Am ales această temă pentru licență „ Tehnici de promovare superioară a județului Vaslui” deoarece dezvoltarea orașelor este foarte importantă pentru… [302101]
INTRODUCERE
Am ales această temă pentru licență „ Tehnici de promovare superioară a județului Vaslui” [anonimizat], [anonimizat], culturale și sociale ale întregii comunități județene.
[anonimizat], [anonimizat]. Însă, analizând situația actuală a infrastructurii de susținere a sectorului turistic și nivelul de promovare a [anonimizat]. Formele de turism practicabile sunt: culturalistoric, religios, vitivinicol, rural, cinegetic și de pescuit.
[anonimizat], nefiind o destinație turistică importantă ([anonimizat]). Există, obiective care prezintă potențial turistic și care pot fi abordate ca resurse pentru dezvoltarea turismului vasluian. [anonimizat] o serie de obiective cel puțin la fel de interesante și importante: muzee, [anonimizat]. [anonimizat]. Potențialul turistic este privit ca o resursă importantă.
CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI VASLUI
1.1 Așezarea geografică a județului Vaslui
Județul Vaslui este așezat în partea de est a [anonimizat], granița constituind-o [anonimizat], [anonimizat], Vrancea, [anonimizat], județul Iași.
Județul Vaslui reprezintă 2,2% [anonimizat]-[anonimizat]-est a [anonimizat].
Între colinele Tutovei și cele ale Fălciului se desfășoară Culoarul Bârladului (cca 152 km lungime) format dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte (1-2 km ) spre aval (3-4 km) și din mai multe niveluri de terase.
[anonimizat] o [anonimizat], iar vara de aerul uscat continental sau tropical; [anonimizat] a județului.
Județe vecine:
[anonimizat] – [anonimizat] – [anonimizat]-[anonimizat] – în partea de vest
Figura 1.1. Poziția geografică a [anonimizat]: http://www.isuvaslui.ro/despre-noi/judetul-vaslui/judetul-vaslui
1.2 Căile de acces
Transport rutier
Teritoriul județului Vaslui însumează 2.173 [anonimizat] o densitate de 40,9 km la 100 km²:
8 [anonimizat]:
1 traseu de drum european: Drumul European E581 – coridorul paneuropean nr. IX;
1 trasee de drum național principal: DN24;
6 trasee de drumuri nationale secundare: DN2F, DN11A, DN15D, DN24A, DN26 și DN28
52 trasee de drumuri județene;
197 trasee de drumuri comunale
Transport feroviar – Articol principal: CFR.
Lungimea totală a căilor ferate din județului Vaslui este de 249 Km de rețea, din care 192 Km de cale ferată simplă și 57 Km de cale ferată dublă, cu o densitate de 46,8 km linie/1000km² teritoriu. Județul nu dispune de căi ferate electrificate.
Linia 600: Făurei – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Buhăiești – Iași – Ungheni;
Linia 603: Bârlad – Fălciu – Fălciu Nord;
Linia 604: Crasna – Huși;
Linia 605: Buhăiești – Roman;
Linia 703: Bârlad – Galați.
Punctele de control și trecere a frontierei
Pe teritoriul județului Vaslui există 2 puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova:
Fălciu (România) / Stoianovca (Republica Moldova) – trafic feroviar (inactiv).
Albița (România) / Leușeni (Republica Moldova) – trafic rutier
1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice a județului Vaslui
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca migrațiilor.
Prima mențiune scrisă despre existența unor localități urbane în județul Vaslui este aceea din 1174, referitoare la orașul Bârlad, acesta fiind unul din cele mai vechi orașe românești din această zonă a țării.
Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 – 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ-teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare în anul 1968, când orașul devine capitala județului Vaslui. În 10 ani populația crește de la 19.820 la 45.000 de locuitori în 1978, astfel că în anul 1979, Vasluiul capătă statutul de municipiu.
În anii '80 economia orașului Vaslui se dezvoltă, trecând printr-un proces de industrializare în diverse domenii: industria constructoare de mașini – ventilatoare și reductoare, rulmenți, industria chimică – fire poliesterice, industria materialelor de construcții, lemnului, textilă și a confecțiilor, alimentară.
