Am ales pensiunea pentru că iubesc intimitatea, liniștea și simplitatea. [311774]

INTRODUCERE

Viitorul este o taină pentru fiecare dintre noi. Nu știm ce ne poate aduce o zi, ce să mai vorbim despre ani? Doar Dumnezeu cunoaște acest lucru. [anonimizat] o pensiune.

[anonimizat].

La începutul secolului XIX călătoriile în scopuri turistice nu reprezentau decât un fenomen marginal. [anonimizat] a cuvântului ”turist” o datorăm acelor ani. Desigur că la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o [anonimizat].

Însă, într-[anonimizat] a națiunilor, turismul a devenit un sector esențial al activității economice a mai multor state. [anonimizat] o [anonimizat].

Turismul a [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat].

Turismul a fost și continuă să fie apreciat ca o activitate esențială a [anonimizat]. [anonimizat], reprezintă pentru țara noastră o [anonimizat], dar în egală măsură și datorită rolului jucat în promovarea peste hotare a imaginii României.

Turismul, [anonimizat] o ramură distinctă în economia românească și atrage după sine o [anonimizat], [anonimizat] a României în structurile Uniunii Europene.

Natura a fost generoasă cu poporul român dându-i pe întreg spațiul etnogenezei sale un peisaj cu trăsături estetice indiscutabile. Practic nu există element al cadrului natural care într-o [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat], hidrografia, climatul, vegetația sau fauna își aduc fiecare o contribuție notabilă în acest sens. Toate acestea fac ca zona ce formează obiectul de studiu al prezentei lucrări să aibă un potențial turistic de o mare complexitate și de o valoare turistică deosebită.

Astfel, [anonimizat] o imagine de perspectivă asupra valorilor de interes turistic pe care le întâlnim în această zonă a țării precum și o analiză a bazei materiale și a ofertei de servicii a pensiunii ”La Nuci”.

Nu ai când și cum să îți iei o vacanță însă îți ard călcâiele după o plimbare în afara orașului.[anonimizat]? Ca să ai parte de odihnă sau distracție pe cinste nu este nevoie să ai prea mult timp și bani la dispoziție. [anonimizat]. Să fii excursionist doar în weekend pare a fi soluția ideală pentru oamenii ocupați.

Așa cum reiese din particularitățile turismului de weekend, distanțe scurte, timpul de parcurgere de maxim 90 de minute, perioada sejurului de până la trei zile, zonele liniștite, nepoluate ne fac să avem convingerea că deschiderea unei pensiuni turistice axată pe turismul de weekend în zona Cornu este o soluție de afacere în timpuri de criză sau chiar recesiune economică. Ai cel puțin câteva avantaje majore: poți explora mai multe locuri decât ai face-o pe parcursul unei vacanțe de durată normală, te vei întoarce lunea relaxat și pregătit pentru muncă.

După ce îți încarci bateriile la sfârșit de săptămână vei avea senzația că ai foarte multe vacanțe într-un an, ce să mai… Te vei transforma într-un adevărat explorator.

Chiar dacă nu sunt arhitect am ales o constructie simplă, cu gust, dar care să te atragă să o vizitezi doar când o găsești. Te invit să închizi ochii și să intri pe poarta pensiunii ”La Nuci” pentru că vreau să fiu ghidul tău.

După ce ai trecut de poarta de fier forjat, o adiere de vânt îți va aduce parfumul pinilor și brazilor verzi care străjuiesc aleea din pietre de râu strălucitoare și care dansează în bătaia soarelui; niște stropi jucăuși te vor atinge. Fântâna arteziană și iazul de lângă intrare îți zâmbesc.Băncuțele roșii ce o imprejmuiesc te invită să ocupi loc și să o admiri.

Albastrul straveziu al piscinei din spatele grădinii îți atrage privirea. Nu departe de ea se află o livadă care fascinează toți vizitatorii.

Aleea de pietre s-a terminat și urmează terasa. Mesele și scaunele îmbrăcate cu pernuțe verzi, trandafirii albi ce împodobesc fiecare masă îți urează ”Bun venit !”.

Un brunet cu ochii căprui îți va sări în ajutor și vei uita de bagaje.

Salonul spațios, împodobit cu plante exotice și colțarul din pluș verde te vor invita să te odihnești pentru câteva minute. Vei fi întrebat ce dorești să servești la masă peste 30 de minute.

Pe scări în sus, vei ajunge în camera ta.

Un pat mare, mobilierul bej, covorul viu colorat, biroul pe care se află computerul, floarea

ce-ți zâmbește, toate acestea vor fi casa ta pentru două zile.

Terasele împodobite de mușcate te invită să pășești pe ele pentru a vedea ce peisaj îți oferă.Mirosul fructelor coapte îl simți imediat. Livada cu pomii încărcați de fructe te cucerește.

Tocmai ai servit specialitatea casei al cărui gust nu-l vei uita degrabă și te gândești cum

să-ți petreci timpul liber. Iată câteva opțiuni: poți să te legeni în hamac, să admiri peștii din iaz, să faci o baie în piscină, să te plimbi prin livadă, să te plimbi cu motoscuterul, să joci tenis sau fotbal pe terenurile de sport de la intrarea în comună sau pur și simplu să lenevești pe băncuțele din curte sau livadă.

În dimineața următoare te trezește ciripitul pasărelelor care vin pe terasă pentru a-ți spune ”Bună dimineața!”. Toate cele cinci camere ale pensiunii au ferestrele largi așa că razele soarelui îți zâmbesc și ele.

După toate prezentările te simți al casei. Îți dorim o ședere plăcută și nu uita că stăm la

dispoziția ta.

”Orice afacere trebuie privită din punctul de vedere al rezultatului final, adică prin prisma CLIENTULUI … Succesul unei afaceri nu este determinat de firmă, ci de CLIENT”.

Peter Druker

Ca să fii învingător trebuie mai întâi să începi sau cum spune un proverb rusesc ”Cine nu riscă, nu bea șampanie”.

Să deschizi o pensiune pe o piață concurențială și într-o perioadă de criză economică înseamnă o provocare, înseamnă o luptă continuă, înseamnă implicare totală într-o afacere pe care trebuie să o gestionezi iar noi putem să învingem pentru că vom avea la dispoziție una dintre cele mai puternice arme: dorința de reușită.

Vom fi mai flexibili așa cum cere o piață foarte dinamică.

Vom putea fi mai eficienți așa cum trebuie să fii pe o piață foarte dinamică.

Vom putea să oferim un serviciu, la locul potrivit, la momentul potrivit, cu costuri minime așa cum dorește un client pe o piață foarte dinamică.

Vom fi învingători pentru că știm cum să ne alegem oamenii potriviți, știm cum să construim o adevarată pensiune.

Dacă nu vrei să fii prea departe de casă, poți alege o destinație din România. Cu siguranță nu ai văzut toate locurile din această țară. Pentru a fugi de căldură, poți alege varianta clasică:”du-te la mare”! Stațiunile le cunoști cu certitudine ca și opțiunile: la hotel sau la gazdă.

O altă variantă, mai exotică dar nu atât de populară, este Delta Dunării.

Dar cu muntele cum rămâne? Bușteni, Sinaia sau Predeal sunt aproape de București însă, în loc să stai blocat în trafic, în drum spre weekendul la munte pe Valea Prahovei înconjurat de alte câteva mii de turiști, mai bine încearcă să ajungi lângă Câmpina la Cornu.

CAPITOLUL 1. SERVICIILE TURISTICE

Putem afirma, fără a greși, că apariția călătoriilor turistice s-a produs în antichitate, iar activitățile turistice în spațiul rural au început a fi practicate empiric din aceeași perioadă.

În periada romană majoritatea călătoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau militare, traseele lor parcurgeau inevitabil spațiul rural. În același timp cu evoluția societății omenești se diversifică și structura călătoriilor; astfel, în Evul Mediu călătoreau un număr însemnat de comercianți, dar întâlnim frecvent ambasadori, preoți și pelerini, oameni de știință, artiști, calfe și studenți. Unii din acești călători au decis să transmită experiențele lor. Putem prezenta în sprijin scrierile călugărului francez Aimeri Picaud, care realizează la 1130 un îndrumar pentru pelerinii doritori să ajungă la Santiago de Compostella sau pe preotul japonez Basho care a scris un poem intitulat ”Drum îngust spre Nordul îndepărtat”.

În România care, așa cum afirmă Geo Bogza în reportajul ”Sate și orașe”, la început a fost o țară de sate, prin excelență agricolă, spațiul rural s-a aflat la el acasă întotdeauna. Mai mult, ”viața la țară” a fost un subiect frecvent al literaturii noastre culminând cu manifestarea unui puternic curent literar similar iar în operele plastice din perioadele de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, satul constituie cadrul, obiectul, subiectul și inspiratorul unui număr însemnat de pictori români.

În ceea ce privește manifestările ce pot fi catalogate drept începuturi ale circulației turistice rurale din țara noastră – neluând în seamă faptul că orice orășean care se respectă și își poate permite, poate avea o casă ”la țară” – amintim: obiceiurile de Sânziene când, conform tradiției maramureșenii porneau spre mănăstirile din Moldova, pelerinajele către locașurile de cult, vacanțele de sărbători în lumea satului sau la mănăstire, dar mai ales obiceiul retragerii către sat în timpul verilor călduroase ”locuința mea de vară e la țară”, locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere.

Dintre cei ce au apreciat și prețuit vacanțele în spațiul rural putem enumera personalități ale culturii românești ca: Alexandru Vlahuță, Ion Luca Caragiale,Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu. Toți cei ce au fost promotorii unei mode, ai unui mod de viață nou au contribuit la realizarea unei mentalități care în timp a generat călătoria, circulația turistică, mai apoi turismul.

Cele prezentate mai sus ne determină să afirmăm că turismul rural s-a derulat în țara noastră până în a doua jumătate a secolului al XX-lea doar în mod spontan.

După anii ’60 omenirea a început să fie tot mai preocupată de destinația vacanțelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activități economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendințe de petrecere – tot mai frecventă – a vacanțelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulți turiști și-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în spațiul rural.

Ce-și propuneau acești călători, drumeți, excursioniști, într-un cuvânt turiști? Un răspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor și următoarea enumerare:

să-și satisfacă curiozitatea și dorința de petrecere a vacanțelor în cu totul alte condiții de viață și civilizație decât cele obișnuite;

să-și materializeze interesul pentru noi destinații;

să fragmenteze vacanța în cât mai multe minivacanțe (2-3 zile: mare, munte, stațiune balneară, sat turistic tradițional);

sporirea gradului de solicitare pentru spații de cazare cu un confort mai redus (deci mai ieftin);

turism cultural și de cunoaștere (în special tinerii și turiștii de vârsta a treia).

În mod firesc s-au conturat următoarele avantaje:

valorificarea bogatului potențial rural;

economisirea de investiții pentru crearea de capacități de cazare, alimentație publică și agrement;

reducerea la minim a personalului de servire;

decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate;

îmbunătățirea nivelului de trai în zonele utilizate ca bază materială a turismului;

surse suplimentare de venituri pentru populația rurală.

Turismul rural se sprijină în majoritatea tipurilor de primire existente pe dotările ce se regăsesc, în mare parte, în proprietate privată a locuitorilor din spațiul rural, practicanți ai activităților turistice.

Rețeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Comunității Europene. Aceasta datorită condițiilor de organizare create, a organismelor neguvernamentale naționale și internaționale existente, sprijinul primit din partea statelor (credite pe temen lung, cu dobândă de 3-4 % Franța, Germania, Austria, scutire de impozit pe activitatea turistică desfășurată, sprijin logistic, formare de cadre și îndrumare) Comunității Europene, prin intermediul programelor PHARE, experienței câștigate și dorinței de perfecționare manifestate permanent.

În aproape tot continentul european, un weekend la țară a intrat în obișnuința iubitorilor de aer curat, natură, spații pur ecologice.

Din rândul celorlalte țări Europene practicante ale turismului rural de weekend vă prezentăm în continuare:

Germania – vacanțele la fermele țărănești;

Franța – în această țară turismul are vechi tradiții și realizează cote maxime de diversificare, organizare și promovare;

Austria – și în această țară turismul reprezintă o activitate care a confirmat, a dezvoltat noi preocupări – devenite în timp profesii – care au contribuit la evoluția așezărilor sătești;

Belgia – țară a berii și a altor câteva bine cunoscute repere;

Danemarca – este locul unde produsul turistic poartă un nume atractiv: ”vacanțe active”;

Finlanda – țară ”făcută” parcă în întregime din ape, aer și arbori;

Irlanda – are incluse în circuitul turistic circa 500 de pensiuni ce oferă în mod tradițional formula cazare și mic dejun, dar la cerere și demipensiune sau chiar pensiune completă.Numărul oaspeților într-un astfel de așezământ variază între 10 și 16 persoane;

Italia – turismul rural cunoaște ca formă de manifestare ”vacanțele verzi” și are ca principală componentă agroturismul;

Portugalia – 800 km, 12 insule, o pasiune ancestrală pentru ocean.

Teritoriul României prezintă: o mare varietate de valori culturale istorice – artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice – un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea sunt valențe ale turismului rural românesc în mod special.

Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor, așezările rurale românești au păstrat și mai păstrează încă în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și de dezvoltare a turismului rural.

Începuturile turismului organizat apare în anii 1967-1968, pentru grupuri de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre. Se pare că fost un început promițător, Ministerul Turismului în anul 1972 emite ordinul 297, urmare căruia Centrul de Cercetare pentru Promovarea Turistică Internațională procedează la identificarea și selectarea unor localități rurale reprezentative pentru satele românești ce urmau a fi lansate în turism. În urma acestor studii, de comun acord cu oficiile județene de turism și organele administrației locale s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern și internațional circa 120 localități rurale.

În anul 1973, prin ordinul numărul 744 al Ministerului Turismului se declarau, experimental, sate de interes turistic, denumite ”sate turistice”, următoarele localități: Fundata (Brașov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Sfântu Gheorghe (Tulcea), Poiana Sărată (Bacău) etc..

Însă în anul următor, prin decretul 225, s-a interzis cazarea turiștilor străini în locuințele particulare, satele turistice devenind nefuncționale pentru turismul internațional. Dat fiind faptul că o parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu caracter cultural și folcloric ale Oficiului Național de Turism ”Carpați” București și în contracte pe piața externă, se realizează o breșă prin intermediul unei ordonanțe a fostei puteri politice pentru satele Rucăr, Sibiel.

Începând cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaște. Iau naștere diverse asociații și organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea și dezvoltarea turismului în zonele rurale. Una din acestea este Federația Română pentru Dezvoltare Montană (F.R.D.M.) în 1990 care își propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montană, inclusiv prin promovarea, organizarea și dezvoltarea agroturismului. Urmează Asociația Națională pentru Turism Rural Ecologic și Cultural din România (A.N.T.R.E.C.) în 1994 membră a Federației Europene de Turism Rural (EUROGÎTES) și Agenția Română pentru Agroturism (A.R.A.) în 1995 ce își propune racordarea agroturismului românesc la sistemul internațional.

Pe lângă cele prezentate până acum, considerăm că nu lipsită de importanță este existența, în momentul de față, a peste 20 de firme ce desfășoară activitate de tour operatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim cele mai importante: ”Ovidiu Tour” Bran (Brașov), ”Trans Tour” Praid (Harghita), ”Dublion” Câmpulung (Argeș), ”Daruguș” Balvanyos (Covasna), ”Montana Service” Vidra (Vrancea).

Spațiul rural românesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief, dunărean prin rețeaua lui hidrografică și pontic prin deschiderea sa la Marea Neagră, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil, această ”personalitate geografică” trebuie să fie dublată în timp și de vocația turistică.

Lanțul Munților Carpați reprezintă un rol deosebit pentru climă, ape, bogății, vegetație faună, soluri etc.. El are poziție centrală și formă de cetate sau inel, în preajma acestuia succedându-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce îi conferă locul de frunte în patrimoniul turistic al țării sunt peisajele: impresionante dantelări de basm în forme carstice din regiunile calcaroase, circuri și văi glaciare, piscuri golașe, forme inedite sau ciudate ale stâncilor.

Porțiunea cea mai spectaculoasă și impunătoare a Carpaților Românești o constituie, fără urmă de dubiu, Carpați Meridionali – între culoarul Timiș-Cerna ( la vest) și Valea Prahovei (la est). Mai sunt supranumiți și Alpii Românești.

1.1. Definire

”Turismul este o activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și extinderea bagajului cultural prin cunoașterea unor noi aspecte ale activității umane și a unor noi peisaje”.

J.Medecin

”Turismul este acțiunea, dorința, arta de a călători pentru propria plăcere”.

M.Peyromaure Debord

1.2. Dezvoltarea unui turism durabil

Turismul durabil acoperă toate formele și activitățile din industria ospitalității, incluzând turismul convențional de masă, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul de croazieră, turismul religios, turismul sportiv, turismul urban și turismul de weekend. Procesul de orientare către durabilitate trebuie să fie, în mod normal, coordonat la nivel național de către factorii guvernamentali și susținut de factorii locali, la nivelul comunităților.

