Am ales tema Bilanțul contabil deoarece consider c ă este cel mai reprezentativ [628417]

1
INTRODUCERE

Am ales tema Bilanțul contabil deoarece consider c ă este cel mai reprezentativ
document dintr -o companie din punct de vedere al situației financiar -contabile a acesteia.
Bilanțul înglobează toate informațiile necesare unei imagini de ansamblu asupra
întreprinderii, însă cuprinde totodată și informații de esență, utile și pentru mici analize
specifice.
Orice economis t trebuie să dețină noțiuni despre bilanțul contabil, în special un
expert contabil , acesta fiind instrumentul lui principal de lu cru. Am considerat interesant
să inserez în studiul de caz o analiză economico -finaciară pe baza bilanțului contabil
anual.
Exceptând faptul că analiza economico -financiară este folositoare la finalul
perioadelor contabile, aceasta este esențială înainte de a lua decizii importante pentru
firmă , de exemplu adoptarea unor strategii noi în firmă sau contractarea unui credit .
Firma ce urmează a fi analizată este localizată în orașul Alexandria, Te leorman,
înființată în anul 1999 , având ca domeniu de activitat e instalarea mașinilor ș i
echipamentelor industriale . Un argument în alegerea acestei firme este domeniul vast de
activitate, prestează diverse servicii pentru afaceri mari, pe plan național și internațional.
În capitolul I am considerat necesar să prezint principalele elemente care definesc
bilanțul contabil și modul în care funcționează acesta. Am continuat definind analiza
economico -financiară și am arătat cum se realizează aceasta.
Capitolul al II-lea reprezintă nucleul lucrării de față, cuprinde date e xacte despre
compania SC Silograins Project SRL . Pe baza balanței ș i bilanțului contabil s -a realizat o
analiză economico -financiară a firmei , care este urmată de câteva propuneri și
recomandări, astfel încât concluziile oferă o imagine rezumată despre com pania analizată.

2
CAP.I BILANȚUL CONTABIL ȘI ANALIZA ECONOMICO –
FINANCIARĂ

Față de legile fizicii sau de teoremele matematice , principiile contabile nu pot fi
modificate . Acestea au fost enunțate în timp, în urma confirmării utilității lor de către
practică. Pe de o parte, u nele dintre aceste principii sunt în conformitate cu raționamentul
comun, pe de alta altă parte, unele principii introduc o gândire distinctă , specifică
meseriei de contabil.
Putem întalni diverse e ntități contabile în funcție de mărime a acestora : mic i
comercian ți de produse industriale într -o oarecare piață, societatea civilă ( de exemplu
cabinetele de avocatură) , diverse societăți comerciale de dimensiuni diferite, societăți
bancare , grupurile de societăți. Situațiile financiare sunt realizate în cadrul unor entități
contabile, de către persoanele asociate acestor entități. Această distincție este ușor de
observat pentru societățil e comerciale, ce au căpătat personalitate juridică în urma
înmatricul ării la Registrul Comerțului și î n care tranzacțiile realizate de proprietari sunt
separate de cele ale companiei .
Entitățile contabile nu sunt mereu și entități juridice. În cazul unei persoane fizice
având calitatea de comerciant, mica întreprindere nu are personalitate juridică, însă la
nivelul acestei afaceri este făcută evidența contabilă .1
Patrimoniul , fiind o structură economică, dar și juridică, de gesti onare și apropiere
a bunurilor materiale și a valorilor bănești , reprezintă însumarea tuturor drepturilor dar și
a obligațiilor pe care o persoan ă fizică sau juridică le are , precum și a bunuril or la care
aceasta se referă.
În perspectiva contabilității, patrimoniul reprezintă entitate a alcătuită din bunurile
economice văzute ca obiecte de drepturi și obligații, acestea formând, p e de o parte,
subst anța materială a patrimoniului , dar și drepturile și obligațiile cu valoare
economică ,pe de altă parte, exprimând acele raporturi de proprietate în cadrul cărora sunt
gestionate și procurate bunurile .2

1 C.Caraiani (coord.), C.Sendroiu, L.Olimid (coord.), C.Dumitru, O.Bojian, Ș.Grigorescu, A.Tutu,
M.Păunica, A.Dutescu, D.Calu, M.Botea, C.Dumi tru, A.Chitu, I.Marinescu, C.Dascalu, M.Paunescu,
Bazele contabilității , Cap.2, p.1, www.biblioteca -digitala.ase.ro
2 D.M.Robu, Contabilitate generală , p.8.

3
Acest echilibru e ste definit ca rel ație între venituri și cheltuieli , ce prin comparare
rezultă rezultatul financiar . Acest rezultat financiar poate fi concretizat în “profit” atunci
când veniturile exced cheltuielile, sau în “pierderi” atunci când acestea sunt mai mici
decât cheltuielile.3
Pentru o imagine cât mai clară a patrimoniului și a unor rezultate corecte,
evaluarea trebuie să respecte următoarele principii contabile:4
1. Principiul prudenței – confrom acestui principiu nu este permi să
supraevaluarea elementelor de activ, adică a veniturilor și nici subevaluarea elementelor
de pasiv, adică a cheltuielilor.
2. Principiul permanenței metodelor – contă în respectarea regulilor și normelor în
procesele de evaluare și de înregistrare în contabilitate a tuturor elementelor de
patrimoniu p e toata perioada exercițiului financiar, permițând astfel compararea în timp a
informațiilor.
3. Principiul continuității activității – potrivit acestuia, este considerat că
societatea își continuă activitatea în viitor fără a fi în situația de a se lichid a.
4. Principiul independenței exercițiului – există o delimitare în timp pentru
veniturile și cheltuielile activității , dar și pentru rezultatele financiare (de regulă, un an
calendaristic)
5. Principiul intangibilității exercițiului bilanțului de deschid ere – potrivit căruia
exercițiul ce s-a încheiat trebuie să fie corespondent cu exercițiul care a încep ut.
6. Principiul necompensării – potrivit acestuia , elementele de activ dar și cele de
pasiv s unt înregistr ate și sunt evalu ate în contabilitate în mod separat . Totodată, nu este
permisă compensația între posturile din activ ele bilanțului cu cele din pasiv ele acestuia .
Situații le financiare anuale5.
Exercițiul financiar reprezintă timpul în care se întocmesc situațiile financiare
anuale, d urata acestuia f iind, de regulă , 12 luni.
Există câteva excepții pentru care e xercițiul financiar diferă de anul calendaristic:

3 Idem 2, p.10.
4 http://www.aippimm.ro/files/articles_files/89/4028/ghid -management -marketing -contabilitate.pdf
5 Legea contabilității republicată nr.82 din 24 decembrie 1991

4
a) În cazul societăților cu sediul în România care aparțin unei persoane juridice străine :
excepția instituțiilor de credit, a societăților de asi gurare , a entităților aut orizate, dacă
exercițiul financiar este diferit pentru întreprindere ;
b) în cazul filialel or întemeiate ale societății -mamă, dar și pentru filialele acestora , excepție
făcând instituțiile de credit, societățile de asigurare și entită țile autorizate de Comisia
Națională a Val orilor Mobiliare , în cazul în care exercițiul financiar este distinct pentru
societatea -mamă.
Potrivit legii, e xercițiul financiar pentru unitățile nou-înființ ate începe la data
înființării acestora.
Exercițiul fin anciar pentru o persoană juridică ce se lichidează , debutează la data
terminării exercițiului financiar anterior și se sfârșește în ziua precedentă acelei date când
debutează lichidarea. Timpul de lichidare este considerat a fi un exercițiu financiar,
independent de cât de mult durează .
Situațiile financiare anuale realizate pentru o societ ate-mamă sunt realizate și
pentru același exercițiu financiar care se aplică situațiilor financiare anuale ale societății –
mamă. În cazul în care exercițiul financiar al sucursalelor este difer it de exercițiul care s –
a aplicat societății -mamă atunci situațiile financiare anuale întocmite ar putea fi
consolidate la o dată ulterioară în așa fel încât să se țină cont de exercițiul financiar
întocmit de majoritate.
Componentel e raportul ui anual sunt: situațiile financiare realizate anual, raportul
de audit sau raportul comisiei de cenzori și raportul adminis tratorilor.
O societate -mamă este obligată să facă atât raport anual pentru activitate a proprie
dar și raport anual consol idat.
Situații le financiare anuale consolidate au obiectivul de a conferi o imagine
financiară reală , performanță anuală și alte detalii cu privire la activitatea societății , în
acord cu reglementări le contabile.
Situa țiile financiare anuale cuprind: bilan țul consolidat și contul de profit și
pierdere consolidat, dar și o serie de informații cu privire la ocupație , așa cum s-a stabilit
prin reglementările contabile aplicabile .

5

Bilanțul contabil
Primele teorii ale bilanțului6 și-au făcut apariția în anul 1919 , tot atunci apărând și
teoria statică a lui Nicklisch și teoria dinamică dezvoltată de Schmalenbach. Mai târziu a u
fost constituite și alte teorii ce vor fi elaborate în continuare .
Aceste teorii au o importanță semnificativă pentru practica contabi lă, ce pune în
evidență rolul diferit și funcțiile multiple ce pot fi conferite bilanțului. “ Aceste teorii au însă
și un neajuns care constă în faptul că atunci când ne întrebăm ce reprezintă defapt bilanțul,
care este sensul lui cognitiv când vorbim desp re cunoaștere , răspunsurile sunt variate și i se
atribuie bilanțu lui semnificații diverse .“7
Bilanțul8 reprezintă o modalitate al metodei contabilității prin care este asigurată
reprezentare a bunurilor prin comparație . Acesta evidențiază echilibrul dintre bunurile
economice și sursele acestora de obținere . Bilanțul are forma unui tablou, alcătuit din
două părți: activ (partea stângă) și pasiv (partea dreaptă) .
Bilanțul reprezintă o componentă a situațiilor financiare care oferă informații
privind poziția fi nanciară (situația) a întreprinderii. Pentru ca utilizatorii de informație să
poată lua decizii economice , se impune evaluarea capacității societății de a degaja
lichidități, precum și o evaluare a duratei și a certitudinii acestei generări de lichidități,
deoarece tocmai această capacitate determină măsura în care întreprinderea își poate plăti
datoriile. Ori evaluarea acestei capacități nu este posibilă fără informații privind poziția
financiară.9
Bilanțul se prezintă în formă prescurtată astfel:

6 D.M.Robu , Bilanțul contabil , pp.5 -6.
7 Tr.Tămășan, Bazele științifice ale contabilității , Edtura Științifică, București, 1973, p.98 .
8 http://www.contabilitate.ase.md/doc/Bilantul_contabil. pdf
9 M.Demean, op.cit., pp.44 -45.