După căderea comunismului, industria decade, economia având un caracter preponderent agrar; activitatea economică s-a restrâns substanțial la societățile cu profil alimentar (preparate din carne, lapte și produse de panificație) și textil.
1.4 Populația și potențialul economic al regiunii
În cursul ultimilor ani structura administrativ–teritorială a României a suferit numeroase modificări, iar hudețul Vaslui nu a făcut excepție astfel încât, o serie de comune au fost reorganizate, ceea ce a dus la apariția unor comune noi. De asemenea, începând cu luna decembrie 2003, în județul Vaslui a mai fost înființată o localitate urbană: orașul Murgeni.
In luna decembrie 2003, pe lângă orașul Murgeni s-a înființat și comuna Ibănești, iar în cursul anului 2004 s-au înființat alte 10 comune: Fruntișeni, Dodești, Rafaila, Ferești, Pogonești, Muntenii de Sus, Ciocani, Pochidia, Cozmești, Pușcași.
La sfârșitul anului 2004 structura administrativ–teritorială a județului Vaslui se prezenta astfel:
3 municipii;
2 orașe;
81 de comune.
Dintr-un total de 449 de sate, 6 aparțin de localități din mediul urban.
La 1 iulie 2008 populația stabilă a județului Vaslui totaliza 452.528 persoane, din care 50,1% populație feminină și 49,9% populație masculină, 58,8% din populația județului Vaslui locuiește în mediul rural și 41,2% în mediul urban, vârsta medie a populației feminine, în anul 2008 era 38,7 ani, iar cea a populației masculine de 36,1 ani, durata medie de viață a populație este de73,1 ani, durata medie este de 69,6 ani în rândul populației masculine și de 76,8 ani în rândul populației feminine.
În anul 2008, gradul de îmbătrânire demografică al populației a fost 1.091,1‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 persoane tinere cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani revin 1.019,1 persoane vârstnice cu vârsta de 60 ani și peste; rata de înlocuire a forței de muncă este de 916,5‰, ceea ce înseamnă că peste aproximativ 15 ani fiecare 1.000 persoane ce vor ieși din câmpul muncii vor fi
înlocuite de aproximativ 917 persoane, ceea ce va conduce la un deficit de forță de muncă de 83 persoane (8,3%), nuumărul mediu de salariați din județul Vaslui, la sfârșitul anului 2008, totaliza
60.815 persoane. Numărul salariaților deține o pondere de 21,7% din efectivul populației cu vârsta între 15 și 59 ani (aflate în vârstă de muncă).
Tabel 1.1 POPULATIA LA RECENSAMÎNT
Sursa: http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul/
Interpretare: În graficul de mai sus se poate oberva evoluția populației in perioada 1948-2011. Din anul 1948 pană în anul 1922 se observa o crestere a numărului populației, iar in anul 2002 si 2011 se obervă o scadere, mai semnificativă in anul 2011, inregistrandu-se un procent de 13%.
Structura religioasă a populației județului Vaslui la recensământul din 2011:
Ortodoxă: 356688
Romano-Catolică: 5099
Penticostala: 4193
Greco-Catolică: 50
Reformată: 12
Evanghelică de confesiune Augustană: 29
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană: 13
Creștină de ritm vechi: 1205
Pentincostala: 4193
Baptista: 138
Adventista de ziua a saptea : 741
Martorii lui Iehova: 225
Crestini dupa Evanghelie: 1769
Armeana: –
Ortodoxa sarba: 3
Evanghelica: 134
Mozaica: 20
Atei: 92
Altă religie: 44
Fara religie: 101
Potențialul economic al regiunii:
Dezvoltarea economică a județului se confundă, practic, cu situația din mediul urban, pentru că aproximativ 90% din economie este concentrată în orașe.
Mediul de afaceri local este subdezvoltat în comparație cu alte județe și cu situația generală a țării. O dovadă este rata șomajului (domeniu în care județul Vaslui este fruntaș la nivel național) și numărul foarte mic de firme mari (20 de firme, circa 0,4% din total, conform datelor INS).
Conform datelor de bilanț aferente anului 2008, cele mai multe firme erau înregistrate în municipiul Vaslui, urmat de municipiile Bârlad și Huși și de orașele Negrești și Murgeni. Această ordine se păstrează și în cazul distribuției cifrei de afaceri și a salariaților.
