Am ales ca temă pentru lucrarea de disertație ”Achizițiile publice în dreptul românesc” deoarece consider că domeniul achizițiilor publice este… [310873]

Introducere

Am ales ca temă pentru lucrarea de disertație ”Achizițiile publice în dreptul românesc” deoarece consider că domeniul achizițiilor publice este într-o continuă expansiune. [anonimizat], [anonimizat], aici făcând referire în mod special la țara noastră.

[anonimizat], de organizare și de atribuire a unui contract/acord-cadru – [anonimizat] – [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat].98/2016 [anonimizat] a cumpărătorului, [anonimizat] a vânzătorului, [anonimizat].

[anonimizat].136 alin.(1) lit. b) și art.143, noului Cod penal este prevăzută ca pedeapsă complementară aplicată persoanei juridice interzicerea participării la procedurile de achiziții publice.

Scopul lucrării ”Achizițiile publice în dreptul românesc” [anonimizat], asupra achizițiilor publice din România anului 2018.

Ca și obiectiv general s-a urmărit identificarea și descrierea elementelor fiecărei etape din procesul de achiziție publică cu toate aspectele specifice pe care le implică.

Ca și obiective specifice am avut în vedere: [anonimizat], [anonimizat].

Lucrarea ”Achizițiile publice în dreptul românesc” are următoarea structură: introducere, capitolul I intitulat ”Considerații generale”, capitolul II denumit ” Aspecte noi în legislația românească din domeniul achizițiilor publice”, capitolul III ” [anonimizat]”, capitolul IV ” Studiu privind înregistrarea și accesul în SEAP”, concluzii, bibliografie și anexe.

Capitolul I ”Considerații generale” [anonimizat].

În secțiunea I Legislația națională privind achizițiile publice am prezentat motivele care au determinat modificarea legislației naționale în anul 2016 [anonimizat]-[anonimizat], secundar sau terțiar.

Secțiunea a II-a [anonimizat], următorii participanți: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și Curtea de Conturi a României. Aceștia sunt implicați mai mult sau mai puțin în procesul de achiziție publică.

Secțiunea a III-a Reguli generale în procesul de achiziții publice face referire la următoarele subiecte: scopul legii, principiile după care se realizează achizițiilor publice, domeniul de aplicarea și excepțiile de la legea achizițiilor publice, praguri valorice și procedurile de atribuire în funcție de valoarea estimată a achiziției, respectiv tipuri de contracte legiferate.

Secțiunea a IV-a Procesul de achiziție publică este cea mai documentată parte a lucrării. Începe prin prezentarea atribuțiilor compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor și se continuă prin prezentarea fiecărei etape, cu fazele specifice, din procesul de achiziție publică din punctul de vedere al autorității contractante. Astfel pe parcursului acestei secțiuni sunt detaliate toate aspectele pe care trebuie să le îndeplinească a autoritate contractantă: întocmire și furnizare de documente, anunțuri și comunicări, deschiderea și evaluarea ofertelor, rezolvarea eventualelor contestații, încheierea contractului de achiziție. Toate acestea cu respectarea legislației în vigoare, a formatelor impuse de aceasta și în termenele specificate ca fiind obligatorii. Secțiunea a V-a Sistemul electronic de achiziții publice

În secțiunea a V-a Sistemul electronic de achiziții publice am făcut o scurtă introducere privitoarea la sistemul electronic pe care orice autoritate contractantă are obligația să îl folosească pentru realizarea fiecărui procesului de achiziție publică. De asemenea SEAP se adresează oricărui operator economic doritor să participe cu oferte în cadrul proceselor de achiziție publică. Pentru aceste motive atât autoritatea contractantă câr și operatorul economic sunt obligați să se înregistreze în SEAP.

Singura excepție de la publicarea de către autoritatea contractantă a anunțurilor în SEAP urmează a fi reglementată prin norme specifice în viitorul apropiat și va face referire doar la anunțurile de achiziție directă cu valoare mai mică.

În Capitolul 2 intitulat ”Aspecte noi în legislația românească din domeniul achizițiilor publice” am evidențiat principalele modificări apărute în vechea legislație privind achizițiile publice datorită adoptării Legii nr. 98/2016 (denumită Legea 98) și a H.G. nr.325/2016 (denumită Norme). De asemenea, am mai evidențiat și modificările apărute în urma adoptării O.U.G. nr.107/2017. Astfel prin acest nou act normativ sunt modificate, introduse sau abrogate anumite articole/ aliniate din Legea nr.98/2016 și Legea 101/2016.

În capitolul 3 denumit ”Studiu de caz – diverse spețe” am prezentat patru spețe având ca tematică: achiziția directă, garanția de participare, înregistrarea în SEAP a unei autorități contractante și în calitate de operator economic și condițiile de restituire a garanției.

Capitolul 4 Studiu privind înregistrarea și accesul în SEAP prezintă etapele, practice, pe care trebuie să le parcurgă responsabilul din cadrul unei autorități contractante sau a unui operator economic în vederea înregistrării în SEAP, a accesării sistemului electronic, respectiv a recuperării parolei atunci când este necesar.

Lucrarea se adresează persoanelor care participă la cursuri de calificare pe tema achizițiilor publice, studenților și masteranzilor din cadrul Facultăților de Administrație Publică, lucrătorilor din compartimentele de achiziții publice ale autorităților contractante și nu în ultimul rând tuturor celor interesați de subiectul achizițiilor publice care doresc lămuriri referitor la acest subiect.

Cuvinte –cheie:

Achiziție, Achiziție publică, Legea 98/2016, Norme, praguri, SEAP, autoritate contractantă, operatori economici, proceduri de atribuire, proces de achiziție publică, contract, contestație.

Capitolul 1

Considerații generale

Secțiunea I Legislația națională privind achizițiile publice

Legislația românească privind sistemul de achiziții publice își are începuturile încă din anul 2006 ca urmarea a transpunerii celor două directive privind achizițiile publice, Directiva 2004/17/EC și Directiva 2004/18/EC, adoptate de Comisia Europeană în anul 2004. Astfel România, în virtutea respectării programului de aderare la UE și pentru a asigura o mai bună armonizare cu acquis-ul comunitar, adoptă o serie de acte normative, respectiv OUG nr.34/2006 și HG nr.925/2006 în domeniul achizițiilor publice.

Anul 2016, considerat un an de referință în ceea ce privește sistemul de achiziții publice din România, aduce modificări importante la nivelul legislației românești. Astfel țara noastră a lansat un nou pachet legislativ în acest domeniu prin transpunerea noilor directive europene: Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice, Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale.

O importanță deosebită o au și prevederile din Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice. Aceasta generează în anul marilor schimbări din domeniul achizițiilor publice o lege de sine stătătoare cu impact asupra a tot ce însemnă achiziții și concesiuni.

La momentul actual, luna ianuarie 2018, legislația românească referitoare la sistemul de achiziții publice este formată, conform site-ul ANAP, din:

Legislația primară

Ordonanță de Urgență nr.107/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, publicată în M.O. I nr.1022 din 22.12.2017;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/ acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, publicată în M.O. I nr.1004 din 18.12.2017;

OUG nr.58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, publicată în M.O. I nr.738 din 22.09.2016;

Legea nr.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor – publicată în M.O. I nr.393 din 23 mai 2016;

Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii –  publicată în M.O. I nr.392 din 23 mai 2016;

Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale – publicată în M.O. I nr.391 din 23 mai 2016;

Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice – publicată în M.O. I nr.390 din 23 mai 2016.

OUG nr.13 din 20 mai 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice– publicată în M.O. I nr.362 din 26.05.2015

Observație: În cadrul Capitolului I prin ”Legea 98” se va înțelege Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, actualizată cu modificările și completările ulterioare prin O.U.G. nr. 107/2017. Prin ”Norme” se va înțelege HG nr.325/2016.

Legislația secundară

H.G. nr.867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în M.O. I nr.985 din 07.12.2016;

H.G. nr.866/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.394/2016, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.395/2016, publicată în M.O. I nr.972 din 05.12.2016;

H.G. nr.774/2016 din 19 octombrie 2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, precum și pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, publicată în M.O. I nr.856 din 27.10.2016;

H.G. nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. I nr. 423 din 06.06.2016;

H.G. nr.394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. I nr. 422 din 06.06.2016.

Legislația terțiară este formată din ordine și instrucțiuni ale președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Astfel au fost emise ordine privind: aprobarea modului de efectuare a achizițiilor în cadrul proiectelor cu finanțare europeană implementate în parteneriat (Ordinul comun cu nr. 6712/890, publicată în M.O. I nr.933 din 27 noiembrie 2017), acordarea de consiliere metodologică, stabilirea unor formulare standard necesare în procesele de achiziție (Ordinul 281/22.06.2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achizițiilor publice și Programului anual al achizițiilor sectoriale – Agenția Națională pentru Achiziții Publice, publicat în M.O. I nr. 487 din 30.06.2016), stabilirea metodologiei de selecție pentru evaluarea ex-ante (Ordinul ANAP 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecție pentru evaluarea ex-ante a documentațiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, publicat în M.O.I nr. 432 din 09.06.2016) etc. De asemenea se emit instrucțiuni privind: modificări la contractele de achiziție (Instrucțiunea nr.3/2017 din 8 august 2017, publicată în M.O. I nr.73 din 17 august 2017), aplicarea anumitor articole, etc.

Secțiunea a II-a Părțile interesate în procesul de achiziții publice

Diagrama din fig.1.1. prezintă instituțiile române implicate în procedurile de atribuire a contractelor publice. Conform acesteia sistemul de achiziții publice din România are următoarele componente:

Autoritățile contractante (AC) în calitate de cumpărător

Operatorii economici (OE) în calitate de vânzători

O serie de instituții ce ajută la funcționarea sistemului de achiziții publice reprezentate de: A.N.A.P. cu rol de reglementare, monitorizare și control a procesul de achiziție publică, A.A.D.R. cu rol de a gestiona și opera sistemul S.E.A.P. disponibil la adresa www.e-licitatie.ro, C.N.S.C. cu rol în soluționarea contestațiilor apărute cu privire la procedurile de atribuire a contractelor și instanțele judecătorești cu rol în soluționarea litigiilor apărute în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică .

Alte instituții cu impact tangențial asupra domeniului de achiziții publice: Guvernul, MFP, MDRAPFE, MCSI, etc.

Alte organisme de control tangențial: Curtea de conturi, Consiliul concurenței, etc.

Diverși trainerii ce organizează cursuri având ca tematică achizițiile publice. Oferta de cursuri, existentă la momentul actual pe piață, este foarte variată, de exemplu sunt cursuri de expert achiziții publice, de expert achiziții publice doar pentru autoritățile/entitățile contractante sau doar pentru operatorii economici, de utilizarea SEAP, de achiziții publice în proiecte europene, etc.

Fig.1.1.

Sistemul instituțional în domeniul achizițiilor publice

Autoritățile contractante

O primă definiție a autorității contractante o găsim în art.2 alin.(1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului. În sensul respectivei directive, autoritatea contractantă poate fi ”statul, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public”.

De asemenea în același art.2 dar la alin.(4) sunt definite organismele de drept public:

”a. sunt înființate în scopul specific de a răspunde unor necesități de interes general, fără caracter industrial sau comercial;

b. au personalitate juridică; și

c. sunt finanțate, în cea mai mare parte, de către stat, autorități regionale sau locale sau alte organisme de drept public; sau administrarea lor face obiectul supravegherii de către autoritățile sau organismele respective sau au un consiliu de administrație, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50 % de către stat, de autorități regionale sau locale sau de alte organisme de drept public.”

Baza legală a ”autorității contractantă” din cadrul procesului de achiziții publice este art.4. alin.(1) din Legea 98 (Rațiu, 2016, p.21),. Astfel, prin autoritate contractantă se înțelege:

”a) autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice;

b) organismele de drept public;”

”c) asocierile formate de una sau mai multe autorități contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)”.

În același articol, dar la alin.(2) sunt prezentate organismele de drept public (Rațiu, 2016, p.21-22),. Astfel în această categorie intră orice entități, considerate la art.4 alin.(1) lit.b) dar altele decât cele prevăzute la alin.(1) lit.a) al aceluiași articol. Astfel sunt considerate organismele de drept public acele entități care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

au fost înființate cu scopul de a satisface nevoi de interes general (fără caracter comercial/ industrial),

au personalitate juridică

sunt finanțate, în majoritate ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea / controlul, ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de administrație/organului de conducere sau de supraveghere au fost numiți de către autoritățile și instituțiile publice centrale/ locale sau de către alte organisme de drept public.

Conform celor scrise mai sus, se observă că gradul de transpunere a directivelor europene în legislația românească privind achizițiile publice este destul de mare. În concluzie, autoritatea contractantă, conform legislației în vigoare, poate fi:

statul prin autoritățile/ instituțiile publice centrale, regionale și locale inclusiv structurile din componența acestora,

oricare organism de drept public (altul decât cel precizat mai sus) cu personalitate juridică, dar care a fost înființat pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial și care este controlat de un organism al statului,

oricare asociere formată de una sau mai multe autorități contractante prezentate anterior.

Toate aceste autorități/organisme au în comun dorința să realizeze lucrări publice, să apeleze la prestarea de servicii sau să achiziționeze anumite bunuri de la diverși operatorii economici.

Operatorii economici

Tot în art.2 dar în alin.(10) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului este oferită definiția operatorilor economici, ”orice persoană fizică sau juridică sau o entitate publică sau grup de astfel de persoane și/sau entități, inclusiv orice asociere temporară de întreprinderi, care oferă execuția de lucrări și/sau o lucrare, furnizarea de produse sau prestarea de servicii pe piață”.

Art.3 alin.(1), lit.jj) din Legea 98 (Rațiu, 2016, p.20) definește operatorii economici ca fiind ”orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități.”

Deci ca operator economic, ce dorește să participe la o procedură de achiziții publice, poate fi orice persoană, fizică sau juridică, de drept public sau privat, respectiv orice asociere, chiar și temporară a acestora. Operatorul economic pune la dispoziția autorităților contractante oferte prin care să execute diverse lucrări și/sau construcții, să furnizeze sau presteze servicii, în concordanță cu legislația în vigoare.

Oricare dintre acești operatori economici au dreptul de a participa la procedura de achiziție publică, individual sau într-un grup de operatori. Participarea sa depinde de condițiile impuse de autoritatea contractantă și de natura contractului.

În funcție de etapa la care participă în cadrul procedurilor de atribuire, operatorii economici pot fi:

ofertanții – acei operatorii economici care au depus o ofertă,

candidați – acei operatorii economici care își depun candidatura în cadrul unei proceduri de licitație restrânsă, negociere sau dialog competitiv și nu în ultimul caz

concurenți acei operatori economici care prezintă un proiect în cadrul unui concurs de soluții

contractant – ocel operator economic care este parte la un contract de achiziție publică.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.) a fost înființată prin O.U.G. nr.13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (publicată în M.O. I nr.362 din 26.05.2015), este o instituție publică cu personalitate juridică și se află în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. Activitatea ANAP este exercitată la nivel central (cu sediul în București) și prin 8 structuri regionale, fără personalitate juridică, aflate în teritoriu.

Noua agenție a preluat atribuțiile, activitatea, posturile și personalul de la A.N.R.M.A.P., de la U.C.V.A.P. și de la compartimentele de verificare a achizițiilor publice din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice.

Conform art.3 alin.1 din H.G. nr.634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, A.N.A.P. are următoarele funcții:

de strategie, asigurând elaborarea și implementarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice dar și a planurilor de acțiune,

de reglementare, asigurând elaborarea, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice;

de stabilire și implementare a sistemului de verificare și control al aplicării unitare de către autoritățile contractante a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice;

de monitorizare a funcționării cât mai eficiente a sistemului de achiziții publice.

ANAP colaborează cu ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale, cu alte instituții publice și cu alte organisme, și nu în ultimul timp cu partenerii de dialog social în vederea realizării activității proprii cât și a respectării funcțiilor și atribuțiilor conferite prin lege. Astfel, ANAP este obligată să informeze CNSC, respectiv instanțele de judecată, ori de câte ori constată existența unor soluții neunitare în practica acestuia/acestora privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale sau concesiunile de lucrări și servicii.

În cadrul A.N.A.P. funcționează patru direcții generale, după cum urmează:

Direcția generală politici publice și relații internaționale;

Direcția generală reglementare, coordonare metodologică și suport operațional;

Direcția generală supraveghere și conciliere;

Direcția generală control ex-ante.

Fiecare, dintre aceste direcții, este investită cu anumite atribuții specifice și prin activitatea lor, cumulată, se asigură atingerea obiectivelor ANAP. Atribuțiile celor patru direcții sunt prezentate în articolele 9-12 din H.G. nr.634/2015.

Agenția pentru Agenda Digitală a României

A.A.D.R. este operatorul oficial al site-ului SEAP, este persoană juridică de drept public și asigură suportul tehnic în ceea ce privește procedura de atribuire, de către autoritățile contractante, a contractelor de achiziție publică prin procedura electronică.

A.A.D.R. pune la dispoziția utilizatorilor SEAP materiale dar nu oferă garanții în ceea ce privește acuratețea acestora. De asemenea își declină orice răspundere legat de o eventuală indisponibilitate a sistemului SEAP, din cauze independente de voința sa, asumându-și în schimb obligația de a remedia astfel de situații cu promptitudine și imparțialitate.

