș

recipient sigilat

recipient cu capac inviolabil

recipient cu dispozitiv de siguranță pentru copii

II. Materiale de ambalare, evaluare , control prevăzut de farmacopei

II.1.Tipuri de materiale de ambalare

sticla și recipiente de sticla

metale si recipente metalice

mase plastice și recipienți din plastic:

A) materiale termoplastice

– polietilene

polipropilena

policlorura de vinil (PVC)

polistirenul

poliamida

policarbonatul

polietilenterftalatul (PET)

B) Materiale termorezistente

– fenoplaste

– aminoplaste

– poliesteri și poliuretani

hartie si carton

filme, folii, laminate

componente elastiometrice- cuprind cauciucuri naturale, sintetice, siliconice

II.2. Evaluarea materialelor de condiționare

Identificarea

Identifiacrea ridică probleme complexe. Mineralele se pot identifica și doza după calcinare. Unii adjuvanți se pot extrage cu apă, soluții acide sau alcaline sau cu solvenți organici (hexan, benzen, cloroform, acetonă. Analiza se face prin determinări UV,IR,CSS și cromatograsie gazoasă. Polimerul poate fi identificat prin IR.

Determinări mecanice

Se pot efectua diferite determinări :

proba de tracțîune și alungire

rezistența la destrămare

rezistența la explozie

rezistența la eroziune

proba de duritate

proba la înțepătură ( pentru bușoane sau dopuri ; să nu se desprindă particule și să se reînchidă la retragerea acului)

Tipul de probă depinde de tipul polimerului, al recipientului și al destinației sale.

Transparența

Se efectuează pentru a controla limpezimea (claritatea) și conservarea conținutului. Alteori condiționarea trebuie să protejeze conținutul față de radiația dăunătoare și atunci se folosesc ambalaje colorate.

Determinarea permeabilității

Permeabilitatea la vapori de apă se determină prin diferite metode. Recipientul în care s-a introdus o substanță avidă de umiditate( clorură de vinil anhidră, anhidrida fosforică sau silicagel deshidratat) se plasează într-o atmosferă umedă și se măsoară creșterea în greutate. Se pot efectua și studii asupra filmelor de plastic plasate pe capsula de agent deshidratant plasat în umiditate relativă 90% la 25ºC, când se determină permeabilitatea în g/m²/24 ore.

Permeabilitatea la gaze se determină cu ajutorul manometrelor.

Permeabilitatea la solvenți volatili se măsoară prin evaluarea pierderii în greutate din recipientul în care s-au plasat.

Permeabilitatea la lichide se determină prin evaluarea pierderii în greutate după supunerea recipientului umplut cu lichid la variații de presiune.

Rezistența chimică

Se urmărește la recipiente și bușoane. Rezistența hidrolitică se face prin menținerea la o temperatură și pe o durată determinate, apoi se determină conținutul în apă al unor substanțe eventual cedate. Rezistența la diferite lichide sse face în funcție de destinația recipientului, pentru păstrarea unor anumite tipuri de solvenți ( alcool, solvenți organici, uleiuri, uleiuri volatile, soluții saline, acide sau alcaline). După un contact întru-un interval de timp determinat se verifică suprafața recipientului (la microscop), umflarea măsurabilă, cedarea unor componente.

Probe de conservare

Se fac în condiții climatizare și în condiții de îmbătrânire accelerată prin păstarea unor probe diferite la diferite temperaturi, după care se verifică menținerea sau dispariția proprietăților inițiale.

II.3 Controlul prevăzut de farmacopei

Unele farmacopei prevăd monografii pentru materialele folosite pentru fabricarea ambalajelor, menționâd modul de obținere, lista adjuvanților cu care se asociază, proprietăți, identificare, probele se fac pentru polimer (IR), compuși minerali după calcinare, substanțe extractibile în solvenți.

Monografiile de recipiente și sisteme de închidere din materiale plastice sunt generale și speciale. Prevederile generale se referă la absența unor componente care se pot extrage în proporții care determinâ pierderea eficienței sau stabilității sau creșterii toxicității ; alegerea recipientuluji din materiale care nu prezintă risc de schimburi( absorbție, cedare, migrare); probe cu eșantionul tip în coondițiile de folosire (compatibilitate conținut- matrial la injectabile) ; verificarea calității lorutilor.

Recipientele din sticlă pentru preparate injectabile sunt clasificate în tipurile admise și probe specifice : rezistența hidrolitică ( se face prin titrarea alcalinității)

Recipientele din mase plastice pentru injectabile se verifică sub aspectul neutralității.

Alte probe : arsen, metale grele, staniu. Se fac și probe biologice, microbiologice, precum și de toxicitate.

Recipientele de folfosire determinată și accesorii pentru injecții se referă la :

recipiente sterile de plastic pentru sânge și produse de sânge uman

recipiente goale și sterile de PCV pentru sânge uman

recipiente sterile de PCV pentru condiționarea de soluții anticoagulante

recipiente pentru perfuzii

recipiente pentru transfuzii

seringi din amterial plastic pentru injecții

III. Ambalaje și sisteme de închidere

III.1 Tipuri de recipiente și sisteme de închidere

Se disting următoarele categorii de ambalaje :

ambalajul primar de condiționare reprezintă acele componente și subcomponente ale ambalajului care vin în contact direct cu produsul sau acelea care ar putea avea efect direct asupra valabilitții/stabilității produsului

Definiție conform Legii 95/2006 : ambalaj primar – recipientul sau orice altă formă de ambalaj aflată în contact direct cu medicamentul;

ambalajul exterior reprezintă ambalajul secundar și terțiar și include elemente cum sunt cartoanele, cutiile în care sunt transportate produsele farmaceutice și paleții. Ambalajul secundar include ambalajul primar, iar cel terțiar are rolul de a facilita manipularea și transportul.

Definiție conform Legii 95/2006 : ambalaj secundar – ambalajul în care este introdus ambalajul primar;

Conform HCS al ANM nr.10/27.11.2009 termenii standard românești pentru ambalaje primare, sisteme de închidere și de administrare, în concordanță cu termenii standard europeni aprobați de Comisia Farmacopeei Europene sunt :

Ambalaje primare, sisteme de închidere și dispozitive de administrare

III.2. Rolul sistemului de închidere și de administrare

Rolul sistemului de închidere și de administrare este de a asigura :

închiderea ermetică( fiole închise prin sudare la flacără)

o izolare microbiologică eficientă (întrucât caiciucul este permeabil la umiditate și gaze, închiderea nu poate fi considerată ermetică) ;

o închidere acceptabilă pentru produsul farmaceutic (chiar dacă nu garantează izolare microbiologică).

Eficiența închideri unui recipient poate fi definită prin referire la gradul de permeabilitate. Din acest punctde vedere recipientele pot fi închise ermetic și bine închise. Pentru aprecierea acestei calități recipientul în care se introduce deshidratant uscat se stochează la 20ºC la umiditate reletivă 70% și se notează câșitigul de umiditate zilnic funcție de volumul său. Recipientele ermetice sunt cele în care în cel mult un recipient câșitigul de umiditate este mai mare de 200 mg/zi/litru. Recipientele bine închise sunt cel în care în cel mult un recipient câșitigul de umiditate a fost mai mare de 2000 mg/zi/litru, dar în niciunul nu s-a depășit 3000 mg/zi/litru.

O clasificare a recipientelor pentru comprimate și capsule fabricate din polietilenă de densitate mare în ambalaje cu doze unitare se face astfel :

– Clasa A: maximum un recipient din zece permite o pătrundere a umidității mai mare de 0,5 mg/zi

– Clasa B: maximum un recipient din zece permite o pătrundere a umidității mai mare de 5 mg/zi, dar niciunul maimult de 10 mg/zi

– Clasa C: maximum un recipient absoarbe mai mult de 20 mg/zi, dar niciunul peste 40 mg/zi ;

– Clasa D: cele în afara limitelor de mai sus.

Dacă ambalajele sunt pentru pentru comprimate sau capsule( dar nu în doze unitare) ele corespund dacă maximum unul, din zece depășește 10 mg/zi/litru și niciunul nu depășește 25 mg/zi/litru.

Sisteme de închidere trebuie să posede anumite calități :

să fie rezistente și compatibile cu produsul

să fie ușor de deschis, dar să se reînchidă eficient dacă recipientul este multidoză ;

să se preteze la închidere cu viteză mare în producția automată ;

să posede calități adiționale : sisitem de scurgere, de dozare, de rezistență la deschiderea de către copii ;

să prevină și să limiteze schimburi cu mediul.