Din cauza numărului de salariați, ierarhia domeniilor de activitate se schimbă, industria cuprinzând 51% dintre salariații din urban, în timp ce în comerț lucrează doar 18,8%. Urmează serviciile, cu 13,1%, construcțiile, cu 12,7%, în timp ce în sectorul agricol sunt încadrați doar 4,4% dintre angajații din orașe.
Ca activități economice bine reprezentate în orașe se numără confecțiile textile, confecțiile din piele (în special Huși), industria de mașini și echipamente (în special Bârlad) și industria alimentară. Trebuie menționată și tradiția în vinificație din zona Huși.
Din punct de vedere urbanistic, doar Bârladul, Vasluiul și Hușul au elemente arhitecturale care construiesc o imagine generală urbană (Bârladul este un centru urban vechi, păstrând multe din trăsăturile unui oraș aristocrat; Vasluiul este un oraș recent, construit în ideea funcționării ca reședință de județ; Hușul are și el o istorie urbană importantă). Orașele Murgeni și Negrești au în componența lor câte 6 sate, de unde și un aspect general mai mult rural decât urban.
CAPITOLUL II. ANALIZA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI VASLUI
2.1 Potențialul turistic – concepte teoretice
Potențialul turistic este privit ca o resursă importantă. Reprezentative pentru județ sunt tradiția culturală, valorile istorice, personalitățile marcante legate de județ, podgoriile din zona Hușului, bisericile și mănăstirile și rezervațiile naturale. Printre elemente reprezentative pentru județ au fost enumerate și poziția geografică la extremitatea UE, fabrica de rulmenți din Bârlad, sportul de performanță (în special echipa de fotbal și personalitățile sportive originare din județ).
Potențialul turistic a fost definit de către Organizația Mondială a Turismului și alte organisme de profil din cadrul Comunității Europene ca fiind (la nivelul unei țări sau zone geografice), ansamblul componentelor naturale, culturale și socioeconomice care oferă posibilități de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism. Astfel, un anumit spațiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, resurse ce – în urma unor amenajări specifice – pot fi puse în valoare, intrând în circuitul turistic intern sau internațional.
Conceptul de resursă turistică a fost introdus în ultimele decenii, când turismul a devenit o adevărată ,,industrie” care, ca orice activitate economică, se bazează pe exploatarea și valorificarea unor resurse.
Resursele turistice sunt componente ale mediului natural și antropic, care prin calitățile și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate în turism și pot fi:
naturale: elemente geologice, geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale, componente ale hidrosferei, etc.;
antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri memoriale, monumente tehnice și de artă, muzee, elemente de folclor și artă populară etc. În concluzie orice resursă turistică, naturală sau antropică, prezintă pentru turist și pentru activitatea turistică în ansamblu o anumită valoare peisagistică, estetică, recreativă, cognitivă sau instructiveducativă.
2.2 Potențialul turistic natural
Resursele naturale cuprind ansamblul condițiilor pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, climă, floră, faună, monumente naturale, rezervații. Această ofertă primară potențială, alcătuită din componentele naturale de peisaj, reprezintă potențiale resurse turistice și joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului. Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:
valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;
valoarea recreativă, estetică și peisagistică, nu în puține rânduri determinantă în alegerea destinației (munte, deal, câmpie, litoral sau deltă);
cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de apă, masive muntoase, peșteri, torente, resurse cinegetice);
valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice sau zoologice, rezervații științifice sau monumente ale naturii.
Județul Vaslui nu este bogat în resurse. Pădurile, care au dezvoltat comunități importante din județe precum Suceava și Neamț, sunt reduse ca suprafață și valoare economică. Materialele pentru construcții, utilizate în alte părți pentru construirea locuințelor și a drumurilor, aici aproape lipsesc. Alte resurse care au contribuit la „înflorirea” altor zone, precum petrolul, sarea, minereurile etc., lipsesc cu desăvârșire.
2.2.1 Relieful și obiectivele legate de el
Teritoriul județului Vaslui se caracterizează printr-un relief deluros de podiș, fragmentat de o serie de văi, fiind specific Podișului Bârladului.