Conform celor două manuale puse la dispoziție pe site-ul https://www.e-licitatie.ro/Public/Common/Content.aspx?f=PublicHomePage, A.A.D.R. are dreptul, de a dispune suspendarea unui furnizor/executant/prestator înregistrat în SEAP dacă consideră că respectivul a săvârșit una sau mai multe din faptele enumerate mai jos:

transmiterea de documente electronice cu conținut neadecvat, conform legislației în vigoare;

transmiterea de documente electronice virusate sau de programe create pentru a întrerupe, defecta sau limita funcționalitatea SEAP sau care pot facilita obținerea de drepturi suplimentare;

transmiterea de informații false (la înregistrarea sau reînnoirea certificatului digital) în scopul ascunderii unei situații care ar fi avut ca rezultate refuzul înregistrării /reînnoirii înregistrării;

modificarea, neautorizată, a elementelor de identificare cu scopul ascunderii originii oricărui conținut electronic transmis prin intermediul sau către SEAP;

transmiterea de documente electronice cu conținut pentru care utilizatorul SEAP nu deține dreptul de utilizare respectiv dreptul de a-l face public;

transmiterea de documente electronice cu conținut care încalcă orice drept de proprietate intelectuală sau industrială;

transmiterea de documente electronice cu conținut nesolicitat;

interferarea neautorizată cu/ fără perturbarea funcționarii sistemului SEAP/ a echipamentelor / a rețelelor conectate la SEAP;

încălcarea obligațiilor asumate prin Convenția privind păstrarea confidențialității și protecția informațiilor, semnata cu ocazia înregistrării / reînnoirii înregistrării.

orice alte acțiuni ce ar aduce atingere bunei funcționari a SEAP.

De asemenea A.A.D.R. își rezervă dreptul de a modifica orice material și/sau informație aferentă utilizării SEAP și va aduce, respectivele modificări, la cunoștința utilizatorilor, in timp util, prin publicare în SEAP.

Ministerul Finanțelor Public

Ministerul Finanțelor Publice este organizat și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale în conformitate cu Hotărâre Guvern nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice (publicat în M.O. I nr.52 din 28.01.2009), cu modificările și completările ulterioare. El are personalitate juridică și este aflat în subordinea Guvernului.

Ministerul Finanțelor Publice își exercită prerogativele asupra sistemului de achiziții publice românesc, prevăzute de legislația în vigoare, prin intermediul ANAP care este una dintre unitățile ce funcționează în subordinea Ministerului, alături de Agenția Națională de Administrare Fiscală și de Comisia Națională de Prognoză.

În ceea ce privește implicarea MFP referitor la sistemul de achiziții publice, acesta exercită prin intermediul ANAP următoarele funcții:

de a elabora, de a promova și de a implementa politicile în domeniul achizițiilor publice;

de a stabili și a implementa sistemul de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale din domeniul achizițiilor publice;

de a monitoriza funcționarea eficientă a sistemului de achiziții publice, exercitate prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

Agenția Națională de Integritate

A.N.I. a fost înființată în anul 2007 prin adoptarea Legii nr.144/2007, este o instituție independentă operațional și este specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcții publice, conflictelor de interese și a incompatibilităților.

În ceea ce privește sectorul de achiziții publice din România, ANI este implicată în stabilirea situațiilor de conflict de interese. Astfel prin Legea nr.184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică (M.O. I nr.831 din 20.10.2016) are loc implementarea unui sistem informatic integrat pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese numit Sistemul prevenție.

Verificarea se va face ex ante și are în vedere situațiile care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor inițiate prin SEAP, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri.

Conform acestei legi, autoritatea contractantă, prin persoana/persoanele desemnate, sunt obligate să completeze și să-și actualizeze formularului de integritate, în momentul publicării în SEAP a documentației de atribuire. Dacă formularul de integritate nu este completat în 5 zile de la deschiderea ofertelor, SEAP generează, simultan, o alertă către autoritatea contractantă și către A.N.I. În termen de 3 zile trebuie lămurită problema, astfel persoana desemnată fie va modifica datele din formular la secțiunile I și a II-a ale formularului de integritate și va completarea secțiunii a III-a a formularului cu date relevante, fie va comunica, inspectorului de integritate, documente justificative din care rezultă că nu sunt probleme legate de conflictul de interese. În termen de două zile, inspectorul de integritate, în urma analizei datelor și informațiilor comunicate/din SEAP, validează/ invalidează avertismentul de integritate.

Neluarea de măsuri declanșează din oficiu procedura de evaluare a conflictului de interese, după finalizarea procedurii de atribuire, exclusiv cu privire la persoanele față de care sunt incidente.

Trimestrial ANI are obligația de a publica, pe pagina sa de internet, analize și statistici privind rezultatele mecanismului de prevenire a conflictului de interese în procedura de achiziție publică.

Mai multe detalii legat de sistemul de prevenție găsiți la adresa de pe internet https://www.integritate.eu/prevent.aspx.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

C.N.S.C. (denumit și Consiliul) este un organism independent, cu sediul în București, desfășoară o activitate administrativ–jurisdicțională, se supune numai legii și are personalitate juridică.

Organizarea și funcționarea lui este reglementată de Legea nr.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Referitor la emiterea deciziilor de către Consiliu, acesta este independent și nu este subordonat niciunei autorități/instituții publice.

Consiliul:

soluționează contestațiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor printrun număr de 11 complete specializate;

inițiază și supune aprobării proiecte de acte normative în domeniul său de activitate;

avizează proiectele de acte normative inițiate de alte autorități și instituții publice care conțin prevederi ce intră în domeniul său de activitate;

organizează, semestrial, seminarii cu judecători, specialiști din cadrul ANAP și alte categorii de experți în vederea unificării practicii administrativ-jurisdicționale;

înștiințează ANAP ori de câte ori constată deficiențe ale legislației, privind achizițiile ( publice, sectoriale) sau legislației privind concesiunile, care ar putea genera interpretări divergente și practici neunitare, formulând propuneri de îmbunătățire ale acestora;

sesizează și transmite Curții de Apel București copii ale hotărârile judecătorești, referitor la achiziții sau concesiuni, în care constată abordări diferite la cauze similare în vederea declanșării, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procedurii de pronunțare asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești (conform Legii nr.134/2010, republicată, cu modificările ulterioare).

Anual, președintele CNSC, este obligat de legislația în vigoarea, să întocmească și să prezinte, în fața Parlamentului (până la 31 martie a anului următor), un raport de activitate privind exclusiv activitatea administrativă și organizatorică. De asemenea acest raport este publicat pe pagina de internet a instituției la secțiune Rapoarte de activitate .

Curtea de Conturi a României

Curtea de Conturi a fost înființată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Compturi", pentru toată România.

În zilele noastre, Curtea de Conturi este organizată și funcționează în baza dispozițiilor art. 140 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (publicată în M.O. I nr.238 din 03.04.2014) și a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi.

Principalele activități specifice ale Curții de Conturi sunt cele de audit public extern, care cuprinde: auditul financiar, auditul performanței și auditul de conformitate (controlul).

Anual, Curtea de Conturi, prezintă Parlamentului un raport (care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.) asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. De asemenea, la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează și modul de gestionare a resurselor publice și totodată raportează cele constatate.

Conform art.226. alin.(1), din Lege ”Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi a României, respectiv A.N.A.P., în funcție de instituția care face constatarea abaterii”.

Secțiunea a III-a Reguli generale în procesul de achiziții publice

Scopul legii

Cu toate că în Directiva 2014/24/UE, ce a stat la baza formulării legii achizițiilor publice, nu au fost precizate scopurile ce se urmăresc legiuitorul român a considerat că este necesară specificarea unor astfel de scopuri care să asigure o mai bună înțelegere a legii.

Drept urmare în art.2 alin.(1) este precizat scopul pentru care a fost implementă legea achizițiilor publice și anume dorința asigurării unui cadrul legal necesar pentru achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială.

Principiile achizițiilor publice

Art.2 alin.(2) din Legea 98 (Rațiu, 2016, p.17), care transpune art.18 al Directivei 2014/24/UE, enumeră șase principii care stau la baza atribuirii contractelor și a organizării concursurilor de soluții. Acestea sunt: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea și nu în ultimul rând asumarea răspunderii.

În Strategia națională în domeniul achizițiilor publice (p.17-18), anexă la Hotărârea nr.901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, sunt detaliate toate principiile enumerate anterior.

Prin nediscriminare și tratamentul egal se dorește a se asigura condiții cât mai bune de manifestare a concurenței reale în timpul derulării procedurilor de atribuire. Astfel se urmărește stabilirea și aplicarea de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici participanți.

De asemenea se garantează, totodată, protejarea informațiilor considerate confidențiale astfel încât oricare dintre operatorii economici participanți la procedura de atribuirea să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți întruna din situațiile următoare: furnizori de produse, prestatori de servicii sau executanți de lucrări.

Prin recunoașterea reciprocă se dorește facilitarea acceptării de către autoritățile/ entitățile contractante a produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod legal pe piața Uniunii Europene. Acest principiu este valabil și în privința diplomelor, certificatelor, specificațiilor tehnice sau a altor documente emise de autoritățile competente din alte state fiind considerate ca echivalente cu cele solicitate la nivel național.

Principiul transparența este respectat dacă în procesele de achiziție publică se respectă condiția de informare a publicului prin prezentarea tuturor detaliilor/ informațiilor legat de procedura de atribuire.

Proporționalitatea este principiul care urmărește asigurarea corelației între următoarele trei aspecte: necesitatea autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publică și nu în ultimul rând cerințele solicitate a fi îndeplinite.

Asumarea răspunderii este determinarea clară a sarcinilor și atribuțiilor persoanelor responsabile cu achiziția publică, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparțialității și independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proiect.

Tot în categoria principiilor, lucrarea mai sus menționată mai prezintă alte două principii care ar trebui avute în vedere de către participanții la procesul de atribuire:

În timpul procedurii de atribuire autoritatea contractantă trebuie să evite situațiile de conflict de interese ce ar putea să apară. Drept urmare apare obligația autorității de a lua toate măsurile necesare pentru a evita astfel de situații cât și/sau manifestarea concurenței neloiale.

Prin eficiența utilizării fondurilor se dorește ca atribuirea contractelor de achiziție să se realizeze pe baze competiționale și să se utilizeze criterii de atribuire care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor. Se urmărește astfel obținerea unui raport optim între calitate și preț.

Domeniul de aplicarea și excepțiile

Legea 98/2016 se aplică la atribuirea contractelor de achiziție publică, la încheierea acordurilor-cadru și respectiv la organizarea concursurilor de soluții pentru:

toate autorităților contractante care organizează proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice a căror valoare este mai mare sau egală decât pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din mai sus menționata lege;

entitățile juridice, fără calitate de A.C., în vederea atribuirii unui contract de lucrări, numai atunci când sunt îndeplinite,în mod cumulative, următoarele condiții:

contractul este finanțat/ subvenționat în mod direct (mai mult de 50% din valoare) de către o A.C.;

valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală/ mai mare cu/ decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) al Legii nr.98/2016;

contractul include una dintre activitățile enumerate la art.6 alin (2).

entitățile juridice, fără calitate de A.C., în vederea atribuirii unui contract de servicii, numai dacă se îndeplinesc, în mod cumulative, următoarele condiții:

contractul este finanțat/subvenționat în mod direct, mai mult de 50% din valoarea lui, de către o A.C.;

valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală / mai mare cu/decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b^1) din O.U.G. nr. 107/2017;

contractul este în legătură cu un contract de lucrări care face obiectul art. 6 alin. (1) din Legea 98.

Excepțiile de la aplicarea Legii 98 sunt detaliate în Cap. I Dispoziții generale, Secțiunea a 5-a Exceptări (Rațiu, 2016, p.26-30). Conform acestei secțiuni, Lege nu se aplică:

Contractelor din sectoarele de apă, energie, transporturi și servicii poștale (art.26);

Contractelor din domeniul comunicațiilor electronice ce au exceptări specifice (art.27);

Contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru atribuite și respectiv concursurilor de soluții organizate conform unor norme internaționale (art.28 alin.(1) și (2) O.U.G. nr. 107/2017 și alin. (3)-(6) din Legea 98);

Contractelor de servicii ce au exceptările specifice (art.29) ;

Contractelor de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv (art.30);

Contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru încheiate între entități din sectorul public (art.31).

Lege prezintă în continuare și alte excepții, după cum urmează:

În art.32 se precizează că legea nu se aplică actelor juridice, altele decât contractele de achiziție publică/acordurile-cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate contractantă potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finanțări rambursabile sau nerambursabile persoanelor fizice ori juridice în condițiile legislației speciale ori constituirea împreună cu persoane fizice ori juridice de societăți sau asocieri fără personalitate juridică în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

În art.33 se precizează că legea nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică pentru structurile AC care funcționează pe teritoriul altor state atunci când valoarea contractului este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art.7.

Praguri valorice și procedurile de atribuire

Pragurile valorice stabilite de Legea 98, în vederea atribuirii de contracte de achiziție publică/ acorduri-cadru și care obligă autoritatea contractantă să publice un anunț de participare și/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt reglementate în art.7 alin.(1). Sumele specificate, ca praguri valorice, sunt valori estimate, fără TVA, valabile începând cu 01 ianuarie 2018, și trebuie să fie egale sau mai mari decât:

a) 24.977.096 lei în cazul achiziției de lucrări;

b) 648.288 lei în cazul achiziției de produse și de servicii;

„b^1) 994.942 lei, pentru contractele de achiziții publice/acordurile-cadru de produse și de servicii atribuite de autoritățile contractante locale, așa cum sunt acestea definite la art.23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de cele aflate în subordinea acestora;”.

c) 3. 376. 500 lei, în cazul achiziție de servicii (sociale și alte servicii specifice, prevăzute în Anexa nr.2 a Legii (vezi Anexa nr.P1).

Atunci când valoare estimată este mai mică decât pragurile prevăzute anterior, conform art.7 alin.(2), autoritatea contractantă realizează o procedură simplificată de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru și respectiv de organizarea a concursurilor de soluții, cu respectarea principiilor prevăzute de lege. Procedura simplificată impune: termene mai scurte și formalități procedurale reduse față de cele prevăzute pentru situația când valoarea estimată a pragurilor este mai mare decât prevede legea.

De asemenea, conform art.7 alin.(5), (Rațiu, 2016, p.23), atunci când valoarea estimată, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei pentru achiziția de produse/servicii sau 441.730 lei pentru achiziția de lucrări, legiuitorul îi acordă autorității contractante dreptul de a organiza o procedură de achiziție directă.

Având în vedere informațiile prezentate anterior, AC în funcție de valoarea estimată, fără TVA, a contractelor poate aplica una dintre procedurile de atribuire prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.1.1.

Tipuri de proceduri de atribuire

Tipuri de contracte

Contractul de achiziție publică, în înțelesul Legii nr.98/2016, este acel contract cu titlu oneros ce se asimilează actului administrativ, se încheie în scris între unul/ mai mulți operatori economici și una/mai multe autorități contractante și care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Tipurile de contracte precizate de Lege sunt cele prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.1.2.

Tipurile de contracte

Prin contractul de achiziție publică de lucrări, autoritatea contractantă, achiziționează :

fie execuția, fie proiectarea și execuția de lucrări în legătură cu una dintre activitățile prevăzute în Anexa nr.1 din Lege (Anexa nr.P15);

fie execuția, fie proiectarea și execuția unei construcții;

fie realizarea unei construcții care corespunde cerințelor stabilite de autoritatea contractantă în sine.

Contractul de achiziție publică de produse este contractul, de achiziție publică, prin care autoritatea contractantă achiziționează produse prin cumpărare cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare sau orice alte modalități contractuale premise. Acest tip de contract poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori operațiuni de amplasare și de instalare.

Prin contractul de achiziție publică de servicii, autoritatea contractantă urmărește obținerea prestării unor servicii, altele decât cele precizate la contractul de achiziție publică de lucrări.

Contractul pe termen lung este acel contract de achiziție publică încheiat pe o durată de cel puțin 5 ani și în care este precizată durata de execuție a lucrărilor/ construcției respectiv durata de prestare a serviciilor.

Contract de achiziție publică/acord-cadru care are ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice reprezint acel contract în care sunt achiziționate servicii ce au legătură cu prevăzute în Anexa nr.2 din Lege( Anexa nr.P1)

Contractul rezervat este acel contract care rezultă ca urmare a dreptului pe care îl au anumite unități protejate autorizate conform Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respective întreprinderilor sociale de inserție prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială

Contractul mixt sunt acel contract care are ca obiect atât achiziții reglementate atât prin Lege cât și achiziții care sunt reglementate prin alte acte normative.

Prin încheierea unui acord-cadru, în formă scrisă, între autoritățile contractante și operatorii economici se stabilesc anumiți termeni și condiții care vor guverna (prețul, cantitatea, etc.) contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă.

Secțiunea a IV-a Procesul de achiziție publică

1. Generalități

Prin procesul de achiziție publică se înțelege parcurgerea succesivă a etapele prevăzute de legislația în vigoare și care au ca finalitate obținerea unui produs sau a dreptului de utilizare al acestuia, a unui serviciu sau a unei lucrări, ca urmare a atribuirii/ încheierii unui contract de achiziție publică.

1.1. Compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor

La nivelul fiecărei AC care dorește să realizeze achiziții publice legea impune înființarea unui compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor care are minimum trei persoane și din care cel puțin 2/3 să aibă studii superioare dar și specializări în domeniul achizițiilor. Dacă nu este posibilă înființarea acestui compartiment atunci conducătorul AC poate însărcina, prin acte administrative, una sau mai multe persoane să îndeplinească atribuții legate de achizițiile publice.

Atribuțiile compartimentului intern de achiziții sunt următoarele:

a) face demersurile necesare privind înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării AC în SEAP, respectiv pentru recuperarea certificatului digital;

b) elaborează / actualizează, pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale AC, strategia de contractare și PAAP;

c) elaborează /coordonează activitatea de elaborare a documentației de atribuire și a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluții, a documentației de concurs, pe baza necesităților transmise de compartimentele de specialitate;

d) îndeplinește obligațiile referitoare la publicitate,conform legii;

e) aplică și finalizează procedurile de atribuire;

f) realizează achizițiile directe;

g) constituie și păstrează dosarul achiziției publice.

2. Procesul de achiziție publică

În vederea atribuirii unui contract de achiziții publică/ acord-cadru fiecare AC trebuie să parcurgă următoarele trei etape distincte:

1. etapa de planificare/pregătire;

2. etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/acordului-cadru;

3. etapa postatribuire contract/acord-cadru.

Fiecare etapă la rândul ei prezintă o serie de procese succesive ce sunt prezentate în continuare.

2.1. Etapa de planificare/ pregătire a procedurii

Această etapă presupune parcurgerea următoarelor procese succesive: identificarea necesităților, elaborarea referatelor de necesitate, consultarea pieței, întocmirea documentației de atribuire (inclusiv a documentelor-suport) și a strategiei de contractare pentru procedura respectivă. Etapa se încheie cu aprobarea de către conducătorul AC documentației elaborate.

În această etapă sunt elaborate o serie de documente: referatele de necesitate, Strategia anuală de achiziții care conține și Programul anual al achizițiilor publice, Strategia de contractare și documentația de atribuire.

Etapa de planificare/ pregătire, inclusiv consultarea pieței din cadrul procesului de achiziție publică/ sectorială este prezentată în schema logică din Anexa nr.P2.

2.1.1. Identificare necesităților

Strategia anuală de achiziție publică (SAAP)

Strategia anuală de achiziție publică (SAAP) reprezintă, conform art.11 din Norme, totalitatea proceselor de achiziție publică planificate a fi lansate de o autoritate contractantă pe parcursul unui an bugetar.

Se realizează în ultimul trimestru al anului anterior anului bugetar la care face referință și este aprobată de către conducătorul autorității contractante. Ea poate suferi modificări sau completări dar numai cu aprobarea conducătorului autorității contractante.

Este un document explicativ fundamentat pe necesarul bugetar și prezintă modul în care o autoritate contractantă identifică necesitățile și stabilește derularea succesivă a achizițiilor publice. Prin SAAP se urmărește să fie satisfăcute necesitățile stabilite și să existe o corelație între procedurile de achiziții planificate și buget. Introducerea unei noi proceduri în Strategia anuală de achiziție publică se poate face doar atunci când este identificată sursa de finanțare.

Conform art.11 alin. (9) din Norme SAAP trebuie să conțină următoarele elemente:

a) nevoile identificate la nivel autorității contractante, ca fiind necesar a fi satisfăcute, așa cum rezultă din referatele de necesitate primite de la compartimentele din cadrul autorității contractante;

b) valoarea estimată a fiecărei achiziții în parte,

c) capacitatea profesională existentă la nivelul de autoritatății contractante în vederea derulării proceselor de achiziții,

d) resursele existente și cele suplimentare necesare derulării proceselor de achiziții publice.

Nu există o structură prevăzută de Lege pentru SAAP, dar în Ghidului pentru practicieni în domeniul achizițiilor publice – ediția II, se precizează câteva elemente orientative, și nu obligatorii, ce se dorește a fi dezbătute: introducere, viziune, obiectivele autorității contractante – generale (pe termen mediu și lung) cât și cele specifice pentru anul următor (pe termen scurt), Principiile ce vor fi respectate în cadrul proceselor de achiziții, Analiza SWOT pe achizițiile publice din perioada anterioară, analize generale de risc pe proceselor de achiziții, necesitățile viitoare corelate cu obiectivele, Aspecte ce trebuie îmbunătățite/ajustate la nivel intern (proceduri interne, etc., analiza capacității autorității contractante de a derula procedurile de atribuire viitoare, aspecte referitoare la necesitatea de profesionalizare a personalului și la integritate, aspecte financiare și identificarea necesarului de resurse externe, proceduri de monitorizare și evaluare a rezultatelor obținute, indicatori de impact și rezultat etc.

În cadrul SAAP, autoritatea contractantă are obligația de a elabora programul anual al achizițiilor publice (PAAP) conform art.12 alin. (1) din Norme.

PAAP se elaborează, conform art.12 alin. (2) din Norme, pe baza referatelor de necesitate primite de la compartimentele AC și cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în decursul anului următor.

Fiind parte integrantă a SAAP (strategie pe care se elaborează bugetul), PAAP se realizează într-o „primă variantă” în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor. El va fi actualizat, respectiv definitivat, abia după ce s-a aprobat bugetul, în funcție de fondurile primite.

Semestrial, AC este obligată să publice în SEAP, în termen de 5 zile lucrătoare, extrase din PAAP care fac referire la contractele/ acordurile-cadru ce depășesc pragurile prevăzute la art. 7 din Legea 98.

Legea mai precizează că se pot opera modificări ale referatelor de necesitate atâta timp cât se poate actualiza PAAP și, dacă este cazul, și a SAAP, respectiv și cu publicarea acestora în SEAP.

Formularul ce trebuie completat pentru realizarea PAAP se găsește în Anexa nr.1 la Ordinului 281/22.06.2016 (vezi Anexa nr.P16). Se observă forma tabelară a formularului în care trebuie trecute următoarele informații – art.12 alin.(5) din Norme:

tipul și obiectul contractului – denumirea produsului / serviciului / lucrării ce urmează a fi contractate;

codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV) corespunzător;

valoarea estimată – în lei, fără TVA;

sursa de finanțare;

procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție;

data estimată pentru inițierea procedurii;

data estimată pentru atribuirea contractului;

modalitatea de derulare a procedurii de atribuire: on-line sau off-line;

persoana responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire.

Dacă autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile/ proiecte de cercetare-dezvoltare este obligată sa elaboreze distinct, pentru fiecare proiect în parte, un program al achizițiilor publice.

De asemenea AC, prin compartimentul intern specializat, este obligată să țină evidența achizițiilor directe de produse, servicii și lucrări, ca parte a strategiei anuale de achiziții publice ca anexă la PAAP, prin completarea tabelului din Anexa nr.P16.

În etapa de identificare a necesităților fiecare responsabil de compartiment, de la nivelul AC, are obligația de a stabili care sunt necesitățile compartimentului pe care îl conduce și drept urmare să elaboreze referatele de necesitate pe care le transmite către compartimentul intern de achiziții publice.

La nivelul compartimentului intern specializat în achiziții publice, responsabilul cumulează referatele de necesitate primite de la diferitele compartimente ale autorității contractante.

2.1.2. Elaborarea referatelor de necesitate

Referatul de necesitate (art.3 din Norme) este un document intern emis, de fiecare compartiment din cadrul autorității contractante, de preferat în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor. El cuprinde necesitățile de produse, servicii și lucrări identificate, precum și prețul unitar/total al necesităților.

Dacă necesitatea nu a fost previzibilă și nu a fost identificată la timp referatele de necesitate pot fi elaborate și la momentul identificării necesității.

Atunci când este necesar referatul de necesitate poate fi modificat cu respectarea următoarelor condiții:

să se realizeze înainte de inițierea procedurii de atribuire și respectiv, la timp, pentru a modifica și aproba PAAP;

cu notificarea, în timp util, a compartimentului intern de achiziții publice.

În vederea stabilirii modalității de atribuire trebui avute în vedere următoarele aspecte:

Stabilirea valorii estimate a achiziției în conformitate cu Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 (art.9 – art. 25) din Legea 98 (Rațiu, 2016, p.23-26).

Stabilirea valorii estimate a achiziției se face în lei, fără TVA și se ține seama de orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului (explicate în documentele achiziției) respectiv de eventualitatea. acordării unor premii/prime pentru ofertanți/ candidați.

Conform art.11 din Lege nu este permisă utilizarea unor metode de calcul pentru valoarea estimată a achiziției ce ar putea duce la evitarea procedurilor de atribuire conform legii în vigoare sau care ar determina divizarea contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte dar cu valoare mai mică. Totodată nu se recomandă subevaluarea valorii estimate a contractului în scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate Lege.

Legea mai impune ca valoarea estimată determinată înainte de inițierea procedurii de atribuire să fie valabilă și la momentul inițierii procedurii de atribuire.

Începând cu art. 13 și până la art.25 sunt detaliate modalitățile de calcul a valorii estimate a achizițiilor publice prin diferite tipuri de contracte/ acorduri-cadru sau concursuri de soluții.

Consultarea pragurilor valorice pentru alegerea procedurii de atribuire (prezentate în Secțiunea a III-a din prezenta lucrare, p.16) cu respectarea regulilor generale. Astfel legislația primară dă ca regulă generală aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau de licitație restrânsă pentru contractele care depășesc pragurile de la care este obligatorie publicarea în Jurnalul Oficial al UE, prevăzute art.7 alin. (1). În anumite condiții AC are dreptul să utilizeze celelalte tipuri de proceduri (vezi Tabelul nr.1.1.). Când valoare estimată este sub pragurile de la art.7 alin. (1), regula generală este aplicarea procedurii simplificate, iar când valoarea estimată este sub pragurile de la art.7 alin. (5) se face achiziție directă.

Stabilirea criteriilor de calificare și selecție se face conform art.163-186, art.193-197 și art.200 din Legea 98 și art.29-31 din Norme. Criteriile de calificare funcționează pe sistemul unor filtre de tip „trece/nu trece” și pot fi aplicate la orice procedură de atribuire. Criteriile de selecție furnizează un clasament al celor calificați deoarece Legea 98/2016 stipulează că selecția candidaților să fie un proces distinct ce urmează procesului de calificare și care limitează numărul de candidați calificați.

2.1.3. Consultarea pieței

Procesul de consultare a pieței (art.18 din Norme) este un drept al AC acordat de art.139 din Legea nr.89/2016 (Rațiu, 2016, p.60). Procesul propriu-zis constă în publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea, în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/ servicii/ lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic. Anunțul de consultare trebuie să conțină anumite elemente prevăzute în art.18 alin.(2) din Norme.

Dintre aspectele supuse consultării se au în vedere: potențiale soluții tehnice, financiare sau contractuale, respectiv aspecte legate de strategia de contractare (cum ar fi divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative).

Pe parcursul acestui proces AC este obligată să păstreze confidențialitatea asupra informațiilor primite de la participanții la consultări, iar la sfârșitul perioadei să publice în SEAP rezultatul consultării.

Mai multe detalii cu privire la procesul de consultare a pieței sunt prezentate în art.139-140 din Lege respectiv art.18-19 din Norme.

2.1.4. Întocmirea documentației de atribuire și a documentelor-suport

Documentația de atribuire este acel document care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită. Ea oferă informații, celor interesați, referitor la elementele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire (specificațiile tehnice ori documentul descriptiv), condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile. De asemenea ea este baza conform căreia operatorul economic își va elabora oferta.

În documentația de atribuire intră următoarele documente:

a) fișa de date a achiziției;

b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv (în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare);

c) proiectul de contract (în care sunt precizate clauzele contractuale obligatorii);

d) formulare și modele de documente.

a) În fișa de date a achiziției (art.20 alin.(3)-(9) din Norme) trebuie specificate următoarele categorii de date: informații generale standard, ce formalitățile trebuie îndeplinite legat de procedura de atribuire, aspecte/cerințe referitoare DUAE, criteriile de calificare și selecție, informații privind garanția de participare, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat și căile de atac ce pot fi utilizate.

În documentația de atribuire AC trebuie să precizeze informații despre :

valoarea estimată a achiziției

procedura de atribuire

completarea DUAE

Prin introducerea Documentului Unic de Achiziții European (DUAE) s-a dorit facilitarea participării operatorilor economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, respectiv reducerea sarcinilor administrative pentru autoritățile contractante. Acest instrument a fost instituit la nivelul UE prin Regulamentul C.E. nr. 7/2016.

Conform legislației naționale, în cazul nostru art.193-197 din Legea nr. 98/2016 (Rațiu, 2016, p.79-80) se eliberează exclusiv în format electronic și este obligatoriu a fi utilizat atât de către autoritățile contractante cât și de către operatorii economici participanți la procedurile de atribuire indiferent de modul de desfășurare a acestora – off-line (depunere candidaturi/oferte pe format hârtie) sau on-line (integral prin mijloace electronice).

DUAE este o declarație pe propria răspundere actualizată a operatorului economic prin care confirmă îndeplinește următoarele condiții: nu se află în niciuna din situațiile de excludere (menționate la art.164, 165 și 167 din Lege) și respectiv îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă.

În art.20 alin.(5) din Norme se stipulează obligativitatea autorității contractante de a genera electronic DUAE care a fost completat cu informațiile solicitate și în care sa fie marcate câmpurile pentru care trebuie prezentate referințe de către operatorii economici. De asemenea înainte de a-l atașa în SEAP, împreună cu celelalte documente ale achiziției, autoritatea contractantă trebuie să asigure corelația dintre informațiilor solicitate prin fișa de date a achiziției și cele marcate în DUAE. În cazul existenței unor discrepanțe între cele două documente precizate anterior, informațiile din fișa de date vor fi considerate de bază, deoarece DUAE va fi revizuit corespunzător.

Doar ofertantul declarat câștigător va depune toate documentele originale ca dovadă a informațiilor cuprinse în DUAE.

Până la 18 aprilie 2018, pot să coexiste atât versiuni ale DUAE în format electronic, cât și pe suport de hârtie. Documentul DUAE poate fi accesat astfel:

1. în format electronic, prin intermediul serviciului on-line dedicate, pus la dispoziție gratuit de Comisia Europeana, disponibil la adresa de internet https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/espd/filter;

2. în format editabil, care poate fi generat pe suport de hârtie, modelul de formular fiind pus la dispoziția autorităților contractante de către ANAP prin intermediul paginii de Internet (www.anap.gov.ro ) și portalul ui SEAP (www.e-licitatie.ro).

Mai multe detalii despre utilizarea DUAE se pot obține prin studiul Ghidului de utilizare disponibil pentru autoritatea contractantă la adresa de internet http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/07/Ghid-utilizare-DUAE.pdf respectiv pentru operatorii economici la adresa de internet http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/06/Ghid-utilizare-DUAE-operatori-economici-006.pdf.

Informații utile legat de utilizarea DUAE se pot găsi și în Broșura cu întrebări frecvente (FAQ) ce poate fi accesată la adresa de internet http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17242 ca document pdf. în limba română.

motivele de excludere a candidatului/ofertantului sunt prezentate de 164-167 ale Legii 98. Operatorii economici aflați în situațiile de excludere enumerate la articolele precizate anterior pot furniza dovezi privind eventualele măsuri luate pentru a-și restabili ori demonstra credibilitatea iar autoritatea contractantă poate să nu-i excludă din procedură dacă consideră cî dovezile aduse sunt suficiente. Autoritatea contractantă trebuie să verifice inexistența motivelor de excludere și în cazul subcontractanților.

criteriile de calificare și criteriile de selecție privind capacitatea candidatului/ofertantului sunt reglementate și exemplificate la art. 172-186 și art. 200 ale Legii 98. Criteriile de calificare se adresează ofertantului/ candidatului/ subcontractantului/ terțului susținător iar criteriile de selecție privind capacitatea se adresează doar ofertantului/ candidatului.

alegerea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare reglementate prin art. 187-192 din Legea 98 respectiv art. 32-34 din Norme. Legea propune patru criterii de atribuire: prețul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preț și cel mai bun raport calitate-cost din care AC trebuie să stabilească unul având în vedere că legea stipulează scopul de a alege oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Pentru criteriile „cel mai bun raport calitate-preț” și „cel mai bun raport calitate-cost” se precizează factorii de evaluare în documentația de atribuire.

garanția de participare și garanția de bună execuție legiferate conform art.35 -38 respectiv art.39-42 din Norme.

b) În caietul de sarcini (art.20 alin.(10) din Norme) este obligatoriu să fie precizate/ descrise cât mai obiectiv specificațiile tehnice dorite AC pentru produsul/ serviciul sau lucrarea ce urmează a fi achiziționată astfel încât să corespundă necesității acesteia.

În documentul descriptiv (art.20 alin.(12) din Norme) este obligatorie descrierea necesităților, obiectivelor și constrângerilor autorității contractante respectiv cerințele minime de ordin tehnic/ de performanță/ funcționalitate ce se doresc de la fiecare ofertă/soluție preliminară astfel încât să fie admisă la faza următoare.

În categoria documentelor-suport intră: declarația privind persoanele ce dețin funcții de decizie în cadrul autorității contractante, respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziției și datele de identificare ale acestora, respectiv strategia de contractare.

2.1.5. Întocmirea strategiei de contractare

Conform art.9 din Norme prin strategia de contractare se înțelege acel document ce se întocmește pentru fiecare achiziție a cărei valoare estimată este egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite pentru achiziția directă la art. 7 alin. (5) din Lege.

Strategia de contractare este inițiată de autoritatea contractantă și este evaluată de ANAP, în condițiile stabilite la art.23 din Norme, odată cu documentația de atribuire.

În strategia de contractare autoritatea contractantă își documentează deciziile pe care le ia înainte de organizarea propriu-zisă a fiecărei proceduri de atribuire. Astfel, în cadrul documentului, sunt precizate următoarele informații:

date privind autoritatea/entitatea contractantă,

obiectul achiziției și particularitățile acesteia,

modalitatea de atribuire (determinarea și justificarea valorii estimate, alegerea și justificarea procedurii de atribuire, alegerea și justificarea criteriilor de calificare privind capacitatea și, după caz a criteriilor de selecție, alegerea și justificarea criteriului de atribuire și, după caz, a factorilor de evaluare utilizați),

modalitatea de achiziție,

contractul (tipul de contract, riscurile posibile, modalitatea de implementare a contractului și modalitățile de plată și penalități).

AC va avea în vedere să precizeze orice alte elemente relevante pentru realizarea achiziție (fonduri bugetare, fonduri proprii,etc.).

Strategia de contractare este considerată un document-suport al Documentației de atribuire și este încărcată în SEAP, odată cu aceasta, într-o secțiune specială, care nu e accesibilă operatorilor economici.

Mai multe detalii referitor la strategia de contractare găsiți pe site-ul ANAP, la adresa http://anap.gov.ro/web/ghidul-privind-strategia-de-contractare/, prima versiune a unui Ghid propus de ANAP legată de această temă.

2.2. Etapa de organizare a procedurii și atribuire contract/acord-cadru

Această etapă începe prin transmiterea documentației de atribuire în SEAP și se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziție publică și a acordului-cadru. Procedurile de atribuire se desfășoară prin mijloace electronice (on-line) și numai în cazuri excepționale acestea se pot desfășura off-line.

Etapa de organizare și atribuire a contractului de achiziție publică în funcție de tipul de procedură folosit sunt prezentate schematic în Anexele nr.P3 – P11.

2.2.1. Publicarea

Conform Capitolul IV, Secțiunea a 3-a Reguli de publicitate și transparență din Lege, (Rațiu, 2016, p.62-64), AC este obligată să asigure transparența procedurilor, pe care le organizează, prin publicarea anunțurilor de intenție, a anunțurilor de participare și a anunțurilor de atribuire, mai întâi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și apoi la nivel național, în conformitate cu prevederile art. 146 – 148.

Articolele 142-153 din Lege detaliază aspectele legate de anunțurile pe care trebuie să le publice orice autoritate contractantă în cazul în care declanșează procese de achiziție publică.

ANAP verifică documentația de atribuire (cu excepția caietului de sarcini / a documentației descriptive) pentru toate contracte finanțate din fonduri europene, pentru contractele finanțate din fonduri bugetare (buget de stat, buget propriu) doar în măsura în care valoarea estimată a achiziției este egală sau mai mare cu pragurile specificate de art.23 din Norme (adică 225.000 lei pentru contractul de furnizare/ servicii și 2.250.000 lei pentru contractul de lucrări) respectiv pentru contractelor de achiziție publică a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile prevăzute sunt în mod aleatoriu supuse evaluării de către ANAP pe baza unei metodologii de selecţie (Ordinul ANAP 264/2016) asigurată şi aplicată din punct de vedere tehnic de SEAP.

Pentru inițierea unui proces, distinct, de achiziție publică AC trebuie să transmită în SEAP documentația de atribuire însoțită de documentele suport (Strategia de contractare și Declaraţia privind persoanele ce dețin funcții de decizie în cadrul autorităţii contractante, respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziției, împreună cu datele de identificare ale acestora).

Drept urmare este generat un anunț, în secțiunea aferentă – licitație deschisă sau procedura simplificată, la care trebuie completate toate câmpurile, conform șablonului generat de SEAP și la care vor fi atât documentația de atribuire cât și documentele suport, semnate electronic. Din acest moment sunt posibile două situații:

Situația 1 – când anunțul nu este selectat pentru a fi verificat, caz în care autoritatea contractantă este notificată că nu este selectată pentru verificare din partea ANAP și că poate să publice anunțul.

Situația 2 – anunțul este selectat pentru verificare, când un operator ANAP aplică un șablon de verificare anunțului respectiv. Dacă anunțul se potrivește cu șablonul, se dă acceptul pentru publicare, caz în care autoritatea contractantă adaugă datele de depunere a ofertelor și de deschidere a ofertelor, făcând public anunțul în SEAP și pentru operatorii economici. Dacă operatorul ANAP consideră că autoritatea contractantă trebuie să corecteze elemente din documentația de atribuire, respinge acel anunț. În SEAP și prin e-mail autoritatea contractantă este notificată de respingere. Verificarea poate dura maxim 10 zile lucrătoare conform art.23 alin.(6) din Norme, iar corectarea documentației de atribuire și retrimiterea ei în SEAP trebuie realizată în maxim 15 zile de la data respingerii conform art.23 alin.(8) din Norme. Reevaluarea se va face în termen de 3 zile de la data repostării acesteia în SEAP conform art.23 alin.(7) din Norme.

Evaluarea ex-ante a documentației de atribuire este prezentată în schema logică din Anexa nr.P14.

În perioada de întocmire a ofertelor, comunicarea (trebuie să se desfășoare în scris, prin mijloace electronice general accesibile, nediscriminatorii) cu operatorii economici referitor la diverse clarificări și răspunsurile la acestea sunt gestionate de compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor sau persoana însărcinată cu atribuții în domeniul achizițiilor. La întrebările apărute vor răspunde cei care au întocmit documentația de atribuire.

De asemenea numirea comisiei de evaluare se poate face la început , încă din etapa de planificare/pregătire, și cel mai târziu în etapa de organizare, dar fără a depăși data limită de depunere a ofertelor.

2.2.2. Deschiderea ofertelor

Deschiderea, respectiv evaluarea, ofertelor/solicitărilor de participare este realizată de către o comisie de evaluare (reglementată de art.126 – 131 din Norme ) anume desemnată de autoritatea contractantă.

Conform legii toate procedurile de achiziție trebuie să se desfășoare on-line, situație în care nu se organizează o ședință de deschidere a ofertelor.

Cu toate acestea, conform art.58 alin.(2) din Norme, în anumite cazuri considerate excepționale, când din motive tehnice imputabile operatorului SEAP, procedurile nu se pot desfășura on-line, ele se vor organiza off-line. În această situație se va organiza o ședință de deschidere a ofertelor la care pot participa și reprezentanții ofertanților.

Conform art.64 alin.(1) din Norme, în cazul licitației deschise prin mijloace electronice când apare situația legiferată de art. 58 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a deschide ofertele la data, ora și adresa indicate în anunțul de participare, organizându-se în acest sens o ședință de deschidere a ofertelor, la care orice ofertant are dreptul de a participa.

În cadrul acestei ședințe nu este permisă respingerea vreunei oferte singura excepție, stipulată de legiuitor este atunci când nu a fost prezentată dovada constituirii garanției de participare.

De asemenea, legiuitorul precizează că ședința se finalizează printr-un proces-verbal semnat de toți participanții și în care se consemnează modul de desfășurare a ședinței (aspectele formale constatate, elementele principale ale fiecărei oferte, inclusiv prețul, lista documentelor depuse de fiecare operator economic în parte). Un exemplar al procesului-verbal este transmis tuturor operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, precum și de a-l încărca în SEAP, în cel mult o zi lucrătoare de la deschidere.

2.2.3. Evaluare ofertelor

Evaluarea ofertelor este realizată de comisia de evaluare reglementată de art. 126 – 131 din Norme și instituită la nivelul autorității contractante.

Pe lângă comisia de evaluare autoritatea contractantă poate desemna și specialiști externi – ‟experți cooptați” – atunci când apreciază că este vorba de achiziții complexe. Acești specialiști externi nu au drept de vot, dar întocmesc un Raport de specialitate menit să faciliteze adoptarea deciziilor comisiei de evaluare, raport atașat la Raportul procedurii de atribuire, parte a dosarului achiziției publice. Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul expertului cooptat vor elabora o notă scrisă în care vor justifica punctul lor de vedere. Specialiștii externi pot fi desemnați încă de la momentul constituirii comisiei de evaluare ori pot fi cooptați pe parcurs, dacă apar probleme care impun expertiză de specialitate.

Atât membrii comisiei de evaluare, cât și experții cooptați vor semna încă din primul moment (imediat după depunerea solicitărilor de participare/ofertelor) Declarație de confidențialitate și imparțialitate. Ei trebuie să respecte și regulile de evitare a conflictului de interese din legislația achizițiilor publice.

Verificarea și evaluarea ofertelor conform art.65 din Norme, constă în evaluarea pe faze în ordinea următoare: analiza DUAE, verificarea propunerii tehnice, evaluarea propunerii financiare și aplicarea criteriului de atribuire, respectiv analiza documentelor suport DUAE pentru ofertantul clasat pe primul loc. Pe parcursul primelor trei etape se impun comunicări intermediare după fiecare fază a rezultatului verificărilor.

Perioada de evaluare a ofertelor este de 25 zile și poate fi prelungită fără a exista o limită de timp, conform art.214 alin.(3) din Legea 98.

După finalizarea verificării și evaluării, experții cooptați predau raportul lor și comisia de evaluare redactează raportul procedurii și îl înaintează președintele comisiei de evaluare, acesta la rândul lui îl înaintează către conducătorului autorității contractante spre aprobare.

Dacă procedura este verificată de ANAP, înainte de transmitere către conducătorul autorității contractante raportul se transmite observatorilor ANAP în vederea menționării eventualelor observații. Dacă procedura s-a desfășurat în etape, atunci rapoartele intermediare vor fi transmise spre aprobare.

Legislația nu prevede un termen pentru aprobarea de către conducătorul autorității contractante, dar nu se dorește întârzierea nejustificată a evaluării ofertelor.

2.2.4. Atribuirea contractului / a acordului-cadru

Legislația relevantă, în acest caz, este cuprinsă în art.142-149 din Norme, care reglementează finalizarea procedurii de atribuire (art.142-147), respectiv dosarul de achiziție (art.148-149). Legea 98 reglementează dosarul achiziției și raportul procedurii de atribuire în art.216-217.

După ce conducătorul autorității contractante aprobă raportul procedurii, AC este obligată să comunice operatorilor economici rezultatul procedurii, în cel mult cinci zile de la emiterea deciziilor respective. AC transmite următoarele comunicări/ decizii fiecărui candidat/ ofertant, conform art. 214-215 din Legea 98 (Rațiu, 2016, p.84-85): de acceptarea a ofertei, de respingere a ofertei cu motivarea acestei decizii.

Art. 142 alin.(1) din Norme obligă AC să completeze în SEAP informațiile referitoare la procesul de evaluare iar sistemul informatic va genera automat, către toți ofertanții participanți, notificări cu privire la rezultatul procedurii de atribuire.

În continuare AC este să încheie contractul /acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câștigătoare. Dacă acest lucru nu se poate realiza din cauza ofertantului (situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru) AC va fi obligată să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, atunci când aceasta există și este admisibilă. Dacă nu AC are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, în condițiile art. 212 alin. (1) lit. a) din Lege(Rațiu, 2016, p.83).

În momentul încheierii contractul /acordul-cadru va avea ca anexe următoarele documente: caietul de sarcini, oferta (propunerea tehnică,propunerea financiară, inclusiv clarificările din perioada de evaluare) garanția de bună execuție (atunci când este cazul), angajamentul ferm de susținere din partea unui terț (dacă este cazul), contractele cu subcontractanții și acordul de asociere, dacă este cazul.

Dosarul achiziției publice trebuie să cuprindă toate documentele întocmite/primite de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire conform art.148 din Norme.

De asemenea, conform Legii, AC are obligația de a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare contract de achiziție publică atribuit, care are un anumit conținut conform art.216 alin.(2) (Rațiu, 2016, p.85).

Dosarul achiziției publice se păstrează de către AC cel puțin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv. Același termen este valabil și în cazul anulării unei proceduri, calculul făcându-se de la data anulării.

După finalizarea procedurii de atribuire, dosarul achiziției publice are caracter de document public și accesul la informațiile cuprinse se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public.

2.3. Etapa post-atribuire contract/acord-cadru,respectiv executarea și monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru

În Capitolul 5 din Legea nr. 98/2016 denumit „Executarea contractului de achiziție publică/ acordului-cadru”  sunt prezentate și aspectele privind modificarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru respectiv subcontractarea.

Etapa postatribuire contract/ acord – cadru, respectiv executarea și monitorizarea implementării contractului/ acordului – cadru din cadrul procesului de achiziție publică este prezentată în schema logică din Anexa nr.P13

2.3.1. Modificarea contractului

Legislația relevantă în acest caz este art. 221-222 din Lege, respectiv art.164 -165 din Norme. Înainte de aprobarea și implementarea unei modificări contractuale AC are obligația de a analiza dacă modificarea avută în vedere este substanțială sau nesubstanțială

Pe parcursul derulării unui contract de achiziție publică poate apărea necesitatea modificării condițiilor/clauzelor inițiale ale contractului. Art.221 din Lege (Rațiu, 2016, p.87) reglementează cazurile în care poate avea loc modificarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire:

a) atunci când posibilele modificări au fost prevăzute în documentele achiziției inițiale sub forma unor clauze de revizuire;

b) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ anumite condiții prezentate de lege în art. 221 alin.(1) lit. b), c) și f);

c) atunci când contractantul cu care autoritatea contractantă a încheiat inițial contractul de achiziție publică/acordul-cadru este înlocuit de un nou contractant conform situațiilor prezentate în art. 221 alin.(1) lit. d)

d) atunci când modificările nu sunt substanțiale;

Drept urmare a stabilirii intenției de modificare a contractului/acordului-cadru în condițiile art.221 AC are obligația de a anunța instituția responsabile cu controlul ex-ante. De asemenea modificarea survenită în condițiile prevăzute la art.221 alin. (2) din Lege se va publica în SEAP.

Atunci când modificările contractuale nu se încadrează în ipotezele precizate mai sus (art.221), conform legii, este obligatorie organizarea unei noi proceduri de atribuire, iar autoritatea contractantă are dreptul de a denunța contractul de achiziție publică inițial. Acest drept va trebui specificat în cuprinsul condițiilor contractuale din documentația de atribuire, dar și atunci când această prevedere nu a fost stipulată în contract, dispozițiile legale imperative în materia achizițiilor publice tot își vor găsi aplicabilitate.

Art.165 din Norme asigură AC dreptul de a prelungi durata contractelor de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate care au fost încheiate în anul precedent și a căror durată normală de îndeplinire expiră la data de 31 decembrie în situațiile în care se îndeplinesc, cumulativ, condițiile stipulate de articolul ante menționat. În termen de 30 de zile,după modificarea contractului, autoritatea contractantă este obligată să publice în SEAP, un anunț privind modificarea survenită.

2.3.2. Subcontractare

Legislația relevantă în acest caz este art. 218-220 din Lege respectiv art.150-161 din Norme.

Conform art.3 alin.(1) lit.yy) din Legea 98 (Rațiu, 2016, p.21) prin subcontractant se înțelege orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziție publică dar care execută și/sau furnizează anumite părți sau îndeplinesc anumite activități din obiectul unui contract de achiziție publică.

În cazul în care părți din contractul de achiziție publică se vor îndeplini prin unul sau mai mulți subcontractanți, autoritatea contractantă are obligația de a solicita, conform art.128 alin.(4) și alin.(5)din Lege, la încheierea contractului cu ofertantul declarat câștigător sau atunci când se introduc noi subcontractanți, prezentarea contractelor încheiate între ofertantul câștigător și respectivii subcontractanți. Acordurile de subcontractare trebuie să fie în concordanță cu oferta depusă și vor constitui anexe la contractul de achiziție publică.

Trebuie avut în vedere că, în conformitate cu art. 218 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, dispozițiile referitoare la subcontractate nu diminuează în niciun fel răspunderea contractantului în ceea ce privește modul de îndeplinire a contractului de achiziție publică, acesta rămânând răspunzător în fața autorității contractante pentru faptele subcontractaților.

Legea permite, mai nou, înlocuirea respectiv implicarea de noi subcontractanți în timpul executării contractului, în anumite condiții. De asemenea mai este permisă efectuarea, în anumite condiții, de plății directe către subcontractanți.

2.4. Remedii și căi de atac

Anul 2016, considerat anul modificărilor substanțiale în ceea ce privește legislația achizițiilor din România, a dus la adoptarea unei legi referitoare la rezolvarea contestațiilor. O astfel de lege era necesară având în vedere că prin adoptarea Legii nr.98/2016 a fost abrogată OUG nr.34/2006  și totodată, și capitolul IX Soluționarea contestațiilor conținut de aceasta.

Drept urmare, în 23 mai 2016, a fost publicată, în M.O.I nr.393, Legea nr.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publica, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări si concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (”Consiliul”). Prin adoptarea acestei legi are loc transpunerea, în legislația națională, a Directivei 2007/66/CE.

Legea nr.101/2016 reglementează: domeniul de aplicare, notificarea prealabilă, contestația formulată la CNSC sau pe cale judiciară, calea de atac împotriva deciziilor Consiliului/ hotărârilor instanțelor, soluționarea litigiilor privind despăgubirile și contractele încheiate, nulitatea contractelor, organizarea și funcționarea Consiliului și măsurile pentru unificarea practicii.

Observație: În cadrul acestei secțiuni prin ”Legea 101” se va înțelege Legea nr.101/2016 privind  remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publica, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări si concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (”Consiliul”), actualizată cu modificările și completările ulterioare prin O.U.G. nr. 107/2017.

Legea nr.101 se aplică la contractele de achiziție publică/ sectorială și la contractele de concesiune dar și cererilor de despăgubire atunci când este cazul (de exemplu anularea/ rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractelor).

Contestația o poate fi formulată de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim (de exemplu un act al autorități contractante sau nesoluționarea în termenul legal a unei cereri). Noutatea legislativă constă în faptul că oricare dintre membrii unei asocieri vor putea formula orice cale de atac reglementată de Legea nr.101.

Persoana care se consideră vătămată se poate adresa fie Consiliului fie instanței de judecată. Dacă se adresează Consiliului alege calea administrativ-jurisdicțională, dacă se adresează direct instanței de judecată se consideră ca a renunțat la calea administrativ-jurisdicțională și trece la calea judiciară (contenciosul – administrativ) răspunsul fiind o hotărâre judecătorească.

În Anexa nr.P12 sunt prezentate schematic remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, așa cum sunt reglementate de Legea 101. Anexa prezintă, situațiile ce pot interveni înainte de încheierea unui contract/acord cadru.

2.4.1. Notificarea prealabilă

Notificarea prealabilă este, conform legii, o etapă obligatorie în procedura de soluționare a contestațiilor. Astfel AC va primi o solicitarea din partea operatorului economic privind reexaminarea unui act ( în sensul revocării/ modificării acestuia) înainte ca acesta să se adreseze Consiliului sau instanței de judecată competente.

Notificarea prealabilă se formulează în scris, trebuie să conțină datele de identificare ale părții vătămate, neregulile sesizate și măsurile de remediere pe care le consideră necesare a fi luate, după caz.

Termenul de depunere, conform art.6 alin. (1) din Legea nr.101 (Rațiu, 2016, p.562-533), diferă. Astfel în maxim 10 zile atunci când valoarea estimată a achiziției este egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite de Legea 98, respectiv în maxim 5 zile atunci când valoarea estimată a achiziției este mai mică decât pragurile valorice stabilite de Legea 98.

Autoritatea contractanta este obligată să transmită un răspuns prin care comunică dacă urmează sau nu să adopte măsuri de remediere în termen de 3 zile, conform art. 6 alin. (4) din Legea nr.101/2016. Măsurile de remediere stabilite a fi adoptate trebuie implementate, conform art.6 alin. (5) din Legea nr.101, în următoarele 7 zile.

Dacă măsurile de remediere propuse a fi adoptate de către autoritatea contractantă nu se justifică iar cel care a depus notificarea prealabilă încă se consideră vătămat, este permisă formularea unei noi contestații către Consiliu sau instanța judecătorească, fără îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă.

Formularea unei notificări prealabile are ca efect suspendarea dreptului de încheiere a contractului.

2.4.2. Contestația formulată în fața Consiliului

Persoanele care se consideră, în continuare, vătămate de răspunsul primit de la AC respectiv de remediile propuse de acesta sau cele care nu au primit răspuns în termenul prevăzut de lege pot face contestație la CNSC în termen de 10 zile respectiv 5 zile în funcție de valoarea estimată a achiziției, abia după trecerea termenelor legale necesare: 3 zile de la primirea răspunsului și 7 zile dacă se adoptă măsuri de remediere.

În termen de 1 zi lucrătoare de la primirea contestației, AC are obligația să o publice în SEAP, fără a oferi datele de identificare cu caracter personal ale contestatorului.

Dacă contestatorul, primește ulterior formulării contestației la CNSC, un răspuns din partea autorității contractante, care aplică măsuri de remediere astfel încât să fie remediate actele considerate nelegale, atunci acesta poate trimite Consiliului și autorității contractante o cerere de renunțare la contestație.

Autoritatea contractantă nu poate încheia contractul decât după ce primește decizia Consiliului privind soluționarea contestației și respectiv după ce trece termenul de așteptare prevăzut.

În formularea unei contestații trebuie trecute, conform art.10 din Legea 101 (Rațiu, 2016, p.535), anumite elemente:

a) numele și prenumele, domiciliul, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană fizică, respectiv denumirea, sediul, codul unic de înregistrare / numărul de înmatriculare în registrul comerțului, persoanele care le reprezintă și în ce calitate pentru persoanele juridice.

b) denumirea și sediul autorității contractante;

c) denumirea obiectului contractului, procedura aplicată, numărul și data anunțului de participare din SEAP;

d) precizarea actului atacat al autorității contractante;

e) obiectul contestației;

f) motivarea contestației;

g) mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, dacă este posibil;

h) semnătura contestatorului.

O contestație care nu conține toate aceste elemente, și care nu este completată în maxim 3 zile cu toate elementele necesare, va fi considerată anulată. De asemenea, legea impune atașarea la contestație a dovezii privind notificarea prealabilă respectiv a unei copii după răspunsul autorității contractante sau a altor dovezi.

Contestația formulată pe cale administrativ-jurisdicțională nu se taxează.

Contestația se soluționează de un complet format din 3 membri ai Consiliului, din care unul este președintele și cel puțin unul dintre ei trebuie să fie licențiat în drept. Sunt adoptate decizii și încheieri, bazate pe stricta aplicare și respectare a legii. Dacă o contestație nu este de competența Consiliului, atunci acesta este trimisă spre instanța de judecată sau un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.

Ca și elemente de noutate, precizate în noua lege, în ceea ce privește procedura de soluționare a contestației am constatat următoarele:

obligația părților de a-ți expune situația de fapt conform criteriilor specificate în art.15 alin.(2);

toate notificările și actele procedurale se transmit prin poștă, fax și/sau mijloace electronice, cu confirmare de primire, conform precizărilor din art.16 alin.(5);

asigurarea pronunțării de soluții unitare conform prin respectarea specificațiilor din art.17 alin.(1) și (2);

posibilitatea de a formula cereri de intervenție voluntară în litigiu de către operatorii economici, conform art.17 alin.(3);

obligația AC de a-si exprima punctul de vedere asupra contestației, în termen de 5 zile lucrătoare, atât Consiliului cât și contestatorului, conform art.18;

asigurarea accesului părților, la cerere, la documentele dosarului constituit la Consiliu conform art.19;

posibilă solicitare, din partea Consiliului, de documente suplimentare, relevante pentru rezolvarea contestației conform art.20;

legea consideră ”inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia.”

Procedura în fața Consiliului este scrisă, părțile sunt audiate doar atunci când este necesar și pot fi reprezentate de avocați sau de consilieri juridici.

Suspendarea procedurii de atribuire, conform art.22 și 23, (Rațiu, 2016, p.538) se poate realiza, prin încheiere, în termen de 3 zile de la primirea cererii, doar în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Un element de noutate privind măsura suspendării este alternativa oferită de lege ”sau aplicării oricărei decizii luate de autoritatea contractantă, până la soluționarea contestației.” Cererea de suspendare este trimisă atât Consiliului cât și AC. Partea care solicită suspendarea va trebui să constituie, în prealabil, o cauțiune calculată conform art.33. Același articol reglementează și modalitatea de restituire a cauțiunii. În aceste caz, încheierea poate fi atacată cu plângere la curtea de apel, separat, în termen de 5 zile de la comunicare. Încheierea dată de instanță este definitivă.

Art.24 din Legea 101 (Rațiu, 2016, p.538) reglementează termenele stabilite de lege privind soluționarea pe fond a contestației astfel în cazul dosarelor de achiziții publice termenul este de 20 de zile de la data primirii. În anumite cazuri, temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu 10 zile, dar se dispune comunicarea acestui aspect către autoritatea contractantă. Nerespectarea cu vinovăție a acestor termene sunt considerate abateri disciplinare și se sancționează conform legii.

Soluțiile pe care le poate pronunța Consiliul, detaliate în art.26 – 28 din Legea101, fac referire la:

excepțiile de procedură și de fond și dacă se constată că acestea sunt întemeiate nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei;

alte acte de încălcare a legii altele decât cele din contestație, caz în care CNSC poate anunța ANAP, Curtea de Conturi și chiar AC cu privire la încălcarea prevederilor legale;

admiterea contestației și dispunerea luării de măsuri de remediere de către AC;

respingerea contestației ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, introdusă de o persoană fără calitate sau de o persoană care nu are calitatea de reprezentant, precum și pe orice altă excepție de procedură sau de fond, care împiedică soluționarea pe fond a contestației.

renunțarea la contestație de către contestator.

obligația părții în culpă la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației (dacă se formulează cerere în acest sens).

Consiliul este obligat să motiveze în mod clar, fără echivoc, deciziile/încheierile adoptate, iar soluțiile sunt consemnate într-un registru special ținut de Consiliu.

Decizia se comunică în scris părților, în termen de 3 zile de la pronunțare și se publică în termen de 5 zile de la pronunțare pe pagina de internet a Consiliului. Ea este obligatorie pentru părțile cauzei și va fi publicată de către autoritatea contractantă în SEAP, în termen de 5 zile de la data primirii, fără a divulga informațiile oferite de operatorul economic.

În termen de 10 zile de la comunicare, oricare din părți, poate ataca decizia Consiliului făcând plângere la instanța de judecată competentă.

2.4.3. Contestația formulată pe cale judiciară

Persoana care se simte încă vătămată ( că nu a primit nici un răspuns la notificarea prealabilă sau a primit răspunsul/ decizia, respectiv a primit măsurile de remediere pe care autoritatea contractantă urmează să le implementeze și nu este mulțumită) are dreptul, conform legii, să se adreseze instanței de judecată competente din cadrul tribunalului din aria teritorială a autorității contractante.

Și în acest caz se poate solicita suspendarea procedurii de atribuire, prin încheiere motivată, cu citarea părților. Partea care o solicită suspendarea trebuie să constituie, în prealabil, o cauțiune care va fi calculată și respectiv restituită conform art.33. Încheierea poate fi atacată cu recurs, separat, în termen de 5 zile de la comunicare, la curtea de apel care va emite o încheiere definitivă.

Conform art.49 alin.(2) din Legea 101(Rațiu, 2016, p.546) contestația, privind procedurile de atribuire prevăzute la art.68 din Legea 98, va fi soluționată de urgență, într-un termen ce nu va depăși 45 de zile de la data sesizării legale a instanței, de către complete specializate în achiziții publice din cadrul tribunalului. Primul termen de judecată este la 20 de zile de la data înregistrării plângerii. Următoarele termene nu pot fi mai mari de 15 zile, pentru ca întreaga procedură să nu depășească cele 45 de zile. Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea contestației. Reclamantul, după ce primește întâmpinarea depusă de pârât, este obligat să depună răspuns în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicare. Amânarea pronunțării poate fi dispusă pentru maxim 5 zile, iar hotărârea motivată poate fi redactată în termen de 7 zile de la pronunțare, fiind comunicată cât mai repede părților. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Sunt anumite prevederi, ce reglementează contestațiile depuse la CNSC, și care se aplică și în acest caz. Astfel procedura notificării prealabile, termenele de contestare, elementele obligatorii ale contestației (prevăzute la art. 10. din Legea 101) și nu în ultimul rând efectul suspensiv al dreptului de a încheia contractul.

Spre deosebire de contestațiile formulate pe cale administrativ-jurisdicțională, contestațiile formulate pe cale judiciară se taxează conform art.56 din Legea 101.

2.4.4. Căi de atac

Deciziile Consiliului pot fi atacate cu plângere, iar hotărârile instanțelor de judecată pot fi atacate cu recurs. Termenele de formulare, pentru ambele căi de atac, sunt de 10 zile de la comunicare. Plângerea / recursul poate fi formulat de oricare din cele două părți.

Competența de soluționare a plângerii/ recursului aparține secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în a cărei rază teritorială se afla sediul autorității contractante, în complet de 3 judecători specializați în achiziții publice.

În anumite cazuri justificate și în vederea prevenirii unei pagube iminente, instanța poate dispune, la cererea părții interesate, prin încheiere dată cu citarea părților, suspendarea procedurii de atribuire și/sau a executării contractului până la soluționarea cauzei. În această situație partea care o solicită trebuie să constituie în prealabil o cauțiune calculată și respectiv restituită conform specificațiilor din art.33.

Procedura de soluționare a plângerii va fi de maximum 45 de zile de la data sesizării legale a instanței. Persoana care a formulat plângerea în fața instanței are obligația să transmită o copie a plângerii respective și Consiliului cât și celeilalte părți. Consiliul, are obligația, ca în cel mult 3 zile de la primirea plângerii în original sau în copie să transmită instanței de judecată dosarul care a stat la baza pronunțării deciziei. Pârâtul este obligat să comunice instanței de judecată și petentului întâmpinarea în termen de 5 zile de la primirea plângerii. Amânarea pronunțării poate fi dispusă pentru un termen de 5 zile, iar hotărârea motivată se redactează în termen de 7 zile de la pronunțare și se comunică de îndată părților.

Plângerea/ recursul se taxează cu 50% din taxa prevăzută pentru formularea contestațiilor pe cale judiciară. Sunt scutite de taxa judiciară de timbru plângerile/ recursurile formulate de autoritățile contractante.

Hotărârea pronunțată de curtea de apel asupra plângerii/ recursului este definitivă și se publică în SEAP de către ANAP și nu de către autoritatea contractantă.

Secțiunea a V-a Sistemul electronic de achiziții publice

Sistemul electronic de achiziții publice (S.E.A.P.) este o platformă electronică, cu utilitate publică, a cărui adresa de internet este www.e-licitatie.ro și care asigură transparența procesului și procedurilor de achiziții publice. Site-ul SEAP este operat de către AADR.

Obiectivele SEAP sunt următoarele:

asigurarea unui grad mare de transparență și eficiență proceselor de achiziție care implică fonduri publice;

urmărește simplificarea procedurii de participare la licitație a ofertanților;

implementarea de proceduri de lucru eficiente și standardizate;

micșorarea cheltuielilor publice prin reducerea preturilor de achiziție;

furnizarea de informații publice despre procesele de achiziții publice;

realizarea auditului procesului de achiziție publică;

asigurarea unui cadru de înaltă securitate și încredere privind derularea activităților de gestionare a fondurilor publice.

Sistemul SEAP conține și o secțiune publică prin care furnizează informații, despre organizatorul licitației, diverse detalii legat de modul de organizare a acesteia, oferta câștigătoare și respectiv numele ofertantului câștigător. Aceste informații sunt disponibile relativ la orice achiziție.

De asemenea procedurile de achiziție, care se regăsesc în cadrul sistemului, fac din SEAP un sistem compatibil cu cerințele comunității europene. Prin intermediul SEAP se pot realiza licitații deschise la care poate participa orice ofertant, respectiv licitații restrânse care au și o etapă de selecție, autoritatea contractantă stabilind, în funcție de pragul valoric estimat al achiziției, tipul de licitație.

În sistemul SEAP se găsesc următoarele categorii de participanți: autoritățile contractante (instituții publice ce organizează licitații și astfel cumpără ceea ce le trebuie), operatorii economici ( în calitate de ofertanți/ furnizori de produse și servicii), ANAP (cu rol de validare a anunțurilor), autorități de supraveghere și control (de exemplu ANI, Curtea de Conturi – instituții care verifică activitatea autorităților contractante), evaluatori, notari, bănci, publicul larg și A.A.D.R. (operatorul sistemului).

În SEAP trebuie să se înscrie atât autoritățile/entitățile contractante, pentru a putea publica anunțuri în vederea realizării de achiziții publice, cât și toți operatorii economici interesați să participe cu oferte în vederea licitării și câștigării contractelor de achiziții.

Fig.1.2.

Prima pagină al SEAP

Prima pagină a site-ului SEAP conține următoarele elemente:

Butoanele de Înregistrare și cel de Acces în sistem;

Bara de meniu: Anunțuri, Proceduri de atribuire, Parteneriat PP, Documente, Statistici, Demo SICAP (noua platformă de achiziții publice ce se pare că va înlocui SEAP).

Formularul de integritate este obligatoriu de completat de către autoritățile/entitățile contractante, conform art.5 alin. (2) din Legea nr.184/2016.

Caseta cu informații pentru Autoritatea contractantă. Prin accesarea celor trei butoane se poate ajunge la informații referitoare la: procedura de înregistrare în sistem, procedura de recuperare/ reînnoire a Certificatului Digital și respectiv manualul de utilizare a SEAP pentru AC.

Caseta cu informații pentru Ofertant conține patru butoane care prin accesarea duc la explicații privind: procedura de înregistrare în sistem, procedura de recuperare/ reînnoire a Certificatului Digital, manualul de utilizare a SEAP pentru ofertant și respectiv tarifele percepute pentru serviciile SEAP și pentru participarea la licitații.

Caseta cu informații ”De interes” unde sunt prezentate informații diverse: anunțuri, noutăți legislative, decizii, amânări, tutoriale, etc.

Conținuturile site-ului pot fi accesate fie în limba română fie în limba engleză. Schimbarea limbii de prezentare a conținuturilor se face prin accesarea câmpului RO/ EN din partea stângă sus a ecranului.

Procesul de înregistrare presupune parcurgerea obligatorie a următoarelor etape:

1) completarea on-line a formularului de înregistrare disponibil în SEAP la adresa www.e-licitatie.ro/ Înregistrare/Înregistrare Autoritate Contractanta respectiv www.e-licitatie.ro/ Înregistrare/Înregistrare Operator Economic.

2) trimiterea unei cereri de înregistrare, adresată operatorului SEAP,

semnată de reprezentantul legal al autorității contractante sau de persoana împuternicită expres să reprezinte autoritatea în relațiile cu terții, situație în care va fi transmisă o copie certificată după actul de împuternicire;

semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau de persoana împuternicită expres să reprezinte operatorul economic în relațiile cu terții, caz în care va fi transmisă o copie certificată după actul de împuternicire. Totodată se vor transmite și documentele edificatoare ce dovedesc forma de înregistrare ca persoană fizică autorizată sau juridică și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional.

3) transmiterea de către operatorul SEAP prin mijloace electronice a certificatului digital de înregistrare și a instrucțiunilor de utilizare a acestuia.

Ca urmare a completării formularului de înregistrare atât autoritatea contractanta cât și operatorul economic își asumă un angajament de confidențialitate și de protecție a informațiilor existente în cadrul SEAP, inclusiv informațiile care asigura accesul în acest sistem informatic.

Capitolul 2

Aspecte noi în legislația românească din domeniul achizițiilor publice

Modificarea legislației europene privind achizițiile publice, din 2014, a determinat implicit modificări legislative și în legislația românească abia în anul 2016. Prin aceste modificări s-a dorit simplificarea și flexibilizarea legislației achizițiilor publice, raționalizarea și eficientizarea procedurilor de atribuire, respectiv responsabilizarea achizitorilor privind implementarea politicilor impuse de Strategia Națională în domeniul achizițiilor publice.

Având în vedere că în ultimul timp, s-a pus un mare accent pe domeniul achizițiilor publice Guvernul a adoptat pe 22 decembrie 2017 Ordonanță de Urgență nr.107/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice.

Aspecte generale

Pachetul legislativ, de la nivel european, referitor la achizițiile publice cuprinde cele trei directive noi și una din 2007, după cum sunt prezentate mai jos:

Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice a înlocuit și abrogat Directiva 2004/18/CE

Directiva 2014/25/UE privind achizițiile sectoriale a înlocuit și abrogat Directiva 2004/17/CE.

Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune este un act normativ nou care a înlocuit o parte din Directiva 2004/18/CE ce făcea referire la concesiunile de lucrări (concesiunile de servicii nu făceau obiectul directivelor).

Directiva 2007/66/CE numită directiva de remedii apărută în anul 2007 și care se preconizează că urmează să fie modificată în viitor.

Drept urmare, prin transpunerea la nivel național a acestor directive europene a dus la transformarea OUG nr.34/2004 în patru legi primare cu reglementări mai specifice, mai ușor de înțeles și utilizat atât pentru autoritățile contractante cât și operatorii economici. Astfel:

Legea nr.98/2016 – achiziții publice ”clasice”

Legea nr.99/2016 – achiziții sectoriale

Legea nr.100/2016 – privind concesiunile și

O lege total nouă Lege 101/2016 – privind remediile și căile de atac și pentru organizarea și funcționarea CNSC.

Pachetul legislativ de nivel primar s-a dovedit mai suplu, mai aproape de Directive, cu detalii operaționale în legislația secundară (norme de aplicare) și cu un mare accent pe îndrumarea on-line (datorită sistemului ghiduri online puse la dispoziție de ANAP, site-ul SEAP, etc.)

Legislație secundară este formată din 5 hotărâri de guvern, după cum urmează:

H.G. nr.394/2016 – norme de aplicare pentru Legea 99/2016

H.G. nr.395/2016 – norme de aplicare Legea 98/2016

H.G. nr.774/2016 – modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.634/2015 privind organizarea și funcționarea ANAP

H.G. nr.866/2016 – modificarea și completarea Normelor H.G. nr.394/2016 și H.G. nr.395/2016H.G. nr.867/2016 -– norme de aplicare Legea 100/2016

Aspecte specifice

Noutățile prezente în actele normative pentru achizițiile publice Legea nr.98/2016 (denumită ”Lege”) și H.G. nr.395/2016 (denumită ”Norme”) față de OUG nr. 34/2006

Art.2 alin. (2) din Lege precizează șase principii, primele cinci principii sunt aceleași ca și în OUG nr.34/2006 și anume nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența și proporționalitatea. Diferența constă în formularea ultimului principiu care se referă la asumarea răspunderii și care este specific legii românești.

Secțiunea corespunzătoare definițiilor, art.3 alin.(1), a fost completată, substanțial, cu definiții exprese ale unor noțiuni, precum: anunț de intenție valabil în mod continuu, ciclu de viață, DUAE, furnizor, lucrări de geniu civil, lot, parteneriat pentru inovare, solicitare de participare, subcontractant, standard, etc.

Art.4 alin.(2) clarifică noțiunea de ”organism de drept public” în calitate de autoritate contractantă și se încurajează asocierea de autorități contractante pentru a derula proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice în comun. .

S-au modificat pragurile valorice în funcție de care se stabilesc procedurile de atribuire respectiv nu mai sunt exprimate în euro ci sunt exprimate în lei, astfel:

art.7 alin.(1). din Lege pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări  – 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii si de produse – 600.129 lei și pentru contractele de achiziție publica/acordurile-cadru care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute în Anexa nr. 2 (Anexa nr. P1 )la Lege –  3.334.050 lei;

art.7 alin.(5). din Lege pentru achiziția directă de produse sau servicii – 132.519 lei, iar pentru lucrări – 441.730 lei.

Au fost introduse și prevederi de revizuire a pragurilor (art.8 din Lege)

Referitor la regulile generale de participare și desfășurare a procedurilor de atribuire în Legea nr.98/2016 sunt legiferate câteva noutăți: autoritatea contractantă poate stabili și justifica în documentația de atribuire necesitatea participării în comun a mai multor operatori economici. Legea prevede, ca regulă o privind orice comunicare, solicitare, informare, notificare și altele asemenea utilizarea formatului scris transmis prin mijloace electronice de comunicare. Utilizarea altor mijloace de comunicare decât cele electronice sunt prevăzute cu titlu de excepție. În ceea ce privește conflictului de interese Legea 98 insistă, destul de mult, pe prevenirea conflictului de interese în achiziții și reglementează, cu titlu exemplificativ, diverse cazuri ce pot genera o astfel de situație.

Etapizarea procesului de achiziție publică, în art.8 alin.(2) din Norme. Conform acestuia procesul de achiziție publică are trei etape distincte: etapa de planificare/pregătire, etapa de organizare a procedurii și de atribuire a contractului/acordului-cadru și etapa postatribuire a contractului/ acordului-cadru.

Obligația realizării unei Strategii anuale de achiziție publică la nivelul autorității contractante a fost introdusă prin art.11 alin. (1) și (2) din Norme.

Obligativitatea de a introduce o evidență a achizițiilor directe în cadrul Strategiei anuale de achiziție publică, ca anexă la PAAP/PAAS, conform art.14 din Norme.

Detalierea modalitățile de calcul a valorii estimate prezentată începând cu art.13 până la art.25 din Lege pentru diferite tipuri de contracte/ acorduri-cadru sau concursuri de soluții.

Strategia de contractare, art. 9 alin (2) din Norme, reprezintă modul în care autoritatea contractantă își propune să abordeze un proces distinct de achiziție publică și se atașează la fiecare achiziție inițiată de autoritatea contractantă cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice pentru achiziția directă.

Dreptul, și nu obligația, la consultarea pieței (conform art. 139-140 din Legea și art. 18-19 din Norme), este inițiat prin publicarea în SEAP a unui anunț de consultare a pieței înainte de inițierea unei proceduri de atribuire. Se recomandă mai ales atunci când este vorba de achiziționarea unor produse/lucrări/servicii complexe ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

DUAE – Documentul european unic de achiziție, element nou în Fișa de date, este reglementat de art.193-197 din Lege și art.20 alin.(3)-(7) din Norme și este o declarație pe proprie răspundere standardizată la nivelul UE ce dovedește îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă. Este obligatoriu pentru fiecare operator economic participant la procedura de achiziție publică și doar ofertantul declarat câștigător va depune toate documentele originale ca dovadă a informațiilor cuprinse în DUAE. Se consideră că înlocuiește declarația pe propria răspundere(reglementată de art. 11 alin. (4) al HG 925/2006). România a ales să utilizeze obligatoriu DUAE și în cadrul procedurii simplificate, deși formatul standard al DUAE rămâne neschimbat, se va ține cont de faptul că secțiunea dedicată criteriilor de calificare se poate completa numai cu referire la: capacitatea de exercitare a activității profesionale, potrivit art. 173 al Legii 98/2016 și la experiența similară – lit. a) și b) de la art. 179 al Legii 98/2016.

Referitor la tipurile de proceduri legiferate, se menține procedurile clasice de atribuire prevăzute de O.U.G. nr.34/2006 (de exemplu licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea, dialogul competitiv și concursul de soluții). S-au schimbat denumirile a două tipuri de proceduri de negociere în negociere competitivă respectiv negociere fără publicare prealabilă și se introduc următoarele trei proceduri: parteneriatul pentru inovare, procedura aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice și procedura simplificată. De asemenea au mai apărut și modificări în ce privește modul de aplicare (de exemplu la procedura de negociere competitiva sau de dialog competitiv).

Modernizare prin obligarea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire. Astfel este legea detaliază modul în care procedura de licitație deschisă și licitație restrânsă se vor desfășura integral prin mijloace electronice (on-line) începând cu 2018 pentru toate autoritățile contractante.

Este încurajată împărțirea contractelor în loturi, pentru accesul IMM-urilor, cu obligația de a justifica decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi. Dacă obiectul contractului este divizat pe loturi, AC are obligația de a stabili obiectul fiecărui lot de produse/servicii/lucrări pe baze cantitative sau calitative

Reducerea termenelor pentru depunerea ofertelor/ solicitărilor de participare. Astfel, la:

Licitația deschisă – termenul minim depunere oferte: 35 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile;

Licitația restrânsă – termen minim depunere candidaturi: 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile iar pentru termenul minim pentru depunerea ofertelor: 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 10 zile

Procedura simplificată – 10 zile pentru contractul de servicii sau produse , 6 zile pentru contractul de complexitate redusă și 15 zile pentru contractul de lucrări.

În cazul în care apare o situație de urgență ce impune AC să stabilească o perioadă redusă pentru depunerea solicitărilor de participare / ofertelor acest fapt este permis cu condiția ca ”situația de urgență” să fie menționată în strategia de contractare.

Motive de excludere noi, valabile și pentru subcontractații propuși și terții susținători, de exemplu: încălcarea obligațiilor referitoare la protecția mediului, protecția socială și a relațiilor de muncă, abateri profesionale grave ale operatorului economic ( infracțiuni de corupție, se afla în procedura insolvenței / lichidare/ supraveghere judiciară/ încetarea activității), AC are cunoștință de situații care vizează denaturarea concurenței, operatorul economic a încercat să influențeze în mod nelegal procesul decizional al autorității contractante, etc.

Legea prevede, în art.187 alin.(3) patru criterii de atribuire din care ultimele trei sunt noi: prețul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preț și cel mai bun raport calitate-cost. Toate aceste criterii urmăresc alegerea ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic (concept generic în ansamblul Directivei 2014/24/UE). Totodată este clarificarea și modul de aplicare a criteriilor de atribuire prin explicarea subcriteriilor "calitate-preț" și "costul cel mai scăzut”.

Legea 98 prezintă, în art.221, cazurile în care este permisă modificarea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru fără organizarea unei noi proceduri de atribuire.

Modificări noi asupra actelor normative, în vigoare, au apărut și în anul 2017 datorită adoptării de către Guvernul României, de la acea dată, a O.U.G. nr.107/2017. Această ordonanță modifică o serie de acte normative din sistemul achizițiilor publice, sectoriale și a concesiunilor: Legea nr.98/2016, Legea nr. 99/2016, Legea nr. 100/2016, Legea nr. 101/2016 și O.U.G. nr. 13/2015.

Elementele de noutate din Legea nr. 98/2016, datorate implementării OUG nr.107/2017, vizează aspecte ca: definiția autorităților contractante, domeniul de aplicare, subcontractanții; participarea în comun la proceduri, procedurile de atribuire – procedura simplificată și cea directă, clarificări privind documentația de atribuire, criteriile de calificare și selecție, criteriile de atribuire, DUAE, situații de anulare a procedurii de atribuire, atribuirea și respectiv modificarea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru, contravenții și sancțiuni.

Modificările suferite de Legea nr.98/2016 prin intermediul O.U.G. nr.107/2017, sunt prezentate sintetic în tabelul nr.2.1.

Tabelul nr.2.1.

Modificările suferite de Legea nr.98/2016 prin O.U.G. nr. 107/2017

După cum se observă din tabelul nr.2.1. modificările suferite de Legea nr.98/2016 prin adoptarea O.U.G. nr.107/2017 sunt destul de multe. Astfel, O.U.G. nr.107/2017 aduce o modificare de o mare importanță privind detalierea unei noi proceduri și anume procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice în art.68 alin.(2) din Lege. Totodată O.U.G. nr.107/2017 abrogă o serie de prevederi din Legea nr.98/2016, cum ar fi: art. 113 alin. (12) și (13), art. 167 alin. (4), art. 182 alin. (5) și art. 225.

De asemenea O.U.G. nr.107/2017 aduce în spectrul legii achizițiilor publice și trei noutăți, după cum urmează:

În articolul 4 se introduce un nou alineat (3), ce specifică că nevoile de interes general, prevăzute de lege alin. (2) lit. a), au caracter industrial sau comercial, dacă entitatea înființată de către o autoritate contractantă îndeplinește în mod cumulativ anumite condiții: funcționează în condiții normale de piață, urmărește obținerea unui profit și suportă pierderile rezultate din activității sale.

La articolul 7 aliniatul 1 s-a introdus o nouă literă, b^1), care precizează suma de 929.089 lei, respectiv 994.942 de la 1 ianuarie 2018, pentru contractele de achiziții publice/acordurile-cadru de produse și de servicii atribuite de autoritățile contractante locale.

La articolul 113 se introduce un nou alineat, alineatul (4^1) prin care legiuitorul dă dreptul autorității contractante organizarea unei etape finale de licitație electronică și o obligă, drept urmare, la stipularea acestei decizii atât în anunțul de participare simplificat cât și în documentația de atribuire.

De asemenea, O.U.G. nr.107/2017 aduce modificări, completări și abrogări și Legii nr.101/2016, după cum sunt prezentate în tabelul nr.2.2.

Tabelul nr.2.2.

Modificările suferite de Legea nr.101/2016 și OUG nr.13/2015 prin O.U.G. nr.107/2017

Și la Legea 101 /2016 modificările sunt destul de multe. Completările făcute sunt următoarele:

Articolului 3 i se introduce alineatul (3) ce face referire la faptul că , cu următorul cuprins: excluderea legală unei persoane din cadrul unei proceduri de atribuire este considerată definitivă dacă a fost notificată în acest sens, a fost considerată legală de către Consiliu/instanță și decizia este definitivă ( nu mai fi atacată).

La articolul 53 se introduce alineatul (7) care se referă la faptul că nu trebuie o procedură prealabilă pentru soluționarea litigiilor prevăzute la alin. (1) din același articol.

La articolul 58 alineatul (2) se introduce litera f), care face referire la un nou caz în care instanța poate hotărî nulitatea atribuirii unui contract încheiat în condițiile în care procedura de atribuire a făcut obiectul controlului ex ante, ANAP a emis un aviz conform condiționat și AC nu a remedia abaterile constatate.

De asemenea este abrogat art.4 alin.(2) din Legea 101 care preciza că persoana care se consideră vătămată de către actele AC se putea adresa Consiliului sau instanței de judecată.

O altă modificarea importantă a Legii 98, ce trebuie avută în vedere și care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, este modificarea cuantumului pragurilor valorice după cum au fost stabilite la nivel european. Astfel conform site-ului ANAP, valorile exprimate în lei, corespondente valorilor exprimate în euro, pentru achizițiile publice sunt următoarele:

Tabelul nr.2.3.

Valorile pragurilor pentru achizițiile publice, exprimate în lei, valabile de la 1.01.2018

Capitolul 3

Studiu de caz

Speța nr.1:

Organizarea unei noi proceduri pentru atribuirea unui contract de achiziție publică, prin achiziție directă, în condițiile în care, valoarea estimată a celor două contracte ar depăși suma de 441.730 de lei, fără TVA, precizată de art.7 alin.(5) din legea nr. 98/2016.

Prezentare speță

La 7 iulie 2016, a fost publicat de către o AC o invitație de participare la atribuirea unui contract de achiziție publică – achiziție directă conform art.7 alin.(5) din legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, pentru lucrări de reparații generale și de renovare (cod CPV: 45453000-7) la corpul B – Biblioteca. Termenul limită de depunere a ofertelor a fost stabilit pe data de 21.07.2016, ora 14.00, prin depunere directă sau prin poștă la adresa AC în plic închis și sigilat, la Biroul de Achiziții. Valoarea estimată a achiziției a fost de 175 000 lei, fără TVA, iar sursa de finanțare a fost proprie. Criteriul de atribuire va fi cel al prețului cel mai scăzut dintre ofertele declarate admise. Anunțul de achiziție directă, respectiv documentația de atribuire au fost publicat pe site-ul AC la secțiunea Evenimente și pe site-ul www.e-licitatie.ro la secțiunea documente/Publicitate-Anunțuri. În urma invitației au fost depuse cinci oferte, din care a fost selectată oferta cu prețul cel mai scăzut a ofertantului X. Nu au fost depuse contestații.

Ulterior desfășurării acestui proces de achiziție directă, în luna noiembrie, au fost identificate încă două corpuri de clădire ce necesitau, cât mai repede posibil, același tip de intervenție, respectiv lucrări de reparații generale și de renovare cu același cod CPV: 45453000-7. Valoarea estimată a achiziție în acest caz a fost stabilită la 270 000 de lei, fără TVA și s-a hotărât ca atribuirea contractului să fie tot prin achiziție publică directă. S-au parcurs aceleași etape ca și în primul caz.

În timpul perioadei de depunere a ofertelor, ofertantul X care a câștigat prima etapă a sesizat AC că cele două contracte depășesc valoarea de 441.730 de lei, fără TVA prevăzut de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și că cel mai probabil nu va mai fi permisă o nouă etapă de achiziție directă.

Întrebare

Ca urmare a acestei situații autoritatea contractantă a formulat următoarea întrebare către ANAP: mai este posibilă organizarea unei noi proceduri de atribuirea directă, în decursul aceluiași an, pentru un nou contract de lucrări cu același cod CPV (lucrări de reparații generale și de renovare ) dacă valoare estimată, cumulată va depăși pragul de 441.730 prevăzut de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016?

Răspuns ANAP

Legislația actuală cu privire la domeniul achizițiilor publice pune accent pe importanța planificării astfel autoritățile contractante sunt obligate de a anticipa, pe cât posibil, ce achiziții vor realiza pe parcursul unui an bugetar și totodată de a întocmi, în ultimul trimestru al anului curent, strategia anuală de achiziții publice pentru anul viitor.

Legat de achiziția directă, legiuitorul a reglementat acest fapt legând-o în mod direct de valoarea estimată, iar utilizarea ei este indicată și permisă numai pentru valori (fără TVA) estimate pentru un întreg an bugetar dar care să nu depășesc anumite praguri valorice precizate de Legea nr. 98/2016 în art.7 alin.5 și anume 132.519 lei pentru fiecare achiziție de produse ori servicii sau 441.730 lei pentru fiecare achiziție de lucrări.

Codurile CPV nu au nicio influență în ceea ce privește estimarea valorii unei achiziții. Ele sunt utilizate pentru a descrie cât mai exactă obiectul contractului având avantajul că furnizează informații cât mai accesibile și precise, și care sunt ușor de înțeles pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene.

Pentru stabilirea modalității de achiziție se recomandă ca estimarea valorii unei achiziții publice să se realizează având în vedere obiectul acesteia și în conformitate cu Capitolul I, Secțiunea a 4-a Domeniu de aplicare, Paragraful 3 Modul de calcul al valorii estimate a achiziției din  Legea nr. 98/2016 respectiv cu Capitolul II, SECȚIUNEA a 2-a Estimarea valorii achiziției publice și alegerea modalității de atribuire din H.G. nr. 395/2016.

De asemenea o mare importanță o prezintă și prevederile art.11 din Legea nr. 98/2016, prin care se interzice autorității contractante să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, toate acestea considerându-se a avea ca scop evitarea aplicării legislației în vigoare referitor la procedurile de atribuire.

Tot având în vederea alegerea modalității atribuire, fiecărei autorității contractante i se recomandă să fie în măsură să anticipeze toate lucrările ce vor fi necesare a fi realizate asupra sub același cod CPV la nivelul unui an calendaristic, deoarece acestea sunt lucrări de intervenție asupra unui obiectiv de investiție existent și necesită, conform cu prevederile H.G. nr. 907/2016, întocmirea, în prealabil, a unei documentații tehnico-economice.

În concluzie prin situația nou apărută în luna noiembrie 2016, se consideră că se încălcă prevederile art.11 din Legea nr. 98/2016. Deci nu se mai poate realiza o nouă atribuire de contract prin achiziție directă.

Speța nr. 2

Consiliere metodologică privind corectitudinea solicitării de clarificări din partea autorității contractante referitor la garanția de participare

Prezentare speță

Autoritatea contractantă (o școală ) face o invitație de participare la procedura de achiziții denumită SERVICII DE PAZĂ 2017-2018 ce are ca obiect achiziția de servicii de pază pentru anul școlar 2017-2018 ( CPV: 79713000-5 – Servicii de pază). Valoarea estimată a contractului, pentru o perioadă de 12 luni, este de 120 720 – 183 600RON, fără TVA.

Referitor la garanția de participare autoritatea contractantă a stabilit cuantumul acesteia să fie de 2% din valoarea maxima a acordului cadru. Perioada de valabilitate a garanției va fi de 30 zile de la termenul limită de primire a ofertelor. Garanția de participare se constituie conform art. 36 alin.(1) din HG nr.395/2016 fie prin virament bancar, fie prin OP în contul autorității (codul IBAN fiind precizat în fișa de date), fie prin plata cu chitanță la casieria autorității, fie printr-un instrument de garantare emis, în condițiile legii, de o societate bancară ori de o societate de asigurări. Instrumentul de garantare va fi emis în favoarea autorității contractante. Dovada constituirii garanției de participare va fi încărcată în SEAP și va fi trimisă în original la sediul autorității contractante până la data limită de depunere a ofertelor. Lipsa dovezii constituirii garanției de participare va avea drept efect respingerea ofertei.

Întrebare

În temeiul art.132 alin.(3) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractantă poate solicita unui operator economic, participant la procedura de atribuire, clarificări privind constituirea, de către acesta, garanției de participare prin virament bancar, fără să fi inserat alte informații ( de exemplu modalitatea de executare a plății, perioada de valabilitate și irevocabilitatea).

Răspuns ANAP:

Conform art. 36 alin. (1) din H.G. nr.395/2016, garanția de participare este un instrument ce ține de modul de prezentare a ofertei, care are drept scop protejarea autorității contractante față de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire.

Atunci când autoritatea contractantă solicită, în temeiul art.35 alin.(2) din H.G. nr.395/2016, constituirea garanției de participare de către operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, aceștia din urmă sunt obligați să întocmească și să depună garanția de participare cu respectarea cerințelor precizate de autoritatea contractantă în documentația de atribuire. În același timp trebuie să se respecte și condițiile prevăzute de art.36 din H.G. nr.395/2016. Astfel, potrivit art. 36 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, ”Garanția de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări, care nu se află în situații speciale privind autorizarea ori supravegherea, în condițiile legii”.

Din speța dată, se subînțelege că operatorul economic X, participant la procedură, a prezentat dovada constituirii garanției de participare prin virament bancar, în contul pus la dispoziție de autoritatea contractantă în fișa de date a achiziției, în valoarea solicitată și până la data menționată de către autoritate în documentele achiziției. În acest sens, dorim să precizăm că ordinul de plată reprezintă un instrument de virament bancar, respectiv o dispoziție necondiționată prin intermediul căreia se efectuează plățile dintr-un cont bancar. Ordinul de plată determină anumite operațiuni care încep prin dispoziția dată de către plătitor (titularul de cont) unei bănci de a pune la dispoziția unui beneficiar o sumă de bani și se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către banca destinatară, acest moment reprezentând momentul constituirii garanției de participare.

Dovada constituirii garanției de participare prin ordin de plată o reprezintă extrasul de cont, care garantează că banii sunt în contul autorității contractante. De asemenea, în speța dată înțelegem că autoritatea contractantă certifică prin extrasul de cont de la Trezorerie existența sumei de bani pusă la dispoziția sa, reprezentând „garanție participare licitație” (astfel cum a specificat ofertantul la categoria „mențiuni”).

În această ordine de idei, precizăm că, atunci când un operator economic efectuează un virament bancar prin ordin de plată, nu mai este necesar să precizeze: – perioada de valabilitate, deoarece contravaloarea garanției de participare se află la dispoziția autorității contractante din momentul consemnării sumelor în contul său; – irevocabilitatea, deoarece operatorul economic nu-și mai poate retrage garanția de participare (banii aflându-se la dispoziția autorității) decât cu acceptul autorității contractante și în condițiile stabilite de lege; – modul cum se va executa plata, această clauză fiind incidentă celorlalte forme de constituire a garanției de participare, respectiv polița de asigurare și scrisoare de garanție bancară.

În concluzie, la prezenta speță, în temeiul art. 132 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 nu se justifică solicitarea de clarificări de către autoritatea contractantă ofertantului în vederea completării informațiilor legate de „modul cum se va executa plata, perioada de valabilitate, irevocabilitate”, având în vedere că operatorul economic a depus dovada constituirii garanției de participare prin virament bancar, cu respectarea datei limită de depunere a ofertelor.

Speța nr.3:

Înregistrarea în SEAP a unei autorități contractante, deja integritate sub această formă, în calitate de operator economic.

Prezentare speță

În urma evaluării anuale a salariaților unei companii de stat s-a stabilit că aproximativ 60% (30 de persoane) din personalul angajat necesita cursuri de formare în domeniul utilizării calculatorului și a internetului. Drept urmare s-a întocmit documentația necesară și s-a publicat o invitație de participare cu ofertă pentru achiziția serviciilor de formare profesională Cod CPV: 80530000 – 8 cu tema “ Utilizarea calculatorului și a internetului”. Invitația a fost publicată pe pagina de internet a companiei, respectiv în SEAP.

Anunțul a fost citit și de responsabilul biroului de achiziții publice a unei unități de învățământ universitar care a considerat că ar putea face o oferta. Acesta a anunțat conducerea universității și a departamentului de informatică de oferta respectivă, motivând că un astfel de contract va aduce o sumă importantă de bani la bugetul universității iar profesorii implicați în formare vor avea venituri suplimentare. Drept urmare s-a stabilit întocmirea ofertei ce urma să fie trimisă către compania care a făcut invitația. În momentul în care responsabilul SEAP a încercat să încarce, în SEAP, documentația privind oferta a realizat că universitatea era înregistrată deja ca autoritate contractantă, iar oferta trebuia făcut ca operator economic.

Întrebare

Este posibil ca o autoritate contractantă (deja înregistrată) să facă o nouă înregistrare în S.E.A.P. ca operator economic și implicit să participe la proceduri de achiziții publice derulate prin S.E.A.P. în aceasta calitate de ofertant având în vedere că este o instituție publice de interes național finanțată și de la bugetul de stat?

Răspuns ANAP:

O autoritate contractantă poate avea și calitatea de operator economic și drept urmare poate să facă oferte în cadrul diferitelor proceduri de achiziție publică numai dacă se încadrează în definiția specificată de art.3 alin. (1) lit. (jj din Legea nr.98/2016. Conform articolului precizat anterior, operatorul economic din acest caz este definita ca orice persoană juridică, de drept public care oferă în mod licit pe piață prestarea de servicii.

Referitor la înregistrare, în S.E.A.P., a autorității contractante ca operator economic, acest fapt este reglementat în dispozițiile art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) și art. 7 din H.G. nr.395/2016 care prevăd următoarele:

„Art. 5 – (1) Orice autoritate contractantă, precum și orice operator economic care utilizează S.E.A.P. în vederea participării la o procedură de atribuire, are obligația de a solicita înregistrarea și, respectiv, reînnoirea înregistrării în S.E.A.P.

Art. 6 – (1) Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării în S.E.A.P. se efectuează respectându-se procedura electronică implementată de către operatorul S.E.A.P., cu avizul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, denumită în continuare ANAP, potrivit atribuțiilor.

Art. 7 Autoritățile contractante și operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea înregistrării în S.E.A.P. răspund pentru corectitudinea datelor și informațiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare și/sau reînnoire a înregistrării și au obligația de a transmite operatorului S.E.A.P. orice modificare survenită în legătură cu aceste date și informații, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.”

Înregistrarea în SEAP, ca operator economic, impune studierea Procedurii de înregistrare în S.E.A.P. a operatorilor economici document ce se găsește la următorul link: http://www.e-licitatie.ro/Public/Common/Static.aspx?f=InregistrareOF.

Pentru înregistrarea trebuie parcurse următoarele etape, considerate obligatorii:

” a) completarea on-line a formularului de înregistrare disponibil în S.E.A.P. la adresa e-licitatie.ro/Înregistrare/ Înregistrare Operator Economic.

b) trimiterea unei cereri de înregistrare adresată operatorului S.E.A.P. semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau de persoana împuternicită expres să reprezinte operatorul economic în relațiile cu terții, situație în care va fi transmisă o copie certificată de pe actul de împuternicire, și a documentelor edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică autorizată sau juridică și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional.

c) transmiterea de către operatorul S.E.A.P. prin mijloace electronice a certificatului digital de înregistrare și a instrucțiunilor de utilizare a acestuia”.

Totodată operatorul economic își va asuma un angajament de confidențialitate și de protecție a informațiilor existente în cadrul S.E.A.P., inclusiv în ceea ce privesc informațiile care asigură accesul în acest sistem informatic.

Pentru orice alte lămuriri tehnice referitor la site-ul S.E.A.P. se poate lua legătura cu A.A.D.R. ( Str. Italiană nr. 22, sector 2, București, cod poștal 020976 Telefon: +40 21 303 29 97; Fax: +40 21 305 29 99 E-mail:  contact.companii@e-licitatie.ro).

În concluzie, da o autoritate/entitate contractantă se poate înregistra în SEAP și în calitate de operator economic dacă consideră că poate executa de lucrări și/sau construcții, furniza produse ori presta de servicii în mod legal.

Speța nr.4

Condițiile de restituire a garanției de participare

Prezentare caz

O autoritate contractantă, face o invitație de participare la o procedură de achiziții publice. În documentația de atribuire (fișa de date achiziției) sunt precizate condițiile referitor la constituirea garanției de participare. Astfel, autoritatea contractantă a precizat ca valoarea garanției de participare să fie conform cu precizările art.35 alin.(3) lit.a) din HG nr.395/2016 și anume nu mai mult de 2% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică. Totodată s-a precizat ca modalitățile de realizare a garanției de participare să fie în conformitate cu art.36 alin.(1) din actul normativ menționat anterior, și anume prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară/ societate de asigurări cu respectarea condițiilor legale.

Au fost depuse 8 oferte. Dintre acestea 2 au fost respinse ca neconforme (nu au depus garanția de participare). Din cele 6 rămase una a fost stabilită ca fiind câștigătoare. Nu au fost contestații.

Întrebare

Operatorul economic formulează către ANAP următoarea întrebare: când voi primi suma de bani, ce reprezintă garanția de participare, depusă în cadrul ofertei la autoritatea contractantă Y, având în vedere că nu a fost declarată ca fiind ofertă câștigătore. Menționăm că au trecut 10 zile de la primirea decizie prin care oferta prezentată de firma pe care o conduc a fost declarată necâștigătoare și respectiv 2 zile de la încheierea contractului de achiziție publică.

Răspuns ANAP

După ce procesul de achiziție este finalizat, autoritatea contractantă trebuie să parcurgă următoarele etape: comunicarea, operatorilor economici care au depus oferte, deciziei referitoare la rezultatul procesului de achiziție, rezolvarea eventualelor contestații, încheierea contractului cu ofertantul care a câștigat și abia după toate acestea se va ocupa de restituirea garanției de participare. Această ultimă etapă se realizează atâta timp cât, pe tot parcursul procedurii de atribuire, nu au apărut motive care să ducă la reținerea sumelor depuse.

Conform art. 37 din HG nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, o autoritatea contractantă este obligată să rețină garanția de participare în următoarele situații:

când ofertantul își retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;

când oferta sa a fost stabilită ca fiind câștigătoare și ofertantul nu constituie garanția de bună execuție în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării contractului de achiziție publică/contractului subsecvent (conform art. 39 alin. (3));

când oferta sa fiind stabilită câștigătoare și ofertantul refuză să semneze contractul de achiziție publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei.

Dacă, în prealabil, a fost încheiat un acord-cadru între autoritatea contractantă și ofertantul care a câștigat procesul de achiziție atunci nu se va mai reține suma virată drept garanție de participare. Aceasta este excepția oferită pentru neaplicarea art.37 alin.(1) lit.b) din HG nr.395/2016.

Termenul se restituire a garanției de participare, de către autoritatea contractantă către ofertantul cu oferta câștigătoare, este reglementat de art.38 alin. (1) și (2) din HG nr.395/2016 după cum urmează:

în cel mult 3 zile lucrătoare, de la data constituirii garanției de bună execuție, pentru ofertantul care a câștigat contractul de achiziție.

în cel mult 3 zile lucrătoare, de la data semnării acordului-cadru/contractului, în următoarele cazuri: în cazul proceduri de atribuire a unui acord-cadru, respectiv în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obligatorie constituirea garanției de bună execuție.

Același art.38 în alin.(3) reglementează restituirea garanției de participare constituită de ofertanții a căror ofertă nu a fost stabilită câștigătoare. Astfel autoritatea contractantă, după semnarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru cu ofertantul/ofertanții ale cărui/căror oferte au fost desemnate câștigătoare, trebuie ca în maxim 3 zile lucrătoare, de la data semnării contractului de achiziție publică/acordului-cadru cu ofertantul declarat câștigător, să restituie suma primită de la fiecare operator economic

Daca autoritatea contractantă se află în situația de a anula procedura de atribuire, situație reglementată conform prevederilor art.212 alin.(1) sau art.213 din Legea nr.98/2016, atunci garanția de participare se poate restitui abia după data expirării termenului de depunere a unei contestații referitor la acest fapt, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.

Ofertanții, ale căror oferte au fost declarate necâștigătoare, după ce au fost informați conform art.215 din Legea nr.98/2016 (decizii legat de rezultatul selecției, atribuirea/încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru, motivele deciziei de a nu atribui un contract, etc. în dar nu mai târziu de 5 zile de la emiterea deciziilor respective), au dreptul de a obține eliberarea garanției de participare înainte de expirarea perioadei prevăzute la art.38 alin.(3), dacă vor transmite autorității contractante o solicitare în acest sens. Autoritatea contractantă are obligația de a restitui garanția de participare în cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări în acest sens.

În concluzie, ținând cont că contractul de achiziție a fost semnat de 2 zile autoritatea contractantă mai are o zi pentru a restituii garanția de participare astfel încât să respecte prevederile art.38 alin.(3) prezentate anterior.

Capitolul IV

Studiu privind înregistrarea on-line și accesul în SEAP

Pentru a deveni utilizator în SEAP atât autoritățile contractante cât și operatorii economici trebuie, în prealabil, să se înregistreze în sistem. Înregistrarea presupune completarea on-line a formularului de înregistrare, disponibil la www.elicitatie.

Se observă că procesul de înregistrare, respectiv de acces în sistem au atât etape comune celor doi participanți cât și etape specifice fiecăruia. Astfel în procesul de înregistrare în sistem sunt două etape comune pe când accesarea sistemului respectiv schimbarea parolei se face la fel pentru ambii parteneri, singura diferență fiind datele introduse (numele contului utilizator și parola).

A) Înregistrarea în SEAP

A1. Înregistrarea în sistem presupune următoarele etape comune:

Se accesează browse-urul de internet și se scrie e-licitatie pe Google ca în fig. nr.4.1. Prin accesarea eLicitatie se ajunge pe site-ul SEAP.

Fig. nr.4.1

Procesul de înregistrare începe prin selectarea butonului de ”Înregistrare” ca în fig. nr.4.2.

Fig. nr.4.2.

După cum se observă din imaginea din fig. nr.4.3., înregistrarea se face separat. Astfel pentru Autoritatea Contractantă se apasă butonul înconjurat cu portocaliu, respectiv pentru Operatorul Economic se apasă butonul înconjurat cu verde.

Fig. nr.4.3.

Din acest moment toate etapele următoare sunt specifice fiecărui partener, deoarece prin apăsarea butonului care i se adresează ”Inregistrarea AC” sau ”Inregistrarea Operator Economic” este direcționat către o adresă diferită deși conținutul prezentat de pagina respectivă este același (”Termeni și condiții”). Abia apoi, după acceptarea termenilor și condițiilor impuse, apar, efectiv, paginile cu informații ce sunt specifice fiecărui partener.

A2) Etapele specifice

A2.1. Continuarea înregistrării autorității contractante în SEAP

Prin selectarea butonului ”Înregistrarea autoritate contractantă” sunteți direcționat la o pagină cu ”Termeni și condiții” ca în Fig. nr.4.4. După citirea informațiilor, pentru a merge mai departe cu înregistrarea, trebuie să apăsați butonul ”Acceptă”

Fig. nr.4.4.

În continuare se ajunge la pagina din fig. nr.4.5. în care AC trebuie să completeze, obligatoriu, spațiile albe pentru fiecare câmp, din cele patru existente.

Fig. nr.4.5.

a) La secțiunea ”General”, fig. nr.4.6., sunt cerute următoarele informații: numele autorității contractante, CIF-ul, numele reprezentantul legal, trezorerie, cont trezorerie. Opțional mai pot fi adăugate și alte informații în zona câmpului comentarii. La navigarea prin celelalte secțiuni nu vor fi pierdute informațiile ce au fost completate.

Fig. nr.4.6.

b) Secțiunea ”Cont utilizator” cere autorității contractante următoarele informații: numele, prenume, e-mail-ul (se pot introduce mai multe adrese de e-mail, separate prin virgula), telefonul, contul de utilizator și parola.

Fig. nr.4.7.

c) La secțiunea ”Adrese”, fig. nr.4.8., prin apăsarea butonului ”Adaugă” puteți introduce locațiile la care vă desfășurați activitatea. Pentru fiecare adresă este necesar sa completați toate câmpurile: tipul de adresă (sediu social, punct de lucru, sucursala, filiala, sediu secundar, alte adrese), denumire adresei și toate datele cerute legat de persoana de contact (numele și prenumele, adresa, codul poștal, localitate prin folosirea pictogramei , telefon, fax, adresa/ -ele de e-mail și dacă este cazul adresa de internet – URL).

La adresa care se dorește a fi de contact este obligatoriu să bifați în dreptul căsuței” Adresa de contact” ca în fig. nr.4.9. Pentru înregistrarea fiecărei adrese este necesar, după completarea câmpurilor din formular, să se apese butonul ”Validează”.

Fig. nr.4.8.

Fig. nr.4.9.

Atenție! Dacă o adresă este ștearsă, ea se pierde definitiv.

d) La secțiunea ”Documente” se impune completarea șabloanelor deja existente, cerute de Operatorul SEAP pentru înregistrarea în sistem.

Fig. nr.4.10.

Prin acționarea pictogramei se deschide foaia ”Completare Documente de înregistrare ”.Aici se pot adăuga detalii referitor la documentul respectiv sau se poate atașa un fișier cu informațiile cerute. Pentru a șterge un document se acționează pictograma .

Fig. nr.4.11.

La final, după completarea corectă a tuturor informațiilor din cele patru câmpuri ale formularului de înregistrarea, se acționează butonul ”Salvează”. Drept urmare veți fi redirecționat către o nouă pagină unde vor fi prezentate toate informațiile precizate în cele patru câmpuri. Dacă doriți să faceți modificări accesați butonul ”Înapoi” dacă doriți să salvați, și să finalizați astfel înregistrarea, scrieți codul care apare in partea de jos a paginii și apăsați apoi butonul ”Acceptă” ca în fig. nr.4.12 .

Fig. nr.4.12.

Drept urmare veți primi un mesaj de confirmare, ca în fig. nr.4.13., și cheia de acces (PIN-ul care este secret și trebuie memorat) pentru download-ul certificatului digital.

Fig. nr.4.13.

Totodată, veți primi un e-mail de confirmare din partea echipei e-Licitatie, pe adresa de e-mail completată în secțiunea adresă de contact. E-mail-ul de notificare va conține următoarele informații: numărul de zile până la eliberarea certificatului digital, perioada maximă până când utilizatorul poate descărca certificatul și link-ul de unde poate descărca certificatul.

A2.2. Continuarea înregistrării operatorului economic în SEAP

Prin selectarea butonului ”Înregistrarea operator economic” sunteți direcționat la o pagină cu ”Termeni și condiții”. După citirea informațiilor, pentru a merge mai departe cu înregistrarea, trebuie să apăsați butonul ” Acceptă”.

Fig. nr.4.14.

În continuare OE trebuie să completeze, și el, spațiile albe pentru fiecare câmp evidențiat în fig. nr. 4.15.

Fig. nr.4.15.

a) Secțiunea ”General”, fig. nr.4.16., cuprinde informațiile următoare: tipul de entitate și denumirea acesteia, codul unic de înregistrare, numele reprezentantul legal, banca cu care lucrează și contul bancar. Se mai pot adăuga și alte informații în zona câmpului comentarii. Se poate trece fără nici o problemă la alto secțiune din formularul de înregistrare deoarece informațiile introduse nu se pierd.

Fig. nr.4.16.

b) Secțiunea ”Cont utilizator” , fig. nr.4.17., solicită informații privind: numele și prenumele celui care face înregistrarea, e-mailul și numărul de telefon al acestuia. De asemenea se mai solicită numele contul de utilizator și respective parola.

Fig. nr.4.17.

c) Pentru a adăuga mai multe adrese la secțiunea ”Adrese” se apasă butonul ”Adaugă” (fig. nr.4.18. ) și se va accesa pagina din fig. nr.4.19 .

Fig. nr.4.18.

Fig. nr.4.19.

La fel ca la autoritatea contractantă, și în acest caz, pentru fiecare adresă se va completa toate informațiile cerute: tipul de adresă (sediu social, punct de lucru, sucursala, filiala, sediu secundar, alte adrese), denumire adresei și toate datele cerute legat de persoana de contact (numele și prenumele, adresa, codul poștal, localitate prin folosirea pictogramei , telefon, fax, adresa/ -ele de e-mail și dacă este cazul adresa de internet – URL). La adresa care se dorește a fi de contact, este obligatoriu, să bifați în dreptul căsuței” Adresa de contact” ca în fig. nr. Pentru înregistrarea fiecărei adrese este necesar, după completarea câmpurilor din formular, să apăsați butonul ”Validează”.

Atenție! Dacă o adresă este ștearsă, ea se pierde definitiv.

d) Prin intermediul secțiunii ”Domeniu de activitate”,fig. nr.4.20., se permite operatorului economic constituirea listei domeniilor de activitate. Pentru a adăuga codurile CAEN corespunzătoare domeniilor de activitate ale operatorului economic se acționează butonul ”Adaugă” care va duce la apariția unei ferestre, ca în fig. nr.4.21. Se va observa că structură codurilor CAEN este arborescentă. Se selectează până se găsește codul CAEN corespunzător și se apasă butonul ”Adaugă” ca în fig. nr.4.22 . La final pagina va arata ca în fig. nr.4.23 .

Fig. nr.4.20.

Fig. nr.4.21.

Fig. nr.4.22.

Fig. nr.4.23.

Pentru a șterge un cod CAEN din lista, se bifează căsuța corespunzătoare, ca în fig. nr.4.24., din dreptul codului respectiv și apoi se acționează butonul ” Șterge”.

Fig. nr.4.24.

e) Completarea secțiunii ”Documente”, fig. nr.4.25., implică aceleași acțiuni ca la autoritatea contractantă. Astfel, această secțiune impune completarea șabloanelor deja existente așa cum a cerut Operatorul SEAP pentru înregistrarea în sistem. Prin acționarea pictogramei se deschide foaia ”Completare Documente de înregistrare” , ca în fig. nr.4.26. Aici se pot adăuga detalii referitor la documentul respectiv sau se poate atașa un fișier cu informațiile cerute. Pentru a șterge un document se acționează pictograma .

Fig. nr.4.25.

Fig. nr.4.26.

La final, după completarea corectă a tuturor informațiilor din cele cinci câmpuri ale formularului de înregistrarea, se acționează butonul ”Salvează”. Drept urmare veți fi redirecționat către o nouă pagină unde vor fi prezentate toate informațiile precizate în cele cinci câmpuri. Dacă doriți să faceți modificări accesați butonul ”Înapoi”, dacă doriți să salvați și să finalizați astfel înregistrarea, scrieți codul care apare în partea de jos a paginii și apăsați apoi butonul ”Acceptă” ca în fig. nr.4.27 .

Fig. nr.4.27.

Drept urmare veți primi un mesaj de confirmare,ca în fig. nr.4.28., și cheia de acces (PIN-ul care este secret și trebuie memorat) pentru download-ul certificatului digital.

Fig. nr.4.28.

Totodată, veți primi și un e-mail de confirmare din partea echipei e-Licitatie, pe adresa de e-mail completată în secțiunea adresă de contact. E-mail-ul de notificare va conține următoarele informații: numărul de zile până la eliberarea certificatului digital, perioada maximă până când utilizatorul poate descărca certificatul și link-ul de unde poate descărca certificatul.

B) Logarea în sistem

Pentru a intra în SEAP utilizatorul trebuie să utilizeze butonul ”Acces în sistem”, ca în fig. nr.4.29., care îl vă redirecționează spre pagina unde trebuie să-și completeze numele contului utilizator și parola (fig. nr.4.30.) apoi să apese butonul ”Login”.

Fig. nr.4.29.

Fig. nr.4.30.

Dacă ați uitat parola sau doriți să o schimbați, din diverse motive, puteți să apelați la opțiunea ”Ați uitat parola?”. Prin accesarea acestei opțiuni sunteți redirecționat la pagina ”Cerere pentru parola noua” (fig. nr.4.31.) unde trebuie să completați numele contului utilizator pentru care doriți o nouă parolă și apoi să apăsați butonul ”Trimite cererea”.

Fig. nr.4.31.

Drept răspuns sistemul va trimite pe adresa de e-mail, a contului de utilizator, o serie de informații și un link, care prin accesare vă va redirecționa către o pagină de modificare a parolei (fig. nr. 4.32.).

Fig. nr.4.32.

Din momentul acesta fiecare dintre cei doi parteneri, autoritate contractantă sau operator economic, își va completa informațiile cerute de site în vederea schimbării parolei apoi va apăsa butonul ”Schimbă Parola”. Data viitoare când va dori să intre în sistem va trebui să scrie noua parolă.

Concluzii

În contextul angajamentelor asumate de România privind libera circulație a mărfurilor în Europa și al recomandărilor Comisiei Europene a fost necesară elaborarea și promovarea unei legislații în domeniul achizițiilor publice. Drept urmare a intrării României în Uniunea Europeană la 01 ianuarie 2007 s-a adoptat O.U.G. 34/2006 ce avea la bază directivele europene de la acel moment. Pe parcursul anilor legislația românească a mai suferit modificări și completări în ceea ce privește sistemul achizițiilor publice.

În anul 2016, legislația românească suferă o nouă modificare, destul de importantă, ca urmare a adoptării la nivel european a unor noi directive în cursul anul 2014. Astfel O.U.G. nr.34/2006 se transformă în patru legi primare diferite: Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice ”clasice”, Legea nr.99/2016 privind achizițiile ”sectoriale”, Legea nr.100/2016 privind concesiunile și Legea nr.101/2016 privind remediile și căile de atac.

De asemenea, la finele anului 2017 Guvernul, interesat de dorința de corelare cu sensul urmărit de legislația europeană, de simplificare și clarificare a legislației adoptă O.U.G. nr.107/2017 prin care aduce modificări la toate actele normative ce au legătură cu achizițiile și concesiunile din sistemul românesc.

În concluzie, sistemul achizițiilor publice reprezintă o parte a realității juridico – economico – tehnice a societății românești din secolul XXI. Scopul general al acestui sistem este satisfacerea interesului public, respectiv dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al comunității.

Sistemul achizițiilor publice însumează totalitatea regulilor și acțiunilor referitoare la cheltuirea banilor public în cadrul unui proces complex în care cererea lansată de autoritățile contractante din cadrul organismelor/ instituțiilor publice se întâlnește cu oferta propusă de un operatorii economici.

Prin transpunerea în legislația privind achizițiile publice din țara noastră ca prevederilor legislative valabile la nivelul comunității europene și deci implicit și în celelalte țările membre s-a dorit să se ajungă la:

deschiderea și dezvoltarea pieței de achiziții publice;

instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine și imparțialitate;

eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar influența deciziile în procesul de achiziție publică;

asigurarea ,,vizibilității” regulilor, oportunităților, procedurilor și a rezultatelor;

obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate insuficiente în raport cu necesitățile;

supravegherea costurilor procesului de achiziție publică, înțelegând prin aceasta, atât costurile aferente autorității contractante cât și costurile aferente operatorilor economici;

limitarea apariției erorilor pe parcursul procesului de achiziție publică;

reducerea fraudei și a corupției.

Având în vederea că legislația din sistemul de achiziții s-a modificat destul de mult în ultimii doi ani (mai 2016 – decembrie 2017) pentru eliminare unor eventuale disfuncționalități în ceea ce privește aplicarea prevederilor legislative privind achizițiile, respectiv achizițiile publice în special, propun ca autoritățile de reglementare și supraveghere a sistemului de achiziții publice să organizeze sesiuni de prezentare a legislației din domeniu precum și ateliere de lucru, în teritoriu, pentru a informa atât autorităților contractante cât și operatorii economici referitor la noutățile apărute în acest domeniu.

Bibliografie

I. Cărți

Negruț, Vasilica Dreptul administrativ al bunurilor (curs)

Rațiu, Monica Amalia (2016) – Noua legislație a achizițiilor publice și a concesiunilor, Ed. Universul Juridic, București,

II. Broșuri, ghiduri și manuale

Broșura cu întrebări frecvente (FAQ) ( sursa http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17242)

Ghidul pentru practicieni în domeniul achizițiilor publice – ediția II (sursa https://ghidachizitii2017.lfwd.io/#book/02-2.2 )

Ghid de utilizare a DUAE pentru autoritatea contractantă ( sursa http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/07/Ghid-utilizare-DUAE.pdf)

Ghid de utilizare a DUAE pentru operatorii economici ( sursa http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/06/Ghid-utilizare-DUAE-operatori-economici-006.pdf)

Ghid privind Strategia de contractare ( sursa http://anap.gov.ro/web/ghidul-privind-strategia-de-contractare/ )

Ghidul privind modul de verificare a achizițiilor publice și achizițiilor sectoriale, Curtea de Conturi, București, 2016 ( sursa http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/Ghid_control_achizitii_publice.pdf)

Manualul de utilizare a SEAP pentru autoritatea contractantă ( sursa http://www.e-licitatie.ro/Public/Content/UserManual/SEAPUserGuide_ContractingAuthority.pdf )

Manualul de utilizare a SEAP pentru ofertant, 2013 ( sursa https://www.e-licitatie.ro/Public/Content/UserManual/SEAPUserGuide_Supplier.pdf)

III. Articole

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice – modificări (O.U.G. nr. 107/2017 (sursa https://www.universuljuridic.ro/legea-98-2016-privind-achizitiile-publice-modificari-oug-107-2017/)

Modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice (O.U.G. nr. 107/2017) (sursa https://www.universuljuridic.ro/modificarea-si-completarea-unor-acte-normative-cu-impact-in-domeniul-achizitiilor-publice-oug-107-2017 )

Ceparu și Irimia, Tabel corespondență Directiva 2014/24/UE și Directiva 2004/18/CE, p. 70, sursa http://www.avocat-achizitii.com/wp-content/uploads/2014/05/Tabel-corespondenta-directive-achizitii.pdf

IV. Legislație

Ordonanță de Urgență nr.107/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, publicată în M.O. I nr.1022 din 22.12.2017;

Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice – publicată în M.O. I nr.390 din 23 mai 2016.

Legea nr.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor – publicată în M.O. I nr.393 din 23 mai 2016;

OUG nr.13 din 20 mai 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice– publicată în M.O. I nr.362 din 26.05.2015,

H.G. nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. I nr. 423 din 06.06.2016

Ordinul 281/22.06.2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achizițiilor publice și Programului anual al achizițiilor sectoriale – Agenția Națională pentru Achiziții Publice, publicat în M.O. I nr. 487 din 30.06.2016

Ordinul ANAP 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecție pentru evaluarea ex-ante a documentațiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, publicat în M.O.I nr. 432 din 09.06.2016

V. Pagini web

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acquis_comunitar

http://anap.gov.ro/web/

www.e-licitatie.ro

http://www.avocat-achizitii.com

http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa

https://www.integritate.eu/Home.aspx

https://www.integritate.eu/prevent.aspx

Acasă

https://ec.europa.eu/tools/espd/filter?lang=ro

Anexa nr.P1

ANEXA nr. 2 la Legea nr.98/2016 (Rațiu, 2016, p.95 – 96)

1   ___________

Aceste servicii nu intră sub incidenta prezentei legi în cazul în care sunt organizate sub forma de servicii fără caracter economic de interes general.

Anexa nr.P2

Anexa nr.P3

Anexa nr.P4

Anexa nr.P5

Anexa nr.P6

Anexa nr.P7

Anexa nr.P8

Anexa nr.P9

Anexa nr.P10

Anexa nr.P11

Anexa nr.P12

Anexa nr.P13

Anexa nr.P14

Anexa nr.P15

ANEXA Nr. 1 la Legea nr.98/2016 (Rațiu, 2016, p.92 – 95)

___________

1 Regulamentul (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităților economice in Comunitatea Europeana (JO L 293, 24.10.1990, p. 1)..

Anexa nr.P16

Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 281/2016

Aprob

Conducătorul autorității contractante,

………………………………..

Aviz, Denumire compartiment

PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIȚIILOR PUBLICE

Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

A – Procedura stabilită/instrumente specifice pentru derularea procesului de achiziție

B – Data (luna) estimată pentru inițierea procedurii

C – Data (luna) estimată pentru atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru

Anexă privind achizițiile directe

Elaborat,

Compartiment specializat în domeniul achizițiilor sectoriale/Persona desemnată …………………………