6
Bilanțul contabil ,
încheiat la data ………………

ACTIV PASIV
Totalitatea bunurilor economice car e se
află la dispoziția societății , în expresie
valorică Sursele de prov eniență a tuturor bunurilor
economice din activ e, în expresie valorică
Activ tot al Pasiv total

Bilanțul reprezintă modalitatea de grupare a activelor în funcție de componența și de
destinația acestora , privite ca obiecte de drepturi și obligații, în expresie valorică, la un
anumit moment, de regulă în utlima zi din perioada de gesti une.
În bilanțul contabil totalul general -activ trebuie să fie egal cu total ul general -pasiv (A
= P). Prima parte, de activ însumează mijloacele de lucru, iar pasivul însumează
resursele, iar fiindcă mijloacele economice sunt exact forma concretă, materia lă a
resurselor, este logic ca mijloacele și resursele să fie egale, de aici rezultând și egalitatea
dintre activ -pasiv.
Activ ele cuprind totalitatea mijlo acelor economice sub formă material ă.
Pasiv ele cuprind toate mijloacele economice sub aspectul sursel or de proveniență și
de formare , dar și obligațiile pe care societățile le au față de angajați , față de bugetul de
stat și față de alți agenți economici.
Trebuie mențin ută o egalitate în mod permanent între totalul activ elor și a pasiv elor
trebuie, deoare ce mijloacele economice activ e au o origine de provenienț ă din pasiv.
Putem spune că b ilanțul reprezintă un calcul de sinteză al contabilității prin care se
prezintă situația economică în expresie valorică a agenților economici.
Patrimoniul întreprinderilo r este într-o mișcare și transformare perpetuă , acest lucru
venind ca urmare a trecerii prin faze ale proceselor economice a mijloacelor economice
care se reflectă mai apoi în contabilitate sub formă de operațiuni precum: aprovizionare ,

7
consum de mijloace de producție /forță de muncă, expediere a produselor, încasarea
produselor, precum și obținerea și repartizarea profitului.10
Ecuația contabilității leagă activele , pasivele si capitalul propriu:11
Active = Pasive + Capitalul propriu
Ecuația contabilității e ste structura matematică a bilantului financiar.
Documente contabile Tip de analiza
1. Bilant Contabil Analiza de pozitie
2. Cont de Profit si Pierdere Analiza de performanta
3. Tabloul Fluxurilor de Trezorerie Analiza de lichiditate
4. Situatia Modificarilor Capi talului Propriu Analiza averii

Componentele activului sunt structurate și grupate în bilanț în funcție de gradul
acestora de lichiditate în valori imobilizate și valori circulante. Valorile imobilizate fac
referire la bunurile economice ce stau în unitat e pentru un timp superior de u n an .
Valorile circulante sunt acele bunuri care au termen ul de lichiditate mai mic de un an.
Componentele pasivului sunt structurate și grupate în bilanț în funcție gradul lor
de exigibilitate în resurse proprii și resurse s trăine.
Obiectul dublei reprezentări este contituit din mișcările individuale ale
elementelor de patrimoniu , iar raportul de schimb este acela dintre debit și credit.12
DEBIT = CREDIT
Bilanțul reprezintă “un calcul de sinteză ce prezintă situația patrimoni ală a societății
la o anumită dată ”.13
“Bilanțul descrie elementele de activ și elementele de pasiv ale societății, la sfârșitul
perioadei de gestiune .”14 La o anumită dată acesta “ indică starea resurselor și mijloacelor
unei societăți, ceea ce exprimă echilibrul financiar al acesteia .”15

10 http://www.aippimm.ro/files/articles_files/89/4028/ghid -management -marketing -contabilitate.pdf
11 Seminar Finanțe – ASE București
12 D.M.Robu, Contabilitate generală , pp.12 -13.
13 M.D. Paraschivescu, W. Păvăloaia, Modele de contabilitate și analiză financiară , Editura Neuron, 1994,
p.428.
14 J.Y. Eglem, A. Mikol, H. Stolowy, Les mecanismes financiers de l’entre prise , Editions Montchretien,
Paris, 1988, p.6.
15 J.Peyrard, Analyse financiere , Vuibert gestion, Paris, 1986, p.75.

8
Bilanțul este un document cu mare însemnătate în analiza financiară, acesta oferă
posibilitatea de a efectua studii cu privire la evoluția patrimoniului societății și a situației
financiare a acesteia .
Formatul bilanțului în țara noastră
În țara noastră conținutul bilanțul ui contabil este următorul:
Bilanțul contabil
la data de……
A. Active imobilizate
 Imobilizări necorporale
 Imobilizări corporale
 Imobilizări financiare
B. Active circulante
 Stocuri
 Creanțe
 Investiții pe termen scu rt
 Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii curente (pe termen scurt)
E. Active circulante nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii pe termen lung
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital și rezerve (capital propriu)
 Capital social
 Prime de c apital
 Rezerve din reevaluare
 Rezerve
 Rezultatul exercițiului financiar curent
 Rezultatul reportat

9
În vederea unei analize complete a bilanțului este necesară studierea activului ce
înglobează mijloacele și a pasivului ce înglobează resursele de care disp une societatea .
Activul cuprinde următoarele elemente , grupându -le în ordinea lichidității
crescătoare:16
– active imobilizate , reprezentând elemente le importante din patrimoniul
societății , o parte a capitalului economic. P rin amortizare acestea contribui e la formarea ,
dar și asigurarea capacității de autofinanțare;
– active circulante : sunt acele elemente ce nu sunt destinate pentru a rămâne
pentru mult timp în organizație ;
– active de regularizare și asimilate : cuprind cheltuielile constante în avans ,
acestea urmând să fie incluse eșalonat pe cheltuieli în următoarele perioade de gestiune și
diferențele de conversie – activ, diferențele care nu sunt favorabile aferente cre anțelor și
datoriilor în devize ;
– prime referitoare la rambursarea obligațiunil or: reprezintă diferența apărută între
valoarea de rambursare a obligațiunilor și valoarea de emisiune , ele fiind cheltuieli
financiare care necesită amortizare pe timpul utilizării împrumutului.
Operațiuni le în afara bilanțului17
Operațiunile în afara bi lanțului sunt acele obligații date și primite care apar în
relațiile cu terții, dar pot fi și unele bunuri , precum și operațiuni c are nu fac parte din
activ ele sau pasiv ele bilanțier e bancar e.
Angajamentele reprezintă drepturi le și obligați ile pentru ca re efecte le asupra
structurii patrimoniului băncii devin condiționate de efectuarea unor operațiuni ulterioare.
Prin clasa 9 – Operațiuni în afara bilanțului se realizează contabilizarea
operațiunilor extrabilanțiere . Pentru marea majoritate a conturilor , excepție făcând
conturile folosite la operațiunile în devize, se utilizează contul 999 – Contrapartida , ca și
cont corespondent în operațiune,
Operațiunile în afara bilanțului se grupează în funcție de natura lor în18:
 Grupa 90 – Angajamente de credita re
 Grupa 91 – Garanții financiare

16 D.M.Robu, Contabilitate generală , pp.275 -276.
17 Curs de Contabilitate bancară – V.Dedu, ASE, 2012.
18 Contabilitate bancară – Morariu, I. Nicula, ASE, 2012

10
 Grupa 92 – Angajamente privind titlurile și alte active financiare
 Grupa 93 – Operațiuni de schimb la vedere
 Grupa 94 – Conturi de ajustare valută în afara bilanțului
 Grupa 95 – Instrumente derivate
 Grupa 96 – Garanții rea le
 Grupa 97 – Alte angajamente
 Grupa 98 – Angajamente îndoielnice
 Grupa 99 – Alte conturi în afara bilanțului
Această clasificare a operațiunilor în afara bilanțului există și în planul
contabil al organizaâiilor bancare.
Alte operațiuni în afara bilanțului19
Aceste operațiuni cuprind: angajamentele diverse, conturile de evidență și
angajamentele îndoielnic. . Acestea au pentru înregistrare contabilă , grupele de conturi 95,
98 și 99.
Alte angajamente sunt acelea date sau primite, ce nu se află printre cele
relatate mai sus . Ele fac referire la ope rațiuni de locații în gestiune , chirii , redevențe și
titluri primite sau titluri date în garanție.
Angajamentele îndoielnice sunt acele angajamente , ce prezintă cel puțin un
risc probabil de eșec total s au parțial. Pentru aceste a, banca poate percepe comisioane
pentru riscuri le și cheltuieli le aferente .
Conturile de evidență sunt cele în care se înregistrează creanțe, precum și
bunuri ce nu sunt evidențiate în bilanț. In aceste conturi de evidență sunt înregistrate
bunuri închiriate sau bunuri aflate în custodie, creanțe ce nu se mai află printre activ e,
dar care sunt analizate în continuare, debitori din penalități pretinse.
Referitor la operațiunile de schimb la termen, este calculată diferen ța dintre
cursul la vedere și cursul la termen . Astfel, putem avea „report” (cursul la termen este
superior cursul ui la vedere) sau “deport” (cursul la vedere este superior cursul ui la
termen).

