Ambalajul Intre Necesitate Si Stil

În antichitate ambalajul era considerat un simplu pachet ce contine un produs, iar în zilele noastre reprezintă o componentă corporala a produsului, iar în cadrul politicii de marketing devine un purtător principal de mesaje adresate tuturor consumatorilor. Ambalajul este principalul component care pune în valoare produsul, modul sau de utilizare, de pastrare. Dezvoltarea ambalajului se bazează pe evoluția modului de viața și de consum. Ambalarea este însoțită de costuri importante asociate fazei de post-consum, impact asupra mediului înconjurător și asupra consumatorului. Lipsa ambalajului ar face schimbul de mărfuri ineficient, costisitor și imposibil. Ambalarea este definita pe numeroase căi. Ambalarea este definită ca o tehnică industrială și comercială pentru protecția, identificarea si facilitarea vânzării și distribuirii produselor de consum. Ambalarea este considerată ca o operație de închidere a unor produse, articole, pachete. Aceste operații trebuie să îndeplinească anumite funcții precum:funcția de protecție și conservare,funcția informațională și funcția performantă. ,,Institutul de Ambalare din Anglia furnizează trei definiții ale ambalării”:

-ansamblu de aranjare a bunurilor pentru transport, distribuție, depozitare, vânzare și utilizare;

-asigură distribuția la consumatorul final în condiții bune și costuri mici;

-ambalarea urmărește micșorarea costurilor la livrare, vânzariile fiind maxime.

La nivel global sunt estimate ca 98% dintre produse sunt ambalate, deoarece permite asigurarea în cele mai bune condiții a manevrării, transportului, conservării și depozitării.

Un produs nu s-ar putea finaliza și ar fi în dezordine dacă ambalajul nu ar exista. Consumatorii aleg produsele de marca cunoscute prin ambalaj și culorile specifice produsului respectiv, considerându-se că ambalajul trebuie să conțina o gamă variată de culori agreabile.

Datorită concurenței pe piața, ambalajul trebuie să prezinte forma, grafica, culorile ca fiind un element definitoriu pentru achizitionarea produselor. Specialiștii sunt nevoiți să descopere noi modalitați pentru a influența comportamentul consumatorilor, trebuie să acorde o importanță deosebită asupra ambalajului produselor, altfel concurența pe piața nu ar exista.

Ambalajul favorizează identificarea produsului, ușurand atragerea de consumatori potențiali, pe care îi învață cum să folosească, să păstreze produsul și cum să apere mediul înconjurător de poluarea produsă de ambalajele uzate sau de componenții de descompunere ai acestora.

Ambalajul este definit conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă ,,un mijloc destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse pentru a le asigura protecție temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menținerii calitații și integritații acestora în stare de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării și desfacerii, până la consumare sau până la expirarea termenului de garanție”. Ambalajul trebuie să îndeplineasca urmatoarele cerințe:

-să nu fie toxic nici pentru produs, nici pentru consumator;

-să fie compatibil cu produsul;

-să fie etanș;

-să aibe formă, culoare și grafică atractive;

-să nu prezinte miros și gust propriu.

1.2 Ambalaj – funcții

Produsele sunt de neconceput fără ambalaj, indiferent de gradul de dezvoltare al unei țari. Funcțiile ambalajului sunt determinate atât de produsul ce se ambalează, cât și de mijlocul prin care acesta este transportat către consumator, indiferent de scopul principal al ambalajului, funcțiile fiind similare.

,,Importanța ambalajului, considerat parte integrata a unui sistem, este așadar evidențiata de principalele funcții pe care trebuie sa le îndeplinească”.

Funcția de conservare și protecție:

Ambalajul reprezinta elementul care se află între produsul propriu-zis și mediul extern, având rolul de a proteja conținutul împotriva acțiunii factorilor de mediu ce pot avea consecințe negative asupra cantitații și calitații acestuia.

Funcția de conservare și protecție reprezintă cea mai importantă funcție a ambalajelor, ambalajul având rolul să protejeze conținutul de efectul mediului înconjurator (praf, microorganisme). Protecția poate fi:

-fizică (temperatură, lumină, presiune);

-chimică și fizico-chimică (apă, aer, oxigen, dioxid de carbon);

-biologică (insecte, microorganisme);

Agenții fizico-chimici țintește parametrii atmosferici și solicitările mecanice la care sunt supuse produsele în timpul transportului. Nivelul scăzut al temperaturii fată de cel normal povoacă înghetarea produselor, modificarea solubilitații și vâscozitații acestora.