IV Conditionarea in industria farmaceutica

IV. 1. Conditionarea primară

IV.1.1 Conditionarea lichidelor

Soluțiile se condiționează de obicei în flacoane de sticlă incoloră sau colorată ori din matrial plastic rigid sau flexibil, prevăzute cu sisteme de închidere prin înșurubare.

Pentru soluțiile orale sunt indicate flacoane de sticlă incoloră sau sticlă rună cu pereți netezi și cu fundul rotund sau oval.

Pentru soluțiile de uz extern se recomandă recipiente de sticlă cu fund oval, cu striațiuni longitudinale pe parte adorsală, care pot fi recunoscute și pe întuneric, cu ajutorul simțului tactil, diferențiindu-se de preparatele de uz intern.

Soluțiile administrate sub formă de picături se condiționează în recipiente de sticlă de capacitatre mai mică (maxim 50 ml) închise cu dop picurător sau în recipiente din material plastic cu perețî supli, cu racord picurător.

Fiolele în care sunt condiționte soluțiile buvabile au de obicei forma cilindrică și ambele capete efilate și închise.

Picăturile pentru ureche sunt condiționate în flacoane bine închise cu dop picurător din sticlă sai material plastic suplu, cu o capacitate de 10-30ml. Evitarea contaminării microbiene între doua utilizări se realizează mai eficient prin condiționarea în flacoane presurizate, cu valvă dozatoare și cu deschidere adaptată administrării sub formă de aerosoli.

Picăturile de nas se condiționează î flacoane bine închise prevăzute cu sisitem de picurare, de capacitate până la 30ml.

IV1.2 Condiționarea preparatelor semisolide

Ambalarea semisolideleor constă în ambalarea produselor folosite la aplicații locale, cum ar fi unguentele, gelurile, cremele.cel mai adesea semisolidele folosite la nivel local sunt ambulate în tuburi rabatabile,borcane, flacoane de sticlă și plastic, cu sisteme opționale de închidere care ajută și la dozare, care pot include capace flip-top, ansambluri cu pipetă și pompe de vâscozitate ridicată (ca în cazul gelurilor).

IV.1.3 Condiționarea supozitoarelor

Supozitoarele sunt ambalate printr-un proces similar cu cel de producere a ambalajelor unidoză de tipul creare-umplere- sigilare.

Ele se ambalează cu dispositive speciale în folii de staniol, aluminiu, de hârtie metalizată sau de material plastic, fiecare supozitor fiind închis separat. Supozitoarele se introduc individual între două folii care se sudează cu ajutorul căldurii

IV.1.4 Conditionarea formelor farmaceutice solide

Condiționarea unor forme farmaceutice orale convenționale precum comprimatele, capsulele (atât cele operculate, cât și cele moi), cașete, pulberile și granulele poate părea neînsemnată, dar apariția unor noi tipuri de produse cu cedare controlată sau pentru eliberare enterică, sau, dezvoltarea unor matrițe solide complexe, face din determinarea unor componente active potrivite pentru ambalaj o sarcină mai fascinantă.

Formele de ambalare a solidelor includ, pe lângă flacoane, blister și ambalaje de tip bandă, folie termosudată, care sunt folosite în principal pentru condiționarea preparatelor unidoză, și cutiile din metal, care sunt folosite pentru pulberi, granule, comprimate și capsule.

Sunt încă folosite recipientele de sticlă sub diferite forme : tuburi , flacoane, borcane. Flacoanele de polietilenă pot fi utilizate în majoritatea cazurilor, acțiunea de protejare a conținutului fiind similară cu cea oferită de sticlă. Polietilena este materialul care opune cea mai mare rezistență la trecerea umidității.

IV.1.5 Conditionarea preparatelor parenterale și oftalmice

Condiționarea formelor farmaceutice parenterale și oftalmice prezintă o provocare științifică majoră, deoarece ambalajul, produsul și interacțiunile ambalaj-produs trebuie să fie caracterizate în cele mai mici detalii, mult mai minuțios dacât în cazul formelor farmaceutice solide sau lichide nesterile.

Recipientele pentru picături oculare au forme diverse: flacone picătoare, fiole de sticlă, flac9oane tip antibiotic, flacoane de plastic sau capsule mici de plastic.

Preparatele injectabile sunt repartizare în fiole sau flacoane sterile

Soluțiile perfizabile sunt condiționate în recipiente de matrial plastic ( sub formă de pungi sau flacoane ) sau sticlă.

IV.1.5 Conditionarea aerosolilor

Tehnologia aerosolilor, în sensul cel mai larg, implică generarea de particule aerosolizate și include tehnologia aerosolilor și a sprayurilor. Mai mult, ambalarea aerosolilor reprrezintă un exemplu suprem de contopire a formei farmaceutice și a formei de ambalare.

Recipientele pentru medicamentele presurizate de aerosolizare pot fi de diferite tipuri : otel, aluminiu, sticlă, plastic.

Există mai multe tipuri de dispozitive pentru administrarea medicamentelor prin inhalare precum spray-urile, inhalerele cu pulberi uscate, nebulizatoarele.

Spray-urile sau inhalerele MDI (metered dose inhaler) conțin dispersii fine ale substantelor terapeutic active condiționate în flacoane speciale, presurizate, care permit eliberarea unei cantități determinate (doza) la acționarea declansatorului.

DPI (dry powder inhaler) sunt dispozitive mai noi pentru farmacoterapia inhalatorie care nu necesită o sincronizare specială între momentul inspirului și declansarea "puff"-ului, fiind deci mai ușor de folosit de către pacient.

Aceste inhalere conțin pulberi medicamentoase uscate a căror eliberare în căile respiratorii este declanșată doar de fluxul de aer din inspir. Fiecare tip de DPI prezintă particularități de utilizare și diferențe privind modul de condiționare a dozelor de substanță activă:

Recipientele pentru aerosoli nepresurizate sunt:

pompe de pulverizare

– inhalatoare cu pulbere uscată
Nebulizatoarele sunt aparate electrice (cu compresor sau cu ultrasunete) care permit administrarea medicamentelor lichide pe cale respiratorie cu ajutorul unei măști sau piese bucale. Substanța lichidă exact măsurată și introdusă în recipientul corespunzator este dispersată în particule foarte fine (aerosoli) care pot fi ușor aspirate în căile respiratorii.

Alegerea tipului de dispozitiv se face dependent de vârstă:

IV.2. Condiționarea secundară

Materialele care asigură ambalarea, deci condiționarea secundară, nu au influentă directă asupra stabilității și consevării medicamentului, ele permit manipularea, transportul, identificarea medicamentului și informarea paccientului.; acestea sunt constiutuite din carton inscripționat.

Ambalarea se face pe linii automate, flacoanele sunt grupate în număr variabil de în cutii de carton, care apoi sunt aoperite și închise cu banderole din folii transparente, etirabile și reductabile, la cald.

IV.2.1. Etichetarea

Etichetare ambalajelor reprezintă orice informație scrisă, electronică sau grafică ce apare pe ambalaj sau pe o etichetăseparat dar asociată cu acesta.

Reglementări prevăzute de legea 95/2006 cu privire la etichetarea și prospectul medicamentelor autorizate în Romania :

– Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informații:

   a) denumirea medicamentului urmată de concentrație și de forma farmaceutică și, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulților; dacă produsul conține până la 3 substanțe active, va fi inclusă denumirea comună internațională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;

   b) substanțele active exprimate calitativ și cantitativ pe unitate de doză sau în funcție de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;

   c) forma farmaceutică și conținutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului;

   d) o listă cu excipienții cunoscuți ca având activitate sau efect propriu ;în cazul medicamentelor injectabile, topice sau de uz oftalmic, toți excipienții trebuie declarați;

   e) modul de administrare și, dacă este cazul, calea de administrare;

   f) o atenționare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna și vederea copiilor;

   g) o atenționare specială, dacă este necesară, pentru medicament, alta decât cea menționată la pct. f);

   h) data de expirare în termeni clari (lună/an);

   i) condiții speciale de păstrare, dacă este cazul;

   j) precauții speciale privind eliminarea medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor provenite din medicamente, dacă este cazul, precum și referințe la orice sistem adecvat de colectare existent;

   k) numele și adresa deținătorului autorizației de punere pe piață și, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deținător să îl reprezinte;

   l) numărul autorizației de punere pe piață a medicamentului;

   m) numărul seriei de fabricație;

   n) în cazul medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală, instrucțiunile de utilizare.