Durabilitatea, pentru turism la fel ca și pentru alte industrii, are trei aspecte independente: economic, social-cultural și de mediu. Dezvoltarea durabilă implică permanență, ceea ce înseamnă că turismul durabil presupune utilizarea optimă a resurselor (inclusiv a diversității biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural și ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunităților locale, economiilor naționale și asupra conservării naturii. Ca o consecință firească, durabilitatea se referă și la structurile manageriale necesare în vederea îndeplinirii acestor deziderate.

Implementarea politicilor și planurilor turistice reprezintă o responsabilitate atât a guvernului, cât și a sectorului privat. Sectorul public răspunde de stabilirea tacticii, planificării și cercetării, realizarea infrastructurii de bază, dezvoltarea anumitor atracții turistice, stabilirea și administrarea normelor de oferire a facilităților și serviciilor, stabilirea măsurilor de administrare și valorificare a teritoriului și de protecție a mediului înconjurător, stabilirea standardelor pentru pregătirea și perfecționarea în domeniul turismului, menținerea sănătății și securității publice.Sectorul privat răspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare, a operațiunilor agențiilor de turism, de activitatea întreprinderilor comerciale cu specific turistic și se bazează pe infrastructură, pe dezvoltarea unor atracții turistice și promovarea acestora prin activități specifice de marketing.

1.2.1. Tehnici de implementare a planurilor turistice

Implementarea planurilor turistice presupune eforturi de lungă durată. Modalitățile de realizare a implementării sunt: aprobarea politicii și planului turistic, ca document oficial al dezvoltării turismului în regiune, structurarea dezvoltării pe o perioadă de cinci ani, programarea proiectelor de dezvoltare și a acțiunilor necesare, organizarea eficientă a sectorului public și al celui privat și menținerea unei coordonări strânse între sectorul public, privat și organizațiile neguvernamentale, acolo unde acestea sunt implicate, adoptarea și aplicarea legislației corespunzătoare și a reglementărilor necesare dezvoltării turismului, măsurile de protecție a mediului înconjurător, standardele dezvoltării (incluse în general în regulamentele cu privire la valorificarea teritoriului) și proiectarea ghidului pentru facilitățile turistice, stabilirea circuitelor turistice, a obiectivelor și a staționărilor, finanțarea eficientă și sistematică a proiectelor turistice individuale.

1.2.2. Programarea dezvoltării

Programarea dezvoltării este o tehnică importantă pentru abordarea sistematică și coordonarea implementării. Deseori, ea are forma unui program de acțiune care include atât proiectele de dezvoltare, cât și activitățile necesare conexe.

Programul de acțiune în prima etapă a dezvoltării, în general pentru primii cinci ani ai planului, este realizat ca parte a întregului proces de programare turistică, pentru ca, apoi, periodic, să fie actualizat și revizuit. Programul de acțiune ar trebui să includă atât proiectele sectorului public privat și infrastructură, cât și atracțiile, serviciile necesare, astfel încât dezvoltarea să fie integrată și coordonată.

1.2.3. Zonarea

Zonarea este o tehnică importantă pentru implementarea planurilor de folosire a terenului pentru pensiuni, a facilităților turistice în zonele de atracție, pentru turismul de weekend și alte tipuri de zone turistice. Reglementarea zonării presupune existența unor standarde de dezvoltare cum ar fi densitatea turistică, limita superioară și inferioară a ocupării etc.. Acestea pot fi adoptate separat pentru fiecare sector turistic.

1.2.4. Administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitecturală

Administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitecturală și peisagistică în zone turistice, cum sunt stațiunile sau regiunile istorice, trebuie realizate de un comitet sau o comisie de analiză arhitecturală aleasă în acest scop.

1.2.5. Programarea turistică

Programarea turistică se bazează pe recomandările planului de diversificare a atracțiilor turistice și a rețelei de transport. Programele turistice corect proiectate oferă nu doar o activitate interesantă pentru turiști, ci și o distribuție largă din punct de vedere geografic și demografic a beneficiilor economice.

Dezvoltarea facilităților și serviciilor turistice, cum sunt restaurantele și magazinele de artizanat de-a lungul traseelor turistice încurajează turistul să cheltuiască în timpul popasurilor.

Programele turistice pot include, alături de traseele tradiționale cu autocarul și automobilul, plimbări și călărie, plimbări cu barca pe lacuri, canale, golfuri, în porturi, trasee feroviare etc..Plimbările pe râuri pot oferi turiștilor oportunitatea de a vizita sate izolate, care altfel nu sunt accesibile, ceea ce aduce venituri localnicilor.

1.2.6. Finanțarea pentru management și planificare turistică

Finanțarea planificării turistice la nivel local, a planurilor de turism urban și ecoturism și planificarea atracțiilor cu caracter public, cum sunt parcurile naționale și siturile arheologice sau istorice, intră în aria de responsabilitate a autorităților locale și centrale. Finanțarea planurilor de dezvoltare detaliate și a studiilor de fezabilitate este în mod obișnuit responsabilitatea sectorului privat.

Planificarea unei stațiuni mai mari poate fi realizată de stat, o companie privată sau o societate de dezvoltare. Chiar dacă planificarea e făcută de sectorul privat, guvernul are responsabilitatea de a stabili standardele așa cum au fost aprobate inițial, de a revizui planurile și de a le accepta doar dacă îndeplinesc standardele aprobate. Finanțarea instituțiilor guvernamentale de turism și de marketing este asigurată de către guvern, dar poate fi suportată și de către agenți economici din turism sau chiar de către turiști.

1.2.7. Finanțarea dezvoltării infrastructurii

Principalele componente ale infrastructurii sunt în mod obișnuit finanțate de guvern sau de întreprinderi publice. Oricum, taxele de folosință pot recupera cea mai mare parte din această investiție sau măcar costurile operaționale. Această infrastructură servește nevoilor generale de dezvoltare. În cadrul unui program de dezvoltare, finanțarea infrastructurii interioare este realizată de către sectorul privat, care preia inițiativa dezvoltării.

1.2.8. Finanțarea principalelor puncte de atracție

Parcurile locale, regionale și naționale, zonele istorice și arheologice, muzeele, centrele culturale și alte tipuri de atracții sunt în mod obișnuit finanțate de guvern iar prin plata unor taxe de intrare se acoperă o parte din costurile operaționale. Aceste atracții determină turiștii să viziteze o zonă și să cheltuiască.

Așa cum a fost explicat anterior, finanțarea restaurării zonelor istorice poate fi realizată de către sectorul privat, dar cu sprijin din partea guvernului. Atracțiile de tip comercial, cum sunt parcurile tematice, sunt finanțate de sectorul privat, în speranța că vor aduce profituri.

1.2.9. Finanțarea pensiunilor și a serviciilor comerciale

Sectorul privat este sursa obișnuită de finanțare pentru modernizarea pensiunilor și a altor facilități comerciale, aceasta fiind politica și tendința în cele mai multe regiuni turistice.Guvernul poate fi inițiatorul dezvoltării în zonele turistice noi, înainte ca investitorii particulari să decidă să facă investiții, sau poate coopera cu investitorii particulari pentru anumite proiecte.

Câteva modalități de stimulare a investițiilor:

asigurarea terenului necesar dezvoltării facilităților turistice la un preț moderat sau gratuit. În unele regiuni unde achiziționarea terenului de către sectorul privat este dificilă, intervenția guvernului este suficientă pentru a stimula investițiile;

asigurarea gratuită a infrastructurii exterioare;

asigurarea întregii infrastructuri interioare sau numai a unei părți pentru care costul poate fi eventual acoperit de taxele de utilizare sau prețul de închiriere al pensiunii sau al altor spații comerciale;

scutirea totală sau parțială de taxe vamale la produsele importante utilizate pentru dezvoltarea inițială și pentru punerea în funcțiune a facilităților turistice. Această oportunitate este oferită de către autoritatea națională de turism nu de autoritățile locale.

Prezentarea completă a întregului proces ce stă la baza planificării afacerii și întocmirii planului de afaceri poate fi schematizată în felul următor:

Figura nr.1.1.: Schema planificării afacerii

Sursa: Olaru A., Managementul marketingului, Editura Alma, Galați, 2000, Informații

Planul de marketing reprezintă mijlocul de implementare a strategiei de marketing alese.

El trebuie să se bazeze pe înțelegerea clară a obiectivelor de marketing ale companiei, a ceea ce se dovedește a fi realizat de afacerea respectivă în viitor, aceste obiective rămânând a fi fixate în cadrul obiectivelor generale ale firmei. Prin obținerea lor se poate planifica mai bine activitatea de marketing, având în vedere că o intrare nepregătită pe piață sau o diversificare întâmplătoare a noilor produse poate antrena pierderi importante pentru afacere.

Marketingul înseamnă mai mult decât promoție, reclamă și tehnici de vânzare utilizate pentru a face pe cineva să aleagă un produs.

O abordare de marketing a afacerii înseamnă a începe de la nevoile și dorințele clienților și a construi întreaga afacere având drept scop satisfacerea acestor nevoi.

Planul de marketing, ca parte componentă a unui plan de afaceri, are atât avantaje, cât și limite.

Avantajele sunt legate direct de implementarea strategiei de marketing alese și sunt, în principal următoarele:

sporește abilitatea firmei de a focaliza toate eforturile de marketing pentru atingerea scopurilor și obiectivelor fixate;

minimizează efectul schimbărilor bruște în mediul economic;

jalonează și îndrumă activitățile celorlalte departamente ale societății;

ușurează efortul de management al conducerii, ca urmare a respectării unor politici unanim cunoscute și acceptate de consiliul director.

Alături de aceste avantaje, planul de marketing are și unele limite de care trebuie să se țină cont în fundamentarea planului de afaceri:

nu este un instrument ce-i permite managementului să-i prezinte viitorul cu precizie extremă;

nu va feri managementul de posibilitatea unor greșeli;

nu va oferi căi de rezolvare a tuturor problemelor majore ce apar; analiza critică a momentului respectiv va rămâne o cerință de bază;

nu va rămâne neschimbat pe parcursul duratei planificate; vor fi necesare corecturi în concordanță cu evoluția reală a mediului economic.

Pentru a realiza această componentă a planului, volumul de informație necesară și posibilitatea de a accesa vor varia în funcție de piață și domeniul de activitate.

În viziunea unor specialiști cunoscuți, planul de marketing prezintă câteva caracteristici generale, de care trebuie să se țină seama la momentul planificării:

să identifice și să materializeze strategia de îndeplinire a scopurilor și obiectivelor companiei;

să se bazeze pe fapte certe și ipoteze valide;

să identifice resursele financiare, materiale și umane ce vor fi implicate în realizarea lui;

să se axeze pe o viziune pe termen lung, corelându-se cu planul de marketing anterior și cu cel următor;

să fie simplu și scurt, însă îndeajuns de detaliat pentru a descrie cum se ajunge la obiectivele propuse;

să fie flexibil; poate fi însoțit de scenarii alternative și acțiunile de marketing aferente acestora;

să specifice modalitățile de evaluare intermediară și finală a succesului planului.

Figura nr.1.2.: Elementele de definire a planului de marketing

Sursa: Olaru A., Managementul marketingului, Editura Alma, Galați, 2000, Informații

Figura nr.1.3.: Formarea profilului social al pieței-țintă

Sursa: Olaru A., Managementul marketingului, Editura Alma, Galați, 2000, Informații

Segmentarea pieței Alegerea pieței țintă Poziționarea pe piață

Figura nr.1.4.: Segmentarea, alegerea pieței țintă și poziționarea unei firme

Sursa: Olaru A., Managementul marketingului, Editura Alma, Galati, 2000, Informații

Operația de cercetare a pieței impune să fie întreprinsă nu în mod global, nediferențiat, ci în mod structurat, pe anumite tipuri de consumatori, de segmente de piață.

”Segmentarea reprezintă totalitatea tehnicilor de constituire a unor grupuri de componenți care satisfac o anumită condiție de clasificare, în funcție de fiecare dintre criteriile considerate”.

Capitolul mai înainte prezentat ne creează o imagine clară a ceea ce înseamnă serviciile turistice prin definire, tehnici de implementare, programare dar și finanțare a acestora iar ca și concluzie putem afirma că această ofertă primară potențială, alcătuită din componentele naturale de peisaj, reprezintă potențiale resurse turistice și joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului în general și a celui rural în mod special cu condiția ca toți factorii de decizie publică și privată să conlucreze și să participe activ la implementarea acestora în turismul Românesc.

CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI TURISTICE CORNU

În România turismul rural s-a practicat de mulți ani, dar nu a existat o legislație adecvată care să permită diferențierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior. Mergând la Cornu, am întâlnit turiști care veneau pentru prima dată și erau impresionați de buna organizare a localității din punct de vedere turistic. Cel mai clar poți afla neajunsurile sau lucrurile bune din Cornu, de la turiștii care se opresc aici cu ocazia petrecerii weekend-ului sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulți cei care vin aici special pentru a vizita zona.

2.1. Localizarea și caracterizarea zonei Cornu

Prima comună din România la nivelul standardelor europene.

Cornu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România (exemplu:(anexa 1)).

Reședința comunei este localitatea Cornu de Jos. Așezată în nord-vestul județului Prahova, pe valea de mijloc a râului omonim, nu departe de locul unde masivul Gârbova își dă mâna cu subcarpații Curburii externe, comuna Cornu se învecinează: la nord cu Breaza-Nistorești, la sud cu Câmpina, la est cu Voila și la vest cu Breaza-Podul Vadului, aflându-se la o depărtare de 90 km – nord de capitala țării și la 70 km – sud de municipiul Brașov. De sus, din vârful Sinoiului, de la altitudinea de 740 m, atât cât măsoară acesta, poți cuprinde cu privirea întreaga panoramă a comunei Cornu și a împrejurimilor sale. Tot aici este și locul de unde poți constata cu ușurință cum râurile care-i scaldă marginile – la est Câmpinița, la sud Prahova, la vest Valea Rea și Balița – i-au modelat terasa pe care s-a înfiripat, în timp, așezarea cu nume latinesc, dându-i o formă aproape triunghiulară, cu pante abrupte la nord și est, și domoale în rest.

Cornu se află în subcarpații Prahovei, la 33 km nord-vest de Ploiești fiind situată la 600 m altitudine la poalele dealurilor Gurga și Sinoiu și este o stațiune balneoclimaterică permanentă recomandată în tratarea nevrozelor, surmenajelor, bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare, anemii, convalescență. Cornu este situată în nord-vestul județului Prahova, pe străvechiul drum de legătură între Transilvania și Muntenia, folosit astăzi de magistrala feroviară nr. 3 și șoseaua internațională E 60, pe cursul mijlociu al râului Prahova. Comuna este mărginită la nord de Depresiunea Comarnic-Talea, ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice, ce constituie o prelungire spre sud a munților.

Cornu este poarta de intrare în zona turistică a masivului Bucegi.

Clima blândă, lipsită de viscol și geruri năprasnice, fără cețuri, cu umiditate moderată, reprezintă un potențial important pentru dezvoltarea turismului de weekend. Condițiile naturale ale așezării, peisajul încântător, te îndeamnă la drumeții, iar potecile la cicloturism și fac din această așezare un centru de atracție.

Calitatea aerului din Cornu se datorează ozonului și ionilor negativi, cu efect terapeutic asupra căilor respiratorii, în insomnii, depresii, stări de stres etc..

Izvoarele cu apă minerală sulfuroasă, sulfatată, calcică, sodică, creează posibilitatea unui tratament balnear deosebit.

Pentru îmbunătățirea imaginii stațiunii, precum și pentru înlesnirea accesului, mai ales în zonele turistice, unii turiști au sugerat construirea unei parcări și a unei șosele laterale, ce ar diminua traficul din localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă amenajarea unei piețe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât mai mult cu cât, o parte a turiștilor nu au asigurată masa în unitățile de cazare.

O diversificare a paletei de servicii a pensiunilor din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munților nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroși turiști neâncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.

Zona Cornu este o zonă turistică ce se bucură de un cadru natural foarte pitoresc și sănătos, de o bogăție cultural-istorică inestimabilă și de o bază materială de cazare și alimentație bine pusă la punct.

Ceea ce nu este încă bine pus la punct este modalitatea de petrecere a timpului liber al turiștilor într-un mod care să îi facă pe aceștia să cheltuiască mai mult. Pentru aceasta propunem:

amenajarea unui parc de distracții cu dimensiuni medii;

amenajarea unui centru de echitație, turiștii urmând să învețe să călărească și totodată având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurimi;

prezența zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;

asigurarea serviciului de ghid în zonă;

dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);

amenajarea unui patinoar.

Cornu va continua să atragă turiștii atâta timp cât va ști să le ofere noi atracții. Priceperea și talentul conducătorilor din turism se va demonstra prin determinarea turiștilor care au fost deja în Cornu să revină.

După desăvârșirea procesului de formare a poporului român și de cristalizare a societății feudale, în secolele IX – X, s-au semnalat, așa cum atestă și săpăturile arheologice, dar mai ales izvoarele narative, numeroase comunități rurale – obștile sătești – așezate pe văile râurilor și ale afluenților acestora, cât și în locuri adăpostite din subcarpați. Între ele, s-a aflat și Cornu, sat cu adânci rădăcini neolitice.

