Amara Turism de Sanatatedocx

=== Amara turism de sanatate ===

Turismul de sănătate în România

Definiții

În condițiile unui stil de viață alert impus de societatea moderna actuală, omul este obligat să își depașească limitele pentru a face față stresului cotidian și implicit pentru ași câștiga existența. Acest proces de adaptare rapidă duce la apariția problemelor de ordin fizic și psihic la nivelul organismului uman. Astfel reîntoarcerea la natură este tot mai resimțită de către omul modern ca pe o necesitate cu scopul de recăpătare a energiei cheltuite în timpul activității zilnice, destindere și în cele din urmă de refacere a sănătății în cadrul unei vacanțe.

Pentru a înțelege rolul turismului balnear în România este necesară analiza valențelor sale multiple prin asocierea cu turismul de sănătate care cuprinde la rândul acestuia două concepte apropiate din zona sănătății: turismul medical și turismul de wellness.

Turismul de sănătate aflat în ecvhivalență cu turismul balnear din punct de vedere al procedurilor, cuprind atât cure de recuperare medicală, cure balneo-climatice terapeutice și cure profilactice secundare, cât și tratamente de înfrumusețare, sport și fitness, cure profilactice primare și yoga și meditație.

Conceptul de sănătate a fost inițial definit ca o „stare de bine la nivel fizic, mental și social, depășind simpla absență a bolii”, ulterior noțiunea fiind repoziționată ca fiind un ,,instrument pentru conștientizarea și satisfacerea nevoilor, resursă pentru viața cotidiană și concept pozitiv care reliefează resurse sociale, personale și capacități fizice ale unei persoane” . Conceptele de sănătate și boală sunt evaluate în funcție de gradul de dezvoltare al societății, al valorilor culturale ale acesteia, considerente economice și nu în ultimul rând în funcție de serviciile de sănătate, tehnologiile utilizate și cercetările realizate în domeniul medicinei.

După Dumitrache L. 2003 nu există o definiție unică a “sănătății”, fiind măsurată în funcție de criterii de referință. Astfel criteriile cel mai des utilizate sunt: bunăstarea funcțională, capacitatea organismului de a se adapta la condițiile variate de viață și de muncă, condiția umană care îl face pe individ creativ.

Plecând de la definirea conceptului, turismul de sănătate reprezintă o formă dinamică de turism care se referă la acele facilități oferite turiștilor în scopul îmbunătățirii stării lor de sănătate sau obținerii de beneficimul rîi vizând starea fizică și psihică generală. În Romania turismul de sănătate se practică în principiu prin intermediul stațiunilor balneoclimaterice, motiv pentru care această formă de turism de asociată cu turismul de tratament. Astfel turismul de sănătate devine o formă specifică a turismului de sejur practicat de persoanele care se deplasează în stațiuni specializate (balneoclimaterice) pentru prevenirea, vindecarea unor boli sau întreținerea organismului. Dar turismul de sănătate cuprinde de asemenea o varietate de servicii ce constau în mijloace și dotări turistice care să pună în valoare potențialul natural (factori balneoclimaterici) în așa fel încât să ofere turistului o stare de bine, de revitalizare sau reconfortare generală.

Turismul de sănătate reprezintă un concept cuprinzător, aflat la granița dintre tratament și loisir, în cadrul acesteia fiind incluse mai multe tipuri de activități care implică soarele și distracția, proceduri terapeutice, relaxare la saună și masaj, toate acestea îmbinându-se cu succes cu alte forme de turism cum ar fi turismul de agrement, de aventură, sportiv, medical, de wellness etc.

În cadrul țării noastre turismul de sănătate își desfășoară activitatea pe trei sectoare: sectorul sănătății care se axează pe folosirea resurselor naturale, mai exact apa termală, de mare în combinație cu nămolurile, algele în scopuri terapeutice, sectorul turismului- focalizat în direcția petrecerii timpului liber și al turismului de wellness, unde apa este utilizată în scop ludic în cadrul parcurilor acvatice sau centrelor SPA și sectorul sportului- în care sunt incluse centrele de fitness.