   Cel puțin următoarele informații trebuie să apară pe blisterele introduse într-un ambalaj secundar:

   – denumirea medicamentului

   – numele deținătorului autorizației de punere pe piață;

   – data de expirare;

numărul seriei de fabricație.

Cel puțin următoarele informații trebuie să apară pe ambalajele primare de mici dimensiuni:

   – denumirea medicamentului și, dacă este necesar, calea de administrare;

   – modul de administrare;

   – data de expirare;

   – numărul seriei de fabricație;

   – conținutul raportat la masă, volum sau la unitatea de doză.

Aceste informații trebuie astfel inscripționate încât să fie ușor de citit, clare și să nu poată fi șterse.

   Denumirea medicamentului, trebuie inscripționată pe ambalaj și în format Braille.

   (2) Deținătorul autorizației de punere pe piață trebuie să se asigure că informațiile din prospect sunt disponibile, la cererea organizațiilor pacienților, în formate adecvate pentru nevăzători și pentru cei cu deficit de vedere.

    Includerea în ambalajul tuturor medicamentelor a unui prospect este obligatorie, cu excepția cazului în care toate informațiile cuprinse de acesta sunt direct inscripționate pe ambalajul secundar sau primar.

   Prospectul este întocmit în acord cu rezumatul caracteristicilor produsului și include o serie de informații, în următoarea ordine:

   a) pentru identificarea medicamentului:

   (i) denumirea medicamentului urmată de concentrația și forma farmaceutică și, dacă este cazul, mențiunea dacă este destinat sugarilor, copiilor sau adulților; denumirea comună este inclusă dacă medicamentul conține o singură substanță activă și dacă denumirea este inventată;

   (ii) grupa farmacoterapeutică sau tipul de activitate farmacoterapeutică în termeni ușor de înțeles pentru pacient;

   b) indicațiile terapeutice;

   c) o enumerare a informațiilor care sunt necesare înainte de administrarea medicamentului:

   (i) contraindicații;

   (ii) precauții privind administrarea produsului;

   (iii) interacțiuni cu alte medicamente sau alte forme de interacțiuni (de exemplu: alcool, tutun, alimente) care pot influența acțiunea medicamentului;

   (iv) atenționări speciale;

   d) instrucțiuni necesare și uzuale pentru utilizarea corectă a medicamentului, în special:

   (i) doza recomandată;

   (ii) modul și, dacă este cazul, calea de administrare;

   (iii) frecvența administrării, specificându-se, dacă este cazul, momentul potrivit la care medicamentul poate sau trebuie să fie administrat;

    și, dacă este cazul, în funcție de natura medicamentului:

   (iv) durata tratamentului, dacă aceasta trebuie să fie limitată;

   (v) măsurile care trebuie luate în cazul unei supradoze (precum evaluarea simptomelor, proceduri de urgență);

   (vi) măsurile care trebuie luate în cazul în care una sau mai multe doze nu au fost administrate;

   (vii) precauții, dacă este cazul, privind riscurile întreruperii tratamentului;

   (viii) o recomandare specială de a consulta medicul sau farmacistul, după caz, pentru orice clarificare a utilizării medicamentului;

   e) o descriere a reacțiilor adverse care pot să apară în timpul utilizării normale a medicamentului și, dacă este cazul, măsurile care trebuie luate; pacientul este invitat în mod expres să comunice medicului sau farmacistului orice reacție adversă apărută, care nu este menționată în prospect;

   f) o referire la data de expirare înscrisă pe ambalaj, cu:

   (i) o atenționare privind utilizarea medicamentului numai până la data de expirare;

   (ii) precauții speciale de păstrare, dacă este cazul;

   (iii) o atenționare referitoare la modificările care pot fi constatate de utilizator în situația deteriorării vizibile a produsului, dacă este cazul;

   (iv) compoziția calitativă completă (substanțe active și excipienți) și compoziția cantitativă în substanțe active, folosindu-se denumiri comune, pentru fiecare formă de prezentare a medicamentului;

   (v) pentru fiecare formă de prezentare a produsului, forma farmaceutică și conținutul în masă, volum sau unități de doză;

   (vi) numele și adresa deținătorului autorizației de punere pe piață și, unde este cazul, numele reprezentanților desemnați în România;

   (vii) numele și adresa fabricantului;

   g) în cazul în care medicamentul este autorizat, prin proceduri europene ,sub denumiri diferite în statele membre interesate, o listă a denumirilor autorizate în fiecare stat membru al Uniunii Europene;

   h) data ultimei revizuiri a prospectului.

  Enumerare informațiilor care sunt necesare înainte de administrarea medicamentului:

   a) trebuie să ia în considerare situația particulară a anumitor categorii de utilizatori (copii, femei gravide sau lăuze, bătrâni, persoane cu condiții patologice specifice);

   b) trebuie să menționeze, dacă este cazul, posibile efecte asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje;

   c) trebuie să prevadă acei excipienți a căror cunoaștere este necesară pentru utilizarea eficientă și în siguranță a medicamentului

    Prospectul reflectă rezultatele consultărilor cu grupuri-țintă de pacienți pentru a se asigura că este lizibil, clar și ușor de folosit.

    Ambalajul secundar și ambalajul primar pot include simboluri sau pictograme concepute pentru a clarifica anumite informații compatibile cu rezumatul caracteristicilor produsului care sunt utile pentru pacient, cu excluderea oricărui element de natură publicitară.

   Informațiile conținute în etichetare trebuie să fie în limba română, ceea ce nu împiedică inscripționarea acestor informații în mai multe limbi, cu condiția ca în toate limbile folosite să apară aceleași informații.

    În cazul anumitor medicamente orfane, informațiile pot, la o cerere justificată, să apară numai în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Prospectul trebuie să fie scris și conceput spre a fi clar și ușor de înțeles, permițând utilizatorilor să acționeze corespunzător, când este cazul, cu ajutorul profesioniștilor din domeniul sănătății; prospectul trebuie să fie clar lizibil în limba română.

    Medicamentele homeopate trebuie să fie etichetate în acord cu prevederile prezentului capitol și să conțină o mențiune pe etichetă asupra naturii lor homeopate, într-o formă clară și lizibilă.

   În plus față de mențiunea clară a cuvintelor "medicament homeopat", eticheta și, unde este cazul, prospectul pentru medicamentele homeopate poartă exclusiv următoarele informații:

   – denumirea științifică a sușei sau a sușelor urmată de gradul de diluție, folosindu-se simbolurile farmacopeii utilizate; dacă medicamentul homeopat este alcătuit din două sau mai multe sușe, denumirea științifică a sușelor pe etichetă poate fi suplimentată cu o denumire inventată;

   – numele și adresa deținătorului autorizației de punere pe piață și, după caz, numele fabricantului;

   – modul de administrare și, dacă este cazul, calea de administrare;

   – data de expirare, în termeni clari (lună, an);

   – forma farmaceutică;

   – conținutul formei de prezentare destinate vânzării;

   – precauții speciale de păstrare, dacă există;

   – o atenționare specială, dacă este necesară;

   – numărul seriei de fabricație;

   – numărul autorizației de punere pe piață;

   – "medicament homeopat fără indicații terapeutice aprobate";

   – o atenționare care îl sfătuiește pe utilizator să consulte un medic dacă simptomele persistă.

IV.2.2 Incartonarea

Există mai multe tipuri de încartonare:

încartonare verticală

încartonarea orizontală alterantivă

încartonarea orizontală continuă

IV.2.3 Apalicarea vignetelor

Mașinile ce realizează această operație sunt mașini de etichetare echipate pentru a aplica vignetele farmaceutice. Mașinile sunt prevăzute cu un cap aplicator cu transfer termic pentru obținerea unei calități corespunzătoare citirii codului respectiv

IV.3 Condiționarea terțiară

Această etapă prevede introduccerea ambalajelor secundare într-un ambalaj colectiv numit ambalaj terțiar.

Ambalajul terțiar are rolul de a facilita manipularea în vrac și transportul.

