Am efectuat un studiu de 26 de pacienti avand 34 de canini inclusi in zona palatala , in vederea stabiliri frecventei, varsta, sex, la care acest tip… [628373]

MATERIALE SI METODE

Am efectuat un studiu de 26 de pacienti avand 34 de canini inclusi in zona palatala , in vederea
stabiliri frecventei, varsta, sex, la care acest tip de anomalia intervine mai des.
Pentru alegerea pacientilor au fost urmarite anumite criteri de includere, acestia rezultand in sfarsit
in numar de 3 (2 fetite si 1 baietel).

Criteriiele sun t acestea din urma:
 Cooperarea pacientului;
 Consimsamantul informat;
 Varsta cuprinsa dintre 8 si 15 ani;
 Dentitia mixta si permanenta
 Prezenta a unor incizivi laterali conoizi asociata cu o eventuala anodoontia a caninului ;
 Aparitia simptomatologiei dureroase;
 Suspiciunea unor complicati de tip inflamator, nevralgic si pulpar.

Criteriile de excludere au fost:
 Documentatia necompleta;
 Calitatea radiogr afiilor joasa;
 Nerespectarea programilului ortodontic;
 Necoperarea a pacientului;
 Frecventea dislocari dispozitvul de tractiune;

S-a procedat cu examenul clinic prin inspectia si palpare, recurand la trusa stomatologica de
consultatie.
Examenul clinic cervico facial:
la o examinarea clinica unui pacient: [anonimizat], examinarea cervico faciala rezulta
negativa, chiar daca in anumiti cazuri se evidentiaza alterari legate de fenomene precum:
 Expresia faciala carecteristica sindromului cong enital, patologiilor endocrine sau metabolice;
 Modificarea conturului simetriei fetei sau neregularitati ale profolului datorate
neregularitatiilor mandibulei – dysgnatoia – sau tumefieri di natura inflamatorie sau chistica;
 Cicatrici sau fistule, rezultat ul unor evenimente precedente de natura traumatica sau
inflmatorie.

Aceasta investigatie este completata de palparea prin intermediul careia se constata consistenta si
mobilitatea oricaror leziuni prezente.
Examinarea obiectiva a cavitati orale permite co ntinuare cu diagnosticul presupus de incluzie pe baza
prezentei constante a unor rezultate concludente.
Varsta pacientilor a fost cuprinsa intre 8 si 13 ani si au fost subpusi unei perioade de observatie,
timp de un an.
Au fost luate in considerare in aces t studiu urmatoarele elemente fundamentale:
 Sex;
 Varsta;
 Momentul eruptie dentare raportata la varsta anagrafica ;
 Factorul ereditar;
 Tulburarile endocrine;
 Historicul dent ar personal (daca au fost desfas urate extracti precoce a dintilor temporar);
 Lipsa de spatiu in arcada;
 Examene complementare: OPG pentru evaluarea unei eventuale malpozitie a mugurelui
dentar; CBCT pentru evaluarea pozitiei palatala a caninului in raport structurile dentare si

bazale adiacente; modele in ghips pentru masuratoarile necesar e in vederea elaborari
planului de tratament;

Acesteia din urma au fost:
 Latimea arcadei;
 Lungimea arcadei;
 Perimetrul arcadei.