Nivelul peste limita normală provoacă dilatarea produselor, modificarea starii de agregare, topirea produselor.

Pătrunderea aerului în spațiile de depozitare produc următoarele fenomene:

-deshidratarea produselor;

-formarea de condens pe suprafața produselor;

-mucegăirea produselor.

Agenții mecanici se referă la procesele determinate de solicitari mecanice precum:

-balansări și loviri;

-șocuri mecanice.

Protecția chimică trebuie să corespundă necesității unor produse de a nu se afla în contact cu anumite substanțe precum: dioxid de carbon, amoniac, hidrogen.

Datorită acestora ambalajul prezinta următoarele roluri:

-rolul de obstacol al oxigenului și vaporilor de apă;

-rolul de a se opune transferului de gaze din exterior în interiorul ambalajului;

-uscarea produselor, datorită aerului;

-împiedică dispariția aromelor specifice produselor.

Protecția împotriva factorilor biologici au ca scop menținerea calității igenice și microbiologice a produselor alimentare, astfel ambalajul deține urmatoarele roluri:

-ambalajul reprezintă un obstacol între microorganismele aflate în atmosferă și produsul ambalat;

-ambalajul împiedică dezvoltarea și apariția germenilor patogeni.

Amblajul deține o rezistentă termică bună, contribuind la păstrarea produselor congelate ținând seama de umătorii factori:

-durabil la șocurile termice;

-durabil la temperatui scăzute;

-durabil la căldură, dacă produsele necesită sterilizare.

Funcția de raționalizare

,,Raționalizarea se referă la faptul că prin modul lor de realizare, prin calitatea materialelor din care se confecționeaza, ambalajele promovează și tipizează unitați modulate de transport și desfacere și astfel facilitează manipularea, transportul și depozitarea produsului. Se apreciază că pe parcursul circuitului tehnic, mărfurile și ambalajele lor sunt supuse la 30-40 de operții de manipulare, ceea ce înseamnă că în loc de o tonă se manipulează 30-40 de tone. Acestea conduce la estimarea cheltuielilor aferente acestor operații, care pot atinge proporții ce variază între 10-15% din costul produselor” .

Funcția de marketing(reclamă și promovare a vânzarii)

Ambalajul prezinta o funcție importantă de comunicare la prezentarea și desfacerea produselor, astfel majoritatea produselor se vând ambalate. De aceea ambalajul prezintă un dublu rol de promotor al vânzarii și purtător al informației către consumatori.

Clienții intra în contact direct cu ambalajul, de aceea el trebuie gândit pentru a atrage cumparatorii și pentru a declansa actul de cumpărare. Ambalajul este singurul care prezintă și identifică produsul și producătorul/distribuitorul, stimulează și atrage atenția cumpărătorului, infomeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baza ale produsului.

Ambalajul trebuie să prezinte produsul fără a induce în eroare cumpărătorii prin crearea unor confuzii în legatură cu marca sau produsul. Acesta trebuie să atragă atenția consumatorilor și să prezinte clar produsul și modul de întrebuințare, închiderea ambalajului, să prezinte modul de înlăturare a ambalajului și după utilizarea produsului se returnează sau se reciclează.

Elementele care contribuie la realizarea funcției de promovare a vânzărilor și informare a consumatorilor pe care o au ambalajele sunt:

-modul de confecționare;

-sistemul de marcare și etichetare;

-estetica ambalajului (culoare, grafică).

,,Ambalajul are rolul de a comunica publicului caracteristicile produsului, in limitele cadrului juridic și tehnic. Caracteristicile estetice ale ambalajului au o mare importanța în actul de vânzare, care trebuie să convingă consumatorii de calitatea produsului. Societatea și calitatea grafică trebuie să constituie principalele caracteristici, care să pună în valoare marca, să reprezinte o continuare a acțiunii promoționale întreprinse de vânzator pentru produsul respectiv”.

Caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca și elemente strategice ale societaților producătoare cu o importanța din ce in ce mai mare.

1.3 Calitatea ambalajului

Ambalajul este o componentă esențiala a activității comerciale, servind consumatorului. Noile sortimente de produse apărute pe piața aduc în discuție diversificarea ambalajelor în paralel cu creșterea exigențelor fața de acestea. Fiecare agent economic implicat în activitatea comercială are cerințe specifice în ceea ce privește ambalajele și calitatea acestora.

In afara funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească consumatorii, mai sunt si alte cerințe:

-să poata fi închis și deschis cu ușurința;

-să dețină o cantitate de produs medie;

-să aibe o masa proprie cât mai mica;

-să fie comod în utilizare;

-să nu fie toxic;

-să aibe gust și miros propriu;

-rezistența mecanică ridicată;

-formă, culoare, grafică atractive.