– Protejarea

Se folosesc trei tipuri de elemente de protejare

– celofanul

– banderola (banda de polietilenă ingustă 50-70 mm)

– banderola termoreductibilă

– Încastrarea

Există două tipuri de mașini de încastrare care regrupează cutiile în cutii colective pentru expediție:

-încastrarea în cutii americane – cutiile sunt livrate drepte, marginile laterale fiind pliate și lipite

– încastrarea wrap-around – este utilizată în cazul mașinilor cu viteză mare, mai ales pentru flacoane cu sirop.

Marcarea

Pentru această operație se folosesc trei tehnici diferite

principiul jetului continuu deviat

principiul picăturilor

ruloul care servește la ungerea cu cerneală

Paletizarea

Mașinile de paletizat sunt de două tipuri:

Individuale amplasate la sfârșitul liniei de ambalare:

paletizare prin așezarea cutiilor pe paleți

paletizare cutie cu cutie

2. Multilinii – acest tip de mașină permite regruparea cutiilor provenind de pe mai multe linii

V. Ambalaje moderne destinate condiționării unor produse medicamentoase

V.1.Tehnici moderne folosite în mod curent la condiționarea unor preparate unidoză și exemple de medicamente condiționate sub această formă

Condiționarea în doze unitare se folosește frecvent în ultima vreme, pentru diferite forme farmaceutice : comprimate, capsule și soluții orale, microclisme, picături și unguente oftalmice, preparate topice.

Ambalarea în doze individuale sau ambalarea unitară reprezintă un progres în domeniul condiționării deoarece permite manipularea și administrarea medicamentului în condiții igienice, protejează preparatele farmaceutice solide de umiditate și frecare, asigură o dozare corectă în special pentru preparatele lichide, permite o identificare rapidă și o informare corectă asupra conținutului, prezintă volum și masă mică, evită risipa de medicament, se poate observa usor desfacerea accidentală a ambalajului și se micșoarează riscurile folosirii necontrolate a medicației de către copii.

Este însă o condiționare costisitoare, se poate aplica numai la preparatele realizate pe cale industrială și unii pacienți pot prezenta dificultăți la folosirea medicamentului astfel ambalat.

Comprimatele și capsulele pot fi condiționate individual în blistere și benzi flexibile, laminate, formate din combinații de hârtie, folii, materiale plastice și filme de celuloză care se sudează ușor.

Condiționarea preparatelor lichide în doze unitare se face în recipiente tip seringă din material plastic de diferite dimensiuni, ale cărei margini sunt lipite printr-un cerc mic de palstic, fie în flacoane din material plastic închise cu un laminat, care este dezlipit înainte de folosire.

Blisterizarea

Condiționarea primară sub presiune de tip blisterizare se utilizează în industria farmaceuitcă pentru formele farmaceutice solide, prin sudarea a două folii : una dine le este termoplastică, ea se deformează sub acțiunea căldurii și ia forma toparelor respective ; după răcire în godeurile respective sunt incluse formele solide, peste care se aplică o a doua folie, din aluminiu, cel mai frecvent, sau din material plastic, hârtie și are loc sudarea sub vid și la temperatură controlată.

Pentru medicamentele sensibile la umiditate se folosesc ambele folii de aluminiu ( cu o grosime de 20- 40 μm) ; dacă este necesar, se utilizează mai multe straturi de folii, care împiedică pătrunderea vaporilor de apă și a gazelor.

Blisterele sunt folosite drept ambalaje unidoză pentru formele farmaceutice solide (comprimate, capsule). Acestea asigură protecție tip barieră și protecție față de falsificări.

Principalele avantaje ale blisterelor față de alte metode de ambalare sunt :

asigurarea produsului/ integrității ambalajului (inclusiv termenului de valabilitate) fiecărei doze individuale ;

posibiliatea producerii unui ambalaj care să asigure complianța sau a unui ambalaj tip calendar prin imprimarea zilelor săptămânii în dreptul fiecărei doze (hormoni, anticoncepționale)

împarțirea medicamentelor în doze unitare, în alveole individuale, din care se scoate produsul în momentul administrării ;

permit identificarea produsului, deoarece fiecare segment care conține doza unitară are inscripționată denumirea și concentrația sa ;

reprezintă un ambalaj de securitate, deoarece se poate constata dacă s-a umblat la medicament ;

este o condiționare igienică.

Blisterele sunt produse printr-un proces de formare-umplere-sigilare care presupune formarea de alveole în folia de PVC, umplerea acestora cu produsul farmaceutic solid și sigilarea foliei de aluminiu.

Astfel blisterele sunt formate din doua componente principale :
 

o folie ce reprezintă baza pe care se vor crea alveolele și în care se va palsa produsul

folia de acoperire pentru scoaterea/ extargerea produsului din ambalaj.

Există două metode de formare a alveolelor în folia de PVC, și anume : termoformare și formare la rece

Termoformarea sau tehnica blisterizării este o metodă prin care o folie rigidă sau o placă rigidă din material plastic (PVC,PP) este derulată de pe o rolă și trecută prin stația preîncălzire unde este încălzită până la înmuiere (plăcile au o temperatură care va înmuia plasticul și îl va face modelabil), apoi plasticul încălzit ajunge în stațîa de formare unde o presiune mare (4-8 bari) va forța materialul (sub vid) să ia forma unor tipare cu godeuri, la oa temperatură controlată cu precizie ; după răcire materialul plastic redevine rigid și își păstrează forma, o mașină decupează materialul excedentar care înconjoară obiectul finit și folia va fi scoasă din matriță.

Echipament industrial de blisterizare

Formarea la rece presupune presarea într-o matriță a unui film de aluminiu laminat. Aluminiul va fi întins și va păstra forma dată. In industrie aceste folii se numesc folii formate la rece (cold form foil, CFF).

Avantajul acestor blistere este acela că folosirea aluminiului asigură o barieră aproape completă împotriva apei și a oxigenului, permițând prelungirea termenului de valabilitate .

Dezavantajele acestor blistere sunt :

viteză redusă de producție în comparație cu cele obținute prin termoformare ;

lipsa transparenței ambalajului (reprezintă un dezavantaj în complianță) ;

blisterul este mai mare.

În următorul tabel sut prezentate unele produse farmaceutice eliberate în farmacii conținând aceeași substanță activă și având aceeași formă farmaceutică condiționate diferit de către diverși producători.

Tehnologia Bottelpack

Sistemul de condiționare Bottelpack este un procedeu modern utilizat pentru condiționarea aseptică a lichidelor în recipiente de plastic transparente, flexibile sau rigide, din polietilenă sau polipropilenă :

Formarea recipientelor prin extrudarea polimerului, umlerea și sigilarea au loc într-un ciclu de operații succesive, automate care asigură o maximă siguranță produsului : se obțin preparate sterile lipsite de particule și pirogene. Recipientele sunt folosite direct, ele pot avea pipete sau sisteme de picurare, pot fi multidoze sau doze unitare(oftadoze pentru colire)

Oftadoze

Tehnologia de suflare-umplere-închidere estanșă se întâlnește la fabricația medicamentelor sterile.

Recipiente sterile

Unitățile de suflare-umplere-închidere estanșă sunt mașini concepute special pentru formarea de recipiente dintr-un granulat thermoplastic, umplerea și închiderea etanșă a acestora, toate operațiile efectuându-se într-un proces continuu și într-o singură mașină automată.

Echipamentul trebuie să fie instalat în zone curate.

După prepararea apei, a produsului și filtrarea sterilă, produsul aste adus în condiții sterile la mașina bottelpack. Granule de material plastic sunt transportate din depozitul de rășini la mașină bottelpack, acolo sunt prelucrate în ambalaje din plastic care sunt umplute cu produsul medicamentos și sigilate imediat.
Comparativ cu procesele de conventionale de umplere acest proces :

elimină intervenția umană în zona de umplere, prin intermediul unui process automatizat.
– nu expune produsul lichid la un mediu non-steril și, astfel, rezultatele la un nivel ridicat de asigurare a sterilității.
– permite creșterea eficienței producției prin perioadele de timp scurte pentru organizare și preparare.
– oferă potențial de reducere a costurilor prin intermediul cerințelor de spațiu redus, gradul ridicat de automatizare.

Sistemul ASEP-TECH® produce automat ambalajul finit în 5 etape:

1. Materialul (rășina) termoplastică este supus extrudării într-o matriță de formă tubulară

2. Când forma ajunge la lungimea corectă, matrița este închisă și tiparul se taie. Partea de jos a formeii este prins și închisă iar îpartea de sus este ținută în loc. Matrița este apoi adusă într-o sub doza de formare și umplere.