19 Curs de Contabilitate bancară – V.Dedu, ASE, 2012.

11
Utilizatorii informațiilor financiare20
Informațiile sunt transmise către utilizatori prin intermediul situațiilor
financiare.
Utilizatorii de informații includ: investitorii prezenți și potențiali, personalul
angajat, creditorii financiari, creditorii comerciali, cumpărătorii, guvernul și instituțiil e
acestuia, managemen tul firmei . Fiecare urmărește satisfacerea propriilor nevoi
informaționale.
Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice se supu n unui audit
financiar . Acesta este efectuat de către auditori financiari, persoane atât fizice dar și
juridice autori zate, conform legii.
Sunt supuse acestui tip de audit și situațiile financiare făcute în urma fuziunii,
divizării sau încheierii activității.
Persoanele juridice au obligația auditării situațiilor financiare în timpul
predecesor al aplicării de reglement ări armonizate, în condițiile stabilite de lege.21
Aplicarea pentru prima dată a IFRS – IFRS 1 22
Potrivit IAS 1.16 „o societate ale cărei situații financiare sunt conform e cu
IFRS trebuie să prezinte o declarație fără rezerve , explicită, privind a ceastă concordanță .
O societate nu va desc rie situațiile financiare ca aflându -se în conformitate cu IFRS,
numai în situația în care dacă acestea respectă toate prevederile IFRS ”. IAS 1.7 face
precizarea că Standardele Internaționale de Raportare Financiar ă inc lud: Standardele
Internaționale Financiare , Standardele de Contabilitate, interpretările IFRIC și
interpretările SIC. Aceste prevederi implică faptul că o entitate va putea include în
situațiile sale financiare o declarație fără rezerve , explicită de conformitate cu IFRS dacă
aplică toate prevederile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, Standardelor
Internaționale de Contabilitate, interpretărilor SIC și IFRIC.
IFRS 1 este aplicat pentru primele situații financiare realizate potrivit IFRS.23
Aceste situații anuale sunt primele în care societatea adoptă IFRS prin intermediul unei
declarații explicite și fără rezerve de conformitate .

20 M.Demean, Bazele contabilității , Ed. a II -a, revăzută și adăugită, Editura Transversal, Târgoviște, 2009,
p.6.
21 Legea contabilității republicată nr.82 din 24 decembrie 1991.
22 http://ceccar.ro/ro/?page_id=3056

12
Aplicarea IFRS 1 nu este aplicabilă în următoarele situații :
 societatea a realizat prezentări anterioare a le situații lor cu o declarație explicită și fără
rezerve de conformitate cu IFR . Acest lucru a fost facut în ciuda faptului ca auditorii au
precizat ca au o reținere în cazul ac estora .
 societatea stopeaza întocmirea situații lor financiare.
Potrivit IFRS 1 .21 primele situații financiare care se întocmesc conform IFRS este
necesar să cuprindă trei situații financiare sau bilanțuri
(1.01.2011,31.12.2011,31.12.2012), două situații ale rezultatului global (2011,2012),
două situații ale fluxurilor de trezorerie (2011, 2012) , două situații ale modificărilor
capitalurilor proprii (2011, 2012) , două conturi de profit și pierder e (dacă se prezintă
separat) și notele aferente (inclusiv informațiile comparative).
Entitățile trebui e să realizeze și să prez inte bilanț ul de deschidere în conformitate
cu IFRS la data trecerii la IFRS, acesta reprezentând punctul de plecare pentru
contabilizarea ulterioară în conformitate cu IFRS (IFRS 1.6).

Bilanțul de deschidere conform cu IFRS24
Pentru a întocmi bilanțul de deschidere , trebuie luate în calcul următoarele :
-activele și datoriile care nu sunt recunosctute potrivit referențialului aplicat anterior, dar
ce intocmesc condițiile de recunoaștere stabilite de normele IAS/IFRS trebuie să facă
parte din acest bilanț .
-activele și datoriile care au fost recunoscute anterior, dar care nu respectă toate criteriile
de recunoaștere trebuie să fie eliminate din bilanț .
-este necesar ca activele, datoriile și capitalurile proprii să fie clasificate, evaluate și
prezentate conform cerințelor IFRS . (vezi Anexa I)
-retratările efectuate vor afecta, cu unele excepții, capitalurile proprii (sau, dacă este
adecvat, într -o altă categorie de capitaluri proprii).
O organizare eficientă de misiuni – responsabilități – presupune ținerea dosarel or
de lucru. Acestea pot facilita înțelegerea și controlul lucrărilor. Pot permite expertului

23 http://ceccar.ro/ro/?page_id=3056
24 Standardul profesional nr.22, Misiunea de examinare a contabilității, întocmirea și pr ezentarea
situațiilor financiare , Editura CECCAR, București, 2008, pp.274 -275.

13
contabil să materializ eze puner ea în aplicare a diligențelor proprii pentru orice sarcină a
sa săvârșită .
Expertul contabil pune de o parte dosarele proprii pe perioada prescripției legale,
cu protejarea confidențialit ății acestora.
Ceea ce îi ajută pe experții contabili și pe colaboratori în organizarea și în punerea
în executare a misiunii sunt dosarele de lucru, dirijându -le activitatea.
Pentru profesionistu l contabil , dosarele de lucru determină :
– mijlocul de înfăptuire a lucrărilor exercitate dar și controlul acestora;
– identificarea informațiilor ce în mod uzual sunt prezentate către client sau către
angajator;
– modalitatea eficace de percepție a societății, a clientului sau al angajatorului;
– predare a parțială sau în totalitate a misiunii în momentul în care îți fac apariția noi
colaboratori, pe perioada executării acesteia;
– îmbunătățirea calității intervențiilor ulterioare, cu posibilitatea completării sau
realizării programului de lucru ținând cont de elementele componente, precum: descrierea
societății, descrierea unității patrimoniale, probleme și dificultăți întâmpinate;
– elemente de probă ale efectuării activităților profesionale și ale întinderii
lucrăril or, precum și ale concluziilor finale.

Cuprinsul necesar pentru dosarul de lucru este dificil de conturat din pricina complexității
misiunilor și a mijloacelor și modalităților de execuție. Insă, sunt câteva documente
principale ce trebuie să se afle în dosarul de lucru . Se asigură astfel, îndeplinirea
obiectivelor sus menționate :
– contract ul de prestări servicii, anexe, adiționale și corespondența lor;
– documentele care justific ă toate acțiunile realizate pe lângă client sau angajator în
vederea obținer ii de informații și documente necesare pentru a realiz a misiun ea;
– totalitatea informațiilor și datelor prim ite din partea clienților și terților, sub forma
documentelor ;
– documentele elaborate de expertul contabil ;

14
– bugetul, urmărirea bugetului în timp, factura rea onorariilor, contituind elemente
administrative în urma realizării misiunii .25

Conform Ordinul ui 881 din 2012 , care abrog ă articolul 4 din Ordinul 1.121 din
2006 se solicit ă agențiilor economice care aplică IFRS să întomească și situații financiare
în conformitate cu reglementările contabile de la nivel național . Standardele realizate de
IASB trebuie să fie aprobabte de Uniunea Europeană . Societățile vizate de Ordinul 881
din 2012 trebuie să aibă în atenție stadiul adoptării standardelor, a interpretăr ilor/
modificărilor acestor standarde la nivelul Uniunii Europene conform procedurii prevăzute
la articolul 6 alineat (2) din Regulamentul Comunității Europene nr. 1.606 din 2002 , al
Parlamentului European și al Consiliului European din 19 iulie 2002 în ce ea ce privește
punerea în aplicare a standardelor internaționale în domeniul contabilității . În cazul în
care anumite standarde au fost aprobate prin tr-o serie de Regulamente publicate în
Jurnalul Oficial la o dată ulterioară întocmirii bilanțului, însă înainte de a semna situațiile
financiare , ele pot fi folosite în condițiile în care este permisă aplicarea anticipată de
Regulament și de standardele aprobat e.26

Regulamente le europene adoptate27
Emiterea ordin ului 881/2012 confirmă tactica de extindere a aplic ării IFRS-ului
pe teritoriul României . Incepând cu anul 2012 , entitățile de credit au obligația să aplice
IFRS c a fiind o bază a contabilității.
Ordinul precizează însă că situațiile financiare realizate pe baza IFRS pot fi
folosite de entitățile respective, acționarii acestora și CNVM , neputând fi invocate ca un
funda ment al hotărârii de investiție.
Pe baza O rdinului, societățile care sunt reglementate de către CNVM , le este
solicit at să prezinte diferențele apărute între tratamentele contabile potrivit
reglementărilor de la nivel național și tratamentele care sunt prevăzute de IFRS , acest
lucru realizându -se pentru fiecare element în parte al situațiilor financiare, împreună cu

25 Standardul profesional nr.22, Misiunea de examinare a contabilității, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare , Editura CECCAR, București, 2008, pp.274 -275.
26 http:// ceccar.ro/ro/?page_id=3015
27 Idem

15
explicațiile necesare . CSA a elaborat o listă cu cele 11 entități de asigurare care vor
constitui un set secund de situații financiare conform IFRS.