O viață patriarhală s-a depănat pe terasa de la ieșirea Prahovei din munți, ca și în celelalte zone din țară, cu sute de ani înainte de formarea statelor feudale românești. Retras în nord-vestul județului Prahova, Cornu s-a înfiripat totuși la răscrucea unor drumuri importante de comunicație cum e cel al Brașovului pe Valea Prahovei, Predeluș pe Doftana și al Moldovei pe sub dealuri.

Satul a avut un rol politic minor, în schimb a constituit un centru bisericesc prestigios, cu urmări fericite pentru dezvoltarea culturală, în primul rând a școlii, dar mai ales în ce privește continuitatea în aceste locuri a unor tradiții culturale neântrerupte de-a lungul vremurilor, ca dovadă stă Biserica ”Înălțarea Domnului” din Cornu de Sus monument istoric înscris în catalogul marilor valori naționale de artă cu o vechime de trei secole, cât și Biserica ”Sfânta Cuvioasă Parascheva” ctitorită în 1846.

E dificil de reconstituit din puținătatea izvoarelor viața cotidiană a cornenilor, dinainte de secolele XV – XVIII. Mai mult decât probabil, Cornu a fost în acea epocă un sat mic, neânsemnat. El i-a atras pe unii domnitori nu atât ca sprijin pentru dobândirea sau menținerea tronului, cât mai degrabă pentru interese economice. De aceea, Cornu a rămas în umbră, în timp ce alte sate, ca de pildă Branul, s-au dezvoltat intrând de timpuriu în conul de lumină al luptelor pentru putere. A fost pentru Cornu un neajuns, dar și o șansă, satul păstrându-și încă din timpurile acelea îndepărtate statutul moștenesc, o frumusețe rară, care i-a atras pe toți cei care

l-au cunoscut. Cele mai alese și mai interesante mărturii asupra trecutului acestui sat datează din perioada feudalismului timpuriu și cu precădere din epoca constituirii și consolidării statelor românești. După această dată, numărul documentelor referitoare la satul Cornu sporește, oferindu-ne informații și sugestii pentru a înțelege și a urmări evoluția obștii sătești în acest răstimp istoric ele atestă existența în Cornu a unei obști în forma ei cunoscută și din alte locuri, având în frunte Sfatul oamenilor buni și bătrâni.

Obștea era principala formă de organizare pe care a îmbrăcat-o odinioară viața locuitorilor din Cornu – agricultori, păstori, pietrari, dogari, iar mai apoi chirigi și zidari. Ea a dăinuit vreme îndelungată și a traversat etape de dezvoltare. Era perioada când întreaga gospodărie a membrilor trecea treptat în proprietate privată. Numai pășunea, apele și pădurea continuau a fi comune. La rândul ei, autoconducerea a jucat un rol însemnat în cadrul obștii sătești. Obștea avea obligația

să-i urmărească pe răufăcători, să-i oblige să plătească amenzi pentru delictele săvârșite pe teritoriul său. Era instituția care aducea importante avantaje membrilor comunității.

Instituție sătească veche, obștea a constituit un element trainic pentru unitatea și apărarea membrilor săi, care, așa cum am mai menționat, încă mai stăpâneau în devălmășie izlazurile, pădurile și apele. Caracterul de instituție colectivă se manifesta și printr-o conducere în comun a muncii.

Rămășite ale obștii sătești de odinioară dăinuie până în zilele noastre. Și în prezent, colectivitatea sătească se consideră ca făcând parte dintr-o mare și puternică familie.

Păienjenișul potecilor de plai, drumul de legătură cu Brașovul, prin pasul Timiș-Predeal, pe Valea Prahovei și Predeluș, pe Doftana, poziția, matematic determinată de coordonatele de

45° 10´ latitudine nordică și de 25° 42´ longitudine estică, au făcut să apară și să se dezvolte, la poalele Sinoiului și Costișului, o așezare statornică atestată, arheologic, cu 500 de ani în urmă, și de documentele scrise la începutul secolului al XVI-lea. De oriunde ai veni la Cornu, cu trenul sau cu autoturismul, pe jos ori cu alte mijloace de locomoție, ești nevoit să urci o pantă, ca să poți pătrunde în localitatea situată la o altitudine medie de 600-650 m.

Astfel, înfiripat pe terasa din stânga Prahovei, la ieșirea acesteia dintre munți, care în vechime făcea corp comun cu terasa Brezei și a Câmpinei, satul s-a dezvoltat atât cât i-a îngăduit lărgimea ei. Aria, comună odinioară, a făcut ca două așezări să stea față în față: Cornu de Sus și Cornu de Jos, cu Breaza de Sus și Breaza de Jos. Sate gemene, a căror importanță a crescut, în dreapta ori în stânga văii, după cum terasa pe care sunt situate e mai lată în dreapta sau în stânga ei.

Cu toate că terasa de la Cornu este destul de largă, ea n-a putut creea un drum comercial, ca cel al Prahovei, prin Câmpina și Breaza, deoarece extremitatea ei nordică sfârșește într-o serie de râpe și muchii prăpăstioase.Totuși, gruparea celor două sate pe aria terasei nu este atât de netă, încât să-ți fie imposibil să le desparți, dacă nu ești localnic, ori n-ai fi prevenit că o văioagă fără prea mare importanță, Valea Rea, după ce le separă, își pierde repede identitatea și așa nesemnificativă, în undele învolburate ale Prahovei, în aval de stația C.F.R. – Breaza.

Dealurile din nord și est, ce protejează așezarea, sunt îmbrăcate cu păduri de foioase, livezi de pomi fructiferi și pășuni pentru vite, ce-i conferă un pitoresc aparte, dar și un climat favorabil.

Figura nr.2.1.: Localizarea geografică a Comunei Cornu

Sursa: www.cornu.ro

Temperatura medie multianuală este de 10,0°C; maxima pozitivă a verii, cu o valoare de 38,1°C a fost înregistrată în august 2007, iar maxima negativă de -25,1°C, la 23 ianuarie 1996. În ce privește regimul precipitațiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri.

Locul depozitelor de sare este marcat de prezența izvoarelor de apă sărată la marginea de nord a terasei, în valea lui Sărăcilă și la mijlocul ei, în apropierea Centrului Cultural, pe locul ce s-a păstrat sub genericul ”La Mori”. Ambele sunt utile în ameliorarea și chiar vindecarea durerilor reumatice. Despre calitățile apei celor două izvoare de aici s-a aflat, oficial, în anul 1871.

Apoi, în 1883, au fost analizate din punct de vedere chimic de dr. Bernard, care le-a calificat între apele halopogene hidroiodate foarte concentrate. Iată rezultatul unei astfel de analize: în 10 litri de apă se află o cantitate de 3 gr.320 iod pur. În continuare oferim o comparație cu apele similare din Europa: Saxons les Bains 1 gr.230; Castrocaro 0 gr.879;

Trescaro 0 gr.910; Hall 0 gr.390; Cornu 3 gr.320. În 1883, la expoziția de la Viena, dr. Bernard le-a expus în colecția apelor minerale române. Sarea obținută prin evaporare de către dr. Bernard conține 3% iodură de sodiu. Este cea mai concentrată în iodură și clorură de sodiu, având aceeași compoziție ca aceea de la Vulcana-Băi. Așa cum atestă și alte lucrări de referință, mai recente, izvorul din punctul ”La Mori” are o concentrație de iod, clor și sodiu echivalentă cu

9,6 g/litru. Izvoarele menționate există și astăzi, dar ele așteaptă să fie amenajate și date în folosință pentru tămăduirea suferinzilor.

Figura nr.2.2.: Stemă localitate Cornu

Sursa: www.cornu.ro

Descriere stemă Cornu:

Scut triunghiular cu marginile rotunjite, de aur, tăiat de bandă roșie încărcată cu trei albine de aur. În stânga sus se află un turn, natural, cu laturile din zidărie de piatră, cu acoperiș triunghiular, cu patru ape, roșu, cu elemente de lemnărie maro și cu trei ferestre de mansardă dreptunghiulare. În plan frontal apar două rânduri de ferestre boltite, plasate două și una. În dreapta jos, se află o crenguță de corn, cu trei frunzulițe verzi și trei fructe roșii. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn, corespunzătoare rangului de comună a localității.

Semnificația stemei:

Crenguța de corn este aluzia fonetică la numele comunei, derivat din abundența acestui arbust în zonă. Turnul reprezintă ocupația de bază a localnicilor, zidăria, fiind și parte componentă a unui ansamblu arhitectonic emblematic pentru comuna Cornu, construit în 1939.Albinele de aur sunt simbolul hărniciei și fac referire și la apicultură, o altă ocupație specifică zonei. Culorile heraldice folosite, aur și roșu, sunt culori nobile, ce sintetizează cele mai înalte virtuți și completează compoziția heraldică a stemei.

În centrul comunei, în fața Căminului Cultural se află Monumentul Eroilor.

Figura nr.2.3.: Monumentul Eroilor

Sursa: www.cornu.ro

Muzeul sătesc al comunei Cornu a fost înființat în anul 1950, amenajat și modernizat în anul 1986 și cuprinde două secții: istorie-etnografie și artă populară, reconstituind, într-o imagine unitară, viața comunității din cele mai vechi timpuri și până în prezent.

Secția de istorie veche a muzeului cuprinde numeroase piese, vestigii din epoca bronzului, cum ar fi fragmentele din ceramică dacică din secolul III î.H., până în secolul II d.H., cărămizi, pietre de râșniță, oale de pământ ars, care pot constitui o interesantă temă pentru specialiști.
Secția de etnografie și artă populară găzduiește o bogată colecție de obiecte de uz casnic.
Ceramica, lăzile de zestre, putinele, toate lucrate manual de artiști populari, colecția de furci de tors, daracul pentru lână, costumele populare bărbătești și femeiești alcătuiesc o comoară a muzeului.

În centrul comunei Cornu se află Căminul Cultural, instituție locală care focalizează activitatea culturală și artistică a localității. Construcția a început în anul 1937, s-a întrerupt în timpul războiului și a fost finalizată abia în anul 1953.

Între anii 1958-1986, Căminul Cultural a suferit unele modificări de structură în urma cărora sala de spectacole s-a extins, cuprinzând în prezent un număr de 350 de locuri, trei holuri interioare și șapte săli de cursuri în care își desfășoară activitatea cercurile de muzică vocală și instrumentală, cercul de dans modern și cel de teatru.

Biblioteca comunală Cornu a luat ființă în anul 1956 și a fost amplasată inițial în cadrul Căminului Cultural, în prezent având sediu special amenajat cu un fond de carte de 19.000 volume, biblioteca a înscris până în prezent un număr de 1.186 cititori, achiziționând anul acesta un număr de 335 volume. Cărțile sunt așezate în ordine alfabetică și pe domenii astfel: filosofie, științe socio-politice și economice, istorie, științe exacte, tehnică, geografie, lingvistică, filologie, literatură, artă, sport, biografii.

Biblioteca este sediul tuturor expozițiilor de carte, organizate cu prilejul aniversărilor marilor poeți și prozatori, este centrul de pregătire al programelor artistice prilejuite de sărbătorile tradiționale românești, diferite concursuri și lansări de carte.

Biblioteca Cornu editează în fiecare lună revista ”Cornul Înflorit”, revistă ce cuprinde informații din toate domeniile ce prezintă interes pentru populație.

Figura nr.2.4.: Biblioteca Cornu

Sursa: www.cornu.ro

2.2. Motivația alegerii zonei

Din punctul de vedere al resurselor amenajarea este una de tip univoc, după natura spațiului geografic este o amenajare periurbană, iar din punct de vedere al resurselor turistice și al modului de distribuție a acestora în teritoriu este o amenajare punctiformă. Amenajarea unei pensiuni în zona Cornu se adresează turismului de weekend.

Lângă băștinașii din Comuna Cornu au venit 900 de familii din toate zările, acestea cumpărând, practic, toate terenurile disponibile din intravilanul localității. În continuare, sunt solicitări din partea multor altor străini de a cumpăra teren în zonă pentru a-și ridica locuințe sau pensiuni.

În acest context s-a impus refacerea Planului Urbanistic General (P.U.G.), care tocmai și-a încheiat valabilitatea după 10 ani de aplicare. Primăria a organizat deja o licitație pentru reactualizarea P.U.G., în urma căreia a fost declarată câștigătoare o firmă târgovișteană care a și început măsurătorile în teren.

Primele măsurători, după cum preciza primarul Cornel Nanu, se fac în intravilanul comunei, deoarece, din lipsa terenurilor cu acest specific, se impune mărirea respectivelor suprafețe prin includerea unor suprafețe din extravilan. Numărul destul de mare al cererilor pentru terenuri de construcție – în special pentru case de vacanță și pensiuni turistice – a determinat administrația locală să aprobe extinderea intravilanului Comunei Cornu cu 100 de hectare. Aceasta cu atât mai mult cu cât fiecare metru pătrat de pământ va fi o sursă de venit la bugetul local. Și chiar ne-a argumentat afirmația prin faptul că, în comună, ființează unități de cazare (cu câte 4-20 camere) cu un total de 214 locuri de cazare, care au fost avizate de către autoritățile turistice și au o contribuție ”frumușică” la bugetul comunei, pe de o parte, dar și la imaginea acesteia pe de altă parte.

2.3. Selecția și delimitarea teritoriului

Alegerea acestei zone s-a făcut atât din prisma faptului că aici exista o casă de vacanță cu un potențial mare de transformare în pensiune agroturistică cât și a zonei ce permite dezvoltarea turismului de weekend.

Turismul de weekend a înregistrat o evoluție deosebită în ultima perioadă de timp în toate țările lumii ca urmare atât a influenței factorilor generali de creștere a turismului cât și unor factori specifici precum: diminuarea duratei timpului liber; creșterea gradului de înzestrare cu automobile a populației ceea ce creează condiții pentru deplasarea rapidă, reducând în acest fel dependența turiștilor de programul mijloacelor de transport în comun;

creșterea gradului de solicitare a forței de muncă ceea ce determină necesitatea refacerii capacității fizice și intelectuale a populației; sporirea gradului de amenajare a diferitelor perimetre.

2.3.1. Resurse naturale ale zonei Cornu

Văile și cascadele își adună apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Gârbova făcându-și loc către sud și lăsând în urmă, între localitățile Predeal și Câmpina, unul dintre cele mai fermecătoare defilee din România.

Cursurile de apă sunt reprezentate de Prahova, tributara Ialomiței (ce are o vale adâncă formată de ghețarii cuaternari), cu afluenți ca Doftana, Câmpinița, Teleajen. Aceastea sunt utilizate în scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomița și pe Dâmbovița.

Flora și fauna sunt existente în pădurile ce înconjoară comuna, aici întâlnindu-se specii de arbori seculari, stejari, mesteceni, pini, brazi și sălcii, creând astfel un minunat loc de recreere.La circa 10 km de Cornu, se află băile Telega. Aceastea sunt amenajate ca un ștrand în cadrul căruia se găsesc plaje, restaurante etc. iar la 20 km se află Barajul Paltinu, cu un lac de acumulare, pe malul drept al acestuia a fost amenajată o zonă pentru plajă și recreere, unde se poate practica pescuitul sportiv. Vegetația este variată alcătuită din păduri care se întind pe mai multe etaje în funcție de climă și dispunerea treptelor de relief. Mai sus de păduri se dezvoltă o vegetație alpină, numită și stepă rece, cu pajiști, tufișuri de ienupăr și arbuști pitici. Fauna este bogată și diversă ca număr și specii: urși, căprioare, lupi, veverițe, păsări ca uliul, vulturul, iar dintre reptile putem enumera vipera comună și șopârla de munte. În apele reci se găsesc pești ca păstravul, cleanul și mreana.

Rezervațiile și monumentele naturii sunt reprezentate de Muntele de sare – Slănic Prahova, cu o înățime de câțiva zeci de metri, acest munte în miniatură stârnește admirația vizitatorilor.

Apa ploilor a modelat pe suprafața sa mii de ondulații iar cristalele de sare par nenumărate ace de gheață ce strălucesc în bătaia soarelui. În perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adâncime maximă de 32 m. Potrivit legendei, în acest lac s-ar fi aruncat o mireasă nefericită, de unde și numele de ”Grota miresei”.

2.3.2. Resurse antropice ale zonei Cornu

Bogăția cultural-istorică reprezentată prin Castelul Peleș-Sinaia, fostă reședință regală, transformată azi în muzeu, este punctul de atracție numărul unu și unul din valoroasele monumente de arhitectură din România. Construit între 1875-1883, îmbină diverse stiluri arhitecturale, predominând elementele Renașterii germane și ale stilului gotic, la fel și Castelul muzeu Pelișor-Sinaia. Palatul Culturii-Ploiești, frumos monument de arhitectură construit la începutul sec. XX, în stil neoclasic și care în prezent, prin cele peste 200 de săli, sunt găzduite mai multe muzee. Totodată existența Castelului Hașdeu din Câmpina construit între anii

1893-1896 ne prezintă imaginea perfectă a acelei perioade.

Edificiile culturale sunt prezente și prin Muzeului Hărților-Cornu, prin care familia Dana și Adrian Năstase au donat comunei o colecție impresionantă de hărți vechi. Și pentru că fostul premier și soția sa au considerat că aceste hărți merită văzute și de toată lumea, a apărut ideea înființării Muzeului Hărților. Deschiderea muzeului a coincis, deloc întâmplător, cu Tabăra Internațională de Creație Plastică ”Dan Platon”, care s-a desfășurat în localitate.