3. Duza de formare-umplere este coborâtă în formă până până la închiderea etanșă. Recipientul este format prin suflare de aer steril, filtrat în formă și extinderea acesteia pe pereții cavității matriței, integral răcite. Apoi, aerul steril este evacuat din recipient și produsul steril este adus în recipient prin duza de umplere, care apoi se retrage.

4. Matrițele separate de etanșare se inchid pentru a forma partea de superioară și pentru a închide ermetic recipientul.

5. Matrița se deschide și recipientul format umplut și sigilate este evacuat din mașini

V.2. Ambalaje moderne de condiționare a unor forme farmaceutice – principiu de funcțioanre și modalități de utilizare și exemple de produse condiționate în aceste recipiente

V.2.1. Dispozitive utilizate la condiționarea aerosorilor

Aerosolii reprezintă una din cele mai moderne modalități de contopire a formei farmaceutice și a formei de ambalare.

Aerosolii includ  :

recipiente presurizate cu valve pentru eliberare continuă sau dozată

pompe- spray

inhalatoarre cu pulbere uscată.

. Inhalatoarele cu valvă dozatoare (MDI)

Sunt sisteme compacte de aerosolizare care eliberează medicamentele utilizând propulsori lichefiați pentru a atomiza un volum precis măsurat din forme farmaceutice în particule destul de mici pentru a ajunge în alveolele pulmonare.

Din această categorie fac parte dispozitivele :

Autohaler : este un dispozitiv de aerosolizare prevăzut cu un mecanism auto-declanșator. Studiile au aratăt că aproximativ 21% din doza de medicamente ajunge în alveolele pulmonare, la utilizarea acestui tip de dispozitiv

Dispozitiv cu adaptor cu volum mare : rezolvă problema incoordonării inspirului cu declanșarea aerosolului, precum și efectul de ,,freon rece’’. În general, pacientul are și mai mult timp pentru administrare. Acest dispozitiv poate fi utilizat și de copii și de pacienți cu dificultăți de inspir.

Studiile au arătat că 30-35% din doza administrată ajunge la locul de acțiune atunci când se utilizează acest tip de dispozitiv, ceea ce este mai mult decât doza care ajunge în plămân când se utilizează un dispozitiv fără adaptor.

Din cauza dimensiunilor, acest dispozitiv este incomod de utilizat, dar datorită dozelor mari de medicament care ajunge în alveole, acesta este utilizat mai ales în cazul unui tratament profilactic( cu medicamente care previn apariția crizelor astmatice).

Aerosol cu spacer : este un dispozitiv căruia i s-a adaptat o piesă bucală (mothpiece) mai lungă. Beneficiul acestui este acela că doza administrată de medicament și propulsor este mai difuză în momentul ajungerii în gură, efectul de ,,freon rece’’ fiind considerabil redus. Totuși, pentru persoanele în vârstă acest dispozitiv este dificil de utilizat.

Babyhaler : este un dispozitiv utilizat în special pentru copii mici, prevăzut cu un spacer. Acesta poate facilita ajungerea medicamentului în plămâni, iar cantitatea de medicament depozitată în gură și gât este mai mică. Avantaje: nu necesită coordonarea inspirului cu activarea, este adecvat copiilor. Dezavantaje: nu sunt portabile, monitorizarea dozajului este dificilă.

Inhalatoare cu pulbere uscată (DPI)

Au apărut ca alternativă la inhalatoarele cu valvă dozatoare, acestea nemaifolosind Freon ca sursă de energie pentru propulsarea aerosolului.

Câteva exemple de acest tip sunt redata sunt redate mai jos:

Spinhaler: este un dispozitiv care trebuie încărcat înainte de utilizare. Medicamentul este sub formă de pudră micronizată care împreună cu lactoza formează agregate sferice cu un diametru de aproximativ 400 μm; acestea sunt condițîonate în capsule gelatinoase.

Dispozitivul este constituit dintr-un tub prevăzut cu un locaș în care pacientul introduce capsila gelatinoasă, locaș prevăzut cu un rotor. Capsula gelatinoasă este înțepată prin intermediul a două ace metalice. Pacientul fixează tubul în gură și în momentul inspirării aerului prin tub, activează rotorul. Aerul inhalat crește viteza rotorului, ceea ce determină dispersarea particulelor medicamentului înspre pereții capsulei și apoi prin perforațiile realizate de sistemul de ace în aerul din dispozitiv.

Rotahaler: este un dispozitiv DPI unidoză. La acest dispozitiv capsula gelatinoasă cu substanța activă este inserată într-un orificiu din spatele dispozitivului. Atunci când cele două părți ale inhalatorului sunt rotite, capsula gelatinoasă este desfăcută în cele două jumătăți componente. În timpil inhalării cele două jumătățile ale capsulei sunt răsucite împrăștiindu-și conținutul care este inhalat prin dispozitivul pentru gură.

Diskhaler: este un dispozitiv reîncărcabil ce a fost creat pentru a faciliata administarea cu DPIs. Pacientul introduce în dispozitiv un blister din aluminiu care conține medicamentul, evitând astfel încărcarea fiecărei doze.

Rezervorul mobil este încărcat cu un disc rotativ care conține 8 doze de medicament. La nevoie, pacientul desface capacul dispozitivului și apasă blisterul în dreptul unei doze de medicament, acesta fiind înțepat cu un ac în partea inferioară. Automat conținutul curge înspre dispozitivul de gură, de unde este inhalat în momentul inspirului. În timpul administrării dispozitivul trebuie ținut în poziție orizontală. Acest tip de dispozitiv trebuie încărcat odată ce dozele au fost inhalate.

Turbohaler: este un dispozitiv ce conține un număr mult mai mare de doze, are un design simplu de tub cilindric prevăzut cu un rezervor pentru substanța activă cu 200 de doze. Prin simpla rotire a capacului de la baza dispozitivului, este eliberată doza de medicament care este inspirată prin canalul de inhalare și dispersată pentru a trece prin piesa bucală. Curentul turbulent creat în dispozitiv determină desfacerea agregatelor medicamentului. Dispozitivul are încorporat un indicaror al numărului de doze existente. Acest dispozitiv necesită un efort inspirator mai mare datorită rezistenței sale interne mai mari; este mai sensibil la umiditate decât celelalte dispositive, dacă nu se închide imediat după fiecare utilizare.

Easyhaler : este disponibil în două variante cu 80, respective 200 de doze. Dozarea pulberii de medicament este realizatăînainte de inhalare. Dispozitivul funcționează în poziție verticală după principiul ,, fântânii dozatoare’’.

Accuhaler: este un dispozitiv ce conține 60 de doze de pulbere condiționată în blister de aluminiu. Este prevăzut cu un indicator alnumărului de doze pentru ca pacientul să știe câte doze mai sunt disponibile. Numerele 5 la 0 apar colorate în roșu pentru a avertiza pacientul că au mai rămas doar câteva blistere. S-a demonstrat că spre deosebire de Turbohaler, la pacienții cu BPOC avansat, dispozitivul accuhaler asigură o mai mare exactitate în dozare, independent de rata aerului inspirit de pacient.

Handihaler : este un dispozitiv care presupune introducerea de către pacient a unei capsule cu pulberea medicamentoasă. Este un dispozitiv activate prin inhalare, portabil, efficient și usor de utilizat.

Se deschide capacul prin tragere, apoi se deschide piesa bucală, se palsează capsula în camera centrală. Se închide bine piesa bucală până la auzirea unui clik, lăsând capacul deschis. Se ține dispozitivul vu piesa bucală în sus și se apasă butonul de perforare I dată până la capăt și apoi se eliberează. Butonul de perforare va găuri capsula șiastfel se va elibera medicamentul. Se expiră complet, se duce dispizitivul la nivelul gurii și se inched buzele strâns în jurul piesei bucale. Se inspiră încet și adânc până când se aude capsula vibrând.

Cyclohaler: este un dispozitiv ce funcționează pe același principiu ca și Handihaler-ul.

Resprimat® Soft Mist inhaler

Aparține unei noi clase de inhalatoare, fiind un dispozitiv fără gaz propulsor, de buzunar care folosește energie mecanică pentru a crea un nor ușor de aerosol

Principiul de funcționare: dispozitivul producec un volum constant de soluție pe care o aerosolizează forțând-o să treacă prin niște duze foarte fine. Acestea produc două jeturi de soluție care se combină pentru a crea norul de aerosol care este inhale de către pacient.