Așadar plecând de la sectoarele acestui tip de turism se pot identifica grupurile țintă către care se adresează produsul turistic de sănătate. Categoriile de consumatori se împart în persoane aflate la tratament pentru îngrijiri medicale, turiști care vin pentru activității de agrement sau servicii wellness- aceștia fiind consumatori de prestații turistice și sportivii care vin pentru antrenament menținerea tonusului fizic.

Printre punctele forte ale acestei forme de turism se remarcă oferirea dreptului pacientului de a alege din varietatea de servicii medicale, favorizarea accesului turiștilor la unele tipuri de tratamente de care nu pot dispune în localitatea/ regiunea sau țara de origine, timpul redus de către pacient în așteptarea tratamentului, creșterea competitivității atât din punct de vedere al tehnologiilor utilizate cât și din punct de vedere al tarifelor- astfel centrele medicale ce au prețuri ridicate să le reducă și de asemenea turismul de sănătate contribuie la dezvoltarea sau regenerarea economică a unor localități, stațiuni, regiuni sau țări slab dezvoltate. În cadrul dezavantajelor legate de promovarea necorespunzătoare a serviciilor medicale, informațiile transmise neconform cu realitatea ceea ce ar putea duce la dificultatea turiștilor în alegerea cadrelor medicale competente și a spitalelor din multitudinea de centre medicale dar și riscuri legate de apariția complicațiilor generate de opțiunea pacientului de a călători în perioada de recuperare postoperatorie.

Turismul medical cuprinde acte medicale sau chirurgicale, (nu numai chirurgia estetică, dar și operații dificile pe cord, ortodonția…) efectuate în instituții specializate și pentru care clienții sunt motivați de prețuri mai avantajoase decât în țara lor, și/ de tehnici care nu sunt autorizate la ei. Mai exact o persoană dorește să călătorească cu scopul de ași îmbunătăți sănătatea. Activitatea de turism medical cuprinde doua procese și anume proceduri operaționale (stomatologice, cosmetice, ortopedice, bariatrice) care se pot îmbina după caz cu situații de urgență. De obcei persoanele care practică turismul medical suferă de anumite boli, sunt obligate să urmeze un tratament realizat de un cadru medical care cuprinde proceduri obligatorii, are o durată fixată si presupune supraveghere medicală. Casa de asigurări de sănătate restituie o prate din cheltuieli turiștilor.

Din definiție se poate deduce că principalul motiv pentru care o persoană accesează servicii medicale din alte zone decât cea de origine este tariful serviciilor medicale percepute de clinici. Astfel din punct de vedere al fluxurilor turistice, pacienții călătoresc din zone dezvoltate economic spre regiuni slab dezvoltate.

Turismul de Wellness include proceduri ce au ca scop de prevenirea, îngrijirea sănătății mentale, fizice și spirituale și mai puțin de tratare sau de vindecare a unor boli (ca în cazul turismului medical). Printre categoriile de servicii practicate în cadrul turismului de wellness se regăsesc tratamentele de înfrumusețare și de îngrijire a corpului ce constau în masaj, saună, relaxare cu ajutorul băilor, activitățile sportive și de fitness ce includ programe de nutriție sănătoasă al căror scop fiind renunțarea la obiceiurile dăunătoare specifice vieții moderne. Serviciile de yoga cuprind practica respirației și meditația pentru eliberarea de stres și pentru atingerea stării de calm; aceste exerciții pot fi combinate cu activități în natură.

De asemenea în cadrul serviciilor wellness sunt incluse și curele profilactice, preferate de persoanele sănătoase cu factori de risc, care acordă o atenție sporită sănătății, dar și întineririi, domeniu în care România este renumită pe plan internațional, Ana Aslan fiind bine-cunoscută atât ca medic geriatru, cât și pentru produsele sale cunoscute și apreciate în întreaga lume (loțiunea capilară și crema Gerovital H3).

În România, turismul de sanatate își desfășoară activitatea în mod tradițional, prin faptul că serviciile sunt dezvoltate pe partea de tratare și vindecare a bolilor, din această cauză este deseori asimilat cu turismul balnear sau de tip spa, cu o tradiție în țara noastră ce dateaza din perioada Imperiului Roman (ex. Baile Herculane,). La nivelul țării noastre noțiunea de sănătate este percepută de populație doar la nivelul tratării fizice, medicale prin ape terapeusd„tice. Astfel turismul de sanatate este strâns asociat de turismul social, deoarece statul oferă tratamente balneare gratuite în special pensionarilor sau adultilor cu dizabilitati.