Alături de artiști din toată țara, la eveniment au participat mulți oameni politici, reprezentanți ai politicii din Ploiești, Câmpina și Cornu. Printre ei, fostul prefect Georgică Diaconu și fostul președinte al Consiliului Județean Mircea Cosma, care însă nu au vorbit deloc despre politică ci doar despre artă.

Figura nr.2.5.: Muzeul hărților

Sursa: www.cornu.ro

Mai pot fi enumărate Muzeul de istorie și arheologie Prahova-Ploiești, instituție culturală de prestigiu, Muzeul ceasului ”Nicolae Simache”-Ploiești, unic în rețeaua muzeelor din țara noastră, Muzeul memorial ”I.L.Caragiale”-Ploiești, găzduit într-o casă din secolul XVIII, prezintă aspecte semnificative din viața marelui dramaturg care și-a petrecut copilăria și tinerețea în Ploiești, Muzeul Național al Petrolului-Ploiești, unic în țară și printre puținele de acest gen din lume, Casa Domnească-Brebu, clădire ridicată de Matei Basarab în 1641, adăpostește un muzeu, care oferă publicului iubitor de artă medievală un fond bogat de carte veche românească, Muzeul memorial ”Cezar Petrescu”-Bușteni, conservă atmosfera de altădată, în care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale, Muzeul memorial ”B.P.Hașdeu”-Câmpina, adăpostit într-un castel construit de marele cărturar în amintirea fiicei sale, stinsă prematur din viață la 19 ani, Muzeul memorial ”Nicolae Grigorescu”-Câmpina, unde sunt expuse tablouri originale, covoare, obiecte legate de viața marelui pictor 1838-1907, Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului-Vălenii de Munte.

Bisericile și mănăstirile prezente fac ca în perioada sărbătorilor religioase turistul să poată alege a se reculege la Mânăstirea-Sinaia, construită între 1690-1695 de spătarul Mihai Cantacuzino, în urma unui pelerinaj la Ierusalim și în peninsula Sinai, de unde și numele mânăstirii și a stațiunii de azi, la Schitul Lespezi-Posada, lângă Comarnic, 1661, Mânăstirea- Brebu, construcție începută în 1650, de domnitorul Matei Basarab și terminată în 1690, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu sau la Mânăstirea Cornu cu hramul Sfântul Ioan Evanghelistul și Sfânta Cuvioasă Eufrosina Mânăstire de Maici cât și la cele două Biserici existente în Cornu.

Figura nr.2.6.: Mânăstirea și cele două Biserici

Sursa: www.crestinortodox.ro

Ca și monument de artă și arhitectură putem prezenta Monumentul Eroilor – Cornu

Figura nr.2.7.: Monumentul Eroilor

Sursa: www.cornu.ro

2.3.3. Turismul rural și agroturismul

În vederea cuantificării circulației turistice înregistrată în zona Cornu, au fost realizate anchete, prilej cu care au fost culese informații privind:

– numărul turiștilor români și străini;

– numărul înnoptărilor efectuare de turiștii români și străini;

– durata medie a sejurului;

– gradul de ocupare al locurilor de cazare.

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona Cornu, asemeni întregii zone montane, aparțin pensiunilor. Acestea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pentru turismul rural.

În tabelul 2.1. prezentăm situația statistică a turiștilor cazați în pensiunile din Cornu, pentru a ilustra creșterea semnificativă a numărului lor, în paralel cu creșterea numărului pensiunilor.

Numărul turiștilor în turismul rural zona Cornu 2006 – 2008

Tabel 2.1.

Sursa: pensiuni Cornu

În anul 2008 numărul turiștilor sosiți în stațiune a fost de 3.500, în creștere cu 52,2 % comparativ cu 2007, când numărul acestora era de 2.300 iar din totalul de turiști sosiți în stațiune în 2008, 80 % au fost români și 20 % au fost străini. De remarcat este faptul că ponderea turiștilor străini în total turiști sosiți a scăzut cu două procente în anul 2008 față de anul 2007.

Figura nr.2.8.:Numărul turiștilor în turismul rural zona Cornu 2006-2008

Sursa: pensiuni Cornu

Rezultatele obținute în urma cercetării de piață efectuate pe anul 2008 au fost următoarele: durata medie a sejurului în 2008 de 3,0 zile/turist, gradul de ocupare al locurilor a fost de 90 %, ponderea ocupării spațiului de cazare în pensiuni agroturistice a fost de 80 %.

Evoluția numărului pensiunilor din zona Cornu 2006 – 2008

Tabel 2.2.

Sursa: pensiuni Cornu

Se poate observa o creștere majoră a numărului pensiunilor în anul 2008 față de 2007 an în care s-a deschis doar o pensiune față de anul 2006.

Evoluția numărului hotelurilor din zona Cornu 2006 – 2008

Tabel 2.3.

Sursa: pensiuni Cornu

În situația hotelurilor vedem o stagnare a unităților nou înființate în 2008 față de anul precedent dar observăm o creștere de două unități în 2007 față de anul 2006.

Figura nr.2.9.: Evoluția numărului pensiunilor și a hotelurilor din zona Cornu 2006-2008

Sursa: pensiuni Cornu

Numărul de pensiuni și hoteluri a crescut în fiecare an (cea mai mare creștere a fost înregistrată în 2008 pentru pensiuni și în 2007 pentru hoteluri), aceasta datorită încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de facilități pentru persoanele care investesc în turismul rural.

Începând cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta turistică rurală la nivelul întregii țări. Broșura cuprinde oferta turistică din zone ale țării (Moldova și Bucovina, Dobrogea, Muntenia și Oltenia, Maramureș, Crișana și Banat, Transilvania). Fiecare echipament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme și include:

număr de persoane ce pot fi cazate;

suprafața;

număr de camere cu 1,2,3 paturi;

număr de băi;

telefon;

încălzire;

mic dejun;

televizor;

mașină de spălat;

acceptare animale;

curte;

internet;

limba străină vorbită de gazdă;

distanța la cel mai apropiat oraș din zonă.

Ofertă de prețuri în turismul rural zona Cornu ( tarif/pers.)

Reduceri (grup min. 20 pers, min. 2 nopți sau cameră min. o săptămână)

Tabel 2.4.

Sursa: pensiuni Cornu

2.3.4. Principalele obiective și trasee turistice din zona Cornu

Obiective turistice

Masivul Bucegi: cuprins în mare parte în teritoriul județului Prahova, între Valea Prahovei la est, pe care o domină printr-un abrupt de peste 1.000 m și Munții Leaota la vest. Prin înălțimea și masivitatea lui alcătuiește cel mai grandios edificiu muntos din această parte a țării. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase și de variate (pe o suprafață relativ mică), alcătuiește una din regiunile de mare atracție turistică din România.

Putem enumera ca obiective stațiunile turistice: Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga, Câmpina, Brebu, Telega.

Trasee turistice

Localitatea Cornu dispune de un potențial turistic care întrunește elemente de originalitate, de specificitate, de atracție oferind totodată posibilități multiple de acces spre alte zone.

Am ales câteva trasee care pot fi realizate având ca punct de plecare și întoarcere Cornu tocmai ca punct de referință care prilejuiește comparația dar mai ales aprecierea ineditului – un spațiu de liniște și de reflexii clădit de natură și om.

Pornind din centrul comunei, se pot face drumeții în unele locuri din preajmă, cum ar fi: lacurile cu apă sărată de la Telega, orașul Breaza, comuna Poiana Câmpina, Voila, Secăria și

Barajul Paltinu.

Temerarii se pot avânta peste văi și dealuri până în vârfurile Secăria (1.153m), Doamnele (1.484m) și Gagul Mare (1.660m), din masivul Gârbova în nord-est sau până în vârful Gurguiatu (1.340m), pe platoul Bucegilor sau la Vârful cu Dor (2.029m) în nord-vest.

Pentru a veni în ajutorul celor care sunt hotărâți să facă ascensiuni pe vârfurile menționate, pe culmile dealurilor și prin văi, prezentăm câteva trasee turistice (exemplu (anexa 2)). Ca punct de plecare propunem Căminul Cultural din Cornu.

2.3.5. Echipamentul de odihnă și agrement

Acesta este format din hoteluri, pensiuni, restaurante, cofetărie, cât și alte elemente funcționale cum ar fi unități comerciale, servicii de reparare și întreținere, servicii de poștă și telecomunicații, farmacie, un parc în centrul comunei, o piscină, discotecă, terenuri de sport, o sală de spectacol, un muzeu etc. (exemplu:( anexa 3)).

În tabelul nr.2.5.prezentăm situația unităților de cazare pe categorii, număr de camere și locuri.

Unitățile de cazare din Cornu în anul 2008

Tabel nr.2.5.

Sursa: www.cornu.ro

Baza de cazare din Cornu, deși oarecum proporțional distribuită în zonă nu se ridică nici ca număr de locuri și nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potențialului turistic. Acest fapt impune creearea de noi și moderne locuri de cazare.

Figura nr.2.10.: Unități de cazare zona Cornu

Sursa: pensiuni Cornu

Din situația prezentată în acest subcapitol și din graficul de mai sus reies câteva aspecte interesante privind echiparea cu structuri de primire a zonei turistice, acelea că deși este o zonă montană, predomină numărul locurilor de cazare în pensiuni, explicația fiind legată de prezența aici doar a două hoteluri și a unui motel iar în cadrul hotelurilor se remarcă ponderea mare a numărului de locuri de categoria două stele, ca și lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a condițiilor pentru desfășurarea unui turism de calitate superioară sau chiar de lux, în cazul pensiunilor, deși ocupă locul întâi ca pondere, structura pe categorii de confort nu este diversificată și în acest caz, predomină cele de două margarete, urmată de cea de patru margarete.

2.3.6. Cadrul socio – economic

Populația zonei este formată din 5.500 de localnici și 900 de familii (2.000 de persoane) ce dețin case de vacanță sau pensiuni. Îndeletnicirea populației este creșterea animalelor și cultivarea pământului, dar în principal predomină agroturismul.

Figura nr.2.11: Repartizarea pe vârste a populației locale

Sursa: pensiuni Cornu

Din graficul prezentat se poate observa că populația activă locală este dublă față de populația minoră și de populația de peste 61 de ani acest lucru fiind îmbucurător pentru forța de muncă a zonei.

Figura nr.2.12: Repartizarea pe vârste a populației sezoniere

Sursa: pensiuni Cornu

Ca și în structura populației locale majoritatea populației sezoniere este formată din segmentul 18-60 ani adică acel segment matur, apt de muncă și cu posibilități financiare peste medie.

2.3.7. Infrastructura

În zona aleasă pentru amenajare există canalizare, alimentare cu energie electrică, cu apă, cu gaze, telefonie fixă și internet. Drumul național Dn 1 (E 60) care leagă orașul București de Valea Prahovei se află în stare foarte bună. De asemenea, între București și Câmpina există o cale ferată. Totodată până în anul 2014 pe aici va trece autostrada București-Brașov.

Figura nr.2.13: Infrastructura

Sursa: Comuna Cornu

2.4. Evaluarea pieței potențiale

Piața potențială ce urmează a fi amenajată va fi formată din turiștii ce vin din orașele București, Ploiești, Târgoviște, Buftea, Mogoșoaia, Strejnic, Băicoi, stațiunile de pe Valea Prahovei, comunele și satele învecinate, de pe litoral, turiști din principalele orașe ale țării precum și turiști străini. În contextul în care zona dispune de 214 locuri de cazare, iar pensiunea ce urmează a fi amenajată va dispune de încă 10 locuri de cazare presupunem că 70% din turiști vor proveni din București, 10% din alte orașe ale țării, 5% de pe litoral, 10% din orașele limitrofe și 5% din străinătate.

Figura nr.2.14.: Panoramă Cornu

Sursa: www.cornu.ro

2.5. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Tabel nr.2.6.

Indicele de atractivitate al zonei așa cum este prezentat în tabelul nr.2.6. este de 3,64 și cuprins între [1-4] depășind jumătatea intervalului de unde rezultă că în zona aleasă se poate realiza amenajarea unei pensiuni în condiții optime.

Atât condițiile naturale cât și echipamentele de sport și odihnă dețin ponderea cea mai mare, acestea fiind cele mai importante elemente care justifică deplasarea turiștilor în această zonă.

CAPITOLUL 3. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A PENSIUNII

”LA NUCI”

Analiza bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii

Între principalele aspecte, pe care le conțin structurile de primire, sunt: pensiunea

”La Nuci”, celelalte unități de cazare, rețeaua unităților de alimentație publică și baza

tehnico-materială de agrement.

În anul 2008 situația locurilor de cazare și a gradului de ocupare a acestora era următoarea:

numărul total al locurilor de cazare este de 214, din care 110 în hoteluri și 104 în pensiuni.

În ceea ce privește numărul total al turiștilor care și-au petrecut vacanțele aici, acesta este de 3.500, numărul turiștilor români fiind de 3.100, lăsând ca turiștii străini să fie în număr de doar 400.

Rețeaua unităților de alimentație publică

În 2008 unitățile de alimentație publică însumau 230 locuri, ceea ce reprezenta un raport de un loc de cazare pe loc la mese în alimentație. În structură, pe tipuri de unități, predomină restaurantele, urmate de baruri, braserii și alte tipuri de unități de alimentație publică.

De remarcat existența unor unități cu specific vânătoresc, pescăresc, tradițional românesc precum și a unei unități de elită (de lux), capabile să preia o clientelă formată din turiști români sau străini cu anumite pretenții, sau grupuri organizate pentru excursii tematice.

Baza tehnico-materială de agrement

În concepția actuală agrementul constituie o latură predominantă a activității turistice în general și în mod special în oferte turistice a căror specialitate este însăși forma de agrement (turism montan). Gradul de atracție al unui produs turistic, cât și de punere în valoare a patrimoniului turistic este în strânsa corelație cu nivelul dotărilor și mijloacelor pentru agrement.

Față de necesitățile de agrement, localitatea Cornu dispune în prezent de dotări edilitare gospodărești specifice localității rurale, mai puțin de dotări necesare agrementului. Element esențial în turismul montan, agrementul se compune în zona Cornu doar din domeniul traseelor montane, plimbări cu motoscuterul, ATV-ul, sporturi de masă.

Traseele turistice montane

În zona Cornu sunt înregistrate și marcate 28 de trasee turistice destinate următoarelor tipuri de excursii sau forme de turism:

drumeție de vară: toate traseele marcate sunt accesibile drumeților cu pregătire medie;

drumeția de iarnă: se limitează la stațiunile și localitățile bine amenajate turistic, traseele greu accesibile fiind recomandate numai drumeților foarte bine pregătiți.

Baze de tratament

La 10 km de Cornu se află băile termale sărate Telega, în stațiune, alături de procedurile de bază, se asigură băi termale în căzi sau bazine, împachetări sau aplicații cu nămol, băi cu apă gazoasă sau sulfuroasă, cure interne cu ape minerale. De asemenea, au fost create condiții pentru efectuarea mai multor tipuri de proceduri asociate: termoterapie, saunoterapie, hidrofizioterapie, inhalații, aerosoli. Climatul este caracterizat prin presiune atmosferică scăzută, radiație solară intensă, ionizare crescută.

3.1. Planul de afacere

Este cert faptul că în ultima perioadă se remarcă o evoluție din ce în ce mai accelerată a economiei în ansamblul ei, evoluție susținută de apariția unor noi idei de afaceri, a unor noi societăți, de dezvoltarea și perfecționarea celor deja existente.

Totuși, sunt numeroase obstacolele și riscurile ce apar cu ocazia lansării unui proiect de investiție sau, cum este cazul nostru, a unei noi pensiuni. Unul dintre cele mai importante pericole îl reprezintă lipsa de transparență. Sunt destul de multe persoane care nu au răbdare să înceapă o afacere, au doar o vagă idee despre ceea ce au de gând să facă. Eventual, ele vin cu o idee de afaceri și încep să o discute cu prietenii, cunoștințele, sau cu alți oameni de afaceri.Aceasta este momentul în care este nevoie de un plan de afaceri și este nevoie de realizarea unei planificări a afacerii.

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil întreprinzătorilor ce construiesc o afacere sau caută parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituțiilor de finanțare, instituțiilor ce gestionează fonduri de investiții din toate domeniile de activitate iar astăzi aceste proiecte tind să devină din ce în ce mai importante și complexe.

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependență și care reflectă de o manieră accesibilă ideea de afaceri și evoluția acesteia în timp. Rolul său este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanțată, ci și de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Suplimentarea lui înseamnă control și adaptare în funcție de evoluția reală.

Planul de afaceri este un document de reflectare a activității pe un anumit interval de timp, de regulă 12 luni, luând în calcul și perioada următoare de la doi până la cinci ani, așadar el nu este totuși un pașaport pentru a obține rezultate financiare maxime pe o perioadă lungă sau o finanțare de la instituții specializate, ci o cale de evidențiere a spiritului antreprenorial și a ideii de afaceri promovate.

Orice plan de afaceri presupune o anumită succesiune de operațiuni. Pentru întocmirea sa este necesară parcurgerea următoarelor trei etape:

1. culegerea informațiilor necesare (prețuri, concurenți, furnizori, date tehnice, juridice);

2. planificarea efectivă a activității respective (alegerea strategiei potrivite și găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite);

3. redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a rezultatului etapei anterioare).