Analiza economico -financiară
Poziția f inanciară a unei societăți poate fi impactată de resursele economice
controlate , de structura financiară, de lichiditate și solvabilitate .
Aceasta poate fi influențată de i nformațiile referitoare la resursele economice pe
care întreprinderea le controleaz ă și capacitatea anterioară a întreprinderii de a genera
lichidități în viitor. Informațiile asupra structurii financiare sunt utile pentru a prevede
modul în care viitoarele fluxuri de trezorerie vor fi distribuite între cei care dețin anumite
interese în întreprindere și ca să anticip eze nevoile viitoare de creditare. Deasemenea sunt
utile și pentru a prevedea costurile viitoarelor împrumuturi și șansele obținerii unor
finanțări viitoare.
Informațiile privind lichiditatea și solvabilitatea au utilitatea de a evalua
capacitatea întreprinderii de a -și respecta angajamentele financiare la termenele
prevăzute. Lichiditatea se referă la numerarul dis ponibil într -un viitor apropiat, după
luarea în calcul a angajamentelor financiare ale perioadei. Solvabilitatea reprezintă
disponibilul în numerar pe termen lung, care urmează să asigure angajamentele financiare
ajunse la scadență.28
Clasificarea factorilor de influență a fenomenelor economice
Orice societate , indiferent de tipul sau de profilul de activitate, dar și de
localizarea ei , se poate confrunt a cu o mulțime de factori ce alcătuiesc mediul de afaceri.
Relațiile de interacțiune dintre firmă și societate sunt reciproce și extrem de
complexe, ele putând fi puse în evidență cu ajutorul Fig.1 .
Managerii înt reprinderii nu o pot administra cu succes fără a avea în calcul
factorii ce decurg din relațiile de intercondiționare reciprocă dintre societate și mediul
extern, ca exemplu : factori tehnologici , demografici , economici, tehnici, sociali, juridici,
politici , psihologici etc.

28 M.Demean, Bazele contabilității , Ed. a II -a, revăzută și adăugită, Editura Transversal, Târgoviște, 2009,
p.45.

16
Acești factori acționează interdependent, corelat, într -un sistem de legături
închegate. Detectarea lor impune cunoașterea exactă a modalităților de formarea
rezultatului și a legăturilor cauz ate de acesta.

Figura 1. Relațiile de int eracțiune dintre firmă și societate29
Necesitatea analizei cu scopul cunoașterii și folosirii rezultatelor acesteia30
A cunoaște mecanism ele prin care s -au format fenomenele și procesele
economico -financiare este foarte important, precum și a cunoaște form ele de manifestare
ale acestora . De asemenea, trebuie cunoscute și legăturil e cauzale dintre aceste
mecanisme , împreună reprezentând o cerință de prim rang.
Realizarea acestor deziderate necesită o analiz ă, ce reprezintă un mijloc de
cercetare bazat pe de scompunerea unui întreg sau desfacerea acestuia (fie că este vorba
de un fenomen sau de un proces) în componentele sale simple.
Se stabilește locul analizei economico -financiare ținând cont de caracteristicile
acesteia raportate la fenomenele din natură . În cazul în care acestea din urmă nu se

29 G.A.Steiner, J.F.Steiner/ Business , Government and Society /Mc Graw -Hill, Inc./USA/1991.
30 Idem 32, pp.11 -12.

17
manifestă în interiorul activității umane , procesele și fenomenele din domeniul
socioeconomic au loc doar dacă facorul uman acționează.
Referitor la fenomenele din natură, ca rezultat al diferitelor posibilități care au
fost oferite de totalitatea cercetărilor științifice din domeniu, se crează premisele
introducerii în structura internă a fenomenelor din natură prin intermediul microanalizei .
Astfel , obiectul analizei poate fi micșorat la dimensiuni foarte mici, de laborator, fără a
afecta concluziile acesteia . Însă, această caracteristică a experimentului în ceea ce
privește fenomenele din natură se găsește a fi irelevantă când se vorbește despre anali za
fenomenelor sociale și economice.
Studiul fenomenelor socio -economice are în prim plan caracterul complex al
acestora, făcând imposibilă folosirea instrumentarului de laborator în acest scop.
Totodată, acesta nu permite ca dificultățile ce au legătură cu generali zarea concluziilor să
fie depășite .
Puterea de abstra cție reprezintă u n rol important în analiza fenomenelor
economice , deoarece prin această metodă se exclude posibilitatea de a realiza
experiențele pure cu scopul de a desprinde acțiunea izolată a unui factor, ceea ce se poate
întâmpla în aria de cuprinder e a științelor naturii. Aici intervine logica, care asigură o
gândire coerentă pe parcursul procesului de analiz ă economică.
Analiza economică este fenomen ul sau proces ul economic prin care sunt
evidenț ate eforturile în privința consumul ui de resurse mat eriale, umane și financiare,
corelate cu efectele aferente rezult atelor privite ca valori sociale folositoare .
Determinantul “economică” se referă la tipul, caracterul analizei, putând fi doar o
analiză cu obiect de cercetare al unei activități economice și nu de alt tip.
Cuvântului “analiză” i se pot asocia o serie de termeni care pot indica caracterul
analizei, precum: economică, contabilă, statistică, statică, dinamică, matematică , fie
scopul analizei, precum analiza următoarelor : activităților de prod ucție și de
comercializare a le întreprinderii, asigurarea și utiliz area potențialului uman,
productivitatea marginală , costurile de producție, rentabilitatea etc .

18
Funcțiile analizei economico -financiare
Analiza economico -financiară are o serie de funcț ii pe care l e îndeplinește în
situația actuală a economiei :
I Analiza are ca scop stabilirea diagnosticul ui stării economico -financiare a unei
societăți într-un timp și spațiu particular.
Un diagnostic bine stabilit va deschide calea administrării terap iei impuse de
situația economico -financiară a firmei. Terapi a aceasta va spori credibilitatea în fața
investitorilor și creditorilor actuali și potențiali ai firmei.
Analiza ev aluează post -factum curent și previzional starea economico -financiară a
societă ții, a jutându -se de diversi indicatori exprimați atât în mărimi absolute , dar și
relative. Situația economico -financiară a societății este evaluată permanent făcând
comparație cu alte situații ale unor intrări aflate în competiție cu societatea care este
analizată pe parcursul aceleiaș i perioade de gestiune.
Comparabilitatea e considerată riguroasă, științifică dacă procedeele de evaluare
angajate în evaluarea stării firmei nu se modifică în timpul unei perioade de gestiune
analizate.
II Funcția de cons ervare a rezultatelor
III Funcție de căutare/descoperire a rezervelor interne
IV Funcția de creștere economică
Relația cost -profit este regăs ită pe de o parte în cotația la bursă a acțiunilor firmei
iar pe de altă parte aceasta e constituită în firmă sub forma prețurilor și acțiunilor sociale
ale întreprinderii, relație care va reflecta alocarea eficientă sau ineficientă a resurselor în
funcție de reacția clientelei față de oferta întreprinderii.31

31 A.Deliu, Analiza activității economico -financiară , Chișinău, 2015, p.40.

19
CAP.II STUDIU DE CAZ: PREZENTAREA POZIȚIEI FINANC IARE
A FIRMEI SC SILOGRAINS PROJECT SRL

Societatea S.C. Silograins Project SRL
Societate înființată în 1999, având ca parteneri cei mai importanți producători de
silozuri și echipamente specifice din Uniunea Europeană. Societatea are în compunere
atât p ersonal tehnic cât și muncitori cu înaltă calificare, realizăm în cadrul societății
proiecte tehnologice complete, iar instalațiile de însilozare pe care le executăm sunt
relizate la cheie .32
Silograins Project SRL oferă:
– Tehnologii complete pentru depozit area tuturor tipurilor de cerea le. Diagrame
moderne pentru spaț iile de depozitare ;
– Modernizarea spaț iilor de depozitare existente, soluții pentru curăț irea, uscarea,
transportul și ventilarea cerealelor;
– Montaj, asistență tehnică, întreținere și service pe ntu toate tipurile de silozuri.

Echipamente – silozuri33

32 http://silograinsproject.ro/
33 http://silograinsproject.ro/echipamente/silozuri/

20
A. Silozuri tip ″os ″
1. Silozuri ″os ″ din tablă ondulată (104x12mm), galvanizată S350 GD Z450 (limită
elastică 350 N/mm²), cu montanț i galvaniza ți Z450, șuruburi, piulițe și șaibe galvanizate
la cald, de calitate 8.8 sau 10.9 și acoperiș alu-zincat AZ 185 (echivalent Z600), cu scă ri
sau pasarele galvanizate, cu sarcină admisibilă 400kg/ml. Diametre între 2,68m ș i 31,98m
și capacități î ntre 27m³ și 14213m³.Ventilație prin canale în pardoseală, acope rite cu
panouri din tablă perforată (ventilame) .
2. Venticonuri. Fund conic ventilat sau nu, la 28gr sau la 45gr, pe sol sau suprateran,
pentru montaj pe celule "OS" cu diametre cuprinse între 4,46m și 8.90m.
3. Celule cu fund conic la 45gr, pe picioare , cu diametre cuprinse între 2,68m și
7,12m și capacități cuprinse între 17m³ și 709m³.
4. Celule cu fund conic la 60gr, pe picioare , cu diametrul de 2,68m, respectiv 3,57m
și capacități cuprinse între 18m³ și 82m3, pentru produse cu curgere dificilă.
5. Celule cu fund conic la 45gr, pentru descărcare la camion , cu diametre de 3,57m,
respectiv 4,75m și capacități cuprinse între 32m³ și 142m³, cu picioare la 4,40m pentru a
permite intrarea camionului.
B. Silozuri tip ″fermier ″
Silozuri din tablă galvanizată Z450, cu ondulația 104×12, și acoperiș din tablă din oțel
alu-zincată AZ185 (echivalent Z600), prinderi cu șuruburi, piulițe și șaibe galvanizate la
cald și cu garniture din mastic pentru etanșare.
Există în diverse variante:
1. Silozuri pentru exterior cu diametre cuprinse între 2,68m și 10,66m, și capacități
între 15,7t și 675t cu guri pentru alimentare fixă sau mobilă (cu snec mobil), cu sau fără
tub înclinat pentru snec de extracție pentru golire, cu ventilație prin canale în podea,
acoperite cu panou ri din tablă perforată (ventilame) sau cu semicilindri din tablă perforată
așezați pe podea (ventigainuri).
2. Silozuri de interior cu sau fără montanți, din tole de tablă ondulată, galvanizată
Z450, fără acoperiș, pentru stocare la adăpost de intemperii sub șoproane sau alte
construcții cu acoperiș. Diametre între 2,68m și 8,90m și capacități între 6,1t și 306t, cu
sau fără tub pentru snecul de extracție, cu ventilație cu ventilame sau ventigainuri.