Particularitățile litologice și morfogenetice din cuprinsul Podișului Bârladului au dus la diferențierea unor subunități cu trăsături geografice proprii:
Podișul Central Moldovenesc- în nord;
Colinele Tutovei în partea central sud-vestică;
Dealurile Fălciului și Depresiunea Elanului în partea central-estică;
Podișul Covurluiului – în partea sud-estică
Figura 2.2.1 Unități si subunități geografice ale Podișului Moldovei,
respectiv ale Podișului Bârladului
Sursa: http://www.oocities.org/dmarioara/subpodmo.htm
Podișul Bârladului este drenat aproape în totalitate de sistemul hidrografic al râului Bârlad. Structura geologică a determinat apariția unui relief structural caracteristic, majoritatea formelor de relief- platouri, coline și dealuri, având o orientare principală și o înclinare ușoară dinspre nord- vest către sud-est. Pante domoale și prelungi regăsim la versanții conformi cu structura, în timp ce versanții cu funcție de cuestă, cu expoziție nordică și nord-vestică, sunt mai abrupți și au profil asimetric. Impactul factorilor moderatori externi și neuniformitatea rocilor de suprafață (care s-au erodat diferit) a condus la dezvoltarea unui relief sculptural, câmpia inițială de acumulare salmato-pliocenă fiind înlocuită cu relieful colinar-deluros de astăzi.
Sculptarea reliefului s-a datorat atât râurilor care străbat zona- Prut și Bârlad, cu afluenții lor, cât și proceselor deluviale – reprezentate de eroziune areolară și torențială, prin surpări și alunecări de teren. În acest context, în lungul văilor principale a apărut un relief de acumulare evidențiat prin șesuri și terase. Relieful de acumulare ocupă circa 20% din suprafața podișului și are răspândirea cea mai mare în lungul văilor Prutului și Bârladului.
Celelalte văi (ale Racovei, Vasluiului, Crasnei, Tutovei, Elanului etc) prezintă lunci înguste, a căror evoluție este influențată puternic de aportul coluvio – proluvial al versanților. (I. Hârjoabă, 1962).
Din punct de vedere al altitudinii, relieful județului Vaslui variază între înălțimile cele mai mari regăsite în bazinul Racovei (485 m – Dealul Mângaralei, 465 m în Dealul Răzești, 461 m în Dealul Schitului) și înălțimea minimă de 10 m din lunca Prutului. Aspectul general al podișului este de dealuri înalte cu plaiuri ușor ondulate, cu o altitudine medie de 110 m.
Din punct de vedere geologic, teritoriul județului Vaslui face parte integrantă din unitatea structurală a Platformei Moldovenești delimitată de linia sudica- dată de o linie ce ar uni localitățile Fălciu, Crasna, Bogdana, limită ce corespunde unei falii profunde; spre est și nord-est Platforma Moldovenească se întinde în afara granițelor, făcând corp comun cu Platforma Est-Europeană.
Din punct de vedere structural, Platforma Moldovenească este alcătuită din soclu, etajul inferior și cuvertura-etajul superior al platformei. Cuvertura Platformei Moldovenești este alcătuită din depozite de conglomerate în strate subțiri, gresii cuarțoase, albicioase, alternanțe de gresii cu șisturi argiloase și șisturi.
2.2.2 Clima și rolul factorilor specifici ai activităților turistice
Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952 de 40,6°C, iar cea minimă la Negrești la 20 februarie 1954 de -32°C .
Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui.
Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s.
Clima județului Vaslui este determinată în primul rând de poziția României pe glob. Țara noastră este străbătută de paralela de 450 latitudine nordică, ceea ce situează țara noastră în plină zonă temperată. Climatul zonei este temperat-continental cu nuanțe excesive, cu variații termice mari și regim foarte neuniform al precipitațiilor. Valoarea medie anuală a precipitațiilor variază între 450 și 500 mm/m2 , perioadele secetoase alternând cu cele ploioase, cu o frecvență din ce în ce mai mare a ploilor torențiale.
Temperatura aerului este influențată semnificativ de un complex de factori: energia calorică primită de la soare, circulația maselor de aer, factorii fizico-geografici (relief, factorul biotic, hidric, etc).