Amblajul trebuie studiat foarte bine înainte de utilizare, deoarece acesta este componentul esențial în atragerea consumatorului. Alegerea ambalajelor este determinată de urmatorii factori principali:

-caracteristicile produsului care se ambalează;

-condiții de transport ,manipulare și toate solicitările la care poate fii supus ambalajul;

-caracteristicie de calitate ale materialului de ambalare;

-metoda de ambalare folosită;

-cheltuielile ocazionale de producere a ambalajului și de transportul acestuia.

,,Cerințele distribuitorilor și comercianților:

-dimensiunile de gabarit să fie minime;

-corelarea acestor dimensiuni cu paletele și containerele de transport;

-ambalajele de transport trebuie să aiba o soluție constructivă care să permită plierea și adunarea în module;

-rezistența mecnică trebuie să fie adecvată solicitărilor la care sunt supuse mărfurile;

-elementele grafice trebuie să permită localizarea rapidă a produsului, cu toate informațiile necesare”.

,,Cerințele cumpărătorilor:

-accesul la produs trebuie să fie ușor, fără a fi nevoie de accesorii greoaie;

-ușurintă în manipulare, stabilitate;

-să permită dozarea în cazul anumitor produse;

-să aibă o formă atractivă, sugestiva pentru produsul ambalat;

-să conțină indicații referitoare la modul de utilizare și păstrare, compoziție, valoare nutritivă;

-să permită îndepărtarea cu ușurință în faza post-consum fără a pune probleme majore de ordin ecologic.

,,Cerințele producătorilor:

-să poată fi fabricat atât în materii prime virgine, cât și din materiale recuperate;

-să permită mecanizarea și automatizarea procesului de fabricație al ambalajelor și ambalării cu minimum de pierderi;

-să permită o perfectă și rapidă închidere;

-să permită utilizarea diferitelor metode de conservare a produselor;

-să se respecte cerințele modulării”.

1.4. Designul și estetica ambalajului

,,Estetica reprezintă o disciplina filosofica care studiază esența, categoriile și structura acelei atitudini umane față de realitate, caracterizată prin reflectarea, contemplarea, valorizarea și făurirea unor trăsături specifice ale obiectelor și proceselor din natură, societate și conștiința sau ale creațiilor omenești”.

Imaginea grafică constituie adevarate virtuozitați estetice, dar, în același timp și o reprezentare fidelă a produsului în cauză.

,,În estetică, ambalajul trebuie să țină seama de existența unui complex senzorial, care determină o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simțului estetic al fiecărui individ, de efectul emoțional declanșat de actul de cumpărare și de consum”.

Elementele esteticii mărfurilor pot fi explicate prin intermediul categoriilor estetice, care sunt noțiuni de larga generalitate, care desemnează tipuri de reacții afective și care reprezintă instrumente de cunoștere și apreciere estetică.

Funcția, forma, structura, linia, desenul, ornamentul, stilul, culoarea, simetria, proporția, armonia și contrastul reprezintă categorii estetice cu ajutorul cărora se apreciază estetic mărfurile.

Proprietațile estetice prezintă un caracter subiectiv puternic, de aceea s-a descoperit reducerea acestui subiectivism pentru a putea aprecia și compara concret mărfuri similare produse de firme concrete. Acest lucru a fost realizat cu ajutorul relațiilor ce se afla între elementele esteticii și celelalte categorii de proprietați ale marfurilor industriale:

-relații cu tectonica produsului includ raporturile formă-funcție, formă-material, formă-mediu ambiant;

-relații cu elementele ergonomice cuprind relațiile cumpărător-produs;

-relații între aspectul și finisarea fețelor și marca de fabrică ce individualizează produsul și îl deosebește de alte produse similare;

-relații cu grafica ambalajului de prezentare a produsului. Elementele particulare ale estetici sunt reprezentate de forma, desenul (grafica), culoarea, simetria, armonia și contrastul.

Forma ambalajului:

Forma ambalajului trebuie să se regasească în cerințele pieței, fiind influentată de particularitățile tehnice de ambalare, materilul folosit, domeniul de utilizare.

,,Semnificațiile psihologice ale diferitelor forme:

1.Pătratul semnifică realism, spirit practic, preferințe pentru lucruri naturale;

2.Cercul semnifică idelism, spiritualitate, dorința de perfecțiune;

3.Triunghi cu vârful în sus semnifică activitate, creativitate, dorință și masculinitate;

4.Triunghi cu vârful în jos semnifică pasivitate, imitație, feminitate;

5.Două triunghiuri suprapuse semnifică echilibru în sens fizic și spiritual, armonie între idealism și realism, între dorință și acțiune;

6.Cerc cu diametre semnifică creativitate;

7.Linii orizontale și verticale semnifică introspectie”.