Diuspozitivul este comod și ușor de folosit de către pacient. Datorită timpului prelungit de pulverizare de aproximativ 1,5 secunde nu este necesar un efort mare pentru a coordona acționarea dispozitivulu cu inhalarea imediată a produsului. În plus eliberarea particulelor inhalatorii nu depinde de rata aerului inspiurat de pacient. Dispozitivul eliberează substanța activă foarte eficient.

Datorită vitezei reduse a norului de aerosol o cantitate semnificativ mai mică de medicament este depozitată în gură și gât față de inhalatoarele convenționale.

Datorită eficacității sale în eliberarea produsului medicamentos către plămâni se poate reduce doza de mdeucament. Administrată la aproximativ 1/3 până la ½.

eFlow

Este un aerosol portabil ce utilizează o tehnologie avansată pentru a crește eficiența eliberării produsului medicmentos și în același timp reuce durata standard a tratamentelor. eFLow poate fi adaptat la orice tip de formulare.

Avantajele acestui aerosol sunt:

durata tratamentului extreme de scurtă datorită debitului de pulverizare de până la 1 ml/min;

silențios, ușor, ușor de transportat;

paletă largă de aplicare: lichide foarte vâscoase, proteine, peptide, suspensii, surfactanți, lipozomi

mărimea particulelor poate fi ajustată;

volum de umplere de 0,5-4ml și doze de 0,01 mg – 1000 mg;

senzorii interni permit eliberarea precisă atât a cantităților mari de produs medicamentos cât și a celor mici.

Sistemul Staccato

Este un dispozitiv produs de Alexza Pharmaceuticals care permite administrarea medicamentelor ca și cum ar fi ,, fumate ca țigaretele’’. Medicamentele inhalate ajung în circulația sangvină mult mai repede, astfel încât efectul therapeutic se poate obține în câteva secunde.

Acest system utilizează căldura pentru a vaporiza rapid medicamentul și a forma particule mici de aerosoli care pot fi apoi inhalate de către pacient. Substanța acivă este rapid absorbită prin plămâni trecând în vasele de sânge cu o viteză comparabilă cu administrarea intravenoasă și atinge picul plasmatic în mai puțîn de 5 minute – mult mai repede decât pe cale orală.

Dispozitivul cuprinde un ,,substrat’’ metallic de încălzire acoperit cu o peliculă subțire de medicament și este activat prin simpla inspirație a pacientului.

Într-o jumătate de secundă de la acționare, medicamentul este încălzit la o tmperatură suficientă pentru a-l transforma din formă solidă în vapori. Apoi medicamentul se răcește rapid în aer, condensând și formând particule de medicament pur care sunt inhalate de pacient.

Dispozitivul Staccato poate elibera componente hidrosolubile și insolubile în apă și înlătură necesitatea de excipienți aditivi, permițând furnizarea medicamentelor neformulate.

Există aproximativ 400 de componente potrivite pentru sistemul Staccato, de la medicamente utilizate în psihoterapie și antiemetice până la analgezice și antihistaminice – cât și produse anti-fumat.

Există două tipuri de dispositive: unidoză și multidoză.

Dispozitivul unidoză cuprinde elemental metallic ce este încălzit pri intermediul unei baterii mici și poate conține până la 10 mg substanță medicamentoasă. Dispozitivul este mic și și ușor portabil.

Dispozitivul multidoză are un cartuș cu medicament, ceea ce permite refolosire lui. Cartușul cuprinde până la 25 de substraturi metalice, fiecare putând fi acoperit cu până la 100 μg substanță medicamentoasă. Acest dispozitiv este cu puțin mai mare dacât cel unidoză.

Multi- Haler

Multi- Haler este un dispozitiv DPI multidoză activate prin intermediul inspirației, cu un indicator al dozei. Este un dispozitiv foarte ușor de utilizat, printr-o singură operație. Prin rotirea capacului cartușul se pozițîonează sub acul care va perfora un blister. După inhalarea medicamentului, se aduce capacul în poziția inițîală.

Funcțîonarea dispozitivului Multi- Haler depinde foarte puțin de rata aerului inspirit de pacient. Dintre avantajele acestui dispozitiv se poate mențîona: dozare prezisă, conține 30 de doze, performanța nu este afectată de umiditate sau temperatură, ușor de utilizat portabil, dispozitiv pentru medicamente importante.

V.3 Ambalaje moderne destinate condiționării unor produse medicamentoase administrate unor categorii speciale de pacienți: bătrăni, persoane cu deficiențe de vedere, diabetici

Ambalaje tip calendar

Ambalajele de tip calendar sunt destinate să îmbunătățească non-complianța unor personae, agravată de uitare/pierderea memeoriei, în special în cazul vârstnicilor sau a persoanelor cu infirmități care trebuie asistați la administarea medicamentelor de către o persoană specializată sau un membru al familiei.

În acest sens putem aminti:

cutia pentru medicamente cu alarmă sonoră/ și vibrații

Este o cutie etanșă pentru păstarea comprimatelor, prevăzută cu timer programabil pentru a-i aminti utilizatorului, la un anumit interval de timp, să-și ia medicamentele.

Caracteristici:

alarmă și vizuală

7 comprimate, oferind 2 posibilități de sortare a tabletelor:

-fiecare comprimat corespunde unei zile a săptămânii și conțîne tabletele care trebuie luate în acea zi

– fiecare compartiment conține un anumit medicament

– permite programarea a două intervale de alarmare distincte

Funcțîe inhibare alarmă pe durata somnului

Display LCD cu afișarea orei și funcțiilor selectate

alimentare cu o singură baterie “AAA” de 1,5V, inclusă în set

dimensiuni 94x49x18mm

afișare funcții și oră.

Dispozitivul Dosett (Astra pharmeceuticals)

Constă într-o tavă împărțită în mai multe compartimente (4 pe zi, pentru o perioadă de 7 zile) în care sunt incluse elemente de marcare Braille pentru a ajuta pacienții orbi.

Dispozitivul Medidos (Age Concern, )

Constă într-o tavă separată cu diviziuni ajustabile de plastic care poate să conțină fie dozele pentru o săptămână, fie doar pentru weekend (pentru uzul pacienților bolnavi mintal spitalizați care sunt capabili să fie lăsați acasă peste weekend).

e-pill cube

Vibrating pill BOX

cutie cu ceas cu alarmă și vibrație

Produse medicamentoase tip calendar ce se găsesc în farmacia comunitară aparțin următoarelor grupe farmacologice:

contraceptive hormonale sistemice

antiandrogeni

combinații de prohestogeni și estrogeni

preparate cardiace – vasodilatator sistemic, cerebral, coronarian

diuretic de intensitate redusă- vasodilatator, antihipertensiv, diuretic

Recipiente și etichete de tip Braille

Sunt destinate nevăzătorilor și paciențîlor cu probleme de vedere.

Braille reprezintă un sistem răspândit la nivel internațional de scriere și citire pentru nevăzători și persoanele cu deficit de vedere. Sistemul a fost stabilit în 1825 de Louis Braille (1809-1852), care a trăit în Franța și era el însuși orb

Braille nu reprezintă o limbă, ci doar un alt fel de a scrie și citi o limbă; Braille constă din aranjamente de puncte care alcătuiesc litere ale alfabetului, numere și semne de punctuație; simbolul de bază în Braille se numește „celula Braille“.

Alfabetul Braille

Persoanele care prezintă probleme de vedere sau afecțiuni oculare se confruntă adesea cu dificultăti în a diferenția ambalajele.

Pentru a soluționa aceste probleme Comisia Europeană a emis Directiva 2001/83/CE modificată prin Directiva 2004/27/CE (la articolul 56a a fost introdusă obligația ca denumirea medicamentului, prevăzută la articolul 54 litera (a), trebuie să figureze pe ambalaj și în format Braille- denumirea medicamentului urmată de concentrație și forma farmaceutică

Transpunerea acestui ghid european în legislația romanească se regăsește în HCS nr. 12/15.06.2007 referitoare la aprobarea „Ghidul privind aplicarea prevederilor legale referitoare la inscripționarea în format Braille a denumirii în etichetarea și prospectul medicamentului”, emisă de Agenția Națională a Medicamentului (ANM)

În România începând cu 1 ianuarie 2008 aceste prevederi sunt obligatorii pentru toate medicamentele autorizate după această dată; pănă la 1 ianuarie 2013 aceaste prevedere trebuie extinsă la toate medicamentele, indiferent de momentul autorizării lor.