Secțiunea de marketing este una din cele mai importante părți a planului de afaceri, scopul ei fiind acela de a arăta în ce fel afacerea planificată intenționează să satisfacă cererea și de a demonstra capacitatea de adaptare continuă a acesteia la condițiile pieței. Dacă întreprinzătorului îi lipsesc aptitudinile sau experiența necesară pregătirii unui plan de marketing se impune ajutorul unui specialist.

Marketingul presupune monitorizarea permanentă a modificărilor cererii și luarea măsurilor pentru adaptarea tendințelor constante.

Pentru societatea noastră trebuie întocmit un plan de afaceri viabil pentru a putea obține maximul de rentabilitate încă din primul an de activitate. Planul constă în deschiderea unei pensiuni care să ofere turiștilor o ședere cât mai plăcută pe durata sejurului la Cornu dezvoltând turismul de weekend.

Planul de afaceri prezintă baza materială deja existentă și de care este nevoie încă de la înființare și până la generarea de profit.

În prima fază ne propunem să înființăm o pensiune și după ce aceasta va genera profit să dezvoltăm afacerea prin deschiderea unei noi pensiuni sau a unui hotel.

Zona geografică în care se află pensiunea, pot spune din ceea ce am constatat la fața locului că este foarte bună pentru dezvoltarea în condiții optime a turismului de weekend.

Cererea pe piață există, deoarece în Romania acest gen de afacere neexploatat la maximum are reale șanse de reușită .

Publicitatea on-line ne ajută ca să ne creem o imagine în fața clientului, să ținem legătura cu acesta, răspunzând la orice cerință sau nedumerire ar avea.

Totuși întrucât această activitate este la noi în stadiul de pionierat este absolut necesar ca să fie privită ca o afacere în sine și nu ca un mod de îmbogățire peste noapte și ca atare trebuie tratată cu seriozitate.

În plus în momentul demarării unei astfel de inițiative trebuie să luăm în calcul și posibilitățile financiare ale noastre și să nu ne hazardăm la accesarea unor credite, a căror valoare depășește posibilitățile noastre financiare. Planul de afaceri întocmit de noi este unul cu reale șanse de generare de profit deoarece sumele pentru demararea proiectului sunt unele minime, baza materială există iar la sfârșitul primului an, dacă acest plan s-a respectat profitul ar fi maxim. Dacă afacerea e făcută respectând toate condițiile din recomandările celor ce au în folosință pensiuni, afacerea poate aduce chiar în primii ani recuperarea investiției făcute în construcția clădirii plus un profit substanțial. Alegerea poziției în care există pensiunea și calitatea zonei sunt factori importanți care trebuie să garanteze condiții cel puțin acceptabile pentru a da startul activității.

Deoarece afacerea este una de dimensiuni relativ mici ne propunem ca să o începem cu persoane apropiate care cred în ea și doresc să ne ajute. Eu voi fi cel care va coordona toată activitatea, mă voi ocupa direct de problemele legate de atragerea turiștilor, precum și de contractele ce se vor încheia cu diverse agenții de turism. Problemele le voi rezolva atât la fața locului cât și prin telefon sau e-mail, deoarece pensiunea se află în Cornu, iar majoritatea agențiilor de turism și procentul major al potențialilor turiști în București. Cred în această afacere deoarece având ca și asociați sora și mama mea care doresc și pot gestiona corect afacerea pot demara în cel mai scurt timp punerea în aplicare a planului de afacere. Clienți spre care țintim sunt cei din București. Scopul urmărit este acela de a crea o pensiune cu turiști stabili, în prima fază, iar apoi dezvoltarea treptată a afacerii și consolidarea pe piață practicând prețuri cu 5 % mai mici ca ale concurenților.

Orice plan de afaceri are obiective financiare bine definite. În literatura de specialitate, sunt identificate ca obiective financiare ale planului de afacere următoarele:

a) reducerea riscurilor financiare se realizează prin anticiparea acestora și stabilirea din timp a măsurilor optime care se vor lua în caz de necesitate;

b) rezolvarea situațiilor neprevăzute adică acele evenimente neplanificate, nu obligatoriu neașteptate, ce produc influențe consistente asupra situației economice a firmei;

c) reducerea costului finanțării presupune o serie de costuri care secondează intrarea numerarului, indiferent de sursa acesteia;

d) obținerea de surse de finanțare externe, ce reprezintă de fapt obiectivul cel mai atent urmărit de planificator.

Venit maxim generat de pensiune cu tarif de 200 RON pe noapte.

Număr de camere libere 5

Număr total de camere libere pe weekend dintr-un an (100%) 104 x 5 = 520

Tarif optim pe cameră 200 RON

Venit maxim generat de pensiune pe an 520 x 200 = 104.000 RON

Rata de ocupare a pensiunilor în weekend-uri în anul 2008 a fost de 77%.

Număr de camere la o rată de ocupare de 77% 77% din 520 = 400

Tarif optim pe cameră 200 RON

Venit maxim generat de pensiune pe an 400 x 200 = 80.000 RON

Bilanțul este indicatorul economic care arată proprietarului dacă afacerea sa a produs sau a pierdut bani pe parcursul perioadei monitorizate.

Bilanțul estimativ anual al pensiunii

Tabel nr.3.1.

Camerele oferite spre cazare sunt principalele centre generatoare de profit dintr-o pensiune.

Profitul se realizează în momentul în care pensiunea ”vinde” camere la un preț mai mare decât costurile de operare.

În prezentarea anterioară am arătat o calculație a profitului anual luându-se în calcul doar ocuparea locurilor de cazare ale pensiunii în timpul weekend-urilor fără a se lua în calcul atât posibilitatea închirierii și în alte perioade cât și celelalte servicii oferite turiștilor.

Puncte slabe și puncte forte

Tabel nr.3.2.

Concluziile rezultate din cele prezentate anterior sunt punctele tari ca staff-ul pensiunii, raportul calitate preț, amplasament foarte bun în raport cu zona, forță de muncă calificată, ca și puncte slabe, dependența de agențiile de turism, zona nu este cunoscută ca o zonă turistică potențialul ei fiind însă foarte mare iar oportunitățile sunt cunoașterea concurenței din toate punctele de vedere, tendințele pieței, politica promovată de comunitatea locală și din punct de vedere ale pericolelor distingem expansiunea marilor firme de prestări servicii turistice, veniturile tot mai mici ale populației, migrarea turiștilor spre alte zone turistice cunoscute.

3.2. Prezentarea pensiunii ”La Nuci”

Pensiunea ”La Nuci” **** 4 margarete

Este situată în stațiunea Cornu, la altitudinea de 600 metri, lângă Câmpina din Dn 1 și la 90 km de București. Pensiunea ”La Nuci” este finalizată în anul 2008 cu o suprafață constuită de 400 mp, curte ce se întinde pe 2.000 mp și a fost construită cu respectarea normelor  Europene.

Pensiunea oferă o ambianță plăcută, caldă, odihnitoare datorită arhitecturii, culorilor, mobilierului modern și confortabil. Construită cu dotări ce se ridică la cele mai înalte standarde europene de servicii și alimentație publică, speră să transforme sejurul tuturor turiștilor care aleg această pensine în una din cele mai frumoase amintiri de vacanță.

Pensiunea pune la dispoziție cinci camere cu un design deosebit și dotări moderne. Spațiile generoase asigură un confort în care vă veți simți minunat și pe care nu-l veți uita curând.

În cadrul pensiunii există:

La parter:

– holul de primire;

– bucătărie;

– loc de servit masa (12-24 persoane) multifuncțional;

– living;

– grup sanitar;

– terasă exterioară cu spațiu de servit masa și loc de recreere.

La etaj:

– patru camere duble;

– două grupuri sanitare;

– hol de acces;

– două terase.

La mansardă:

– un dormitor;

– living.

În curte:

– terasă cu loc de servit masa;

– spațiu de recreere;

– piscină;

– loc pentru plajă;

– livadă cu 100 de pomi fructiferi;

– loc de joacă pentru copii;

– grătar;

– loc cazare animale de companie;

– iaz cu fântână.

Figura nr.3.1.: Interior pensiune

Facilități:

– grupurile sanitare dotate cu căzi cu hidromasaj și uscător de păr, la cerere se poate adăuga un pat suplimentar în camere, livingul din mansardă se poate transforma într-un elegant dormitor, televiziune prin cablu, aparatură pentru muzică, karaoke, proiector, computere, fax, imprimantă, telefon, aer condiționat, frigider, minibar, internet wireless, sală fitness, masă tenis, darts, parcare (10 locuri), sistem video de supraveghere, organizare evenimente speciale,

pensiunea  dispune de centrală proprie, teren de tenis și fotbal la Complexul ”Casa Cornu”, tratament balnear la Complexul ”Băile Telega”.

Servicii:

– păstrarea valorilor clienților, spălat / călcat haine, pensiune completă, închiriere ATV, scuter, biciclete, plimbări cu sania.

Activități:
– tenis de masă;

– închirieri biciclete, ATV-uri de unu sau două locuri;

– paint ball.

Pensiunea poate organiza diferite activități pentru distracția clienților:

– turul zonei;

– plimbare cu ATV – traseu de 10 km lungime;

– drumeții – parcurgerea traseelor montane;

– plimbări cu sania.

Tarife de cazare:

– nu se închiriază decât toată vila;

– tariful este de 5.000 RON / sejur două nopți, în sistem full board, cu toate facilitățile incluse.

Date de contact:

– S.C. La Nuci SRL;

– contact: Zugravu Andrei Eugen;

– adresa: Str.Toamnei, Cornu;

– email: netcornu@yahoo.com;

– website: www.zugravuamenajari.ro;

www.la-nuci.ro.

Figura nr.3.2.: Iaz Figura nr.3.3.: Vedere față

Figura nr.3.4.: Vedere spate Figura nr.3.5.: Curtea

Prezentarea firmei

Alegerea unui nume cât mai sugestiv ne-a făcut să credem că Pensiunea ”La Nuci” ar fi cel mai potrivit. Numele fiind sugestiv ales prin prisma faptului că în momentul achiziționării terenului atât în față cât și în spatele terenului se aflau trei nuci foarte mari ce au fost păstrați.

Denumirea și sediul societătii

– denumirea societății comerciale este S.C.La Nuci SRL;

– potrivit cererii de înmatriculare societatea este înmatriculată la Camera de Comerț și

Industrie București;

– banca la care este arondată firma este Banca Comercială Română, Sucursala Câmpina;

– firma are sediul în orașul București.

În toate actele, adresele, facturile sau publicațiile ce emană de la societatea comercială

”La Nuci” se vor menționa următoarele:

– denumirea, forma juridică, sediul societății;

– numărul de ordine din Registrul Comerțului.

Firma are trei asociați: Zugravu Andrei Eugen

Zugravu Rodica

Ivășchescu Irina

Figura nr.3.6.: Curte seara

Forma juridică a societății

– societatea comercială ”La Nuci” este o societate cu răspundere limitată, persoană juridică, de naționalitate română, organizată potrivit Legii nr. 31/1990, obligațiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul social al societății;

– asociații vor decide asupra transformării în altă formă de organizare, cu respectarea prevederilor legale.

Obiectul de activitate

– obiectul de activitate al societății comerciale îl constituie servicii de turism, cazare și alimentație publică;

– obiectul de activitate poate fi modificat sau completat numai de către cei trei asociați în raport cu cerințele pieței și posibilitățile de dezvoltare ale societății.

Capitalul social

– clădire 1.600.000 RON

– mobilier, mijloace fixe 200.000 RON

– disponibilități bănești 200.000 RON

– capitalul social subscris și vărsat al societății este de 2.000.000 RON fiind divizat în

2.000 de părți sociale în valoare de 1.000 RON fiecare, dintre care:

• 800 de părți sociale aparțin domnului Zugravu Andrei Eugen

• 600 de părți sociale aparțin doamnei Zugravu Rodica

• 600 de părți sociale aparțin doamnei Ivășchescu Irina

Conducerea și administrarea societății

– conducerea și administrarea societății se realizează de către cei trei asociați care decid asupra întregii activități a societății și vor reprezenta societatea în relațiile cu terțele persoane fizice sau juridice în fața organelor de stat, administrației și justiției;

– cei trei asociați îndeplinesc în cadrul firmei următoarele funcții:

• Zugravu Andrei Eugen – Director General

• Zugravu Rodica – Administrator

• Ivășchescu Irina – Director Comercial

– cei trei au drepturile și obligațiile ce le revin potrivit Legii 31/1990;

– societatea comercială ”La Nuci” se obligă să respecte toate prevederile legale cu privire la protecția muncii, protecția mediului, protecția consumatorului, normele sanitare de igienă.

Pierderile și beneficiile societății

– societatea comercială, fiind proprietatea celor trei asociați răspunde cu întreg patrimoniul societății în cazul producerii de pierderi sau faliment;

– profitul realizat lunar și respectiv la sfârșitul anului calendaristic (minus impozitul pe profit) revine asociaților potrivit cotei părți deținute din capitalul social.

Durata societății

– durata de activitate a societății comerciale este pe o perioadă nelimitată și începe cu data înmatriculării la Registrul Comerțului.

Dizolvarea, lichidarea, fuziunea și succesiunea

– se realizează potrivit dispozițiilor Legii 31/1990.

Mijloace comerciale

Mijloacele comerciale sunt foarte importante în cadrul unei pensiuni. Degeaba o societate comercială produce bunuri de calitate superioară sau este superioară, în general, față de alte societăți comerciale dacă nu știu cum să pună în valoare acest lucru, să se folosească de avantajele pe care le are. Pentru a pune în valoare diferitele avantaje sau pentru a folosi anumite strategii orice societate se folosește de mijloacele comerciale.

Mijloace umane

Personalul are un rol primordial într-o pensiune. Într-o unitate care a primit calificativul de patru margarete pretențiile cu privire la personal și nu numai sunt mari. Comportamentul acestora în timpul serviciului trebuie să fie impecabil. Este foarte greu să se găsească personal pentru această muncă deoarece aceștia trebuie să se adapteze condițiilor de stres și oboseală.

Cinstea, seriozitatea, responsabilitatea sunt calitățile pe care orice angajat al unității trebuie să le aibă. Lipsa unei cameriste sau al unui bucătar calificat ar provoca pierderi considerabile societății, de aceea selectarea personalului trebuie să se facă foarte atent. Selectarea se va face de către manager.

Figura nr.3.7.: Iaz seara

3.3. Oferta de servicii a pensiunii

Principalul indicator pe care l-am avut în vedere la stabilirea serviciilor pe care am decis să le oferim a fost turistul.

Pensiunea noastră se bazează pe anumite calități constitutive pe care nici una dintre pensiunile concurente nu le prezintă în totalitate. Atuurile pe care pensiunea mizează sunt cele stabilite de studiile de piață și sunt astfel concepute încât să răspundă nevoilor și așteptărilor turiștilor.

În primul rând pensiunea oferă o gamă variată de servicii pentru toți turiștii săi. Începând din momentul în care a intrat în contact cu pensiunea turistul este ajutat să aleagă tipul de serviciu pe care îl interesează.

Mai mult de atât toate prețurile sunt negociabile, în anumite condiții ele putând fi reduse cu până la 20 % din prețul inițial. Oferim de asemenea turiștilor noștri posibilitatea de a plăti în rate cu multiplele avantaje pe care le oferă această variantă.

Studiile de piață pe care le-am avut la dispoziție au arătat că printre lucrurile pe care turistul le așteaptă de la o pensiune sunt și următoarele:

Prețuri cât mai mici. De aceea noi oferim turiștilor noștri posibilitatea de a negocia prețurile pentru serviciile oferite. Fiecare turist este deosebit și de aceea am înțeles că la cerințe diferite trebuie oferite alternative diferite. Un turist fericit aduce profit pe când unul nesatisfăcut nu face decât să aducă pierderi, de aceea tratăm fiecare turist în mod diferit pentru că oamenii sunt diferiți.

Redescoperirea țării. Românii au fost binecuvântați cu poate una dintre cele mai frumoase țări din lume și nimic nu poate fi mai încântător decât să redescoperim împreună locurile cele mai frumoase din țară. Acum este vremea pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor. Să ne bucurăm și să fim mândri că avem mănăstirile din nordul Moldovei, stațiunile de pe valea Prahovei, Cheile Bicazului, lacurile vulcanice, peșterile din munții Apuseni iar acum zona Cornu.

Condiții deosebite. Noile concepte de turism ne fac pe toți să ne dorim un viitor mai bun.Condițiile pe care pensiunea le oferă sunt foarte ridicate, noi putem satisface cele mai variate și mai exigente așteptări ale turiștilor. Asigurăm turiștilor noștri servicii care respectă cele mai înalte standarde. Totodată angajații firmei noastre vă vor asigura asistența dorită pentru alegerea variantei cea mai potrivită pentru vacanța dumneavoastră.

Bonusuri pentru fidelitate. Satisfacerea turiștilor este un proces de lungă durată care presupune multă atenție și efort iar pentru aceasta lucrează întreaga echipă a societății.