Turismul balnear în România.

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze, să-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică, mentală și spirituală

Conform Master Planului pentru dezvoltarea turismului balnear realizat de ANT, există patru grupe de produse balneare la nivelul bazelor de tratament: 1)Bazele de misiune/ poziționare socială prin excelență pentru piața națională și cea locală, care nu își vor putea continua activitatea fără subvenții publice. Posibilitatea continuării activității lor este sub semnul întrebării. 2) Centrele “medicalizate” care pot intra pe piețele internaționale, pentru că posedă un adevărat specific medical și /sunt situate într-o regiune cu un potențial turistic important. Vor putea, de asemenea, dezvolta aspecte industriale (linii de produse farmaceutice). 3) Baze situate în zone unde cererea turistică poate fi mare, dar numai pentru piața turistică internă regională sau locală.4) Centrele situate în zone axate pe turismul internațional, care s-ar putea transforma în stațiuni de wellness. Pentru acestea, segmentul balnear nu este decât o activitate printre altele și prestațiile trebuie să fie la un nivel calitativ ireproșabil.

Trăsăturile specifice turismului balnear sunt adresabilitatea, sezonalitatea, prețul și fidelitatea clientelei. Adresabilitatea reflectă idea că segmentul balnear este asociat turismului social. Însă turiștii care aleg să practice acest tip de turism nu trebuie să fie considerați chiar dacă au venit intr-o stațiune de profil fără sau la recomandarea unui cadru medical, cu sau fără asigurare medicală. Așa dar acest tip de turism nu se adresează persoanelor bolnave, ci numai turiștilor care doresc să își amelioreze sănătatea, chiar dacă vin pentru revitalizarea organismului afectat anterior de boală sau traumatisme. De aici rezultă rolul curativ și profilactic al turismului balnear. Cura balneară în scop terapeutic este necesară pacienților care au nevoie de un tratament complex, ce se desfășoară în cadrul unui sanatoriu, unde se găsește o bază materială conformă și cadre medicale de profil. Tratamentul balnear în vederea recuperării medicale a bolnavilor cronici inapți pentru muncă se realizează în cadrul stațiunilor balneare profilate pe diferite afecțiuni. În turismul balnear funcția balneoclimaterică se îmbină cu cea recreativă prin realizarea de excursii ce le conferă stațiunilor și o funcție turistică. Astfel în vecinătatea stațiunilor se conturează un spațiu de interes turistic.

Din punct de vedere al sezonalității, segmentul balnear este singura formă ce se folosește de un potențial permanent, inepuizabil, fiind independent de condițiile atmosferice. Așadar turismul balnear nu este influențat de sezonalitate.

Piața turismului este dictată de preț. Specialișii consider că o creștere cu 20% a tarifelor poate genera o scădere a cererii cu 40 %. Acest aspect este determinat de durata sejurului mai mare în cadrul stațiunilor de profil.

În cazul categoriei dominante de clientelă, se observă faptul că turiștii cărora li se adresează turismul balnear sunt în general persoane de vârsta a treia care vin în mod regulat la tratament în stațiunile balneare.

Durata sejurului în cadrul acestei forme de turism este ridicată – 14, 21 sau chiar 29 de zile pe an; unele persoane vin în stațiuni chiar de doua ori pe an. Această formă specifică a turismului denumită turism termal, turism de tratament sau turism de sănătate joacă un rol deosebit de important în cadrul activității turistice, datorită valențelor sale profilactice, contribuind la îmbunătățirea și refacerea stării de sănătate a organismului uman.

evoluție

Resurse if

Bibliografie

***http://turism.gov.ro/forumul-international-pentru-turismul-de-sanatate/

***http://www.romania.travel/ro/attractions/medical-spas/

***http://www.turismuldesanatate.ro/

***http://artm.ro/

***http://www.mymed.ro/turismul-medical.html

***posdru.afiprofamilia.ro

***http://www.romanian-spas.ro/index.php/ro/

***http://sh http://www.desprespa.ro/Turism-de-sanatate

***tourism.eu/ro/turism-sanatate.html