21
3. Ventigaine sunt suprafețe de ventilare, debit maxim 1200mc/m l/h. Excelente soluții
pentru ventilarea silozurilor și magaziilor orizontale.
4. Cuve pentru apă , cu sau fără acoperiș, cu diametre cuprinse între 2,68m și 18,65m
și capacități între 7m³ și 1266m³.

34
Echipamente – uscătoare35
Uscătoare fixe în șarjă – Uscătoare cu combustie directă sau indirectă (cu schimbător de
caldură), cu combustibil motorină, gaz natural sau GPL.

Sunt compuse din:
-coloană de uscare de diverse capacități cu cameră de răcire, protejate cu vată de sticlă;
-coloană de alimentare cu aer cald, protejată cu vată de sticlă;

34 https://www.facebook.com/Silograins -Project -149734581876394/
35 http://silograinsproject.ro/echipamente/uscatoare/

22
-coloană de evacuare a aerului uzat cu ventilatoare pentru aspirarea aerului uzat, la partea
superioară și cu sistem de sonde de temperatură pentru securitatea la incendiu;
-tablou de comandă cu automatizările necesar e reglării funcționării și controlului
temperaturii și cu ecran tactil în limba română.
B. Uscătoare mobile – Uscător mobil de fabricație italiană pentru toate tipu rile de
cereale (inclusiv rapiță), cu funcționare în șarjă , cu priză de forță pentru acționa rea cu
tractorul U 650 sau cu motor ele ctric; Buncăr cilindric din tablă perforată cu găuri de 2,5 mm
sau 1,5mm (pentru rapiță; Arzător Diesel ș i rezervo rul de motorină aferent sau arzător pe gaz
Riello ; Descărcare bilaterală pe la part ea superioară; Șnec pentru înc ărcare prevăzut cu :
senzori de temperatură, panou pentru afișarea temperaturilor în aer și în cereale, sistem de
oprire automată la atingerea temperaturii în aer sau în cereale prescrisă, contor pentru orele
de funcț ionare. Debite: de la 87m³/24h până la 471m³/24h porumb uscat de la 25% – la 15% și
răcit.
C. Uscătoare fixe în flux continuu – uscătoare cu combustie directă sau indirectă
(cu schimbător de căldură), cu combustibil motorină, gaz natural sau GPL, simplu sau cu
recuperare de caldură . Formate din coloane compuse din:
 coloană de uscare de diverse mărimi, cu volume de la 17,6m³ la 132m³, izolată cu
vată de sticlă de 50mm grosime;
 coloană de alimentare cu aer cald izolată cu vată de sticlă de 50mm grosime și
arzătoare de diverse tipuri și mărimi;
 coloană de evacuare a aerului uzat cu unul, două sau trei ventilatoare pentru
aspirarea aerului uzat, la partea superioară și sistem de so nde anti -incendiu;
 acces exterior compus din scară cu crinolină, două platforme de repaus și o
platformă de acces la acoperiș;
 sonde de temperatură tip PT 100;
 sistem de extracție pneumatică cu compresor;
 picioare suport cu tremie pentru recepția produsulu i uscat;
 lot electric și pneumatic pentru legarea uscătorului la tabloul lui de comandă,
distanța maximă între tablou și uscător 10m;

23
 tablou de comandă cu automat programabil Telemecanique și ecran tactil color, în
limba română, cu automatizările necesare reglării funcționării și controlului temperaturii.
Utilaje manipulare cereale : elevatoare – utilaje care permit manipularea pe
verticală a produselor vrac cum ar fi: cereale, granule, pulberi, etc ; transportatoare cu
racleți – utilaje care permit manipula rea produselor vrac cum ar fi: cereale, granule,
pulberi, etc; curățitoare prin aspirație; șnecuri de golire totală – utilaje care permit
evacuarea conului rezidual din silozurile de cereale cu fund plat, cu golire gravitară.
Diverse: sisteme de măsurare a temperaturii; v entilatoare; cântare de flux și poduri
basculă; prelevatoare automate de probe.36
Obiectul principal de activitate al Silograins Project SRL
Clasa CAEN din care face parte obiectul de activitate principal al societății
Silograins Project SRL este 3320 – Instalarea mașinilor ș i echipamentelor industriale .
Clasa 3320 cuprinde instalarea specializată a utilajelor. Totuș i, instalarea
echipame ntelor care formează o parte integrantă a clă dirilor , cum ar fi instalarea scărilor
rulante, instalația ele ctrică, sisteme de alarmă antiefractțe sau a sistemelor de aer
condiționat este clasificată drept activitate de construcț ie.
Această clasă cuprinde :
– instalare a utilajelor industriale î n uzine, precum și asambla rea echipamentului de
control în procesele industrial e;
– instalare a altor echipamente indust riale precum: echipamente de comunicaț ii
(calculatoare de mare viteza ș i capacitate de stocare ), echipamente de radiologie ș i
echipamente electrom edicale ( demontarea utilajelor și echipa mentelor mari), activităț i ale
montatorilor, asamblarea utilajelor, instalarea echipamentului din popică rii, bowling .
Însă clasa 3320 exclude activitățile de instalare a de lifturi lor, de scări rulante,de
uși automate etc.

36 http://silograinsproject.ro/echipamente/diverse/

24
Analiza economico -financiară a firmei Silograin s Project SRL pe baza bilanțului la
decembrie 2016
Istoricul af acerii se remarcă prin trendul cifrei de
afaceri:

Prevederi cu referire la elementele bilanț iere37
– activele prezentate ca active imobilizate sau circulante depinde de scopul
destinației acest ora;
– activele imobilizate au în componență active le destinate utilizării continue , cu
scopul desfășurării activităților firmei ;
– în cazul în care situațiile financiare anuale sunt întocmite în conformitate cu
reglementări le actuale pentru prima oară, prețu l de cumpărare sau ceea ce implică
producția unei imoblizări , nu se poate determina fără cheltuieli/ întârzieri exag erate, iar
valoarea reziduală din începutul exercițiului financiar putând fi tratată ca preț de achiziție
sau ca un cost de producție. Dacă s e fac aplicări ale acestei prevederi trebuie să fie
prezentate în notele explicative;
– În momentul în care se realizează reevaluarea imobilizărilor corporale, precum și
mișcările altor elemente de imobilizări, acestea sunt prezentate pornind de la prețul de

37 L.Possler, Gh.Lambru, B.Lambru, Contabilitatea întreprinderii – Îndrumar practic actualizat și
completat prin Reglementările contabile prevăzute de Direc tivele Europene a IV -a și a VII -a aprobate de
O.M.F.P. nr. 1.752 /2005, Edi ția a VIII -a, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 2006, pp.7 -8.

25
achiziție sau de la costul de producție rezultat d in reevaluare. În acest scop,
valoarea reevaluată este înlocuită de valoarea de intrare a activelor imobiliz ate corporale;
– drepturile asupra proprietăților imobil iare și alte drepturi similare trebuie să fie
prezentate la secțiunea “Terenuri și construcții” , după cum prevăd reglementările
naționale ;
– cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar, însă care sunt aferente unui
alt exercițiu financiar ulterior, trebuie să fie prezentate ca “Cheltuiel i în avans”;
– veniturile care fac referire la exercițiul financiar în curs, dar care nu sunt încasate
până la expirarea exercițiului, trebuie prezentate la secțiunea“Creanțe”, iar dacă acestea
sunt semnificative trebuie să descrise în notele explicative;
– ajustările de valoare sun de tipul : ajustări lor permanente /amortizări, și/sau
ajustărilor provizorii /ajustări pentru depreciere;
– provizioanele au scopul de a acoperi datoriile cu natură clar definită, iar la data
întocmirii bilanțului există sau vor exista, însă valoarea, precum și data la care își vor
face apariția sunt incerte;
– provizioanele nu se pot folosi pentru a ajusta valoril e activelor;
– veniturile care se încasează înainte de data întocmirii bilanțului , cu referire la alt
exercițiu financiar ulterior , se vor prezenta la secțiunea “Venituri în avans”;
– cheltuielile care fac referire la exercițiul financiar în curs , vor fi plătite numai în
perioada exercițiului financiar ulterior și trebuie să fie prezentate la secțiunea “Datorii”.
Dacă aceste cheltuieli sunt semnificative ca valoare , acestea trebuie descrise și în notele
explicative. – vezi Anexa III

26
Tabel 1. Bilanț Contabil armonizat restâns – Silograins Project SRL
Denumire indicator (mii lei) Nr. Exercițiul financiar
Crt. Precedent Curent
A. Active imobilizate – total 01 738.347 679.318
I. Imobilizari necorporale 02 – –
II. Imobilizari corporale – total 03 736.147 677.118
III. Imobilizari financiare 04 2.200 2.200
B. Active circulante – total 05 1.489.469 654.516
I: Stocuri – total 06 293.945 31.480
II. Creanțe – total 07 516.627 505.778
III: Investiții financiare pe termen scurt 08 – –
IV. Casa și conturi la banci 09 678.897 117.258
C. Cheltuieli în avans 10 47.552 50.068
D. Datorii ce trebuie plătite până la 1 an 11 503.292 1.001 .802
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 – 11 – 16) 12 672.399 -297.218
F. Total active minus datorii curente (01 +
12) 13 1.410.746 382.100
G. Datorii ce trebuie plătite peste 1 an 14 319.626 46.045
H. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 15 – –
I. Venituri în avans 16 361.330 –
J. Capital și rezerve 17 210 210
I. Capital (subscris varsat) 18 210 210
II. Prime de capital 19 – –
III. Rezerve din reevaluare 20 83.711 85.846
IV. Rezerve 21 42.770 42.770
V. Rezultat ul reportat – Sold C 22 64.778 64.778
– Sold D 23 – –
VI. Rezultatul exercițiului – Sold C 24 899.651 142.451
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 –
23) 26 1.091.12 0 336.055
Patrimoniul public 27 – –
Capitaluri – total (26 + 27) 28 1.091.120 336.055

Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ reprezintă disponibilitatea crescândă
ca acestea să devină "lichide" și să acopere nevoile întreprinderii; Activul începe cu
prezentarea activelor imobilizate, acestea fiind cele mai puțin "lichide", în final fiind
prezentate disponibilitățile, acestea fiind cele mai "lichide".