Distribuția temperaturilor, la nivelul anului 2011, se regăsesc în tabelul următor:
Tabelul 2.1. Date climatice la nivelul anului 2011 pentru județul Vaslui
Sursa:http://www.anpm.ro/documents/29689/2251957/94056_Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+-+2011.pdf/
2.2.3 Rețeaua hidrografică și obiectivele legate de ea
Având în vedere natura finită a resurselor de apă în orice regiune, provocări inevitabile vor apărea de-a lungul deceniilor următoare; pe măsură ce concurența pentru resursele de apă dulce crește și schimbările climatice afectează disponibilitatea acestora, va deveni tot mai dificil să se răspundă cerințelor socio-economice, menținând în același timp integritatea ecosistemelor și respectând durabilitatea mediului.
Hidrografia – din punct de vedere hidrografic, teritoriul județului Vaslui aparține bazinului râului Prut, care cuprinde partea de E și S-E precum și bazinul râului Siret, care prin intermediul Bârladului drenează cea mai mare parte (2/3) din suprafața acestuia.
Pe teritoriul județului Vaslui se pot identifica mai multe unități hidrogeologice:
ape potabile cu hidrogen sulfurat (Moara Grecilor și Munteni de Jos) în depozitele sarmatianului mediu;
ape salamastre în depozitele sarmatianului superior (Crasna, Huși au o mineralizare ridicată, duritate mare și au conținut apreciabil de clorură);
ape potabile în depozitele pliscene (valea Bârladului, Elanului, N Murgeni);
zone cu ape arteziene;
izvoare minerale (ape sulfato-bicarbonate, magneziano-sodice la Dănești, ape sulfuroase bicarbonate-sodice la Pungești, ape cloruro-sodice bicarbonate iodo-bromurate la Drânceni-sat).
Rețeaua hidrografică – teritoriul județului Vaslui este drenat de râul Prut și Bârlad, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă, reprezentată de afluenții lor.
Lacurile – în cuprinsul județului Vaslui se află un număr însemnat de lacuri formate fie natural sau artificial. Pentru regularizarea scurgerilor și pentru alimentarea cu apă a localităților au fost executate numeroase baraje ce s-au constituit într-o salbă de lacuri, numite în zonă „iazuri”, în număr de 44, cărora li se adaugă câteva eleștee și pepiniere piscicole. Suprafața productivă este de peste 800 ha, iar volumul de apă acumulat anual depășește 21 mil. Mc.
Acumulările de apă cele mai importante de pe teritoriul județului Vaslui sunt:
a) în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor:
Acumularea Căzănești, dispusă pe râul Durduc, în amonte de orașul Negrești, cu o suprafață de 191 ha și un volum total de 21,21 miloane mc;
Acumularea Solești, dispusă în lunca râului Vasluieț, în amonte de municipiul Vaslui, cu o suprafață de 414 ha și un volum total de 46,89 milioane mc;
Acumularea Pușcași, dispusă în lunca râului Racova, în partea de vest a municipiului Vaslui, cu o suprafață de 296 ha și un volum total de 17,496 milioane mc;
Acumularea Mânjești, dispusă pe cursul inferior al râului Crasna, cu o suprafață de 405 ha și un volum total de 38,78 milioane mc;
Acumularea Râpa Albastră, amplasată pe râul Simila, în amonte de municipiul Bârlad, ocupă o suprafață de 245 ha și are un volum total de 24,8 milioane mc;
Acumularea Cuibul Vulturilor, amplasată pe râul Tutova, la 15 km NV de municipiul Bârlad, ocupă o suprafață de 593 ha și are un volum total de 50,35 milioane mc;
Acumularea Pungești, amplasată pe valea râului Gârceneanca, ocupă o suprafață de 31,9 ha și are un volum total de 5,45 milioane mc;
Acumularea Delea, amplasată pe râul Delea, la 2 km în amonte de municipiul Vaslui, ocupă o suprafață de 13 ha și are un volum total de 2,42 milioane mc;
Acumularea Roșiești, amplasată pe râul Idrici, ocupă o suprafață de 39,2 ha și are un volum total de 1,1 milioane mc;
Acumularea Pereschiv, amplasată pe râul Pereschivu Mare, ocupă o suprafață de 163 ha și are un volum total de 16,6 milioane mc;
Acumularea Tungujei, amplasată pe râul Sarcovăț, ocupă o suprafață de 226 ha și are un volum total de 41,6 milioane mc;
Acumularea Crăiești, amplasată pe râul Riș, județul Neamț, cu o suprafață de 31 ha și are un volum total de 1,975 milioane mc;
Acumularea Trohan, amplasată în lunca râului Racova, ocupă o suprafață de 28 ha și are un volum total de 1,762 milioane mc;
b) în administrarea Sistemului Național de Îmbunătățiri Funciare:
Barajul Dumești, situat pe râul Găureanca, ocupă o suprafață de 17 ha și are un volum total de 0,88 milioane mc;
Barajul Corodești, situat pe râul Studineț, ocupă o suprafață de 14,5 ha și are un volum total de 0,88 milioane mc;
Barajul Moara Domnească, situat pe râul Ferești, ocupă o suprafață de 31,74 ha și are un volum total de 1,8 milioane mc;
Barajul Tăcuta, situat pe râul Rediu, ocupă o suprafață de 28 ha și are un volum total de 2,7 milioane mc;
Barajul Rediu Galian, situat pe râul Rediu, ocupă o suprafață de 35,3 ha și are un volum total de 3,76 milioane mc.