”Cine pune astăzi o sămânță mâine va culege un fir de orez” spune un înțelept proverb

japonez iar noi ne ocupăm de fiecare turist în parte, pentru că odată revenit la pensiunea

noastră să beneficieze de reduceri și facilități care să-i demonstreze cât de importantă este

fiecare persoană în parte.

Există anumite condiții care fac mai ușoară lansarea firmei pe piață. Deschiderea pensiunii se preconizează a se face în decembrie 2009. În primul rând sezonul de schi se poate exploata la maxim având în vedere faptul ca pârtiile de schi sunt în bună stare. În al doilea rând, apropierea sărbătorilor de iarnă, moment în care se poate obține profit mare prin propunerea unor variante mai ieftine pentru turiștii care au optat pentru aceaste sărbători. Nu în ultimul rând există timp suficient pentru valorificarea ideii de turism de weekend.

Cu toate acestea există anumite riscuri și amenințări pentru o afacere în turism. Printre acestea se numără scăderea nivelului de trai, schimbarea legilor cu privire la accize, inflația, turismul ilicit, concurența ilicită cât și criza economică mondială.

”Pensiunea este unitatea comercială de cazare omologată care oferă camere mobilate pentru a fi închiriate unei clientele de sejur (weekend, săptămânal, lunar), oricum o închiriere care exceptează propriul domiciliu. El poate fi exploatat pe tot parcursul anului sau numai de-a lungul unuia sau mai multor sezoane anuale”. Nu pretindem că aceasta este cea mai bună definiție a pensiunii. Ea cuprinde însă elemente indispensabile perceperii corecte a noțiunii de pensiune și anume: faptul că este vorba despre o unitate comercială, al cărei principal produs este cazarea; că avem de a face cu o unitate ospitalieră specializată, excluzând formele de închiriere rezidențiale sau întâmplătoare; că nu orice adăpost poate oferi serviciul de cazare.

CAPITOLUL 4. POSIBILITĂȚI DE DIVERSIFICARE A SERVICIILOR OFERITE DE PENSIUNEA ”LA NUCI”

”La Nuci” pune accentul în primul rând pe rentabilitate și pe autonomie. Expansiunea societății este oarecum dificil de realizat deoarece având în vedere obiectul său de activitate este oarecum greu să se realizeze o altă unitate destul de recent, în cazul în care se efectuează o expansiune pe orizontală. În cazul expansiunii pe verticală lucrurile sunt similare deoarece modernizarea unei unități de cazare este foarte greu de realizat și este foarte costisitoare. Totuși expansiunea nu este imposibil de realizat și aceasta este direcția spre care se va îndrepta societatea pe termen lung. Expansiunea S.C La Nuci SRL se va face astfel: se va construi o a doua pensiune pe terenul alăturat, deja existent (2.000 mp) în societate. Nivelul maxim pe care îl va atinge societatea, va fi când aceasta va avea o cotă de piață de aproximativ 15%. Cota stabilită la nivel local este oarecum ușor de atins deoarece concurența nu este mare.

Structurată în conceptul turismului de weekend, pensiunea ”La Nuci” îmbină în mod plăcut activitatea turistică cu ambientul reconfortant, reprezentând întocmai ideea de prietenie și locul de întâlnire cu prietenii ori familia, aici ești așteptat să petreci weekend-uri de calitate.

Între elementele funcționale ale pensiunii se găsesc cele două living-uri, camerele spațioase în număr de cinci, locul de luat masa, terasa, livada.

Figura nr.4.1: Livada

Figura nr.4.2: Loc de recreere

4.1.Analiza concurenței și modalități de contracarare a acesteia

După cum am arătat mai sus firma noastră se distinge de concurența sa prin serviciile oferite, serviciile gratuite, bonusurile pentru fidelitate, facilități, ofertă de servicii diversificată profesionalismul și competența angajaților.

Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul țării. După cum se poate observa, majoritatea unităților de cazare cu potențial turistic sunt uniform reprezentate în zona turistică Cornu. Există însă suficiente resurse neexploatate, având în vedere posibilitățile uriașe pe care le oferă această zonă prin varietatea reliefului și prin pitorescul naturii.

Ne vom diferenția de concurență prin introducerea constantă de inovații în toate domeniile de servicii și vom oferi întotdeauna turiștilor noștri ceea ce este mai bun.

Față de competiția directă cu unitățile de același profil, mai trebuie avută în vedere și concurența indirectă cu alte forme organizate de turism din zona geografică respectivă, ceea ce poate duce la mărirea sau diminuarea cotei de piață a turismului de weekend.

Identificarea concurenților

Datorită faptului că această identificare pare o treabă simplă, apare efectul de ”miopie concurențială”, pensiunile concentrându-și atenția asupra concurenților existenți, mai degrabă decât a celor latenți, consecință ce a dus la dispariția unor afaceri altădată înfloritoare. Gama concurenților efectivi și potențiali ai pensiunii este, în realitate, foarte mare. O pensiune riscă să aibă de suferit în mai mare măsură din partea unor concurenți încă în curs de afirmare, sau a unor tehnologii nou apărute decât din partea concurenților existenți.

Formele concurenței

Concurența cea mai evidentă are loc, de regulă, între pensiunile existente pe piață cu bunuri identice sau diferențiate nesemnificativ, destinate satisfacerii acelorași nevoi. În acest caz, diferențierea dintre noi se realizează prin imaginea de marcă, pe care fiecare se străduiește să o confere serviciilor proprii, utilizând mijloace și tehnici corespunzătoare. În economia de piață, concurența este o necesitate obiectivă, face parte din ”regulile de joc” ale pieței. Funcționarea ei stimulează preocupările pentru creșterea, diversificarea și îmbunătățirea calitativă a ofertei de servicii, pentru adaptarea ei la dinamica cerințelor. Totodată, mecanismul concurenței asigură plasarea prețurilor la cote reale, favorizează raționalizarea costurilor ca mijloc de sporire a profitului. Concurența determină așa numitul proces de ”primenire” în rândul agenților de piață, ceea ce înseamnă eliminarea din competiție (prin faliment, absorție) a celor slabi, cu capacitatea redusă de adaptare la dinamismul economico-social. În practică sunt numeroase situațiile când, în dorința de a câștiga piața, unele pensiuni apelează la mijloace necinstite, prejudiciind în mod direct și cu bună știință activitatea concurenților.

O astfel de concurență este cunoscută sub denumirea de concurență neloială. Practicile neloiale sancționate în majoritatea țărilor prin legi special concepute în acest sens sunt variate.

Mai frecvent utilizate sunt următoarele practici:

denigrarea concurenților prin punerea în circulație a unor afirmații inexacte despre activitatea acestora;

obținerea de avantaje ca urmare a confuziei care poate fi creată între activitatea proprie și a concurenților, cunoscută și sub denumirea de concurență parazitară;

încălcarea legilor, în special a celor fiscale și obținerea pe această bază a unor costuri mai reduse și posibilitatea practicării unor prețuri mai joase (concurență ilicită, fraudă fiscală);

practicarea unor prețuri joase, cu sacrificarea propriului profit (dumping).

De aceea, în continuare, sunt necesare clarificări privind definirea mai exactă a practicilor neloiale și realizarea unui sistem simplu și eficace de sancționare a concurenților neloiali.

Analiza concurenților

După ce vom identifica principalii concurenți, pensiunea trebuie să le determine caracteristicile specifice, adică strategiile, obiectivele, atuurile, slăbiciunile și modul în care obișnuesc să reacționeze. Fiecare pensiune trebuie să supravegheze în permanență strategiile concurenților săi, deoarece cei care dispun de resurse își revizuiesc în timp strategia. Mulți dintre concurenți noștri urmăresc o combinație de obiective: profitabilitate curentă, creșterea cotei de piață, flux de numerar pozitiv, supremație tehnologică, supremație în materie de servicii.Cunoașterea ponderii de importanță acordate fiecărui indicativ va ajuta societatea să anticipeze reacțiile fiecărui concurent. O pensiune trebuie să culeagă informații despre atuurile și slăbiciunile fiecărui concurent. De asemenea, trebuie să știe cum să proiecteze un sistem eficace de supraveghere a concurenței, care le va spune ce concurenți trebuie atacați și ce concurenți trebuie evitați. Informațiile de supraveghere a concurenței trebuie culese, interpretate și distribuite în mod permanent, să fie puse în timp util la dispoziția managerilor așa încât aceștia să-și formuleze strategiile. În același timp, un concurent diferă de alt concurent prin modul cum acționează, cu alte cuvinte prin comportamentul concurențial. Din acest punct de vedere, concurenții por fi: concurenți buni și concurenți răi, concurenți slabi și concurenți puternici.

Concurenții buni sunt considerați concurenții care respectă ”regulile jocului”, își limitează acțiunile la un anumit segment, evaluează impactul acestora asupra pieței. Concurenții puternici sunt concurenții cu potențial ridicat, capabili să influențeze evoluția pieței, să riposteze violent atunci când sunt atacați.

Propunerea noastră este ca pe piața pensiunilor din Cornu, să ne axăm pe contracararea celor mai importanți concurenți, aceștia fiind deja identificați prin Pensiunea ”Bali Spa” și Pensiunea ”La Ruși” pensiuni ce oferă o gamă variată de servicii de calitate și care au deja realizată piața turistică locală. Atuul nostru este faptul că Pensiunea ”La Nuci” va fi singura pensiune ce se va axa pe turismul de weekend în această zonă. Lupta concurențială se va da pe un teritoriu înșelător și dificil de înțeles de aceea se poate spune că rezultatul e rodul talentului și intelegenței conducătorului. Un război concurențial este unul în întregime intelectual, cu un teren de bătălie pe care nu l-a văzut nimeni, unde nu poți avea succes decât gândind inteligent.

Pentru a elabora eficient strategiile va trebui să aflăm cât mai multe informații despre concurenți și va trebuie să comparăm permanent propriile produse, prețuri, servicii sau promovare cu cele ale concurenților. În acest fel vom putea descoperi zone de avantaj și dezavantaj concurențial. Vom putea să ne lansăm în campanii de marketing eficiente împotriva concurenților proprii și să pregătim acțiuni defensive pentru contracararea acțiunilor acestora.

Concurența se bazează pe ideea interdependenței. Aceasta semnifică faptul următor: consecințele unei acțiuni luate de o pensiune nu depind numai de această acțiune ci și de acelea care vor fi luate de concurenți. De aceea concurența antrenează conflicte de interese care ajung în final la situații de echilibru.

În privința prețurilor, diferențierile dintre concurenți pot viza elemente corporale sau acorporale ale acestora: caracteristicile de calitate și de prezentare, mărcile, serviciile, comunicațiile cu privire la pensiune, imaginea. Aceste diferențieri se vor reflecta și în cadrul tarifelor, după cum tarifele pot acționa și în mod independent ca instrument al competitivității.

La servicii asemănătoare, practicarea unor tarife mai scăzute atrag, în mod evident, un plus de cumpărători. Dar un asemenea demers nu poate fi aplicat decât în condițiile reducerii costurilor ori a marjei de profit.

4.2.Propuneri pentru dezvoltarea serviciilor oferite de pensiunea ”La Nuci”

Un obiectiv deosebit de important pe care societatea îl are va fi încheierea unor alianțe cu concurența sau statul pentru: amenajarea zonei, construirea unei pârtii de schi, înfrumusețarea stațiunii. Statul joacă un rol deosebit de important în cadrul acestor alianțe deoarece trebuie să vină cu sprijin logistic, financiar etc..

Planificarea constituie una dintre cele mai importante etape din cadrul înființării unei societăți indiferent de obiectul său de activitate sau de forma sa juridică. Afirm acest lucru deoarece nimic nu se poate înfăptui fără niște obiective prestabilite, fără o direcționare a activităților din societatea respectivă.

Figura nr.4.3.: Pensiunea ”La Nuci”

Politica pensiunii este aceea de a permanentiza legăturile cu turiștii săi astfel încât acestea să devină legături permanente cu niște ”turiști fideli”. Acesta este cuvântul cheie al reușitei întregii afaceri, mulțumirea unui turist astfel încât el să revină la aceeași pensiune și cu un nou turist.

Pe baza analizei situației firmei se va face o apreciere asupra diferenței între performanța curentă și obiectivele vizate. Sunt incluse aspecte privind situația marketingului curent care se bazează pe informațiile obținute din mediul intern și extern al firmei. Se fac referiri la segmentele de piață țintă, obiectivele de marketing, profitabilitate.

Totuși în prima fază de dezvoltare a pensiunii există un punct nevralgic și anume lipsa de publicitate și intrare pe piața agențiilor de turism, dar acest aspect al problemei va fi remediat pe parcursul primelor 12 luni.

Având în vedere indicii demografici mondiali se poate observa o tendință de îmbătrânire a populației. Statisticile indică faptul că în anul 2025 trei oameni din zece vor fi de vârsta a treia.Pe plan intern lucrurile sunt puțin diferite.Se afirmă acest lucru deoarece din cei 90% cu putere financiară fac parte și persoane de vârsta a treia, iar tinerii, având venituri mai mici nu își pot permite o vacanță, oriunde ar fi ea.

Publicul țintă al firmei noastre este alcătuit din trei categorii: tineri de 16-25 ani, de persoane ce se încadrează în categoria de vârstă 26-50 ani și nu în ultimul rând de persoanele foarte ocupate, oameni de afaceri pentru care timpul nu le permite vacanțe foarte mari. Primii aleg excursiile în care nu optează pentru pachetul complet de servicii. A doua categorie de vârstă persoanele care deja au copii preferă un sejur cu durată mică dar sunt clienții cei mai pretențioși pentru că ei preferă să petreacă mai puțin timp într-un concediu dar să beneficieze de condițiile cele mai bune iar cea de a treia care doresc confortul maxim și pachetele complete.

Pentru a veni în întâmpinarea dificultăților cu care se confruntă turismul românesc, societatea va face oferte promoționale, diferite programe pentru a mări fluxul de turiști al pensiunii. Alt obiectiv va fi aducerea de turiști străini.

Analizele demografice și ale stilului de viață sunt două din metodele de segmentare a pieței. Criteriile demografice vor include elemente cum ar fi:

loc de reședință;

venit pe familie;

nivel de educație;

ocupație;

număr de persoane în familie;

naționalitate;

stare civilă.

Câteva exemple de caracteristici ale stilului de viață ce poate fi asociat cu un consumator care este interesat de vizitarea unei pensiuni vor include turistul care:

participă la activități în aer liber;

apreciază să se afle în natură;

caută genul de aventură turistică care nu îl pune în pericol;

preferă să facă drumeții;

își asumă riscuri moderate;

duce o viață activă;

are o carieră bazată pe o profesie;

alege să mănânce sănătos;

caută experiențe culturale autentice;

vorbește cel puțin o limbă străină.

Segmentarea pieței va ajuta pe cel ce face strategia de marketing să înțeleagă mai bine nevoile și cerințele turistului.

Pensiunea dispune de cinci camere duble, loc de luat masa, două living-uri, bucătărie, două terase, terasă exterioară, livadă, parcare, oferă mic dejun, demipensiune sau pensiune completă, prețurile nu conțin comisioanele agențiilor de turism.Vă așteptăm! Vă invităm să ne contactați!

Pensiunea ”La Nuci”, un loc în care vă simțiți mai bine decât acasă!

Figura nr.4.4.: Pensiunea ”La Nuci”

Pensiunea se află în centrul comunei Cornu, pe strada Toamnei și se adresează grupurilor restrânse, amatorilor de liniște, relaxare și reverie.

Pensiunea va avea firmă luminoasă exterioară, în concordanță cu certificatul de clasificare, în ceea ce privește denumirea, tipul și numărul de flori pentru unitatea respectivă.

Fiecare cameră va dispune de pat dublu (200-160), toaletă cu sertare și oglindă, două noptiere, comodă tv cu sertare, fotoliu, televizor, cablu tv, internet wireless, șifonier patru uși cu oglindă.

Grupurile sanitare vor include: raft pentru amplasarea obiectelor personale, săpunieră, perdea de duș, oglindă deasupra lavoarului, iluminare adecvată, suprafețe nealunecoase, mijloc de aerisire (fereastră, ventilație).

Alte oportunități: două computere cu imprimante, fax, iluminare nocturnă ce se realizeaza cu lămpi ecologice, închiriere ATV, motoscuter, plimbări cu trăsura, iarna cu sania trasă de cai, leagăn cu priveliște către munți, piscină, loc de joacă pentru copii, schi zona Sinaia.

Figura nr.4.5.: Pensiunea ”La Nuci”

Conceperea și managementul facilităților din cadrul pensiuni sunt importante din două cauze: mai întâi, pensiunea este principala proprietate a celui care a deschis afacerea în domeniul turistic și în al doilea rând cazarea, aceasta fiind fundamentul pe baza căruia se pot dezvolta mai apoi o serie de alte activități și atracții turistice.

Spațiile pensiunii se vor împărți în două categorii: spații pentru oaspeți și respectiv, spațiile tehnice (spălătorie, pivniță, pod). Spațiile pentru oaspeți includ toate spațiile publice și camerele de oaspeți. Spațiile publice includ: intrarea, zona de recepție, zona de recreere/relaxare, locul de luat masa și barul, zona de activități, bucătăria, coridoarele și holurile.