Forma a evoluat odată cu dezvoltarea tehnicii, astfel s-a trecut la forme încărcate, elegante și raționale. În cadrul tendinței actuale de simplificare a formelor ambalajelor se urmărește:

-conceperea unor forme ușor perceptibile;

-conceperea unor forme logice, inteligibile;

-conceperea unor forme cu o maximă valoare informațională.

,,Forma ambalajului poate sugera calitatea produsului: de lux, de calitate superioară, de calitate inferioară. Forma ambalajului tebuie adaptată la conținut, pentru a se elimina formatele exagerate și spațiile goale ce dau iluzia unui conținut mare. Existența spațiilor goale ar putea să influențeze negativ imaginea consumatorului produsului, care ar putea crede ca s-a sustras ceva din conținut, că este înșelat asupra a ceea ce conține ambalajul (cantitativ și calitativ). Sunt firme care își păstrează forma ambalajului mulți ani (de exemplu diverse firme producătoare de băuturi alcoolice) și continuă să aibă succes pe piața, dar cele mai multe firme urmaresc diversificarea formei ambalajului, ca element de pătrundere pe noi piețe, de atragere de noi segmente de consumatori”. Produsul va avea succes pe piața daca pe lângă o funcție buna va avea și o formă atractivă asupra consumatorilor.

Grafica ambalajului

,,Desenul este un concept estetic autonom, o consecință a schițării liniilor și formării conturului, care dau imaginea unei iedei, a unui obiect sau chiar a unei persoane. El este operația de bază care construiește, verifică, elimină sau adaugă. Conceptul desen, ca activitate complexă, trebuie să țină seama de temperamentul uman, de spiritul, rațiunea, dispoziția omului. Pentru realizarea desenului se acorda aceeași considerație ca și pentru pictură. El se realizează fie cu instrumente de precizie, fie cu mâna liberă, utilizând creionul, cărbunele, penița, creta, țușul, etc”.

Grafica cuprinde totalitatea desenelor, sloganelor, fotografiilor și simbolurilor ce se află pe ambalaj, acesta având un rol important asupra consumatorului.

,,Modul de realizare a elementelor decorative clasifică grafica în mai multe categorii:

-grafica comerciala, în care utilizând desene, fotografii, combinații figurative, policrome se sugereaza felul produsului și procedeele de utilizare;

-grafica intelectuală modernă, este schematică, neâncărcată de simboluri vizuale sau culori, fiind sugestivă și ușor de înțeles;

-grafica umoristică, utilizează glumele și ironiile ancorate în problematica alimentației, manifestate prin scris și desen și ascunse sub aparențe rizibile.

Se mai utilizează caricaturi, iar acest stil de grafică este folosit mai des pentru produsele pentru copii. Pentru ambalaje se impune o grafică simplă, sintetică expresivă. Ilustrația trebuie să aibă legătură cu produsul. În cazul în care îl reprezintă este vorba de o imagine documentară”. Grafica este elemnetul care prezintă produsul într-un mod atrăgător. Aceasta stimulează efectul de cumpărare al produsului, ajută la promovarea produsului prin corelarea imaginii cu textul publicitar.

Simetria ambalajului

Simetria ambalajului reprezintă o formă a relațiilor de mărime, de ordine și dispunere, de adoptare și de echivalare prezente la cercetarea unui ambalaj.

Ambalajele simetrice prezintă următoarele dezavantaje:

-pot duce în eroare consumatorul dacă ambalajele altor produse sunt asemănătoare;

-fiecare ambalaj trebuie să aibe culoarea, desenul și informațiile inconfundabile.

Armonia ambalajului

,,Armonia ambalajului reprezintă o categorie estetica complexa, ce include parțial sau total, celelalte proprietați estetice, având ca scop prezentarea ambalajului produsului sub formă atrăgătoare care, însa, să sugereze și utilitatea și funcționalitatea lui. Armonia este considerată ca efect al frumosului”.

Contrastul ambalajului

Acesta reprezintă o categorie estetică, făcând referire la variație, constituind un element ce stimulează percepția. Contrastul înlătură monotonia și oferă ambalajului un rol unic.

Contrastul poate fi:

-cromatic obținut prin amestecarea mai multor culori;

-contrast al formei obținut prin îmbinarea de forme diferite;

-contrast de materiale, dacă ambalajul este realizat din combinarea de materiale de ambalare diferite.