27
Pasivul este structurat în ordinea exigibilității crescătoare , ceea ce înseamnă că
exigibilitatea surse i de finanțare se leagă de scadența sa. Astfel, primele posturi sunt cele
mai lent exigibile, acestea fiind reprezentate de capitalurile proprii , iar datoriile pe termen
scurt sunt cele mai rapid exigibile .
Bilanțul financiar se c onstruiește cu respectarea anumitor principii și reguli,
permițând ordonarea elementelor bilanțiere în funcție de criteriul pe termen scurt și
termen lung. Se face astfel distincția între elemnetele bilanțiere care stau la dispoziția
societății pe termen l ung , adică peste 1 an și acelea care rămân la dispoziția societății pe
termen scurt, adică mai puțin de 1 an.
Posturile de activ sunt descrise în două ansambluri: primul cel de active
imobilizate( imobilizări necorporale, corporale și financiare) împreun ă cu activele
circulante, având scadență mai mare de 1 an , reprezentând elementele bilanțiere pe
termen lung și activele circula nte cu termen de scadență scurt, sub 1 an.
Posturile de pasiv sunt amenajate în două grupe: grupa ce cuprinde capitaluri
perman ente (capitaluri proprii, dat orii pe termen mediu și lung – scadență mai mare de 1
an) și grupa ce cuprinde datoriile pe termen scurt având termen scadent sub 1 an,
indiferent de natura acestora , mai exact dacă sunt: datorii de exploatare, venituri realizat e
în avans cu termen scadent scurt, credite bancare curente, datoriile pe termen lung care au
ajuns la scadență .
În situația în care o parte din datoriile pe termen lung ajung la termenul scadent
mai repede de 1 an, acestea se vor trece la dator ii pe termen scurt.
În cazul veniturilor realizate în avans cu termen scdent de peste 1 an vor fi trecute
la datoriile pe termen mediu și lung.
Pentru a obține bilanțul financiar, trebuie efectuate o serie de corecții ale
elementelor incluse î n activ și pasiv, realizate pe baza informațiilor cuprinse în anexă .
Însă acest lucru se realizează cu respectarea unor principii prin care se evalu ează și se
regrup ează posturile în funcție de criteriul vechimii (peste 1 an sau sub 1 an).

28
Folosind metoda ratelor, am analizat patrimoniul Silograins Project SRL din
punct de vedere structural , pentru a stabili și urmări evoluția ponderii elemente lor
patrimoniale de activ și de pasiv.38
Tabel 2. Principalele rate de caracterizare a structurii activu lui:
Nr.
Crt. Rata de
structură Formula aplicată 2015
% 2016
% ∆
%
1 Active
imobilizate Active i mo / Total
activ e x 100 52,34 177,78 125,44
2 Imobilizări
necorporale Imo necorporale
/ Total active x 100 0 0 0
3 Imobilizări
corporale Imo corp / Tot
active x 100 52,18 169,35 117,17
4 Imobilizări
financiare Imo fin / Tot active
x 100 0,155 0,575 0,42
5 Active
circulante Active circ / Tot
active x 100 104,94 171,29 66,35
6 Stocuri Stocuri / Tot active
x 100 20,83 8,23 -12,59
7 Creanțe
comerciale Clienți și conturi
asimilate /
Total active x 100 36,62 132,36 95,74
8 Disponibilități39 (Disp+Titl)/Total
active x 100 25,88 11,86 -14,02

38 D.Budugan, Contabilitate și control de gestiune , Sedcom Libris, Iași, 2001, pp.50 -55.
39 Disponibilități băne ști = datorii pe termen scurt + datorii pe termen lung + capitalul propriu – active fixe
– creanțe – stocuri

29
Așa cum se observă , ponderea activelor imobilizate în total active este ridicată, în
2016 se înregistrează creștere mare a acesteia , triplându -se.
Rata imobilizarilor corporale este cea care aratp care este ponderea capitalurilor
fixe în totalul activelor întreprinderii. Se observp că în 2016, această rată înregistrează
valoare ridicată, 169,35%, valoare de altfel normală a vând în vedere specificul
întreprinderii, lucrările contractate ș i echipamentele costisitoare. În ceea ce privește rata
imobilizarilor necorporale aceasta este 0 pentru ambii ani.
În ceea ce privește rata imobilizarilor financiare, redusă, aceasta semnific ă faptul
că relațiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte firme prin intermediul
investițiilor de portofoliu sunt intense . Creșterea de 0,42% în anul 2016 semnifică faptul
că firma încearcă sa se axeze, deși în mică măsură, spre o politică de investiții financiare.
Rata activelor circulante reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor
societății , aceasta fiind destul de mare.
Rata stocurilor are o valoare ridicată în cazul întreprinderilor de anvergura
Silograins. Cu toate ace stea, se observă o rată destul de mică în special în anul 2016, ceea
ce semnifică faptul că societatea nu este producătoare pe stoc la cantități foarte mari.
Creanțele comerciale, înregistreaza o rată redusă în 2015 (36,62%), iar în 2016
(132,3 6%), ceea ce ne conduce la concluzia confrom căreia întreprinderea a trecut de la o
clientelă ce platea în numerar la una care plătește automatizat.
Rata disponibilităților, destul de redusă în 2016, doar 11,86%, fapt care nu poate
fi privit a fi pozitiv s au negativ , ținând cont de faptul că disponibilitățile suferă modificari
mari în perioade scurte de timp.

30
S-a întocmit o analiză financiară într -un program bancar pentru Silograins Project
SRL pe baza balanței de la decembrie 2016:

Partea de activ:
– Numerar și echivalenți la decembrie 2016 în sumă de 117.256 lei;
– Creanțe neîncasate în sumă de 407. 819 lei. Peste 90% din clienții Silograins sunt
persoane juridice, cel mai mare client din sold fiind Gransiloz SRL cu suma de 189.500
lei. Rulajul creanțelor la decembrie 2016 realizându -se în medie la 66 zile. Nu există
probleme în recuperarea creanțelor conform declarației clientului.

31
Tabel 3 . Structura clienților (decembrie 2016)
Nume
client Anul
începerii
colaborării Încasări
în
ultimele
12 luni Sold ( lei)
total Sub
30
zile 30-90
zile 90-
180
zile 180-
360
zile Peste
360
zile
Gransiloz
SRL 2014 189.500 189.500 189.500
Ferma
Agripopa 2014 89.000 89.000 89.000
Ferma
Amira 2014 85.000 85.000 85.000
Alții 2015 44.319 44.319 44.319
Total 407.819 407.819

– Alte creanțe în sumă de 95.959 lei;
– Stocurile în valoare de 33.416 lei sunt regăsite în depozitele companiei și sunt
reprezentate de materie primă ce urmează a fi folosită. Rotația stocurilor se realizează la
9 zile. Avansuri st ocuri în sumă de 1,936 lei;
– Cheltuieli înregistrate în avans în valoare de 50.068 lei;
– Activele imobilizate ale firmei la valoarea de 679.319 lei sunt reprezentate de:
o Mobilier și alte active mobile: 36.352 lei;
o Echipament și mijloace de transport: 23.989 lei;
o Clădiri și amenajări: 541.091 lei, se justifică suma cea mai mare din
activele imobilizate, fiind reprezentate de domeniul principal de activitate al firmei;
o Teren: în sumă de 63.539 lei;
o Imobilizări financiare: 2.200 lei și
o Imobilizări în curs: 12.1 48 lei.

32
Partea de pasiv:
– Datoriile către furnizorii de activitate curentă sunt în sumă de 174.066 lei, societatea
achiziționând un volum destul de mare de materiale și utilaje. Structura furnizorilor
pentru activitate curentă este:
Tabel 4. Structura f urnizorilor (decembrie 2016)
Nume
client Anul
începerii
colaborării Încasări
în
ultimele
12 luni Sold (lei)
total Sub
30 zile 30-90
zile 90-
180
zile 180-
360
zile Peste
360
zile
Prive
(Franța) 2008 25.000 25.0 00 25.000
Denis (Fr) 2005 19.500 19.5 00 19.500
TPLG
(Fr) 2010 14.000 14.000 14.000
LAW (Fr) 2015 35.000 35.000 35.000
CFCAI
(Fr) 2011 12.800 12.800 12.800
STRAHL
(Italia) 2012 24.000 24.000 24.000
MECMAR
(It) 2015 24.200 24.200 24.200
Alții 19.566 19.566 19.566
Total 174.066 174.066

Furnizorii sunt persoane juridice ca re asigură materialele necesare
desfășurării activității Silograins, dar și utilaje specifice:40
– Clienți creditori la decembrie 2016 în sumă de 31.005 lei;
– Taxele de plată sunt în valoar e de 58.235 lei;
– Salariile de plată sunt în sumă de 36.686 lei și reprezintă salariile
aferente lunii decembrie 2016 pentru cei 20 angajați;