Ortopantomografia

Este un examen fundamental pentru a avea o imagine de ansamblu, dar nu permite localizarea exact
modul în care un canin este inclus în cele trei planuri ale spațiului .
Kuftinec sustine ca, in cazul în care vârful cuspidului de canin este localizat mezial d erădăcina
incisivului lateral incluziunea trebuie să fie suspectată palatală, în timp ce în cazul în care cuspid
este suprapus pe jumătate distală există probabilități de includere vestibulară.
În acest sens, poate fi util folosirea schemă de Ericson -Kuro l:
 unghiul α: unghiul format între axa lungă a caninului inclus și linia mediană interincisivă;
 d: distanța perpendiculară a vârfului caninului inclus în raport cu planul ocluzal;
 sectorul 1: dacă vârful caninului se află între linia mediană interincisă si axa de -a lungul
incisiv central;
 sectorul 2: dacă vârful caninului este cuprins între axa majoră a central și lateral;
 sectorul 3: dacă vârful caninului este cuprins între axa majoră a lateral si primul premolar .
Localizarea prin metode sectoriale are o s emnificație mai mult a prognosticului decat a diagnosticul,
în special:
 poziția mediană a caninului definită în funcție de poziția de apartenență, este folosit pentru a
evalua oportunitatea de a efectua extracția precoce a caninului temporar pentru să faci liteze
erupția dintelui permanent a subiecților aflați în faza de dezvoltare;
 riscul de reabsorbție a rădăcinii incisivului lateral: crește cu 50% dacă cuspid caninului
aparține sectorului 2 și 1 și dacă unghiul este mai mare de 25°;
 durata tratamentului este mai lungă dacă caninul este în sectorul 1, mai scurt dacă aparține
sectorului 3 comparativ cu sectorul 2.
Chiar dacă un element dentar inclus este prezent, cu ortopantomografia este posibilă evidențierea
întregii rădăcini, morfologia corono -radiculară , localizarea și înclinația dintelui inclus în plan
frontal, poziția sa (distanța față de planul ocluzal), relațiile cu structurile anatomice adiacente și
posibila prezență a condițiilor patologice asociate.
Cu toate acestea, nu este posibilă localizarea p recisă și tridimensională a dintelui inclus, deoarece
OPT are distorsiuni și suprapuneri considerabile care îi limitează fiabilitatea .

Tomografia Computerizzata Tradizionale (TC)

CT este considerată o procedură standard pentru obținerea de imagini ale structurilor anatomice fără
suprapunere, cu indicații privind dimensiunile reale chiar ale structurilor 14. Doza de radiații emisă
în timpul unei scanări CT este de aproximativ 35 mGy, iar timpul necesar pentru examinare este de
aproximativ 15 minute10. Doza la care este expus pacientul în raport cu metodele tradiționale, fiind
considerată destul de ridicată, nu este recomandată celor sub 18 ani numai dacă există dinți incluși
sau supranumerici , exceptînd malformațiile cranio -cerebrale și tulburări ale arti culațiilor tempo –
mandibulare. Dacă studiem secțiunile axiale oferite de CT pentru un element inclus este posibil să :

 Stabilim poziția precisă a dintelui (a coroanei, apexului și a înclinației axei lungi a dintelui);
 Stabilim raportul exact între dinte și structurrile scheletice circumstante;
 Stabilim poziția diverselor obstacole cum ar fi dinții supranumerari sau odontomi;

 Individualizăm complicații precum chisturi;
 Individualizăm resorbții ale rădăcinei provocate de incluziune .

Limitele cercetării sunt impuse de costul financiar ridica t și de doza de administrare de radiații
semnificative care se justifică numai în situații grave cum sunt de exemplu un dubiu cu privire la
integritatea structurii dentare înconjurătoa re.

CT cu fascicul conic (CBCT)

Tomog rafia cu fascicul conic este cea mai modernă metodă CT folosită în ramura stomatologiei.
Între tomografia computerizată tradițională și cea cu fascicul conic există o confruntare deschisă în
funcție de doza de radiații produsă și de calitatea imaginii. Stu dii diverse au arătat CBCT are un
cost biologic în termeni de radiații mult mai mici față de cele ale CT tradițională, pacientul fiind
supu s la o doză de 5 -10 ori redusă. Pe de altă parte, detaliul și calitatea imaginii furnizată de |CBCT
sunt inferioare c omparativ cu CT tradițională. În stomatologie, CBCT este indicată în situația
elementelor incluse deoarece permite obținerea unor indicații precise cu privire la poziția
elementului interesat, în vedere, și a st ructurilor adiacente cu un cost biologic redu s.