Spațiul cel mai important din tot ciclul vizitatorului este camera de oaspeți. În general, un turist petrece mai mult timp în cameră decât în orice alt spațiu de pe proprietate. De fapt camera reprezintă principalul ”produs” cumpărat și este locul unde oaspeții se pot relaxa în liniște și intimitate.

Este important de aceea ca turistul să fie pe deplin mulțumit de camera în care este cazat.

Camera tipică de oaspeți va avea cinci spații specifice:

1. zonă de dormit;

2. zonă de îmbrăcare/dezbrăcare;

3. spațiu de depozitare;

4. spațiu de lucru;

5. spațiu de relaxare.

Iluminatul va fi adaptat dimensiunilor camerei și funcțional. Turistul trebuie să aibă posibilitatea de a citi în pat. Iluminatul în baie este potrivit, să vină de sus și să se concentreze asupra zonei din jurul și deasupra lavoarului.

Decorul pensiunii va fi diferit de cel cu care sunt familiari turiștii și reflectă ”spiritul” atât al proprietarului pensiunii cât și al comunității rurale pe care o vizitează turistul.

Design-ul va reflecta obiceiurile și tradițiile locale și va fi combinat cu avantajele oferite de dotările moderne.

Spațiul public din pensiune constă dintr-o cameră mare de zi unde turiștii pot să stea și să converseze între ei, să citească, să scrie sau să se bucure de priveliște. Spațiul public comun este ferit de intemperii și localizat între locul de luat masa și terasă. Acest spațiu de relaxare este extrem de important deoarece turiștii, mai ales cei care rămân mai multe vreme, se vor sătura la un moment dat să mai stea în propriile camere.

Figura nr.4.6.: Pensiunea ”La Nuci”

4.3.Soluții de promovare a pensiunii ”La Nuci”

Hotărâm ce produse sau servicii urmează să oferim pe piață implementând turismul de weekend prin pensiunea nou creeată, determinând mai întâi nevoile și dorințele potențialilor turiști. Apoi revedem capacitățile pe care le avem sau le putem obține și stabilim în ce măsură le putem satisface pe acestea. Profitabilitatea pe termen lung depinde de forța de muncă efectivă, eficiența inovatoare, organizată bine, pentru a realiza obiectivele firmei. Pe măsură ce nevoile de bază ale angajaților sunt satisfăcute, este necesar să li se ofere un mediu de lucru satisfăcător, care să le motiveze munca. Activitatea promoțională este o componentă a mix-ului de marketing având drept obiect transmiterea în mediul extern al societății, către piață și consumatori a informațiilor privind produsele și serviciile pe care le realizează aceasta, caracteristicile și avantajele lor.

Activitatea promoțională reprezintă un sistem deschis și coerent de comunicare între producători și comercianți pe de o parte, consumatori și utilizatori pe de altă parte. Sistemul de comunicare al pensiunii are un dublu scop și anume: să informeze și să stimuleze consumatorii în legătură cu vânzarea produselor și serviciilor și să determine totodată o serie de modificări favorabile în mentalitatea și obiceiurile de consum ale acestora.

Pentru întărirea imaginii și a prestigiului produselor și serviciilor oferite de pensiunea noastră, sursele de comunicare trebuie să răspundă unor cerințe absolut obligatorii și anume:

să fim suficienți de puternici, respectiv să prezentăm autoritatea necesară față de

consumatorul vizat;

să fim atrăgători, respectiv să fie ușor selectate din multitudinea de informații și

comunicații;

să fim credibili, adică să corespundem sistemelor de valori al destinatarului.

Sistemul de comunicare prin care pensiunea va pune în circulație o idee, o reformă va fi format din sursele de informații care pot fi date de pensiune adică un mesaj, o idee, o informație prin suportul mesajului.

Structura activităților promoționale sub raportul conținutului, al rolului și formei de prezentare, al activităților promoționale, acestea se vor realiza sub cinci forme:

publicitatea;

promovarea vânzărilor;

relațiile publice;

utilizarea mărcilor;

manifestările promoționale.

Misiunea noastră este să construim o societate puternică, la nivel zonal, să oferim satisfacție maximă turiștilor sau grupurilor de turiști care influențează afacerea noastră și să devenim liderii acestora pe piața turistică zonală. O importantă metodă de promovare a turismului rural este însăși calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacția turiștilor, ceea ce îi poate transforma în clienți fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simțit bine altor persoane și prin această reclamă verbală, gradul de ocupare poate crește considerabil.

Publicitatea este una din formele cele mai utilizate în activitățile de piață, mulți specialiști considerând-o nervul politicii de comunicare. Cuprinde toate activitățile care au drept scop prezentarea indirectă orală sau vizuală, a unui mesaj în legătură cu un produs, un serviciu sau o marcă. Acțiunile publicitare se grupează în raport de formele de publicitate și în raport de tehnicile și mijloacele publicitare folosite.

În raport de formele de publicitate întâlnim gruparea acțiunilor publicitare:

după obiectul publicitar;

după aria geografică;

după tipul mesajului;

după efectul intenționat.

În raport de obiectul publicitar:

publicitate de produs se referă la informarea publicului în legătură cu apariția unui nou produs sau serviciu influențând cererea ;

este o publicitate de informare;

este o publicitate de condiționare folosită în perioada de creștere și maturizare a ciclului de viață al serviciilor sau mărcilor punând accent pe condițiile de prezentare ale acestora;

este o publicitate de comparare adică este o formă de comparare a unor servicii cu alte servicii similare.

După aria geografică există publicitate locală, regională, națională sau internațională.

Denumirea arată zona de realizare a acestor forme de publicitate.

După tipul mesajului difuzat, avem publicitate factuală care se referă la caracteristicile serviciilor și publicitate emoțională care are în vedere scoaterea în relief a unor trăsături folosindu-se sloganuri ”cea mai bună este …”.

După efectul intenționat: efect imediat; efect întârziat.

Prin promovarea vânzărilor se va înțelege, folosirea mijloacelor și tehnicilor de stimulare, impulsionare și creștere a vânzărilor de servicii ce formează oferta pensiunii. Tehnicile de promovare pot servi și scopului de a completa acțiunile publicitare.

Reducerea tarifelor are un efect promoțional incontestabil.

Desigur, existența unui website care să atragă atenția asupra existenței pensiunii și să popularizeze oferta acesteia este întotdeauna binevenită. Mai puțin eficintă se dovedește o promovare costisitoare (presă scrisă, radio, TV), care de cele mai multe ori nu își justifică prin sporul de eficiență costurile foarte ridicate. Excepție fac revistele sau emisiunile care au ca subiect călătoriile, turismul etc.. Apariția unor reclame în ghiduri locale și naționale sau la punctul de informare din centrul comunei. Totodată vom edita un pliant ce va fi distribuit prin distribuitori volanți în centre universitare, la birourile unor societăți comerciale, la birourile agențiilor de turism. Realizarea unor banner-uri și panouri publicitare ce vor fi amplasate în interiorul comunei.

Figura nr.4.7.: Iarna

Ne vom îndeplini misiunea prin:

– consolidarea valorii serviciilor în conștiința turiștilor;

– inovație pentru a răspunde cerințelor pieței;

– atragerea și reținerea oamenilor de calitate;

– acționarea într-o manieră etică.

Figura nr.4.8.: Website

Crearea unei broșuri și a altor materiale promoționale ce se vor afla în interiorul pensiunii.

Broșura poate conține:

un mesaj de bun-sosit;

telefoanele diferitelor servicii locale;

transportul în zonă – număr de telefon, tarife;

harta zonei;

programe turistice locale;

lista restaurantelor – meniuri, prețuri, orare de funcționare, tarife;

facilități de recreere;

regulamentele referitoare la vizitatori, animale domestice;

indicații în caz de incendiu.

Figura nr.4.9.: Pliant

Am arătat în câteva cuvinte cât de importantă este promovarea pentru o pensiune turistică, pentru o societate care are ca obiect de activitate închirierea locurilor de cazare practicând turismul de weekend.

CONCLUZII

Zona Cornu se integrează în sfera turismului de weekend (drumeții montane, sporturi de iarnă). Turismul recreativ și culturalizant ocupă și ele poziții apropiate celui dintâi, inclusiv prin interferența reciprocă.Nota comună a tuturor tipurilor rămâne diversitatea și calitatea serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni și ferme turistice deschizându-și porțile în diferite zone ale țării.

Clima temperat-continentală, rețeaua radiară de râuri ce izvorăsc din lanțul Carpatic, apele minerale și termale cu proprietăți curative, pășunile și fânețele, pădurile de rășinoase și foioase, lacurile și iazurile sunt câteva din atuurile zonei descrise în lucrarea de față.

Datorită faptului că această zonă montană prezintă o mare varietate de valori culturale tradiționale – artă populară, folclor, etnografie, tradiții – valorificarea potențialului turistic latent prin intermediul pensiunilor și gospodăriilor agroturistice implementând turismul de weekend este o activitate de perspectivă cu mari promisiuni în viitorul apropiat, observându-se totodată o cerere crescândă de astfel de servicii de cazare și agrement, cerere venită atât din țară cât și de peste hotare, într-un procent tot mai mare.

În această zonă favorizată este acum mai ușoară inițierea investițiilor, lucru care se speră că va duce în timp la finanțarea unor proiecte de anvergură, care să cuprindă acțiuni ambițioase mai ales în direcția protejării și ocrotirii naturii.

Un alt avantaj al acestei zone este faptul că înălțimile munților sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din întreg lanțul Carpatic, accesul făcându-se cu o mai mare ușurință decât în cazul altor grupe.

Aglomerațiile urbane, stresul cotidian, viața de zi cu zi, conduc la oboseală, frustrare.

Uneori oamenii simt nevoia să stea în mijlocul naturii fără să audă un telefon, zgomotul provocat de mașini sau alte lucruri care le-ar putea aminti de rutina zilnică. Stresul, ocupația, timpul liber din ce în ce mai scurt și chiar situația financiară va determina turistul să își aleagă spre recreere pachetele turistice de weekend la o distanță relativ mică de locul de reședință dar cu facilități și servicii turistice cât mai mari. Salvarea turismului românesc: clientul de weekend.

Zona montană a devenit o destinație de weekend, majoritatea turiștilor preferând această variantă în defavoarea sejururilor complete. Ultimele weekend-uri confirmă această tendință.Dacă în timpul săptămânii gradul de ocupare e ”rușinos” de mic, de vineri până duminică cu greu se mai pot găsi locuri de cazare.

Facil, mai ales distanțelor scurte care trebuie parcurse până la destinație, dar și posibilității de a face rezervare la o pensiune cu doar câteva zile înainte sau chiar din mașină, pe drumul spre munte, turismul de weekend poate fi considerat un colac de salvare pentru turism.

Pentru pensiunile agroturistice situația este critică. Dacă în zilele lucrătoare sunt ocupate 10%-15% din aproape 5.500 de locuri de cazare din zona montană, începând de vineri, gradul de ocupare crește până la 80%. De remarcat că această situație se înregistrează la sfârșitul de săptămână.

Turistul de weekend care preferă agroturismul este bucureșteanul cel ce vrea să scape de căldură și de agitație. E tot mai exigent, vrea camere tot mai confortabile și facilități, dar și tot mai mult agrement, latură a turismului rural care abia acum a început să se dezvolte.

Principalul nostru obiectiv este să oferim turiștilor noștri servicii de calitate superioară pe care să le poată găsi oricând în pensiunea noastră într-o prezentare adecvată exigențelor impuse de standardele internaționale. Conceptul modern de asigurare a calității se bazează pe principiul organizării unui sistem bine ordonat, focalizat în primul rând pe prevenirea defectelor. Obținerea unui plus de eficiență nu se poate realiza decât prin:

– orientarea către satisfacerea cerințelor și așteptărilor clienților;

– încurajarea și menținerea unui stil de management favorabil;

– producerea unor beneficii economice prin punerea accentului pe funcția

de prevenire;

– promovarea unui sistem de valori în care primează calitatea;

– asigurarea unei comunicări reale și a muncii în echipă.

În următorii doi ani ne dorim ca pe terenul alăturat pensiunii, teren achiziționat de societate să realizăm o a doua pensiune sau poate chiar un hotel. Va fi foarte ușor de a penetra piața

printr-o politică adecvată de prețuri și de a obține poziția de lider pe piața turistică din zona Cornu.

Crearea unei pensiuni este un lucru destul de dificil, de asemenea și dezvoltarea unei pensiuni este dificilă deoarece necesită timp, o conducere serioasă și personal competent. În ultima perioadă se observă o dezvoltare a acestei piețe: piața pensiunilor rurale.

Factorii de succes ai acestei afaceri constau în:

– calitatea serviciilor;

– prețurile de vânzare a serviciilor;

– promovarea numelui și activității firmei;

– gradul de fidelizare al clienților.

Misiunea noastră este satisfacerea turistului de weekend cazat la Pensiunea ”La Nuci” din Cornu, atât calitativ și cantitativ, cu prețuri cât mai reduse în condiții de profitabilitate maximă.

ANEXE

Anexa 1: Hărți

Figura nr.6.1.: Harta localității Cornu Figura nr.6.2.: Localizare Cornu în zona Câmpina

Sursa: www.cornu.ro Sursa: www.cornu.ro

Figura nr.6.3.: Localizare Cornu în județul Prahova Figura nr.6.4.: Localizare Cornu în România

Sursa: www.cornu.ro Sursa: www.cornu.ro

Anexa 2: Trasee turistice

Stațiunea Breaza deține obiective de interes turistic deosebit, legate de trecutul istoric al localității și de activitatea unor personalități culturale care au trăit și creat aici. Astfel, remarcăm următoarele obiective turistice:

Casa de Cultura ”Ion Manolescu” – unde funcționează Bibiloteca orășenească Crucea Eroilor de pe Dealul Gurga;

Monumentul din str. Libertății – Obelisc cu vultur;

Monumentul din curtea școlii Valea Tarsei – Obelisc cu cruce;

Monumentul din Podul Vadului – Troița din lemn;

Biserica din centru cu hramul Sfântul Nicolae fondată în anul 1777;

Biserica din Breaza de Jos cu hramul Sfântul Gheorghe și Adormirea Maicii Domnului ctitorită în anul 1830;

Lac de Verde Golf  4 Breaza.

Facilități oferite:

PiscinăFitness CenterSală de conferințeBar
RestaurantJacuzziRoom serviceSaună

Sinaia: (la 20 km de Cornu), își merită numele de ”Perlă a Carpaților” în bazinul superior al Prahovei (la 850 m altitudine medie), vegheată de masivul împădurit al Garbovei și cățărată pe ultimele pante ale muntelui Furnica. Este beneficiară a unor daruri naturale cărora omul le-a adăugat dotări și amenajări corespunzătoare. Cunoscută stațiune de odihnă, de tratament și de sporturi de iarnă, Sinaia oferă turiștilor o atmosferă plăcută. Amatorii sporturilor de iarnă au la dispoziție: pârtii de schi de diferite grade de dificultate, pârtii de săniuș, pistă de bob, școală de schi (pentru copii, începători și avansați), centre de închiriere a materialelor și echipamentului pentru schi, mijloace de transport pe cablu (telecabină, telescaun, teleschi, babyschi).

Vara, numeroase poteci marcate invită la drumeții în cadrul natural din jurul stațiunii sau la excursii în Munții Bucegi. De asemenea, se organizează serbări distractive, programe folclorice, carnavaluri … totul pentru ca oaspeții stațiunii să se simtă cu adevărat excelent.

Bușteni: (la 30 km de Cornu), stațiune balneoclimaterică și de odihnă așezată (la o altitudine de 882 m) la poalele muntelui Caraiman, ai cărui pereți coboară amețitor de la aproape 2.000 de metri, dând peisajului o sălbatică măreție. Stațiunea are o poziție minunată, fiind denumită și ”poarta Bucegilor” deoarece de aici se deschid numeroase căi de pătrundere în acest masiv, leagăn al turismului de munte și al alpinismului românesc. La Bușteni, mai mult decât în orice altă parte își desfășoară în toată splendoarea neântrecuta lor frumusețe: Piatra Arsă, Jepii Mari și Jepii Mici (ornamentați cu vârfuri ascuțite), Caraimanul (cu monumentul înălțat în cinstea eroilor căzuți în primul război mondial), Coștila (supranumit ”paradisul alpiniștilor”).

Azuga: (la 35 km de Cornu), stațiune climaterică în județul Prahova situată pe valea superioară a Prahovei, la poalele Munților Bucegi. Localitatea a fost întemeiată în anul 1830.Până în anul 1881 s-a numit Intreprahove. A fost declarat oraș în 1948. Este situat la o altitudine de 950 m. Are un climat specific zonelor alpine, tonic-stimulant, ozonizat, fără praf și alergeni.
Pârtia olimpică de schi ( 3.042 m lungime), cu instalații de transport pe cablu,

Telegondola Sorica cu o lungime de 1.830 m, la o altitudine de 987-1.539 m și cu o capacitate de transport de 400 pers./h..

Figura nr.6.5: Parcul Fântâna cu cireși

Sursa: www.cornu.ro

Trasee turistice:

Cornu de Jos – Baraj Paltinu – Teșila – Secăria – Cornu de Sus – Cornu de Jos;

Cornu – Muscel – Voila – Cornu;

Cornu – Frăsinet – Șotrile – Cornu;

Cornu – Telega – Cornu;

Cornu – Câmpina – Poiana Câmpina – Schitu Poiana – Cornu;

Cornu – Câmpina – Brebu – Cornu;

Cornu – Posada – Sinaia – Cornu;

Cornu – Breaza – Comarnic – Cornu.