Nu este necesară inscripționarea în Braille a denumirii pe ambalajul medicamentelor care sunt destinate a fi administrate de profesioniștii în domeniul sănătății, de exemplu nu este necesar să fie inscripționată denumirea în Braille pentru vaccinuri; alte exemple includ medicamentele radiofarmaceutice, perfuziile sau anestezicele.

Deoarece există diferențe în formatul Braille între diferitele țări, tipul de literă Braille (mărimea celulei Braille) trebuie să fie standardizată; este recomandată utilizarea specificației „Marburg Medium”.

Seringi preumplute

GlucaGenTM Hypokit

GlucaGenTM este obținut prin inginerie genetică și este identic ca structură cu glucagonul secretat de pancreasul uman. În cazul unei hipoglicemii severe injectarea intramusculară a GlucaGen-ului crește rapid nuvelul glicemiei și persoana își recapătă cunoștința în 10 – 15 minute.

Trusa conține:

un flacon cu 1mg glucagon liofilizat

o seringă preumplută cu solvent

instrucțiunile de utilizare afișate sunt ușor de urmat și de către persoanele nefamiliarizate cu injecțiile.

Stilou injector preumplut Novo Mix ® 30

Novo Mix ® 30 este analogul de insulină care 30% insulină aspart cu acțiune rapidă și 70% protamin insulină aspart cristalizată cu acțiune intermediară.

Datorită mecanismului de acțîune specific, NovoMix ® 30 imită mai bine secreția de insulină observată la omul sănătos, comparativ cu insulina umană premixată. Insulina aspart solubilă din NovoMIx® are un debut rapid (la câteva minute după injectare) și o eliminare rapidă, acoperind necesarul de insulină de după masă. Protamin insulina aspart componenta cu acțiune intermediară, asigură necesarul de insulină dintre mese.

LANTUS® SoloSTAR®

Dispozitivul tip stilou LANTUS® SoloSTAR® pen cu insulină este destinat pacienților diabetici care folosesc insulina pentru prima dată pentru a-și ține sub control glicemia.

OptiPen Pro 1

Este un dispozitiv reutilizabil de tip stilou, cu cartușe de insuluină. Selectarea dozei, afișată pe ecranul cu cristale lichide, este însoțită de un semnal audio la fiecare unitate de insulină.

OptiSet este un dispozitiv preumplut tip stilou de unică folosință ce memorează ultima doză injectată.

NovoPen ®

NovoPen®3, NovoPen® 4

Numite adesea “stilou” datorită aspectului lor
Necesită doar introducerea unui cartuș de insulină denumit Penfill®
Au un mecanism precis de fixare a dozei
Poate fi folosite pentru toate tipurile de insulină produse de Novo Nordisk
Au corp metalic ceea ce le face foarte rezistente la șocuri.

NovoPen® 3 Demi

Este singurul dispozitiv de administrare a insulinei la care doza de insulină poate fi ajustată din jumătate în jumătate de unitate

Seringa VanishPoint® este o seringă ce oferă siguranță prin retragera acului după administarea produsului medicamentos. După administarera intregii doze acul se retractă automat, evitând astfel expunerea acului contaminat. După injectarea medicamentului se continuă apăsarea pistonului pentru a active retractarea automată a acului în timp ce acul este încă în pacient. Spre deosebire de seringile standard, seringa VanishPoint® este realizată pentru a descuraja refolosire. Seringile au culori diferite corespunzătoae mărimii acului.

VI. Ambalajele și etichetarea – elemente de autentificare și prevenire a contrafacerilor

Produsele farmaceutice contrafăcute reprezintă una dintre cele mai critice probleme cu care se confruntă industria farmaceutică de azi

Procesul de ambalare/etichetare are un impact major asupra calitǎții medicamentului, inclusiv a prevenirii contrafacerilor  medicamentelor

Industria farmaceutică a dezvoltat noi caracteristici ale ambalajului secundar al medicamentelor care să prevină contrafacerea.Some of these features are overt, allowing consumers to confirm the authenticity of products themselves, while others are covert, allowing supply chain partners and manufacturers to verify product authenticity with specialized equipment. Unele dintre aceste caracteristici sunt evidente, permițând pacienților să verifice autenticitatea produselor, în timp ce altele sunt ascunse, permițând producătorilor și partenerilor implicați în lanțul de distribuție verifice autenticitatea produsului cu echipamente specializate. A chart outlining our capabilities is illustrated below.

Câteva dintre măsurile anticontrafacere disponibile prin tehnologia de împachetare sunt :

utilizarea cernelurilor reactive, a cerneluri cu culoare schimbătoare

utilizarea hologramelor, amprentelor digitale

marcarea cu ajutorul RFID (Identificare prin frecvență radio)

hârtiea securizată – presupune încorporarea unor fibre de securitate de diverse culori/ sau a unor fibre fluorescente, care sunt amestecate în pasta de hârtie în cursul procesului de fabricare a hârtiei, astfel încât să fie integrate în aceasta în locuri aleatorii și la adâncimi variate such as color shifting inks, holograms, fingerprints,

microimprimarea – implică tipărirea unor texte foarte mici, de obicei prea mici pentru a putea citi cu ochiul liber

utilizarea unui « marker » digital .

Etichete și holograme inteligente.

Compania Sleever International a lansat etichete ce se contractă la cald cu holograme integrate, având drept scop combaterea contrafacerii medicamentelor. Holosleeve 3D este un element integrat în ambalaj, ce combină trei tehnologii pentru a împiedica falsificarea medicamentelor;

prima tehnologie este manșonul care în cazul sticlelor este aplicat pe gâtul acestora și care prin contractare la cald duce la formarea de efecte în relief sau modele tridimensionale. Astfel marca produsului poate fi scrisă în relief pe manșon.

cea de-a doua tehnologie de imprimare pe manșon realizând un motiv tridimensional (3D) combinat cu până la șase culori helio-gravate, precum și o paletă largă de efecte speciale care sunt foarte dificil de copiat.

cea de-a treia tehnologie implică o nouă generație de holograme de mare siguranță, care se distrug atunci cânt sticla sau ambalajul farmaceutic sunt deschise

Această tehnologie se schimbă în fiecare an adăugându-se noi elemente pentru a complica și mai mult copierea, de aceea se poate spune că oferă siguranță.

Holoseleeve 3D este foarte ușor de aplicat la produsele farmaceutice, de exemplu pe sticle, chiar și pe cutii de carton, plastic sau metal.

Spre deosebire de hologramele inerte ce au fost folosite în trecut ca măsură de securitate pe ambalaje și care sunt tot mai mult falsificate , noile holograme inteligente – ce pot reacționa la stimuli simpli cum este respirația sau apa relevând o imagine ascunsă sau o schimbare de culoare pentru a confirma autenticitatea produsului – sunt mai simplu de folosit și mai dificil de falsificat.

Această hologramă inteligentă dezvoltată de compania Smart Holograms este constituită dintr-o varietate de polimeri între straturile de film,aranjate ca paginile unei cărți( o holograma volum)straturile de film. Grunduri chimice sunt încorporate în film pentru a crea un senzor specific

Atunci când sunt expuse la stimuli, cum ar fi umiditate, apă, substanțe chimice sau chiar fluidele organismului senzorul va reacționa schimbându-și culoarea și imaginea.

Marcarea cu ajutorul RFID (Identificare prin frecvență radio)

RFID este considerat urmașul codului de bare existent pe majoritatea produselor actuale, avantajele utilizării acestor etichete “inteligente” sunt semnificative.

RFID este un acronim pentru Identificarea prin frecvente radio, o tehnologie de comunicare “fără fir”, utilizată pentru identificare.

Reprezinta cea mai recenta, cea mai avansata tehnologie de identificare automata a obiectelor, practic de colectare a datelor.

Etichetele conțin microcipuri care folosesc undele radio pentru a transmite informații de la un obiect «  tag » la un cititor special. Requiring non-line of sight-reading, they are particularly useful for the automatic monitoring of stock movement, when incorporated into product packaging.