40 http://silograinsproject.ro/parteneri/

33
– Dividende de plată în valoare de 699.495 lei;
– Alte datorii curente: 2.245 lei (reprezentând dividende nete
neridica te);
– Societatea nu are credite bancare pe termen scurt dar în schimb deține
credite bancare pe termen lung în valoare de 46.044 lei, o sumă mică în
comparație cu profitul afacerii;
– Capitalul social subscris și vărsat se situează la valoarea de 210 lei;
– Rezultat an curent se situează la valoarea de 142.456 lei;
– Rezultatul reținut din anii precedenți are valoarea de 64.778 lei;
– Alte fonduri în sumă de 42.770 lei sunt reprezentate de rezerve legale;
– Rezervele din reevaluare are valoarea de 85.846 lei.
Comentar ii la contul de profit și pierdere
– Cifra de afaceri se situează la valoarea de 2.065.814 lei, fiind în
scădere comparativ cu anul 2015 , și determinată de creșterea concurenței în
zonă și sezonalitate;
– Cheltuieli cu materii prime și materiale: 991.893 lei;
– Cheltuieli cu personalul: 491.307 lei;
– Alte cheltuieli de exploatare: 390.036 lei;
– Alte cheltuieli de exploatare din care cheltuieli cu amortizarea: 82.038
lei;
– Alte cheltuieli financiare sunt reprezentate de sconturi obținute de la
furnizori;
– Gradul de în datorare/solvabilitate calculat ca raport între total datorii
și total active se situează la un nivel de 76% la luna decembrie 2016, un nivel
acceptabil, influențat și de creditele pe termen lung;
– Rata lichidității curente este subu nitară, 0,65% la decembr ie 2016;
– Rata rapidă este de 0,62%;
– EBITDA este pozitivă la decembrie 2016, situându -se la valoarea de
192.548 lei, indicator relevant pentru analiza financiară.

34
Situația netă este determinată pe baza bilanțului financiar ca diferență, astfel:
Situație ne tă (SN) =Capitaluri proprii= Active total – Total Datorii – Venituri în avans
Situația netă determinată pe baza bilanțului contabil se calculează astfel:
Situație netă (SN) = = F – G= (Active total – Datorii curente) – Datorii de peste 1 an.
De exemplu, situaț ia netă calculată în ambele variante este prezen tată în Tabelul
5:
Tabelul 5 . Calculul și analiza situaț iei nete / capitalurii proprii
Nr.
Crt. Indicatori (mii
lei) Exercițiul financiar Abateri Indici
Precedent Curent (± Δ) (%)
1. Activ e total 2.227.816 1.333.834 – 893.982 59,87
2. Datorii totale 822.918 1.047.847 224.929 127,33
3. Venituri în
avans 361.330 0 0 0
4. Situația netă
(a) 4.010.864 2.065.814 -1.945.050 51,5
5. Active total –
Datorii curente
(F) 1.410.746 382.100 -1.028.646 27,08
6. Datorii curente
(G) 503.292 1.001.802 498.510 199,04
7. Capitaluri
proprii
(F-G) (b) 1.091.120 336.055 -755.065 30,79
Din datele Tabelului 5 se constată o situaț ie descrescă toare care reflectă faptul că
Silograins a investit foarte mult în anul 2016, în materii prime și materiale, traininguri
pentru angajați, salarii, bonusuri pentru performanțe etc.
Partea care a rămas neacoperită ră mâne în sarcina creditorilor, exclusiv, ceea ce
reprezintă riscul de insolvabilitate al societății .

35
Atunci cân d valoarea situației nete se află în creștere, efectul este cel de c reștere a
rentabilității și creștere a independenț ei financiare. Astfel se poate determina riscul
global sau lichidativ :
< 0,3.
Capitaluriile proprii/activul net este indicatorul care arată gradul de sănătate al
societății, ce face referire la capacitatea societății de a menține capitalul fizic/ financiar
în condițiile inflației.
A menține capitalul fizic presupune obșținerea profitului prin intermediul creșterii
capacității fizice productive a societății în cursul perioadei, iar a menț ine capitalul
financiar însemană a obține profit prin intermediul creșterii valorii monetare a act ivelor
nete.
Performanț ele societății sunt strâns legate de a menține capitalul fizic sau
financiar , "Situaț ia modificarii capitalurilor proprii" fiind un document al stării financiare
anuale prevăzut de Ordinul M.F .P. 94 din 2001, inspirat di n cerințele impuse de IAS 1. În
cadrul acestui document sunt prezentate detaliat variaț iile suferite de fiecare element al
capitalurilor proprii în cursul exerciț iului financiar .
În urma situației modificărilor survenite în capitalurile proprii rezultatul este
reprezentat de capacitatea de menținere/ erodare a capitalului, dar și profitul/pierderea
înregistrat de societate pe perioada exercițiului financiar. Acest lucru se face cu ajutorul
următoarelor elemente de conținut:
 Profit net al perioadei,
 Elemen tele de venit și cheltuieli recunoscute în capitalurile proprii,
 Efectul cumulat apărut în urma modificărilor în politicile contabile și corecția
greșelilor, erorilor,
 Tranzacții de capital și distribuirile făcute către proprietari,
 Sold profir/pierdere cu mulat la începu de perioadă ți la data întocmirii bilanțului,
cu modificările aferente,

36
 Reconciliere între valoarea contabilă a fiecărui element al capitalurilor proprii la
început și sfârșit de perioadă, prezentându -se fiecare modificare apărută .41
Evoluți a profitabilității Silograins este redată în figura de mai jos:

Perioada de vârf a firmei a fost în anii 2006 -2007 când costurile
materialelor necesare desfășurării activității erau reduse, iar contractele cu
clienții au fost foarte benefice pentru între prindere.
O oarecare revenire se observă în anul 2012, iar scăderea actuală din
anul 2016 este evidentă în grafic.
Următoarea figură redă curbele cifrei de afaceri și ale profitului net
din ultimii 8 ani. Anul 2012 reapare ca și evoluție favorabilă pentru
Silograins. Întreprinderea deține instrumentele necesare pentru creșterea
cifrelor, având strategii pentru marketing, comerț și externalizarea gamelor
de clienți.
În zilele noastre a externaliza o afacere nu este deloc ușor, însă după
ce se realizează ampl asarea pe piețele externe cifrele firmelor încep să
crească masiv și durabil.

41 N.Georgescu, V. Robu, Analiza economico -financi ară, ASE, București, 2001, pp. 46 -50.

37

Lucrările prestate de Silograins sunt de anvergură și necesită timp
îndelungat de finalizare (2 luni până la 1 an).
Numărul de salariați al Silograins Project SRL la decembrie 2016 era de
20.
La salariul de bază aferent treptei de salarizare se adaugă:
•sporul de sâmbătă și duminică – 100% – pentru orele lucrate în aceste zile;
•sporul de condiții grele – 10%; •sporul de nocivitate – 93 lei / lună;
•sporul de noapte – 25% pe ntru orele lucrate în intervalul 23.00 – 07.00;
•sporul pentru orele suplimentare – 100%;
•sporul de vechime – 25%;
•tichete de masă – un tichet / zi sau în cazul în care se lucrează și ore suplimentare –
un tichet la 8 ore. •alimente de întărire a rezi stenței organismului – 120 lei / lună; •meniu
zilnic de hrană – 15 lei /zi.
Societatea avea contractat un cred it la Unicr edit Bank în sold de 46,044
lei, la decembrie 2016.
Capitalul su bscris vărsat al Silograins este în sumă de 210 lei.
Capex -ul42 era în s umă de 24.611 lei. – vezi Anexa II

42 Capex (engl: Capital Expenditure) sunt cheltuielile de capital pe care o comopanie le face în vederea
investiției în achiziționarea sau modernizarea activelor fixe, cum ar fi clădirile, fabricile sau echipamentele,
care participă la mai maulte cicluri de producție. Din punct de vedere contabil, cheltuielile de capital se
reflectă în bilanț pe întreaga durată de viață a respectivului active (mijloc fix), perioada în care se
amortizează. Cheltuielile de capital sunt pre ponderente în industrii ce necesită o infrastructură specifică
pentru desfășurarea activității, cum ar fi industria metalurgică, constructoare de mașini, petrolieră,

38
Veniturile extraordinare sunt înregistrate în contul 7583 – Venituri din
cedarea activelor, în sumă de 333 lei. Acestea sunt reprezentate de activități
în plus, excluzându -le pe cele recurente.

Analiza SWOT a Silograins Project SRL
Figura 2. Analiza SWOT a Silograins Project SRL
Puncte tari Puncte slabe
– brand recunoscut
– gamă diversificată de produse
– produse&servicii competitive
în raport preț/calitate
– societatea este permanent
preocupată de menținerea și
dezvoltarea rela țiilor cu actualii săi
parteneri, ca și de găsirea de noi
potențiali colaboratori – reducerea ponderii pe piață
– vulnerabilitatea la presiunile
concurenței
– vulnerabilitate în fața
schimbărilor economice
Oportunități Amenințări
– negociere cu furnizorii pentru
a conduce la prețuri mai atractive
– achiziție mijloace de transport
noi
– diversificarea
produselor&serviciilor oferite – concurența și prețurile
practicate de aceasta
– creșterea prețurilor la materie
primă
– vulnerabilitate la fluctuațiile
mediului de afaceri
– creștere mai lentă, stagnare sau
chiar recesiune a pieței

extractivă, și altele. Spre deosebire de Capex, Opex (engl: operating expenses) reprezintă cheltuielile
operaționale și se referă la acele cheltuieli efectuate pe termen scurt, de până într -un an, necesare derulării
activității curente (cheltuieli cu utilitățile, administrative) fiind deductibile în același an în care s -au făcut –
https://www.f inancialmarket.ro/terms/capex/