Traseul: Cornu de Jos – Baraj Paltinu – Teșila – Secăria – Cornu de Sus – Cornu de Jos

Figura nr.6.6.: Traseu

Sursa: www.cornu.ro

Traseul: Cornu – Muscel – Voila – Cornu
Pe acest traseu se găsește ”Satul de vacanță”, situat pe dealul Mușcel, în plin soare la altitudinea de 560 m în imediata apropiere a zonei de agrement ”Fântâna cu cireși”. Acest sat de vacanță, unde vin în serii copiii din toată țara, are în dotare tot ce este necesar pentru petrecerea unei vacanțe plăcute. Căsuțe din lemn, confortabile, cu patru locuri, cantină, locuri de joacă și sport. De aici, din acest ”sat de vacanță”, se poate admira panorama întregii terase a Câmpinei, inclusiv panorama Munților Bucegi. La câteva sute de metri, începe pădurea Voila, care conferă o atracție în plus.

Traseul: Cornu-Frăsinet-Șotrile-Cornu

Lungimea traseului: circa 20 km (tur-retur).

Mijloace de transport: autobuz.

Situarea traseului: pe Valea Prahovei, Valea Câmpiniței.

Unități de relief străbătute: terasa Cornu, Lunca Prahovei, interfluviul dintre Valea Prahovei și Valea Câmpiniței, Lunca Câmpiniței. Diferențe altimetrice: circa 200 m.

Obiective turistice: elemente specifice peisajului subcarpatic, deschideri în calcar, care

evidențiază numeroase fosile de foraminifere, gasteropode.

Traseu nemarcat, lung de 10 kilometri. Nu prezintă dificultate și poate fi parcurs în aproximativ patru ore.

Pornim spre nord până sus, pe culmea Sinoiului. Continuăm drumul în aceeași direcție, pe culmea dealului Orădia (781 m).

O potecă bătătorită ne conduce în valea Câmpiniței, de unde suim în serpentine versantul vestic al dealurilor Boncu, Pietrișului și Cucuiatu pe care stau risipite casele satului Șotrile.

Un urcuș pe dealul Cucuiatu oferă o perspectivă largă asupra zonei în care ne aflăm, cât și asupra ariei pe care se întinde comuna. Spun bătrânii și hrisoavele că satul Șotrile a fost întemeiat de Gheorghe Șetrarul venit din Săcele, în anul 1774, care a coborât prin pasul Predeluș, pe Doftana, cu o ceată de alți păstori săceleni, însoțiți și de câțiva sași.

Casele șotrenilor se răsfiră pe o arie întinsă pe care se află mai multe sate: Șotrile, Lunca Mare, Vistieru, Seciuri, Plaiul Cornului, Plaiul Câmpinei. Șotrile constituie un obiectiv turistic ce îmbie la odihnă fără a conta pe un confort deosebit, turistul încearcă aici o deosebită satisfacție ce se explică prin puritatea aerului și un neasemuit orizont vizual ce se deschide spre cele patru vânturi.

Potecile ce străbat locurile au fost călcate de mulți cercetători cu scopul studierii straturilor de marnă calcaroasă gălbuie, de gresii calcaroase și calcare de origine organică, de vârstă eocenă superioară. Ele constituie materia primă pentru industria cimentului.

Din Șotrile revenim în Cornu după o excursie ce ne-a cerut un plus de efort, răsplătit însă din plin de frumusețile locurilor.

Traseul: Cornu-Telega-Cornu

Lungimea traseului: circa 14 km.

Mijloace de transport: autobuz.

Situarea traseului: pe Valea Prahovei, Valea Câmpei spre Valea Doftanei; pe DN1 și DJ1.
Unități de relief străbătute: terasa Cornu, Lunca Prahovei, Lunca Câmpei, terasa Câmpina.
Diferențe altimetrice: circa 200 m.

Obiective turistice: lacurile sărate Telega, numeroase elemente peisagistice. În partea de est a Cornului, pe malul stâng al râului Doftana, se află comuna Telega.

Pornim din fața Căminului Cultural spre est, traversăm râul Câmpinița și urcăm pe terasa pe care se află orașul Câmpina. Pornim din centrul orașului pe strada Doftanei. Traversăm calea ferată Câmpina-Telega, lăsăm spre stânga drumul asfaltat ce duce la Voila și continuăm să mergem înainte, coborâm în lunca largă a Doftanei, trecem râul și ajungem la intersecția cu drumul ce duce la Brebu, lângă restaurantul ”Zorile”. Continuăm drumul înainte către est, spre Telega. Lăsam în urmă lacul Doftana și îndată ajungem în satul Telega.

Satul este atestat documentar într-un hrisov emis de Petru cel Tânăr (1559-1568), la 16 aprilie 1560, în legătură cu vama de sare atribuită Mânăstirii Drăghicești (Mărgineni) împreună cu așezarea. Harta stolnicului Constantin Cantacuzino din anul 1700 și harta rusă din 1835 consemnează saline, aici la Telega.

Telega a fost aleasă în rândul localităților unde trebuia să izbucnească simultan revoluția de la 1848. Plecat din București, la 6 iunie 1848, pentru a difuza proclamații revoluționare, Nicolae Bălcescu s-a întâlnit cu Al. Cristofi, comandantul închisorii Telega.

Cu acel prilej i s-a înmânat un bilet din partea lui Cristian Tell care îl îndemna: ”Scoală-te dacă îți iubești țara! Acum e vremea”.

Pe lângă lacurile sărate formate în vechile ocne Mocanu, Palada, Stavrica, Lacul Dulce și Lacul Baia Centrală au luat ființă Băile Telega. Toate erau folosite de localnici pentru tratament, datorită calităților lor terapeutice. Alunecările de teren, destul de frecvente în zonă, au astupat două dintre ele. Doar două au fost amenajate, constituind actualele băi sărate de astăzi.

Traseul: Cornu – Câmpina – Poiana Câmpina – Schitu Poiana – Cornu
Lungimea traseului: circa 12 km (circuit).
Mijloace de transport: autobuz.
Situarea traseului: pe Valea Prahovei, pe DN1. Unități de relief străbătute: terasa Cornu, Lunca Prahovei, terasa Câmpina. Diferențe altimetrice: 130 m.
Drumuri auxiliare: din Poiana Câmpina se desprinde un drum spre Breaza, prin Provița.
Obiective turistice: Muzeul memorial ”B. P. Hașdeu”, Muzeul ”Nicolae Grigorescu”, Biserica de la Han, Biserica ”Sfântul Nicolae” (Câmpina), Schitul Poiana.
Circuitul prilejuiește vizitarea unor monumente de arhitectură vechi și petrecerea timpului în aer liber, prin pajiști cu flori și păduri de foioase, departe de viața citadină. El se parcurge cu autobuzul.
Din Cornu luăm autobuzul până în Câmpina. Din centrul orașului Câmpina luăm autobuzul ce duce la gară și coborâm la stadion de unde începem ascensiunea pe jos. Trecem pe sub calea ferată București-Brașov, ne îndreptăm spre dreapta și ajungem la intersecția din dreptul poștei.

După un urcuș prin fața Întreprinderii de Reparat Mașini Grele și Tractoare, de la intersecția următoare, ne îndreptăm spre dreapta. Aici, lângă Școala generală nr. 1, atenția ne este atrasă de un zid în ruină și o poartă cu arcadă. Este locul pe unde se intră în schitul de odinioară – Poiana. Înălțat pe terasa îngustă din dreapta Prahovei de spătarul Toma Cantacuzino, în anul 1690, a fost înconjurat cu ziduri groase de un metru, construite din cărămidă și bolovani de râu.

Chiliile călugărilor au dispărut. Biserica a fost afectată de seismele din 1802, 1940 și 1977.

În anul 1863, schitul Poiana a fost transformat în biserică de mir.

Figura nr.6.7.: Baraj Paltinu

Traseul: Cornu – Câmpina – Brebu – Cornu
Lungimea traseului: circa 20 km (tur-retur).

Mijloace de transport: autobuz.

Situarea traseului: pe Valea Prahovei, Valea Câmpei spre valea Doftanei; pe DN1 și DJ1.
Unități de relief străbătute: terasa Cornu, Lunca Prahovei, Lunca Câmpei, terasa Câmpina.
Diferențe altimetrice: circa 100 m.

Drumuri auxiliare: din DN1 pe direcția Cornu – Câmpina se desprinde spre dreapta drumul spre Poiana Câmpina.

Obiective turistice: Muzeul memorial ”B. P. Hașdeu”, Muzeul ”N. Grigorescu”, Biserica de la Han, Biserica ”Sfântul Nicolae” (Câmpina), Complexul Arhitectonic Brebu.

Cu o lungime de 10 km până la Brebu, traseul se suprapune unui sector din tradiționalul ”Drum al Mocanilor”, dintre localitățile Secăria – Comarnic – Breaza – Cornu – Câmpina, continuat spre Valea Doftanei, prin Brebu, pe vechiul ”Drum al Sării”, ce lega Câmpina de Slănic.
”Drumul Mocanilor” era parcurs de ardelenii, veniți în această zonă în transhumanță, ocazie cu care au fost întemeiate, în Evul Mediu majoritatea așezărilor din acest sector.
Părăsim comuna Cornu și ne îndreptăm spre Câmpina, urmând DN1, lăsând de-o parte și de alta a drumului terasele împădurite ale Prahovei. Din DN1, se desprinde o șosea asfaltată DJ1 care duce spre Câmpina.

Din Câmpina se poate opta pentru Brebu sau pentru Poiana Câmpina.
Orașul Câmpina, situat pe Valea Prahovei, la 30 km față de Ploiești (reședința județului Prahova), la 70 km de Brașov și la 90 de km de București, este delimitat la nord de râul Câmpinița, la est de râul Doftana, iar la vest de râul Prahova. Aceste trei artere hidrografice au modelat terasa Câmpinei sub formă triunghiulară, cu pante mai domoale sau mai abrupte, pe o suprafață de circa 242 ha.

Această terasă domină apele cu peste 45 – 50 m.

Figura nr.6.8.: Imagini Câmpina

Sursa: www.cornu.ro

Traseul: Cornu – Posada – Sinaia – Cornu

Lungimea traseului: circa 64 km (tur-retur).

Mijloace de transport: autobuz, tren.

Situarea traseului: pe Valea Prahovei, pe DN1. Unități de relief străbătute: lunca și terasele Prahovei (de la Cornu la Sinaia), depresiunea Comarnic, defileul de la Posada contactul dintre sectorul subcarpatic și limita sudică a sectorului carpatic (Munții Bucegi și Munții Baiului).
Diferențe altimetrice: circa 480 m. Drumuri auxiliare: din Comarnic spre Secăria, drumul spre Breaza (de la intrarea în Comarnic dinspre Cornu).

Obiective turistice: Castelul Peleș, Cazinoul din Sinaia, muzee, biserici, ruine (Posada, Comarnic).

Traseul: Cornu – Breaza – Comarnic – Cornu
Lungimea traseului: 30 km.
Mijloace de transport: microbuze și autobuze.
Situarea traseului: în subcarpații Prahovei.
Unități de relief străbătute: podul terasei Câmpinei și Valea Prahovei.

Diferențe altimetrice: cca.50 m.
Drumuri auxiliare: Breaza – Pucioasa; Comarnic – Sinaia.
Obiective turistice: biserici din secolele XVII și XIX, Muzeul Etnografic și Clubul de Golf din Breaza, Schitul Lespezi din Comarnic.

Anexa 3: Echipamentul de odihnă și agrement

Baza sportivă și de agrement a comunei Cornu constituie un alt obiectiv turistic ce dispune de terenuri de sport, de piscină, de un club și o discotecă. În apropierea bazei sportive se află Restaurantul Casa Cornu, situat într-un cadru pitoresc.

Hotel ”Bali Spa” Cornu

– nr.locuri de cazare: 40;

– nr.camere: 20.

Hotel ”Leonard Doroftei” Cornu
– proprietar: Direcția Pentru Tineret și Sport a Județului Prahova;
– situat în centrul comunei, B-dul Eroilor, nr.747;
– nr.locuri de cazare: 30, repartizate în camere de două și trei paturi, dotate cu

televizor color și telefon;
– nr.camere: 11;
– hotelul dispune de un restaurant cu 40 de locuri (care poate servi meniuri

complete) și un bar;
– oferă posibilitatea efectuării de cantonamente sportive pe bazele din incinta

Școlii Generale, situată în apropiere de hotel.

Figura nr.6.9.: Hotel ”Leonard Doroftei”

Sursa: www.cornu.ro

Motel ”Market Cornu”
– proprietar: SC Market SRL;
– situat pe malul Văii Prahova, pe DN1 (E 60);
– nr.locuri de cazare: 40;
– nr.camere: 20.

Pensiunea ”La Ruși” (4 margarete)
– nr.locuri de cazare: 20;
– nr.camere: 8;
– adresa: Str.Stadionului 347 A.

Pensiunea ”Market Cornu” (2 margarete)
– proprietar: A.F.Cîrciu;
– nr.locuri de cazare: 20;
– nr.camere: 10.

Pensiunea agroturistică ”Rozalia” (2 margarete)
– proprietar: Vulpe Rozalia;
– nr.locuri de cazare: 8;
– nr.camere: 4.

Pensiunea agroturistică ”Puica” (2 margarete)
– proprietar: Tomescu Iosif ;
– nr.locuri: 10;
– nr.camere: 4.

Figura nr.6.10.: Pensiunea agroturistică ”Puica”

Sursa: www.cornu.ro

Pensiunea agroturistică ”Livada cu meri” (2 margarete)
– proprietar: Tibulcă Dan;
– nr.locuri de cazare: 8;
– nr.camere: 4.

Figura nr.6.11: Pensiunea agroturistică ”Livada cu meri”

Sursa: www.cornu.ro

Pensiunea agroturistică ”Cerasela” (2 margarete)
– proprietar: Strechioiu Cerasela;
– nr.locuri de cazare: 10;
– nr.camere: 5.

Figura nr.6.12: Pensiunea agroturistică ”Cerasela”

Sursa: www.cornu.ro

Pensiunea agroturistică ”Cuibul Fericirii” (2 margarete)
– proprietar: Iorga Gheorghe și Elena;
– nr.locuri de cazare: 8;
– nr.camere: 4.

Figura nr.6.13: Pensiunea agroturistică ”Cuibul Fericirii”

Sursa: www.cornu.ro

Pensiunea agroturistică ”Aquila 1” (2 margarete)
– proprietar: Dorneanu Mihaela;
– nr.locuri de cazare: 6;
– nr.camere: 3.

Figura nr.6.14.: Pensiunea agroturistică ”Aquila 1”

Sursa: www.cornu.ro

Pensiunea agroturistică ”Aquila 2” (2 margarete)
– proprietar: Bortoi Octavian;
– nr.locuri de cazare: 6;
– nr.camere: 3.

Figura nr.6.15.: Pensiunea agroturistică ”Aquila 2”

Sursa: www.cornu.ro

Pensiunea agroturistică ”Diaconu Olga” (2 margarete)
– proprietar: Diaconu Olga și Gheorghe;
– nr.locuri de cazare: 8;
– nr.camere: 4.

BIBLIOGRAFIE

Băltărețu Andreea, Amenajarea turistică durabilă a teritoriului, Editura Sylvi, București, 2003

Bonveryeon C., Criffon B., Hugnus M., Segmentation et typologie, Editura Bordas, Paris, 1990

Botez G., Lupu N., Miron A., Penciu A., Stoian M., Îndrumar pentru turismul rural, Editura Rentrop & Straton, București, 1998

Bran Fl., Istrate I., Manole V., Mitrache Șt., Stoian M., Agroturism și turism rural,

Editura Fax Press, București, 1996

Buciuman Eugen, Economia turismului rural și a agroturismului, Editura Pro Transilvania,

Alba Iulia, 1999

Buciuman Eugen, Economie rurală, Editura Pro Transilvania, Alba Iulia, 1999

Cristureanu Cristiana, Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura C.H.Beck, București, 2006

Gerlach F.H, Lloyd R., Muth H.P., Planul de afaceri, Editura Expert, București, 1997

Ionescu I., Turismul – fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2003

Ionescu I., Ionașcu V., Economia întreprinderii de turism și comerț, Editura Uranus,

București, 2000

Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000

Neacșu N., Economia turismului, Studii de caz, Editura Uranus, București, 2001

Olaru A., Managementul marketingului, Editura Alma, Galați, 2000

Popescu N., Munții noștri, Editura Sport Turism, București, 1986

West A., Planul de afaceri, Editura Teora, București, 2000

***Buletine informative ANTREC, București, 2000 – 2007

*** Planul de afaceri, Editura Staff, București, 1993

*** Legislație în domeniu: Decretul – Legea nr.31/1990, Lege nr.54/1990, Legea nr.58/1991

Primăria Cornu – date statistice 2008

Pensiunile din Cornu

Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994

Monitorul Oficial nr.374 din 31 decembrie 1994

Turism rural – Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni

www.cornu.ro

www.crestinortodox.ro