Astfel, etichetele RFID sunt aplicate pe flacoanele de medicamente, stocând informații legate de conținutul flaconului

Sistemele bazate pe tehnologia RFID sunt compuse, în

general, din trei componente:

• un cititor (reader);

• un transponder (tag sau eticheta de radiofrecventa);

• un calculator sau orice alt sistem de prelucrare a datelor.

Astfel, etichetele RFID sunt aplicate pe flacoanele de medicamente, stocand informatii legate de continutul flaconului și pot fi utilizate pentru urmărirea trasabilității medicamentelor pentru eliminarea cazurilor de contrafacere.

„Markeri” digitali invizibili – tehnologie unica dezvoltată de IDGLOBAL

Fiecare etichetă conține un marker invizibil, nedegradabile, digital.

Acest marker consta într-un cod digital unic atribuit pentru un anumita produs medicamentos. Codul unic digital este încorporat în eticheta prin puncte de intrare multiple (cerneluri, lacuri, adezivi). Codul digital este, de asemenea, încorporat (sau atașat) în documentele însoțitoare.

Un scaner special este utilizat (de producători, distribuitori sau farmacii) pentru validarea instantanee a autenticității produsului. Toate scanările trebuie să fie identice.

Cod stabilit digital permite păstrarea trasabilității produsului.

Această unicitate nu poate fi duplicată. Astfel, este imposibil de contrafăcut.

Concluzii

Din această trecere în revistă a ambalajelor formelor farmaceutice dozate, este clar faptul că investigatorul responsabil cu alegerea ambalajului trebuie să aiba cunoștințe vaste într-o varietate de discipline. O bază solidă în domeniul chimiei, reglementărilor, formelor farmaceutice, științei materialelor și ingineriei ambalajelor este importantă în luarea celor mai întelepte decizii în privința alegerii ambalajului. Sinteza acestor discipline are în vedereun număr de posibile moduri e a face o economie de costuri în procesul de dezvolare a produselor medicamentoase. Aceste reduceri de costuri pot include atât costurile directe, cât și pe cele indirecte, prin, de exemplu, o acuratețe îmbunătățită a datelor, o durată mai scurtă pentru proiectare, costuri reduse ale proiectului (prin efectuarea de mai puține studii de stabilitate) și costuri reduse ale materialelor ambalajului.

Un expert care va avea succes în dezvoltarea unui ambalaj farmaceutic are nevoie de o expertiză atât în știința ambalajelor, cât și în reglementările guveranmentale aplicabile pentru a pune la punct o aplicație de succes. Cu sofisticarea crescândă și profunzimea tehnică necesare pentru noile forme de ambalare și dozare discuatate în această lucrare, expertiza se concentrează în mod necesar din ce în ce mai mult pe industrie.

Ambalajul va juca un rol și mai important în diferențierea produselor medicale de pe piață în viitorul apropiat, pe masură ce competiția dintre produsele existente crește. Ca urmare a diversității tot mai mari de pe piață, a creșterii cererii de siguranță și conveniență, precum și a presiunii mai mari a costurilor și a competiției cu prețuri mici, companiile vor avea tot mai mare nevoie de parteneriate în domeniul împachetării, care vor crește performantele produselor și vor reduce în același timp costurile.

Bibliografie

– Pharmaceutics: The Science of Dosage Form Design, Churchill Livingstone, 1988

Ansel H.C.,Popovich N.G., Allen L.V. – Pharmaceutical Dosage Forms and Drug delivery Systems, edition VI, Williams & Wilkins, 1995

Brody A.L.,Marsh K.S. – The Wiley Encyclopedia of Packaging Technology,1997

Dean D.A. – Pharmaceutical Packaging Technology,2000

Dumitrescu A.M.,Lupuleasa D., Hîrjău V – Curs de Tehnică farmaceutică, Editura Tehnoplast Company S.R.L., București, 1995, vol I

Forcinio H. – Counterfeit prevention, Pharmaceutical Technology, volume 18,number 9,2006

Forcinio H. – State-of-the-Art Packaging Machines, Pharmaceutical Technology, volume 16,number 11,2004

Gill j. – Pharmaceutical packaging and labeling fot blind and partially sighted people, Pharmaceutical Technology Europe, 2006

Jackson A. – A Virtual Future, Pharmaceutical Technology,2005

Jungbauer M.K.E.- Automated Artwork genetration, Pharmaceutical Technology, volume 16, number 10,2004

Lewcock A. – New smart hologram transforms to protect pharma, www.in-PharmaTechnologyst.com,2007

Pilchik R – Validating Medical Packaging,2002

Pritchard J. – The Future of Metered-Dose Inhalers, Pharmaceutical Technology, volume 17, number 9, 2005

,Lupuleasa D. – tehnologoie farmaceutică, Editura Polirom, ,1997, vol1

Wyres C. – Environmental packaging waste regulations, Pharmaceutical Technology, volume 18, number 10,2006

xxx Current Good Manufacturing Practice

xxx European medicines Agency – Guidline on plastic immediate packaging materials, 2005

xxx Farmacopeea Română Ediția a X-a Supliment 2000, Editura Medicală , București, 2000

xxx Farmacopeea Română Ediția a X-a Supliment 2004, Editura Medicală , București, 2004

xxx Food and Drugs Administration – Guidance for Industry Inhalation Drug Products Packaged in Semipermeable Conainer. Closure Systems,2002

xxx Legea 95/2006

xxx The Economist – More to it meets the eye, 2008

xxx www.respirmat.com

xxx www.addepharma.com

xxx www.hospira.com

xxx www.novonordisk.com

xxx www.cclabel.com

xxx www.pharmaceutichal-technology.com

xxx www.devicelink.com

xxx www.abb.com

xxx www.fieldboxmore.com

xxx www.anm.ro

xxx www.devicelink.co

xxx www.shibuya-int.com

xxx www.faubel.com

Bibliografie

– Pharmaceutics: The Science of Dosage Form Design, Churchill Livingstone, 1988

Ansel H.C.,Popovich N.G., Allen L.V. – Pharmaceutical Dosage Forms and Drug delivery Systems, edition VI, Williams & Wilkins, 1995

Brody A.L.,Marsh K.S. – The Wiley Encyclopedia of Packaging Technology,1997

Dean D.A. – Pharmaceutical Packaging Technology,2000

Dumitrescu A.M.,Lupuleasa D., Hîrjău V – Curs de Tehnică farmaceutică, Editura Tehnoplast Company S.R.L., București, 1995, vol I

Forcinio H. – Counterfeit prevention, Pharmaceutical Technology, volume 18,number 9,2006

Forcinio H. – State-of-the-Art Packaging Machines, Pharmaceutical Technology, volume 16,number 11,2004

Gill j. – Pharmaceutical packaging and labeling fot blind and partially sighted people, Pharmaceutical Technology Europe, 2006

Jackson A. – A Virtual Future, Pharmaceutical Technology,2005

Jungbauer M.K.E.- Automated Artwork genetration, Pharmaceutical Technology, volume 16, number 10,2004

Lewcock A. – New smart hologram transforms to protect pharma, www.in-PharmaTechnologyst.com,2007

Pilchik R – Validating Medical Packaging,2002

Pritchard J. – The Future of Metered-Dose Inhalers, Pharmaceutical Technology, volume 17, number 9, 2005

,Lupuleasa D. – tehnologoie farmaceutică, Editura Polirom, ,1997, vol1

Wyres C. – Environmental packaging waste regulations, Pharmaceutical Technology, volume 18, number 10,2006

xxx Current Good Manufacturing Practice

xxx European medicines Agency – Guidline on plastic immediate packaging materials, 2005

xxx Farmacopeea Română Ediția a X-a Supliment 2000, Editura Medicală , București, 2000

xxx Farmacopeea Română Ediția a X-a Supliment 2004, Editura Medicală , București, 2004

xxx Food and Drugs Administration – Guidance for Industry Inhalation Drug Products Packaged in Semipermeable Conainer. Closure Systems,2002

xxx Legea 95/2006

xxx The Economist – More to it meets the eye, 2008

xxx www.respirmat.com

xxx www.addepharma.com

xxx www.hospira.com

xxx www.novonordisk.com

xxx www.cclabel.com

xxx www.pharmaceutichal-technology.com

xxx www.devicelink.com

xxx www.abb.com

xxx www.fieldboxmore.com

xxx www.anm.ro

xxx www.devicelink.co

xxx www.shibuya-int.com

xxx www.faubel.com