39
Sub formă tabelară contul de profit și pierdere :
Tabel 6.
A. Categoria CHELTUIELI B. Categoria VENITURI
1. Costuri de producție – prestații
furnizate pentru realizarea
cifrei de afaceri 1. Cifra de af aceri netă
2. Costuri de distribuție 2. Alte venituri de exploatare
3. Cheltuieli generale realizate de
administrație 3. Venituri provenite de la firmele
participante , separat de cele care
provin de la firmele asociate
4. Corectări de valoare în ceea ce
privește imobi lizările financiare și
valorile mobiliare care aparțin
activului circulant 4. Venituri ce provin din alte valori
mobiliare și din alte creanțe ale
activului imobilizat, cu menționarea
separată a celor ce provin de la
întreprinderile asociate
5. Dobânzi și chelt uieli 5. Alte dobânzi și venituri asimilate,
cu menționarea separată a celor ce
provin de la întreprinderile asociate
6. Impozitul asupra rezultatului
provenit din activitățile curente
Rezultatul provenit din activitățile
curente,în urma impozitării/ profitu l Rezultatul provenit din activitățile
curente,în urma impozitării/ pierderea
7. Impozitul asupra rezultatului
extraordinar
8. Alte impozite
Rezultatul exercițiului financiar
PROFIT Rezultatul exercițiului financiar
PIERDERE

40
Propuneri și recomandări
La momentul încheierii exercițiului financiar, elementele bilanțiere de activ și de
pasiv, sub forma datoriilor sunt evaluate și reflectate în situația financiară anuală la
valoarea de intrate, corelată cu rezultatele obținute în ruma inventarierii.
Astfel, valoarea de intrare este comparată cu valoarea stabilită în urma procesului de
inventariere, avându -se în vedere următoarele:
a) În cazul elementelor de activ: diferențele care s -au constatat între valoarea contabilă netă
și valoarea de inventar sunt înre gistrate în contabilitate pe baza amortizării suplimentare.
Dacă discutăm despre active amortizabile a căror depreciere este ireversibilă, atunci se
procedează la efectuarea unei ajustări pentru depreciere sau a unei pierderi în valoare.
Dacă discutăm desp re active amortizabile cu depreciere reversibilă atunci acestea se
păstrează cu valoarea de intrare.
b) În cazul elementelor de pasiv -datorii: diferențele care s -au constatat în plus apărute între
valoare de intrate și valoarea de inventar sunt înregistrate î ncontabilitate pe baza
elementelor corespunzătoare de datorii .43
După ce am finisat studiul de caz recomand companiei Silograins Project SRL
următoarele:
– îmbunătățirea site -ului web, acesta fiind un mijloc de contact și informații în plus
despre firmă;
– pune rea la punct a strategiei de marketing, promovare, comunicare internă și
externă;
– anul 2016 a fost vizibil mai greu pentru Silograins în ceea ce privește cifrele din
bilanț, însă respectând toți pașii pentru stabilizarea profitului, firma va avea câștig de
cauză , iar cifrele se vor mări.

43 L.Possler, Gh.Lambru, B.Lambru, op.cit., p.12.

41
Concluzii

Finanțele și contabilitatea afacerii se poate asemăna cu o pereche de
pantofi eleganți și confortabili. În cazul în care ne dorim să conducem o
afacere, atunci finanțele și contabilitatea sunt obligatorii – astfel este ca și
cum am umbla desculți. Sigur că putem să fim excentrici și să mergem fără
pantofi, dar atunci avem șanse mai bune să ajungem creativi în agenții de
publicitate sau Cesaria Evora. Ca manageri, s -ar putea să nu ne ia nimeni în
serios. Ca e xecutiv cu prestanță, trebuie să învățăm să purtăm pantofi i, mai
exact să știm ce sunt acelea un P&L, ce este bilanț ul, ce este cash -flow ul, să
încercăm să înțelegem cum se fac investițiile și bugetele. Iar dacă dorim să
fim niște manageri cool, trebuie să știm ce înseamnă EBITDA , benchmarking,
return on investment și business predictability.44
Activitatea desfășurată de către agenții economici generează o
multitudine de operații economice și financiare, respectiv o serie de mișcări
în masa patrimonială.
În bilanț se prezintă mărimea și structura patrimoniului la o anumită
dată, ca urmare, orice operație economică sau financiară care are loc ulterior,
provoacă modificări în mărimea și structura bilanțului. Aceste modificări
produse în bilanț au loc în cadru l egalității permanente dintre activul și
pasivul bilanțului, egalitate care se păstrează obligatoriu și permanent.45
Silograins Project desfășoară o activitate deloc des întâlnită, firma
trebuie să profite de acest lucru, în Teleorman sunt puține întrepri nderi cu
acest profil, chiar și în zona de sud a României, la capitolul competitori
Silograins are un oarecare câștig de cauză.
Sudul României este predominant agrar, lucru extrem de important
pentru Silograins, societățile agricole își vor dezvolta mere u spațiile de
depozitare a cerealelor, le vor renova, se vor înființa firme noi cu profil
agrar.

44 T.Celnicu, O pereche de pantofi: finanțele și contabilitatea afacerii , Ed.Publica, București, 2016, p.11.
45 V.Manea, Contabilitate , București, 2006, pp.41 -42.

42
Bibliografie
1. Budugan D., Contabilitate și control de gestiune , Sedcom Libris, Iași, 2001.
2. Caraiani C.(coord), C.Sendroiu, Olimid L. (coord), Dumitru C., Bojian O.,
Grigorescu Ș., Tutu A., Păunica M., Dutescu A., Calu D., Botea M., Dumitru C., Chițu
A., Marinescu I., Dascalu C., Pă unescu M., Bazele contabilității .
3. Celnicu T., O pereche de pantofi: finanțele și contabilitatea afacerii , Ed.Publica,
București, 2016.
4. Dedu V. , Curs de Contabilitate bancară – ASE, 2012 .
5. Deliu A., Analiza activității economico -financiară , Chișinău, 2015.
6. Demean M., Bazele contabilității , Ed. a II -a, revăzută și adăugită, Editura
Transversal, Târgoviște, 2009.
7. Georgescu N., Robu V., Anali za economico -financiar ă, ASE, Bucureș ti, 2001.
8. Isfănescu A., Robu V., Hristea A.M., Vasilescu C., Analiza economico –
financiară , biblioteca digitală ASE.
9. Manea V., Contabilitate , București, 2006.
10. Nedelcu L., Mitocariu R., Rândașu A., Noțiuni de contabilitat e primară,
Managementul afacerilor, Marketing și dezvoltarea afacerilor – noțiuni de bază .
11. Păvăloaia W., Analiza contului de profit și pierdere , Univ.George Bacovia, Bacău
12. Possler L., Lambru Gh., Lambru B., Contabilitatea întreprinderii – Îndrumar
practic actualizat și completat prin Reglementările contabile prevăzute de Directivele
Europene a IV -a și a VII -a aprobate de O.M.F.P. nr. 1.752/2005, Ediția a VIII -a, Editura
Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 2006.
13. Robu D.M. – Bilanțul contabil
14. Robu D.M. – Cont abilitate generală
15. Robu V., Georgescu N., Analiză economico -financiară – Biblioteca digitală ASE.
16. Standardul profesional nr.22, Misiunea de examinare a contabilității, întocmirea
și prezentarea situațiilor financiare , Editura CECCAR, București, 2008.
17. Legea contabilității republicată nr.82 din 24 decembrie 1991.
18. www.aippimm.ro
19. www.biblioteca -digitala.ase.ro
20. www.ceccar.ro

43
21. www.contabilitate.ase.md
22. https://www.facebook.com/pg/Silograins -Project –
149734581876394/about/?ref=page_internal
23. www.financialmarket.ro
24. silograinsproject.ro

44
Anexa I
Lista IFRS
În prezent sunt în vigoare următoarele standarde:
 IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară
 IFRS 2 Plata pe bază de acțiuni
 IFRS 3 Combinări de întreprinderi
 IFRS 4 Contracte de asigurare
 IFRS 5 Active imobilizate deținute pentru vânzare și activități întrerupte
 IFRS 6 Explorarea și evaluarea resurselor minerale
 IFRS 7 Instrumente financiare: informații de furnizat
 IFRS 8 Segmente operaționale
 IFRS 9 Instrumente financiare
 IFRS 10 Situații financiare consolidate
 IFRS 11 Asocieri în participatie
 IFRS 12 Prezentarea intereselor existente in alte entitati
 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa
 IFRS 14 Conturi de amânare aferente activităților reglementate
 IFRS 15 Venituri din contractele cu clienții
 IFRS 16 Leasinguri
 IAS 1: Prezentarea situațiilor financiare
 IAS 2: Stocuri
 IAS 7: Situația fluxurilor de trezorerie
 IAS 8: Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori
 IAS 10: Evenimente ulterioare perioadei de raportare
 IAS 11: Contracte de construcții
 IAS 12: Impozitul pe profit
 IAS 16: Imobilizări corporale
 IAS 1 7: Contracte de leasing
 IAS 18: Venituri
 IAS 19: Beneficiile angajaților
 IAS 20: Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de
asistența guvernamentală
 IAS 21: Efectele variației cursurilor de schimb valutar

45
 IAS 23: Cost urile îndatorării
 IAS 24: Prezentarea informațiilor privind părțile afiliate
 IAS 26: Contabilizarea și raportarea planurilor de pensii
 IAS 27: Situații financiare consolidate și individuale
 IAS 28: Investiții în entitățile asociate
 IAS 29: Raportarea finan ciară în economiile hiperinflaționiste
 IAS 31: Interese în asocierile în participație
 IAS 32: Instrumente financiare: prezentare
 IAS 33: Rezultatul pe acțiune
 IAS 34: Raportarea financiară interimară
 IAS 36: Deprecierea activelor
 IAS 37: Provizioane, dator ii contingente și active contingente
 IAS 38: Imobilizări necorporale
 IAS 39: Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare
 IAS 40: Investiții imobiliare
 IAS 41: Agricultură

46

Anexa II
Balanța Silograins Project SRL la decembrie 2016

47

48

49

50
Anexa III
Bilanțul Silograins Project SRL – 2016

51

52

53

54

55

56

57