Alături de culoare, contrastul poate contribui la diferențierea stimulului, la selecția și acceptarea nedistorsionata a acestuia. Utilizarea culorii trebuie realizată în strânsa asociere cu cea a contrastului.

Culoarea ambalajului

Culoarea ambalajului este una dintre cele mai importante caracteristici ale inputului senzorial care influențează selecția și filtrarea. Culoarea reprezintă un element care poate fi utilizat cu multa efectivitate în activitatea de marketing. Mesajele publicitare color atrag mai mult atenția consumatorilor, în comparație cu cele alb-negru. Diferitele culorii vii prezente pe ambalaj pot avea semnificații diferite pentru consumatorii apartinând diferitelor naționalitați. ,,Ieri imaginea produsului era sugerată, estetica modestă. Astăzi, se dorește reprezentarea fidelă a produsului, virtuozitate estetică prin formă, grafică și culoare”.

Culoarea reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale esteticii, fiind un element definitoriu în atragerea consumatorului de a achiziționa produsul respectiv.

Din punct de vedere estetic, culoarea reprezintă o caracteristică a procesului de înoire și diversificare a gamei sortimentale de ambalaje.

1.5.Factorii ce influențează comportamentul consumatorului

O problemă eșențială a firmelor producătoare o constituie cunoașterea manierei în care vor raspunde consumatorii la diverși stimuli pe care îi folosesc în vederea profitului cât mai mare. Specialiștii în marketing trebuie să studieze comportamentul consumatorului pentru a afla cum aleg consumatorii bunurile și serviciile necesare satisfacerii nevoilor, care sunt stimulii și factorii care le influentează alegerea.

,,Exista două categorii de consumatori:

-consumator personal (individual) cumpără bunuri și servicii pentru uzul său propriu;

-consumatorul organizațional cuprinde atât firme al căror obiectiv este obținerea de pofit, cât și organizații non-profit, agenții guvernamentale (locale, naționale) și instituții (biserici, școli, spitale) care cumpără bunuri, echipamente și servicii pentru administrarea și funcționarea în direcția scopului specific”.

,,Factorii care influențează comportamentul consumatorului potrivit lui P.Kotler sunt:

-factorii culturali: cultura reprezintă un factor determinant fundamental al dorințelor și comportamentului unei persoane. Clasele sociale sunt grupuri relativ omogene și permanente ai căror membrii au același sistem de valori, un mod de viață asemănător, interese similare și un comportament ce are caracteristici comune.

-factorii sociali: Grupurile de referința constau din toate grupurile care exercită direct sau indirect o influență asupra atitudinilor sau comportamentului persoanei respective. Familia fără îndoială sunt cei care pot determina influența într-un grad foarte ridicat comportamentului consumatorului.

-factorii personali: vârsta și etapa din ciclul de viață care schimbă comportamentul consumatorului al oamenilor. Ocupația și situația materiala exercită influența asupra bunurilor și serviciilor cumpărate.

-factorii psihologici: motivatia, percepția, învațarea și atitudinea.

Motivația este considerată singura care intervine între stimuli și reacția cumparatorului, întrucât este ușor de observat că orice act are la bază în ultima instanța un motiv rezultat din interacțiunea dialetică a coordonatelor sistemuluii”. Motivele pot juca un rol esențial în procesul de selecție perceptuală știut fiind faptul că oamenii percep produsele în functie de nevoile și dorințele pe care le au. O nevoie intensa face ca o persoana să ignore unele senzații și să le selecteze pe cele care au legătura cu satisfacerea acesteia.

Percepția reprezintă un stimul foarte important in alegerea unui produs. Imputurile senzoriale după ce au fost filtrate prin receptorii senzoriali și praguri critice ele devin senzații. Senzațiile nu sunt mereu intenționale. Indivizii îngustează registrul atenției către anumite lucruri pe care le consideră cele mai importante. Consumatorii recepționează permanent sub forma imputurilor senzoriale o cantitate mare de informații despre diferite mărci concurente. Indiferent dacă acestora li se prezintă informații despre produse alternative, senzațiile nu sunt selectate pentru a fi procesate și indivizii continuă să cumpere mărcile familiare care i-au satisfăcut în trecut. Procesul de selecție al senzațiilor este dependent de natura senzație, care este externă individului și de numeroși factori psihologici care acționează în interiorul individului. Selecția senzorilor consumatorului este în mare măsură influențată de atitudinile pe care ei le posedă în momentul receptării lor.

Materiale de ambalare: