Am ales ca temă de studiu Transportul internațional de animale vii studiu de caz, deoarece mi – [605742]

4
Introducere

Am ales ca temă de studiu ”Transportul internațional de animale vii; studiu de caz”, deoarece mi –
am propus să aduc în atenția dumneavoastră principalele aspecte care trebuie luate î n considerare
când se ia decizia de a transporta animale. De asemenea, prin această lucrare doresc să valorific
informațiile primite de -a lungul anilor de facultate.
În primul capitol, lucrarea de față abordează principalele cadre legislative și documentaț ia necesară
pentru efectuarea unui transport cu animale. De asemenea, acest capitol prezintă modalitățile de
transport utilizate, de la transportul animalelor pe propriile picioare, până la cel maritim și tipurile
de animale transportate.
Cel de -al doilea capitol abordează elemente legate de bunăstarea animalelor. Capitolul începe prin
a prezenta conceptul de bunăstare. S -a dovedit că definiția bunăstării este incertă, bunăstarea fiind
definită de cele mai multe ori prin experiențele oamenilor cu animalele din timpul procesului de
transport. Capitolul prezintă diverși factori care pot afecta bunăstarea animalelor, cum ar fi:
zgomotele, mișcările mijloacelor de transport, temperaturile etc., și reacțiile animalelor la acești
factori.
Capitolul următor îl repr ezintă studiul de caz. Acest studiu abordează și analizează evenimentul ce
a avut loc în Portul Midia din România, unde o navă ce urma să transporte ovine s -a răsturnat la
doar câteva minute de la părăsirea cheului.
Lucrarea este încheiată cu prezentarea c oncluziilor obținute în urma analizei realizate, urmate de
referințele bibliografice și anexe.

5
Capitolul I: Cadrul legislativ și modalitățile de transport a animalelor vii

La nivel ul Uniunii Europene , transportul de animale vii este reglementat prin diverse acte
normative sau tratate internaționale. Cele mai utilizate reglementări în transportul de animale sunt
cele descrise în Regulamentul (CE) nr. 1/2005 cu privire la protecția animalelor în timpul
transportului și al operațiunilor conexe . Regulamentul a fost creat pentru o mai bună desfășurare
a transportului de animale și pentru a crea un cadru de instruire și educație a tuturor persoanelor
sau companiilor implicate în acest tip de transport. Când se ia hotărârea de a transporta an imale,
se mai iau în considerare și reglementările prevăzute în Convenția europeană pentru protecția
animalelor în timpul transportului internațional.
Pe teritoriul României, pe lângă prevederile Regulamentului Consiliului European, există o
serie de norme create pentru transportul și sănătatea animalelor în tot procesul de transport. Norme
în acest sens, se regăsesc în ordinele A.N.S.V.S.A., care a crea t și ghiduri speciale pentru o mai
bună înțelegere a acestor norme.
În transportul aerian de animale vii se folosesc regulamentele și standardele I.A.T.A. –
International Air Transport Association.

1.1. Documente care însoțesc transportul

Transportul de animale este însoțit de o documentație pusă la dispoziție, când este solicitată,
autorităților competente. Această documentație cuprinde:
a) acte care certifică originea și proprietatea animalelor și starea de sănătatea a acestora :
– adeverința de proprietate,
– biletul de adeverire a proprietății,
– certificatul sanitar -veterinar de transport pentru animale vii,
– biletul de adeverire a proprietății și sănătății.
b) acte care atestă conformitatea vehiculu lui, parcursului și transportului:

6
– autorizația mijlocului de transport, pentru călătorii sub 8 ore sau de lungă durată
prezentat în Anexa nr. 1,
– autorizația transportului – pentru toate tipurile de călătorii prezentat în Anexa nr. 2,
– jurnalul de călătorie – pentru transportul internațional desfășurat în afara granițelor unei
țări (prezentat la Anexa nr. 3),
– certificat de competență profesională pentru însoțitorii animalelor și pentru
conducătorii vehiculelor.1 (prezentată la Anexa nr.4)
c) alte acte necesare:
– scrisoarea de trăsură, în cazul transportului feroviar, eliberat de stația de îmbarcare de
către reprezentanții C.F.R.,
– pașaport UE pentru animalele de companie (pe întreg teritoriu Uniunii Europene),
eliberat de veterinar și în care sunt înscrise toate v accinurile efectuate,
– legitimație de călătorie, în cazul transportului feroviar cu animale de companie, eliberat
de reprezentanții C.F.R.
Adeverința de proprietate este eliberat în vederea atestării originii animalelor deținute de
agenți economici, cu semnătura conducătorului organizației, sau atestării originii animalel or din
exploatații. Biletul de adeverire a proprietății este eliberat pentru animalele din gospodăriile
populației (adică persoane fizice) de către primăria din localitatea de origine . Biletul de adeverire
a proprietății și sănătății este utilizat obligatoriu pentru exportul animalelor, este redactat în limba
solicitată de țara de import și, potrivit acordurilor sanitare, trebuie să dețină semnătura
veterinarului oficial, fapt care atestă proveniența animalelor. Acest act se realizează pentru fiecar e
animal în parte, în special în cazul cabalinelor și bovinelor, dar se poate realiza și colectiv cu
obligația de a atașa un tabel cu numerele de identificare a animalelor.
Certificatul sanitar -veterinar (C.S.V.T.) se eliberează de către medicul v eterinar care
supraveghează procesul de îmbarcare a animalelor și se realizează pentru fiecare mijloc de
transport sau, în cazul transportului pe jos, pentru fiecare animal sau turmă. Acest tip de certificat
specifică dacă vehiculul este conform prevederil or legale, starea de sănătate a animalelor, dacă
acestea au fost imunizate sau dacă provin din localități contaminate sau nu cu anumite boli, ruta
folosită, anumite restricții sanitar -veterinare care sunt barate cu dungi roșii (atât în document, cât

1 Conf. Univ. Dr. Elena Mitrănescu , Transportul animalelor, Facultatea de medicină veterinară București citat de pe
https://www.edu -veterinar.ro/files/download/prezentari /bunastarea -animalelor/Transportul -animalelor.pdf (accesat
la data de 7 ian 2020), p. 3

7
și pe vehiculul cu care se deplasează animalele). Restricțiile sanitar -veterinare determină realizarea
transportului în interiorul unui județ cu un aviz eliberat de Direcția Sanitar Veterinare județene, iar
în afara județului este obligatoriu și un aviz al autor ității centrale sanitar e veterinare. În cazul
transportului internațional, certificatul sanitar -veterinar este eliberat de către Autoritatea Național
Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.).
Pentru călătoriile peste 8 o re în afara țării transportorul este obligat să dețină jurnalul de
călătorie în care trebuie să fie menționate locul de plecare, respectiv de destinație, să aibă un
formular de raport a anomaliilor și o declarație a transportorului. Agentul economic sau
organizatorul transportului va asigura, înainte de plecare, toată documentația necesară
transportului. Tot organizatorul va trebui să urmărească dacă jurnalul de călătorie a însoțit
animalele până la destinație sau până la un punct de frontieră, când jurna lul de călătorie este
înmânat veterinarului oficial .

1.2. Modalități de transport

Când vine vorba de transportul de animale vii, se disting mai multe tipuri de animale
transportate:
– animale de rentă, sunt animalele transportate pentru creștere, îngrășare sau reproducere,
pentru abatorizare, târguri sau muncă agricolă: suine, ovine, bovine, caprine, păsări etc.,
– animale pentru spectacole, cum ar fi coridele sau expozițiile, concursuri sau dresaj,
– anima le de companie: pisic, câini, papagali, pești etc.,
– animale sălbatice,
– animale de laborator, utilizate pentru experimente științifice.
Mijloacele de transport sunt folosite în funcție de distanță, de numărul de animale și de
speciile de animale. Deoarece transportul poate fi stresant pentru animale, la scară mondială se
încearcă reducerea duratei de transport. Durata de călătorie pentru fiecare specie în parte este greu
de stabilit, din acest motiv se recomandă opriri regulate pentru adăpare, hră nire și odihnă.
Modalitățile de transport sunt:

8
– transportul pe jos – este utilizat pe distanțe scurte, practicat în vederea transhumanței,
pășunatului, vânzării în piețe sau târguri, nu se realizează deplasarea în condiții extreme de
temperatură ș i se folosesc drumuri lăturalnice care nu îngreunează participarea la trafic,
– transportul pe cale rutieră (auto, cu vehicule cu tracțiune animală) – este cea mai utilizată
metodă de transport în prezent,
– transportul feroviar – a fost o practică des utiliza tă până acum câteva decenii când, din
cauza costurilor mari, a început să -și piardă din importanță,
– transportul aerian – este o modalitate folosită pe distanțe foarte mari și în special pentru
animale sălbatice, animale cu valoare zootehnică foarte mare și pentru animale de
laborator,
– transportul maritim – se realizează fie direct pe puntea navei, fie pe nave de tip roll-on-
roll-off (RO-RO).

1.3. Transportul animalelor pe cale rutieră

Transportul rutier are ca avantaj principal reducerea numărului de transbordări, animalele sunt
preluate direct din locul de origine și debarcate la destinație, care implică și reducerea stresului
inutil asociat cu mutarea dintr -un vehicul în altul. Un alt avantaj îl reprezintă rapiditatea deplasării.
În funcție de numărul de exemplare transportate, se pot folosi autovehicule de uz general sau
special amenajate. În ceea ce privește realizarea schimbului de aer, pot exista vehicule cu ventilație
controlată – cea mai ieftină metodă utilizată prin care temperatura în interior nu trebuie să scadă
mai mult decât cea din exterior – și vehicule cu aclimatizare.
Mijloacele de transport special amenajate (containere) trebuie proiectate în așa fel încât să se evite
rănirea sau evadarea animalelor, să asigure protecție în condiții de vreme nefavorabilă, să fie
curățate și decontaminate după fiecare transport, să fie ușor accesibile în vederea inspectării sau
îngrijirii animalelor și să fie iluminate corespunzător, să fie prevăzute cu pardoseli antiderap ante
sau cu traverse de lemn ce nu permit pierderea așternutului sau scurgerile urinare și fecale.
Vehiculele trebuie dotate cu pereți despărțitori adecvate mărimii animalelor și suficient de solizi
astfel încât să mențină greutatea animalelor, iar spațiu l dintre pardoseală și elementul despărțitor
trebuie redus considerabil pentru evitarea deplasării animalelor. Pentru a marca prezența
animalelor într -un vehicul, acesta trebuie să fie marcat vizibil și clar.

9

Fig. 1.1 : Componentele unui vehicul de tra nsport rutier
Figura 1 reprezintă componentele unui vehicul de transport rutier care sunt interpretate astfel:
– A reprezintă rampa de îmbarcare cu trepte ,
– B parapeții laterali ,
– C traverse de lemn sau pardoseală antiderapantă ,
– D pereți laterali pentru protecție (elemente pentru delimitare) ,
– E surse de iluminare,
– F distanța corespunzătoare între nivele,
– G rampa de îmbarcare,
– H distanța dintre ultima treaptă a rampei și vehicul,
– J rampa interioară,
– K fante pentru o ventilație adecvată,
– L acces la toate nivelele,
– M acoperiș,
– N pereții laterali de protecție.2
Păsările de dimensiuni mici sunt transportate în cuști mobile de plastic, cu deschidere prin
basculare sau prin glisare exemplificate în figura 2 , în lăzi speciale sau în cuști cu cadru metalic
care se poate atașa la trailer sau la șasiul vehiculului. De cele mai multe ori, păsările sunt prinse

2 Conf. Univ. Dr. Elena Mitrănescu, Transportul animalelor, Facultatea de medicină veterinară București citat de pe
https://www.edu -veterinar.ro/files/download/prezentari/bunastarea -animalelor/Transportul -animalelor.pdf (accesat
la data de 9 ian 2020), p. 37

10
manual și se introduc în lăzi, care sunt încărcate în vehicule formându -se ansambluri de cuști.
Porcii sunt transportați cu vehicule corespunzătoare în funcție de temperaturile exterioare:
vehicule cu pereți continui și vehicule cu pereți discontinui cu fante de ventilație. Caii de rasă sau
de curse sunt transportați cu autovane (remorci) , prezentate în figura 3, sau cu vehicule cu
termoizolate, cu senzori de te mperatură și ventilație artificială.

Fig. 1.2: Cuști din plastic pentru transport păsări: în stânga, cu deschidere prin basculare și în
dreapta, cu deschidere prin glisare. 3
4
Fig. 1.3: Autovană pentru transportul cailor

3 Conf. Univ. Dr. Elena Mitrănescu, Transport ul animalelor, Facultatea de medicină veterinară București citat de pe
https://www.edu -veterinar.ro/files/download/prezentari/bunastarea -animalelor/Transportul -animalelor.pdf (accesat
la data de 9 ian 2020), p. 41
4 https://www.equestria.ro/despre -club/servicii/ (accesat la data de 9 ian 2020)

11
Șoferii vehiculelor sunt obligați să se deplaseze cu o viteză constantă și redusă care să nu permită
frânări sau viraje periculoase ce pot afecta starea fizică a animalelor. Transportul se poate efectua
pe tot parcursul anului , asigurându -se temperaturile optime pentru fiecare specie în parte. Pe timp
de vară, în zile caniculare, se recomandă transportul pe timpul serii, pe timpul nopții sau dimineața
devreme. În condițiile în care distanța rutieră depășește un interval de 7 -8 ore, șoferii trebuie să
aibă p revăzute pe traseu puncte de oprire pentru odihnă și verificarea stării de sănătate a
animalelor.
Animalele de companie, câini, pisici, pot fi transportate în autoturisme. Pisicile sunt transportate
exclusiv în cuști speciale de transport, în timp ce pentru câini se folosesc zgărzile de transport
pentru a evita distragerea conducătorului sau rănirea animalului. Unele țări europene interzic
transportul liber în vehicule a câinilor, fiind obligatoriu transportul în cuști speciale, ca în cazul
pisicilor.

1.4. Transportul feroviar

Deși foarte utilizat în transportarea animalelor încă de la apariția acestui mijloc de transport, căile
ferate ajung să fie folosite din ce în ce mai rar pentru transportul anim alelor, datorită costurilor
mai mari și datorită necesității manipulării repetate a animalelor, adică îmbarcarea dintr -un vehicul
în vagonul trenului, respectiv debarcarea din vagonul trenului într -un vehicul. În transportul
feroviar, după solicitarea bene ficiarului și înaintarea comenzii de transport de către expeditor,
stația de îmbarcare emite un document numit scrisoare de trăsură care însoțește animalele,
certificatul sanitar -veterinar și documentele de adeverire a proprietății până la destinația final ă.
Tot stația de îmbarcare asigură numărul necesar de vagoane, în funcție de numărul de animale, și
tipul vagonului folosit: vagon acoperire de tip G sau vagon etajat de tip E (specific transportului
de oi, porci, capre). Animalele sunt așteptate la punctu l de îmbarcare cu cel puțin 2 ore înainte de
începerea procedurilor utilizate în transportul feroviar. Animalele sunt încărcate în vagoane în
funcție de specie și sex, iar în cazul transportării speciilor diferite se montează pereți despărțitori
ca în cazu l containerelor din transportul rutier. Păsările și bovinele sunt transportate într -un mod
asemănător transportului rutier, iar ovinele, suinele și caprinele sunt transportate în boxe colective
cu o capacitate de maxim 20 de exemplare, în vagoanele etajate .

12
5 6
Fig. 1.4 Vagon etajat de tip E Fig. 1.5 Vagon de tip G cu acoperire
Animalele sunt verificate în permanență de oameni calificați atât în vagoane, în timpul deplasării,
cât și în punctele de control stabilite înaintea plecării. În fiecare vagon trebuie să existe 1 -2
persoane, în funcție de numărul de animale, care să aibă grijă de starea de sănătate a animalelor și
să raporteze orice eveniment care ar putea per iclita transportul, evenimente c um ar fi îmbolnăvirea
sau decesul animalelor. În cazul în care apare un deces, dacă este vorba de animale mari, cadavrul
este imediat îndepărtat din vagon, iar cadavrele de animale mici pot fi lăsate în vagon până la
prima stație de control, într -un colț a l vagonului departe de cel elalte animale. Odată ajunse în stația
de destinație, animalele sunt debarcate împreună cu toate elementele din vagon, se sigilează
vagonul și se trimite către spălare și dezinfectare.
În cazul animalelor de companie, transportul se realizează mult mai repede și fără necesitatea
opririlor pentru controale veterinare, decât dacă apar evenimente neprevăzute. De obicei câinii
care depășesc dimensiunile unei pisici sunt transportați în lesă sau ham, cu botniță și sunt depozitați
pe pod eaua vagonului și, pe lângă actele de proprietate și certificatele sanitare veterinare (carnetul
de sănătate) , aceștia necesită și o legitimație internațională de călătorie eliberată, în cazul
României, de către C.F.R. Câinii de talie mică și pisicile sunt transportate în cuști de dimensiunile
unui bagaj de mână și doar la clasa a 2 -a, în compartimente unde alți călători sunt de acord ca
animalul să călătorească cu ei. În caz de obiecții, animalul și proprietarul sunt îndrumați către
spațiul liber din dreptul ușilor de acces ale vagonului. Carnetul de sănătate trebuie să însoțească
animalul pe toată durata transpo rtului, deoarece poate să justifice, în cazul câinilor de talie mare,
dacă aceștia fac sau nu parte din categoria de câini cărora le este interzisă călătoria, și anume câini
de vânătoare sau de luptă de rase Pit Bull, Bandog etc. Nu se transportă animale b olnave , în stadii

5 http://www.trains -addicted.ro/ro/producatori/roco/vagon -marfa -4 (accesat la data de 16 ian 2020)
6 http://www.fuvarozas -szallitmanyozas.com/szallitas/vasuti+kontener+tipus (accesat la data de 16 ian 2020)

13
avansate de gestație sau în vagoanele de tip restaurant, cu excepția câinilor ce însoțesc o persoană
cu handicap. În plus, câinii însoțitori sunt scutiți de obligația de a purta botniță.7 Animalele de
companie pot călătorii în vagoanele d e cușetă sau de dormit doar dacă proprietarul cumpără toate
locurile alocate în compartimentul respectiv.

1.5. Transportul aerian

Transportul aerian este dedicat animalelor sălbatice , de companie, de la borator și cu o valoare
zootehnică mare (specii pe cale de dispariție, specii folosite pentru popularea anumitor regiuni) și
se folosește numai pe distanțe lungi. Pentru acest mijloc de transport se folosesc aeronave cargo
sau avioane de tip mixt (pasageri și mărfuri). Animalele de companie sau cele mici cu o greutate
ce nu trebuie să depășească 100 de kg, în avioanele de tip mixt, se transportă în cuști individuale
sau în containere colective de plastic, lemn sau metal, prevăzute cu adăpătoare și hrănitoar e.
Standardele I.A.T.A. (International Air Transport Association) menționează că dimensiunile
cuștilor trebuie să fie proporționale cu dimensiunile corporale ale animalului transportat.
Animalelor gestante, aflate în primele sau în ultimele luni de gestație, sau care prezintă probleme
la nivelul căilor respiratorii le este interzisă deplasarea cu avionul. Dimensiunile cuștilor sunt
calculate la dimensiunile animalului în condițiile în care acesta stă în picioare. În figura 1.5, A
reprezintă lungimea animalului de la vârful nasului până la baza cozii, B este înălțimea de la sol
până la articulația cotului, C este lățimea umerilor sau al celei mai largi părți al corpului, iar D este
înălțimea animalului de la vârful urechii sau al capului până la podea. Astfel, dimensiunile minime
ale containerului intern se calculează cu ajutorul următoarei formule:
A + ½*B = C x2 + D = înălțime8

7 https://www.cfrcalatori.ro/transportul -animalelor -de-compa nie-2/ (accesat la data de 16 ian 2020)
8 https://www.iata.org/en/programs/cargo/live -animals/pets/ (accesat la data de 16 ian 2020)

14
9
Fig. 1.5 Calcularea dimensiunii cuștii conform standardelor I.A.T.A.
Avioanele cargo sunt special amenajate, au o suprafaț ă mare, cu pardoseală impermeabilă, cu
adăpătoare bine prinse de pereții avionului sau de pardoseală. În acest tip de transport , animalele
sunt introduse în boxe colective, când se transportă aceeași specie de animal, în containere
individuale sau în conta inere colective care au boxe individuale. Caii, spre exemplu sunt
transportați în containere individuale din metal sau lemn sau în containere colective cu boxe
individuale care au pereții mai elastici. Ovinele se transportă în boxe colective cu o capacitat e de
10 specimene, delimitate cu pereți confecționați din plase de sârmă, iar ovinele cu coarne sunt
depozitate în individual în containere. Păsările mari sunt transportate în cuști de metal sau în
containere din lemn prevăzute cu orificii pentru a putea r espira, iar păsările mici sunt transportate
în cuști sau lăzi de plastic, metal sau lemn sau, în anumite cazuri, în cutii de carton.

1.6. Transportul maritim

Transportul animalelor pe cale maritimă se poate realiza direct pe vapoare special amenajate sau
pe nave de tip roll-on-roll-off (RO-RO). Pe primul tip de nave, animalele pot fi depozitate în boxe
individuale sau colective în cala vasului sau pe punte, pe unul sau mai multe nivele. În sezonul

9 https://www.iata.org/en/programs/cargo/live -animals/pets/ (accesat la data de 16 ian 2020)

15
cald, animalele pot fi transportate folosindu -se sisteme de legare pentru animale mari. După
întocmirea conosamentului și a altor documente ce însoțesc transportul, m edicul veterinar oficial
supraveghează îmbarcarea pe rampe mobile speciale prevăzute cu pereți laterali , urmând un plan
de îmbarcare stabilit cu comandamentul vasului și reprezentantul căpităniei portului. De regulă,
animalele sunt îmbarcate pe propriile picioare, însă animalele sălbatice sau cele periculoa se sunt
îmbarcate în cuști speciale. Înainte de plecare se asigură câte un îngrijitor la un număr prestabilit
de animale, spre exemplu, un om la 10 cabaline sau bovine, un om la 30 de porci sau vite etc.
Fiecare animal primește zilnic o cantitate de nutreț ce reprezintă aproximativ 2 -3% din greutatea
corporală, în funcție de specia transportată, și este adăpat de 2 -3 ori pe zi. La sosirea în portul de
destinație, după verificarea documentelor ce au însoțit transportul, animalele sunt carantinate , pe
navă, în vederea inspecției lor pentru posibile boli sau răni. După ce medicul veterinar oficial a
realizat controlul sanitar -veterinar și a raportat toate animalele rănite sau decedate, dacă există, se
începe procesul de debarcare , urmat de procesul de curățare și dezinfectare a navei. De regulă,
dacă mortalitatea pe navă depășește 3 -4%, în funcție de numărul de animale transportate,
comandamentul navei nu va mai putea să călătorească până când nu se va realiza o anchetă care
să de termine cauzele mortalității, de către organele competente, în portul de îmbarcare.
Navele de tip roll-on-roll-off sunt destinate îmbarcării și debarcării vehiculelor cauciucate, care
sunt conduse pe propriile roți. Pe acest tip de vas ajung toate autoturi smele, camioanele, remorcile
sau vagoanele de tren utilizate în transportul de animale vii. Navele sunt dotate cu sisteme de
alarmă și securitate , cu sisteme de protecție împotriva apei de mare , cu surse secundare de curent
și cu sisteme de ventilație.

16
Capitolul II: Bunăstarea animalelor

Definiția bunăstării animalelor este relativ incertă, existând mai multe teorii pentru acest concept.
Însă de cele mai multe ori, p rin bunăstarea animalelor se înțelege modul acestora de a face față
condițiilor în care trăiesc sau în care sunt transportate. Se consideră că animalele au o bunăstare
corespunzătoare atunci când sunt bine adăpate, sunt sănătoase și nu prezintă niciun fel de boală,
sunt confortabile și în siguranță și sunt capabile să își manifeste comportamentul înnăscut. În
conceptul de bunăstare a animalelor se încadrează tratamentul aplicat animalelor pe toată durata
procesului de transport, de la îmbarcare, până la momentul debarcării. Tratament ce include,
verificarea medicală a fiecărui exemplar în parte, manipularea animalelor pentru îmbarcare,
respectiv debarcare, adăpostirea și adăparea corespunzătoare , manipularea mijlocului de transport
și altele. Cu alte cuvinte, protejarea bunăstării animalelor constă î n asigurarea nevoilor lor fizice
și mentale.
Există multe perspective asupra bunăstării, care diferă de la o specie la alta și care sunt influențate
de experiențele oamenilor. Oamenii, pe baza observării și analizării animalelor pe durata
procesului de tra nsport, au creat diferite mijloace de măsurare a bunăstării animalelor ce includ
comportamentul acestora , aspecte le fiziologice și biochimice, mediul înconjurător etc.
O mare parte a populației lumii consideră că animalele ar trebui să aibă aceleași dreptu ri ca și
oamenii. De aceea, au apărut diverse organizații non -profit ce doresc să arate că animalele necesită
tratamente similare, dacă nu chiar egale, cu oamenii, să stopeze utilizarea animalelor în laboratoare
și circuri și să oprească tratamentul crud a plicat animalelor.
Prin anul 1965, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a elaborat o investigație privind
bunăstarea animalelor condusă de profesorul Roger Brambell care a declarat, în raportul său, că :
”Un animal ar trebui să aibă cel puțin suficientă libertate de mișcare pentru a putea fără dificultate,
să se întoarcă, să se mire, să se ridice, să se întindă.” 10 După apariția acestui raport, în 1979, a fost
creat Consiliul pentru bunăstarea animalelor de fermă care au formalizat aceste libertăți printr -un
comunicat de presă. Aceste libertăți au fost, pe rând, adoptate de către medicii veterinari și alte
profesii din domenii ce vizează animalele și de către organiza ții cum ar fi Societatea Regală pentru

10 Brambell Roger (1965) , Report of the Technical Committee to Enquire Into the Welfare of Ani mals Kept Under
Intensive Livestock Husbandry Systems , H.M. Stationery Office , Marea Britanie, pp 1-84

17
Prevenirea Cruzimii față de Animale, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor și
Societatea Americană pentru Prevenirea Cruzimii față de Animale. Cele cinci libertăți sunt:
1. Libertatea de foame și sete – prin accesul rapid la apă proaspătă și o dietă pentru a menține
sănătatea și vigoarea deplină,
2. Libertatea la disconfort – prin asigurarea unui mediu adecvat, inclusiv adăpost și o zonă de
odihnă confortabilă,
3. Libertatea de durere, leziuni sau boli – prin preve nire sau diagnostic rapid și tratament,
4. Libertatea de frică și suferință – prin asigurarea condițieiilor și tratamentului care evită
suferința mentală,
5. Libertatea de a -și exprima comportamentul înnăscut – prin asigurarea unui spațiu suficient
și a unor fa cilități adecvate . 11

2.1. Pregătirea pentru îmbarcare a și debarcarea animalelor

Atât la îmbarcarea, cât și la debarcarea animalelor se realizează, pentru a minimiza efectele
negative ale transportului, trei mari tipuri de pregătiri: pregătirea sanitar -veterinară, pregătirea
zootehnică și pregătirea administrativ -organizatorică.
Pregătirea sanitar -veterinară poate să cuprindă, la solicitarea beneficiarului, acțiuni de imunizare
(vaccinări împotriva bolilor), investigații pri n teste de laborator prin care se pot identifica reacțiile
alergice la diverse substanțe sau suprafețe. Animalele sunt verificate sanitar la îmbarcare, pe durata
transportului și la debarcare de către medicul veterinar oficial.
Nu se pot transporta animale care au probleme de vedere grave, mamiferele nou -născute care au
cicatrice ombilicală nevindecată, animalele care șchiopătează, animalele obeze sau prea slabe.
Fiecare animal primește o notă pentru starea de întreținere conform unui sistem denumit B.C.S.
(body condition score ). Nu se mai pot transporta femelele gestante în stadii avansate sau care au
fătat cu mai puțin de o săptămână înaintea transportării, cu excepția iepelor transportate cu scopul
îmbunătății condițiile de bunăstare. Prin anumite derogăr i, se pot transporta și animale care

11 https://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20 121010012427/http://www.fawc.org.uk/freedoms.htm (accesat la
data de 27 feb 2020)

18
prezintă boli sau leziuni ușoare care nu vor fi afectate suplimentar de transport, animale după
operații de castrare, animale cu boli sau leziuni pentru programe de cercetare sau animale
transportate cu scopul de a fi t ratate sau diagnosticate, toate sub supravegherea medicului
veterinar.
Pentru transportul internațional, unii medici folosesc substanțe medicamentoase sau promoteri de
creștere. S -a demonstrat în mai multe studii științifice că folosire aditivilor beta -agonistici
(promotor de creștere) reduce substanțial rata mortalității, a accidentelor și a stresului termic la
suine și bovine, acest aditiv a fost interzis în Uniune a Europeană, dar se folosește în continuare în
Canada, S.U.A. și Brazilia. Sedativele se folosesc doar în cazurile strict necesare și sub controlul
amănunțit al veterinarului și de regulă pentru animale sălbatice agresive.
Pregătirea zootehnică este proces ul de stabilire și formare a grupurilor de animale transportate, în
funcție de anumiți parametrii stabiliți prin lege, spre exemplu: grupuri în funcție de sex, de vârstă
etc. Nu se transportă animale de sexe diferite, decât dacă acestea sunt despărțite de un element
despărțitor, animale provenite din specii diferite, au greutăți sau vârste diferite, cu excepția
femelelor cu pui, animalele cu coarne împreună cu cele ecornate (fără coarne).
Tot în pregătirea zootehnică se include tunsul în perioada caniculară , obișnuirea treptată a
animalelor cu omul pentru transportul pe distanțe lungi sau internațional, obișnuirea treptată la
diferite tipuri de nutreț care sunt oferite de -a lungul călătoriilor pe mare sau cu trenul, pentru a
evita tulburările digestive și de potcovirea cailor.
În ceea ce privește pregătirea administrativ -organizatorică se urmăresc o gamă largă de acțiuni de
la asigurarea că mijloacele de transport sunt conforme cu normele în vigoare, programarea
călătoriei, până la asigurarea documentelor nec esare și asigurarea necesarului de hrană și a tuturor
elementelor esențiale transportului.

2.2. Condiții de transport ce pot afecta bunăstarea animalelor

Cei mai importanți factori luați în considerare în timpul transportului, care pot fi decisivi pentru
sănătatea sau chiar viața animalelor sunt: temperatura, curenții de aer și umiditatea. Majoritatea

19
animalelor pot deveni hipertermice, deoarece acestea pro duc căldură continuu, așa apare boala
animalelor asociată cu stresul termic, iar o creștere a temperaturii corporale chiar și cu 5oC poate
fi fatală. Cazurile de hipotermie în rândul animalelor sunt mai rare, corpului fiindu -i mai ușor să
se adapteze la te mperaturi scăzute. Dar nici în acest caz anumite animale nu scapă de stresul prin
frig, și anume animalele tunse, tinere sau după operații de castrare. Vehiculele încărcate la
capacitate redusă sau la capacitatea maximă pot, de asemenea, influența temperat ura corporală a
animalelor. În momentul în care temperaturile ridicate sunt însoțite și de umiditate, stresul termic
se poate amplifica. Pentru a reduce afectele temperaturii asupra animalelor se instalează sisteme
de ventilație potrivite pentru fiecare sp ecie de animal transportat, care să fie independente de
motorul vehiculului și, în unele cazuri, să aibă sisteme de alarmă când sunt atinse limitele minime
sau maxime de temperatură.
Pentru a evita pe cât de mult posibil apariția problemelor din cauza tem peraturii, a umidității și a
curenților de aer, sunt folosite adesea o serie de indici sintetici. Pentru temperatură și umiditate se
folosește indicele de confort termic, denumit de meteorologi Indicator de Temperatură și
Umiditate (I.T.U.), iar pentru tem peratură și curenți se utilizează așa -numitul chill index (indicele
de răcire) care determină temperatura resimțită la o anumită viteză a vântului sau a curenților de
aer.
12 13
Fig. 2.1: Indicatori de temperatură și Umiditate Fig. 2.2: Indicele de răcire ( chill index )
Cum animalele în timpul transportului sunt inspectate periodic, s -au observat diferite simptome
asociate cu stresul termic. Astfel, în cazul păsărilor, la temperaturi scăzute s -au observat apariția

12 Conf. Univ. Dr. Elena Mitrănescu, Transportul animalelor, Facultatea de medicină veterinară București accesat de
pe https://www.edu -veterinar.ro/files/download/prezentari/bunastarea -animalelor/Transportul -animalelor.pdf
(accesat la 9 martie 2020) p. 26
13 Conf. Univ. Dr. Elena Mitrănescu, ibid, p.26

20
frisoanelor, a horiplumaț iei (zburlirea penelor), a umflării picioarelor și a comportamentului de
ghemuire cu capul sub aripă, iar la temperaturi ridicate, acestea respiră cu ciocul deschis.
Mamiferele de rentă (rumegătoare, cabaline, suine), la frig, au tendința de a se ghemui s au
înghesui, apar, și în acest caz, frisoanele și horipilațiile (zburlirea părului), iar la căldură, acestea
încep să transpire și să respire cu gura deschisă și cu dificultăți. Câinii și pisicile, la frig, au
simptome asemănătoare cu mamiferele de rentă, însă la căldură tind să își întindă extremitățile
(coada și membrele) pentru a facilita circulația aerului pe toată suprafața corpului și să respire cu
gura deschisă (să gâfâie).
Alți factori de luat în considerare în ceea ce privește transportul sunt: zg omotele, mișcare și
vibrațiile. De cele mai multe ori, animalele sunt speriate la început de zgomotul produs de motorul
vehiculului, însă ajung, treptat, să se obișnuiască cu el. Totuși, pe lângă zgomotul motorului, apar
și alte zgomote care ajung să speri e animalele sau să le streseze, zgomote precum cele realizate de
crengile copacilor care se lovesc de pereții vehiculului, de claxoane, de pietre sau imperfecțiuni
ale carosabilului sau chiar și zgomote realizate de alte animale.
Mișcarea și vibrațiile ma șinii pot deveni periculoase în anumite condiții, deoarece pot dezechilibra
animalele care se pot accidenta când cad. Acești factori se măsoară cu ajutorul giroscoapelor sau
a accelerometrelor triaxiale. Vehiculul poate fi supus la trei tipuri de mișcări î n timpul deplasării:
de sus în jos, în față și în spate și dintr -o parte în cealaltă. Mișcare de sus în jos, denumită și tangaj,
este o mișcare asociată mai mult cu transportul maritim sau aerian, prin care se realizează un balans
pe plan longitudinal prov ocat de vânt sau de valurile mării, în transportul rutier acest fenomen
fiind minimizat prin suspensii corespunzătoare sau o presiune adecvată a pneurilor. Mișcarea față –
spate apare la pornirea sau frânarea vehiculului, la schimbarea vitezelor sau la decol area sau
aterizarea aeronavelor și poate fi evitată prin manevrarea mai lentă a mijlocului de transport.
Mișcarea dintr -o parte în cealaltă (balans sau ruliu) se realizează când încărcătura este la capacitate
maximă, când animalele se agită în interiorul v ehiculului, când valurile sunt înalte sau când
curenții de aer puternici, și această mișcare se limitează prin reducerea vitezei în curbe și abordarea
lor largă și prin evitarea depășirilor prin evitarea depășirilor.
Alte aspecte de care trebuie să se țin ă cont în timpul transportului sunt adăparea, odihna și
furajarea. La deplasarea pe distanțe scurte (sub 8 ore), de cele mai multe ori se iau în calcul doar
hrana și așternuturile animalelor, dar în funcție de specia transportată se apelează și la odihnă. Pe
distanțe lungi, portcontainerele sau navele sunt încărcate cu cantitatea necesară de nutreț și furaj
pentru fiecare animal în parte pentru toată durata călătoriei, plus o cantitate suplimentară ce

21
echivalează necesarul pentru trei -patru zile. Hrana tre buie depozitată separat de animale, pentru a
nu întra în contact cu diverse substanțe (urină, bălegar, combustibili, praf) ce ar putea să
contamineze, sau în recipiente specifice de hrănire fixate bine pe mijlocul de transport. Mijloacele
de transport treb uie obligatoriu să fie dotate cu sisteme funcționale de aprovizionare cu apă.
Bunăstarea animalelor poate fi pusă în pericol și datorită lipsei de educație din partea șoferilor sau
a persoanelor care manipulează animalele. De cele mai multe ori, deoarece v or să facă treabă cat
mai repede, oamenii sunt agresivi cu animalele, lovindu -le sau strigând la ele.14 Din acest motiv
s-au adoptat anumite legi prin care șoferii de autovehicule , care transportă orice alt animal decât
cel de companie, nu au dreptul să transporte animale fără o pregătire specială prin care învață tot
ceea ce trebuie să știe despre manipularea, bunăstarea și comportamentul animalelor. În România,
cel mai mare centru de pregătire profesională pentru șoferii de autoturisme este Fundația Academ ia
de Transport Intern și Internațional (F .A.T.I.I.-A.R.T.R.I.).

2.3. Indicatori utilizați pentru a determina bunăstarea animalelor

Bunăstarea animalelor poate fi evaluată pe baza unor indicatori legați de animal sau pe baza unor
indicatori direcți (tehnologici, economici, epidemiologici) . Indicatorii legați de animal pot fi
indicatori comportamentali, fiziologici sau biochimici.
Indicatorii comportamentali urmăresc toată gama de manifestări pe care animalele le afișează pe
toată d urata procesului de transportare, manifestări care diferă de la o specie la alta. Semnele
comune care pot arăta bunăstarea precară sunt agitația, refuzul deplasării, manifestările vocale,
agresivitatea, încercarea de a evada sau evitarea contactului cu med iul înconjurător sau cu oamenii.
De regulă, aceste tipuri de manifestări apar la îmbarcare și durează aproximativ 30 de minute până
când animalele se liniștesc, dar pot apărea și pe durata transportului din diverse motive.
Suinele, spre exemplu, la îmbarca rea unui vehicul destinat transportului rutier, se vor manifesta
prin agitație, prin guițări sau prin înghesuire, însă odată porniți la drum, cât timp nu suferă de

14 Boom D.M.(2008), The welfare of livestock during road transport, Marea Britanie,
https://www.academia.edu/28071 982/The_welfare_of_livestock_during_road_transport , p. 160 (accesat la data
27 martie 2020)

22
stresul termic la care sunt predispuse aceste animale, ele se vor calma și își vor menține a ceastă
stare până la debarcare. Când sunt transportați pe cale feroviară, suinele devin agitate doar în
condițiile în care suferă de sete sau de foame, în restul timpului manifestându -și comportamentul
natural. Există, însă, posibilitatea ca atunci când te mperaturile scad semnificativ să apară
fenomenul de îngrămădire, moment în care porcii devin agitați și stresați. Pe calea aerului s -au
realizat mai multe experimente cu transportul porcilor pentru reproducere, pe distanțe scurte ce nu
depăș eau trei ore. În urma experimentelor, s -a constatat că vierii sunt afectați de stresul termic,
necesitând o stropire periodică cu apă pentru a reduce temperatura. S -a mai observat și faptul că
porcii sunt mai bine transportați dacă sunt în grupuri care au m ai coabitat împreună. Din acest
motiv, când se i -a decizia de a transporta suine, oamenii care au grijă de ele trebuie să se asigure
că aceste animale au coabitat, înainte de transport, cel puțin 2 -3 săptămâni împreună pentru a
evita pe cât de mult posib il stresul la care sunt supuse animalele.
Contrar comportamentului suinelor, rumegătoarele, în special ovinele, au tendința să nu
reacționeze la niciun tip de transport. Lipsa manifestărilor vocale sau locomotore este un
comportament considerat normal și s e poate datora instinctului dezvoltat de a nu face nici un
zgomot pentru a nu atrage prădători și pentru a nu îi pune în gardă cu privire la faptul că sunt
afectate grav sau rănite. La bovine este esențial să se acorde aproximativ 30 de minute timp de
calm are imediat după îmbarcare pentru a evita accidentările. Odată calmate, acestea își manifestă
calmul prin aplecarea capului și prin aranjarea așternuturilor, vițeii fiind singurii care rămân cu
capul ridicat datorită curiozității pe care o manifestă față n oul mediu înconjurător în care se află
și au tendința să se îngrămădească în încercarea de a evita pereții vehiculului. Problema majoră
apare când una din animale cade din picioare la curbe mai ample, deoarece toate cel elalte animale
încep să se agite și să-și piardă, pe rând, echilibrul. Spre deosebire de porci, taurinele sunt foarte
calme pe timpul zborului, manifestându -se normal, cu excepția faptului că refuză să se adape.
Pentru călătoriile pe apă nu există prea multe informații cu privire la comporta mentul
rumegătoarelor.
S-a constatat în cazul ecvi deelor că transportul în autovană (remorcă) cu capul în direcția de mers
stresează animalele până la limita atacurilor cardiace. Cea mai bună metodă de a transporta caii
este cu crupa în sensul de mers, as tfel caii percep lumea înconjurătoare ca fiind inofensivă pe
măsură ce vehiculul se deplasează , apropieriile rapide pot speria animalul, cauza fiind vederea
deficitară. De asemenea, metoda aceasta de transport este eficientă și în cazul în care se efectuea ză
viraje mai ample sau se pun frâne bruște, calul se va lovi cu trenul posterior apărând capul care
este o zonă mai vulnerabilă. În general, caii au un comportament normal și calm la îmbarcare sau

23
debarcare, însă pot deveni agitați sau agresivi dacă sunt bruscați sau dacă există zgomote stridente
în jurul lor. În aeronave este recomandat ca animalele să fie poziționate ca în autonave și să fie
înconjurați de pereți despărțitori ușor elastici pentru a evita accidentările. În momentul decolării
sau aterizări i, caii se sperie de motor reacționând violent și dând din copite. Transportul pe nave
se realizează doar în condiții meteo favorabile, deoarece animalele pot suferi de șoc termic, și nu
s-a observat un comportament neadecvat la acest tip de transport.
Păsările, în special cele outoare, evită pe cât de mult posibil contactul cu omul, devenind agitate și
dând din aripi. Puii de carne sau curcile prezintă același comportament doar că mai puțin intensă,
ajungând să adopte un comportament pasiv. Struții se transportă cel mai greu pentru că se sperie
de absolut orice element care ar putea să -i perturbe și pot acționa foarte agresiv prin lovirea cu
picioarele sau cu aripile și pot ataca cu ciocul.
Indicatorii fiziologici și biochimici se abordează și interpretează în funcție de fiecare specie de
animal în part. De cele mai multe ori, când sunt expuse la stresul asociat transportului, animalele
au tendința de a dezvolta tahicardie (creșterea frecvenț ei cardiace), ca urmare a unui mecanism de
feed-forward prin care animalele își pregătesc corpul să evite orice pericol (să fugă la nevoie).
Însă, în evaluarea bunăstării animalelor în timpul transportului, tahicardia reprezintă un indicator
cu o valoare r edusă și pe termen scurt. De regulă, indicatorii fiziologici sunt evaluați pe baza
înregistrărilor video și audio din timpul transportului, care pot scoate la iveală stresul la care sunt
expuse animalele prin apariția hiperventilației, prin creșterea frecv enței respiratorii, prin apariția
tremurăturilor din cauza panicii și prin creșterea adrenalinei (agitației). S -a constatat că toate aceste
reacții pot duce la creșterea temperaturii corporale cu cel puțin un grad, care poate fi fatal pentru
unele animale, și la intrarea mai rapidă în ciclul de reproducere. Suinele sunt singurele animale cu
simptome similare cu cele ale omului în timpul transportului, simptome cum ar fi vomitarea sau
starea de amețeală.
În cazul indicatorilor epidemiologici, tehnologici și economici, se iau în calul toate tipurile de boli
la care sunt expuse animalele, leziunile, fracturile, efectele transportului asupra economiei și așa
mai departe. Indicatorii tehnologici vizează toate elementele tehnice care asigură o bună
desfășurare a t ransportului, de la specificațiile legale despre cum trebuie dotat un vehicul pentru
transportarea diferitelor specii, până la aparatele care măsoară starea de sănătate a animalelor.
Mortalitatea de transport reprezintă cel mai ușor și cel mai util indica tor care se interpretează
pentru a determina bunăstarea animal elor. În anumite cazuri, când se transportă animale sălbatice,

24
pești, amfibieni, reptile și altele, mortalitatea poate să fie chiar de 100%. Leziunile, fracturile și
mortalitatea pot înregistra pierderi economice substanțiale.

2.4. Stresul din timpul transportului

Stresul la animale, în general, este răspunsul organismului la stimulii externi, cum ar fi un mediu
înconjurător nou, zgomote stridente, alimentație instabilă sau temperaturi. Stresul nu ar avea efecte
negative pentru animale dacă ar fi de scurtă durată. Însă dacă perioada de stres este prelungită și
animalele nu se pot adapta la acesta atunci conceptul de stres poate deveni d ăunător, ducân d, în
unele cazuri chiar la decesul animalelor. Astfel, principala caracteristică a stresului în timpul
transportului o reprezintă durata acestuia.
Stresul acut este definit ca stresul care durează câteva minute, ore sau zile, iar stresul cronic este
defin it ca stresul care persistă luni sau ani de zile.15 Nu se poate vorbi de stres cronic în cazul
transportului de animale, deoarece aceste transporturi durează câteva zile, chiar și cel maritim care,
în general, este de durată mai mare. Deși stresul este unul acut în timpul transportului, există și
posibilitatea ca anumite specii de animale să devină stresate cronic după tot procesul de
transportare, de aceea este esențial ca animalele să fie mutate într -un mediu asemănător cu cel cu
care erau obișnuiți.
Stres ul se instaurează, de cele mai multe ori, la momentul îmbarcării animalelor în mijloacele de
transport, în special când oamenii manevrează animalele cu agresivitate sau cu zgomote care le -ar
putea speria. Pe parcursul călătoriei, la cele mai multe specii d e animale stresul ajunge să se
diminueze. Dar poate să reapară dacă acestea nu sunt hrănite sau adăpate corespunzător. Durata și
intensitatea stresului diferă de la o specie la alta, animalele de dimensiuni mai mici sau medii pot
rămâne într -o stare de str es de la câteva minute, până la câteva ore, în timp ce animalele mai mari
pot rămâne în starea de stres chiar și pe toată durata călătoriei, mai ale în condiții termice extreme.
În mod normal animalele trăiesc în medii familiare și uniforme, creându -și o r utină favorabilă în
orice fel de condiții. Odată ce acestea ajung să fie transportate, aceste medii familiare se schimbă

15 McEwen BS , Elizabeth Lasley (2002) , The End of Stress as We Know It, Dana Press/Joseph Henry Press,
Washington DC

25
aproape complet, apar zgomote nemaiîntâlnite până în momentul respectiv, apare manipularea
oamenilor, vibrațiile mijloacelor de transpo rt, temperaturi, mirosuri și alți factori. Toți acești
factori vor fi percepuți ca fiind stresanți din posibile două motive: experiența de transport nu face
parte din rutina pe care și -au creat -o animalele și lipsa acestora de control asupra situației. Stresul
din timpul transportului este inevitabil, dar poate fi redus prin crearea unui așternut care să imite
pe cât de mult posibil mediu cu care este obișnuit animalul sau prin reducerea numărului de
experiențe de transport.
Stresul acut cauza de transport nu este menit să afecteze negativ sănătatea pe termen lung a unui
animal, dar poate modifica substanțial psihologia animalelor. Cele mai multe studii legate de
bunăstarea animalelor sugerează că răspunsurile animalelor la stres includ activitatea creierul ui,
care influențează comportamentul din timpul transportului. Răspunsurile la stres pot varia în
funcție de specie și de vârstă și sunt, de regulă, de scurtă durată. S -au demarat studii care s -au
concentrat pe timpii de recuperare de după transport pentru a putea defini mai amănunțit conceptul
de stres la animale. Toate aceste studii au demonstrat că cele mai multe specii de anima le își revin
din stresul asociat cu transportul într -un interval de o zi până la o săptămână.16

16 Guidlines for the Humane Transportation of research animals, The National Academies Press, Washington DC,
2006, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK19637/ (accesat la data de 27 martie 2020)

26
Capitolul 3 Studiu de caz: Portul Midia

În noiembrie 2019, nava Queen Hind, aflată sub pavilion Palau, s -a răsturnat la scurt timp după ce
a părăsi t portului Midia, având la bord o încărcătură de peste 14 000 de oi. Acest eveniment a fost
unul de amploare și fără precedent pentru autoritățile acest ui port. Nava urma să ajungă în Arabia
Saudită, cea mai importantă țară pentru economia României, care importă ovine provenite din
fermele din țara noastră . Echipajul era format din 2 1 de sirieni și un libanez care au fost primii
evacuați de pe navă.17 Pe lângă echipaj, în primele momente de la răsturnare s -au salvat și 32 de
oi care au fost găsite plutind în jurul navei, însă restul animalelor rămăseseră în cala navei,
autoritățile sperând, la acel moment ca acestea să supraviețuiască.
Misiunea de salvare s -a dovedit a fi una greu de realizat, deoarece Administrația Porturilor
Maritime nu dispune de aparatura necesară și nu s -a mai confruntat cu un astfel de eveniment. Deși
nu existau utilajele necesare, scafandrii , paza de coastă, pompierii și militarii au continuat misiunea
de evacuare a oilor blocate în cala vasului. Misiunea a fost una de durată, întrucât trebuia realizată
o licitație prin care firme specializate să se ocupe de ranfluarea navei.
În tot timpul în care s -au realizat acti vități pentru licitație, oile încă blocate pe navă începeau să
moară, leșurile lor ieșind la suprafața apei și, conform unor activiști de mediu, infectând apa din
jur. Cauzele morții ar putea fi sufocarea prin aglomerare, temperaturile scăzute la nivelul apei în
acea perioadă sau lipsa hranei.
Într-un final licitația a fost câștigată , abia după două luni, de Grup Servicii Petroliere (G.S.P.) care
au acționat cu scafandrii, barje și o macara. Angajații G.S.P. au lucrat continuu, în unele zile chiar
și în patru ture, din cauza temperaturilor scăzute . Perioada de acțiune a fost prelungită și din cauza
furtunilor de pe mare sau a valurilor ce făceau imposibilă intervenția asupra navei. Compania
G.S.P. a mobilizat, pentru operațiunea de ranfluare cea mai mare macara maritimă din bazinul
Mării Negre, G.S.P. Neptun, iar specialiștii companiei au folosit barje pentru stabilizarea Queen
Hind.18 Nava a fot adusă la mal în luna februarie, la mai bine de trei luni de la eveniment.

17 Cargo ship with 14,600 sheep aboard capsize s off Romania, 24 nov 219, https://www.ndtv.com/world –
news/cargo -ship-with-14-600-sheep -aboard -capsizes -off-romania -2137957 (accesat la data de 9 aprilie 2020)
18 Cristi Șelaru, Operațiune spectaculoasă Nava plină cu peste 14.000 de oi, naufragiată în Portul Midia, a fost adusă
la cheu, 26 feb 2020 https://www.stiripesurse.ro/operatiune -spectaculoasa -nava -plina -cu-peste -14000 -de-oi-
naufragiata -in-portul -midia -a-fost-adusa_1434550.html (accesat la data de 9 aprilie 2020)

27
Din primele investigații asupra cazului, s -a considerat că ambarcațiunea era supraaglomerată și ar
fi prezentat probleme la nivelul motoarelor. S-a constatat că nava avea o vechime de aproape 40
de ani și că, pe lângă motor, aceasta ar fi prezentat și alte nereguli.
A.C.E.B.O.P. (Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România),
a cerut o investigație mai amplă a evenimentelor din Porul Midia, declarând că: ”Asociația noastră
este șocată de dezastru.”. Mary Pan ă, președinta asociației, a continuat declarația cu următoarele
cuvinte: ”Dacă nu putem proteja transportul animalelor pe distanțe l ungi, ar trebui să le interzicem
pur și simplu.”19
20
Fig. 3.1 Queen Hind răsturnată în apropierea Portului Midia

19 Rescuers race tos ave 14 ,600 sheep after cargo ship capsizes in Black Sea, 25 nov 2019,
https://www.theguardian.com/world/2019/nov/25/rescuers -race-to-save-14600-sheep -after-cargo -ship-capsizes
(accesat la data de 9 aprilie 2020)
20 Rescuers race to save 14,600 sheep after cargo ship capsizes in Black Sea, 25 nov 2019,
https://www.theguardian.com/world/2019/nov/25/rescuers -race-to-save-14600 -sheep -after-cargo -ship-capsizes
(accesat la data de 9 aprilie 2020)

28
Activiștii au etichetat navele de transport de animale ca fiind ”nave moarte”, declarând că oile
riscă să fie gătite de vii la bord în timpul lunilor fierbinți de vară. Aproximativ 100 de nave pleacă
din Portul Midia în fiecare an.21
Realitatea a ceea ce s -a întâmplat cu adevărat în Portul Midia este descrisă printr -o scrisoare
deschisă scrisă de pilotul navei Queen Hind, Rusu Ieronim Florin:
”Doresc să prezint filmul complet al tragediei navei Queen Hind. Pe data de 25.11.2019 ora 10: 20
m-am prezentat la bordul navei pentru plecarea navei Queen Hind de pe cheul de nord din portul
Midia. Comandamentul navei mă informează că nava are pescaj Prova 5,90 m, Pupă 6,54 m, iar
pentru siguranța navei și a manevrei dorește două remorchere […] încercând largarea navei de la
cheu cu cele două remorchere, am constatat că nava nu poate ieși de la cheu, ba mai mult se înclină
la stânga foarte mult, aprox. 10 grade. Am stopat remorcherele, nava a revenit la înclinare zero.
Folosind mașina navei foart e încet înainte am constat că nava nu se mișcă, refuzând să părăsească
cheul. În acel moment am înțeles că nava este pusă pe uscat […] îmi sugerează (Comandantul) să
folosim mașina jumătate înainte și nava va ieși de pe uscat, lucru care s -a dovedit adev ărat. […]
Parcurgând aprox. 500 m până la ieșirea din zona Șantierului Naval, am remarcat că nava
guvernează cu greutate, iar stabilitatea navei este precară, aceasta înclinându -se la stânga sau la
dreapta foarte mult. […] Eram convins că există riscul de răsturnare a navei, […], drept pentru care
am stopat nava și am solicitat asistența tuturor remorcherelor din port. […] Când remorcherele au
ajuns la navă, deși au încercat să împingă nava din tribord, bordul în care era înclinată nava, aceasta
continuă să se încline, răsturnarea fiind iminentă. Trebuie să menționez că toate cele cinci
remorchere au executat comenzile primite prompt și cu profesionalism. Nava fiind foarte înclinată,
deși am luat în calcul reîntoarcerea la cheu, mașina navei nu a mai răspuns la comenzi, fiind
probabil inundată cu apă. La acel moment Comandantul navei, înțelegând că nava este pierdută, a
ordonat abandonarea navei și salvarea echipajului. […] Repet, această scrisoare deschisă se
datorează indignării față de oportunișt i, declarații și afirmații false apărute în mass -media și pe
rețelele de socializare.”22

21 Rescuers race to save 14,600 sheep after cargo ship capsizes in Black Sea, 25 nov 2019,
https://www.theguardian.com/world/2019 /nov/25/rescuers -race-to-save-14600 -sheep -after-cargo -ship-capsizes ,
(accesat la data de 9 aprilie 2020)
22 Adevăratul motiv pentru care nava plină cu oi s -a răsturnat în Portul Midi. Scrisoarea pilotului navei Queen Hind
28 nov 2019, https://www.realitatea.net/stiri/actual/adevaratul -motiv -pentru -care-nava -plina -cu-oi-sa-rasturnat -in-
portul -midia -scrisoarea -pilotul -navei -queen -hind_5ddf9708a788b102c7466be0 (accesat la data de 9 aprilie 2020)

29
România a mai fost și în trecut criticată pentru aceste transporturi de ovine sau bovine pe cale
maritimă. Criticii invocau de cele mai multe ori problemele de bunăsta re a animalelor pe timpul
transportului, manipularea animalelor la îmbarcare sau debarcare sau probleme de temperatură și
umiditate, însă la cele mai multe ambarcațiuni procesul de transportare a animalelor era conform
cu regulile internaționale.
Din păca te doar incidentele rare cu navele sau cu porturile din România în legătură cu transportul
de animale sunt criticate dur la nivelul Uniunii Europene. România a fost criticată în c azul navei
care a transportat peste 70 000 de ovine în Golful Persic , Uniunea Europeană și asociațiile pentru
protecția animalelor invocând la acea vreme că respectivul transport ar fi fost neautorizat,
neconform cu legile prevăzute în Regulamentul (CE) și că mai bine de jumătate din efectivul de
animale ar fi murit. Deși era adevă rat că unele animale au murit, în realitate numărul deceselor nu
era atât de mare cum au susținut asociațiile pentru protecția animalelor. Argumentul cum că
transportul ar fi fost neautorizat a fost repede demolat, deoarece nu s -ar fi putut realiza acel
transport dacă s -ar fi întâmpinat nereguli și nu ar fi avut autorizație. Statul român a fost criticat și
pentru coliziune dintre nava de spionaj rusească și o navă aflată sub pavilionul Togo care transporta
ovine din România. Deși coliziunea a fost greșeala ambarcațiunii rusești, iar nava cu oi nu a suferit
pagube însemnate, Uniunea Europeană în continuare a considerat că România nu respectă regulile
privind bunăstarea animalelor în timpul transportului.
România reprezintă al treilea cel mai mare crescător de ovine din Europa, după Marea Britanie și
Spania , conform raportului organizației Animals International. În Europa de est, România ocupă
primul loc la creșterea ovinelor. În ceea ce privește exporturile de ovine, România este cel mai
mare exportator de ovi ne. România exportă ovine în țările non -UE, în special țările arabe unde
există un consum ridicat de carne de oaie cum ar fi Libia sau Iordania. România exportă în
interiorul Uniunii Europene în special în Bulgaria, Grecia și Italia.23
Mai multe organizații non-guvernamentale militează de mai mulți ani pentru reducerea
transportului de animale pe cât de mult posibil. Organizațiile consideră că nu ar mai trebui să existe
transporturi cu animale de rentă și că ar trebui să se transporte doar produsele rezultat e din
sacrificarea animalelor, animalele de companie și cele de interes zootehnic. Însă chiar și

23 România este cel mai mare exportator de ovine, 17 ian 2019, https://agrobiznes.md/romania -este-cel-mai-mai-
exportator -de-ovine.html (accesat la data de 9 aprilie 2020)

30
sacrificarea necesită transportarea animalelor la abatoare. Cu alte cuvinte nu se poate opri definitiv
transportul de animale, însă se poate minimiza sau îmbun ătăți.
Concluzii

Această lucrare a analizat modul în care animalele sunt transportate și condițiile optime de
transport pentru a asigura bunăstarea acestora. Transportul internațional de animale vii este
reglementat, în Uniunea Europeană, de Regulamentul (CE) 1/2005, în Ro mânia, de ordinele
A.N.S.V.S.A., iar pe calea aerului de către regulamentul I.A.T.A. Toate aceste reglementări au ca
scop informarea tuturor persoanelor implicate în procesul de transport cu privire la cele mai bune
practici de transport care să minimizeze efectele negative asupra bunăstării animalelor.
Analiza realizată în prezenta lucrare, arată faptul că animalele pot fi transportate pe jos, pe distanțe
scurte ce nu trec de granițele țării. Atunci când se depășesc granițele unei țări se apelează la
trans portul animalelor cu autovehicule, cu vagoane de tren, cu aeronave sau cu vapoare dotate
corespunzător cu sisteme de ventilație care să asigure temperatura optimă pentru fiecare specie în
parte și cu alte elemente care să asigure un transport eficient.
În ceea ce privește bunăstarea, din materialul expus în capitolul doi, se constată că toate părțile
implicate în transport trebuie să fie bine instruite, să știe diferitele manifestări de comportament
care ar putea pune în pericol starea de sănătate a anima lelor. Șoferii de autovehicule , spre exemplu,
trebuie să fie instruiți cu privire la modul de deplasare pentru a evita vibrațiile care ar putea răni
animalele, de aceea acești sunt obligați să facă cursuri speciale, cum ar fi cursurile de F .A.T.I.I.-
A.R.T.I.I. (Fundația Academia de Transport Intern și Internațional).
Din studiul de caz despre evenimentele din Portul Midia unde o navă încărcată cu ovine s -a
răsturnat, se poate concluziona faptul că înainte de efectuarea transportului propriu -zis este
necesară o evaluare amănunțită a tuturor mijloacelor de transport folo site, mai ales dacă acestea
au o vechime destul de mare. De asemenea, este esențial ca mijloacele de transport să nu fie
supraîncărcate, cum s -a constatat în cazul navei din Portul Midia.
Transportul de animale este un proces complex în care este necesară o cunoaștere amănunțită a
mecanismului de funcționare a animalelor și a metodelor prin care se pot diminua efectele pe care
le are transportul asupra animalelor.