Resurse de apă potențiale și tehnic utilizabile
Un element important pentru dezvoltarea turismului este dat de potențialul curativ al izvoarelor minerale sulfuroase aflate în localitatea Ghermănești, situată la aproximativ 25 km de Huși. Acumulările de ape minerale cu indicații terapeutice pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos și afecțiuni ginecologice pot fi valorificate în sens terapeutic și de agrement.
Capacitatea inițială a bazei de tratament ce a aparținut Spitalului Carol I, (închis în anul 2003 datorită lipsei fondurilor necesare pentru lucrările de consolidare și modernizare necesare) a fost estimată în studiile deja elaborate la 150 de tratamente pe zi în condițiile de debit actual, dar cu mărirea debitului se poate ajunge la 250/300 tratamente de proceduri majore (băi hidrotermale și băi electrogalvanice).
Resursele de apă ale județului Vaslui cuprind apele de suprafață (râuri și lacuri) și apele subterane. Activitatea de gospodărire unitară, rațională și integrată a apelor se organizează și de desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire cantitativă și calitativă a resurselor de apă, în scopul dezvoltării durabile.
Figura 2.2 Resursele de apă potențiale și tehnic utililizabile la nivel județului Vaslui
în perioada anilor 2011 – 2015
Sursa: http://www.anpm.ro/documents/29689/2251957/94056_Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+-+2011.pdf/613fe0b1-2d78-4bd8-940b-8c9d7ed31824
Interpretare: In graficul de mai sus se pot observa evoluția resursele de apă potențiale și tehnic utililizabile la nivel județului Vaslui în perioada anilor 2011 – 2015, raurile interioare si apele subterane au stagnat, din 20111 si pana in 2015 apele interioare au inregistrat 53.9000 mii mc si apele subterane 60.000 mii mc.
2.2.3 Principalele componente ale învelișului biogeografic
Diversitatea speciilor sălbatice de animale și plante formează ceea ce se numește „suportul vieții”, deoarece asigură atât condițiile necesare dezvoltării socio-economice a populației – prin controlul climei, a calității aerului, apei și a mediului înconjurător în general – cât și resurse naturale cum sunt lemnul, vânatul, plantele medicinale sau comestibile etc.
Biodiversitatea județului Vaslui este caracterizată de existența a două bioregiuni: stepică și continentală, realizându-se astfel o îmbinare armonioasă a pășunilor naturale cu pădurile specifice elementului central-european, prezentând influențe floristice ale stepei și silvostepei.
Județul Vaslui este caracterizat de existența unei îmbinări a două bioregiuni, stepică caracteristică luncii râului Prut și dealurilor Falciului și continentală întâlnită în special în partea de NV a podișului Bârlad.
În ariile naturale protejate se găsesc un număr de 112 specii de floră supuse unui regim de protecție, aceste specii fiind importante pentru biodiversitatea comunitară, națională și locală a județului.
Flora
Flora sălbatică a județului Vaslui este caracterizată de 5 specii protejate la nivel european, 14 specii sunt endemite și a căror conservare necesită un regim strict de protecție: zăvascuță (Astragalus manos pessulanus), laleaua galbenă (Tulipa bierberstiana), salba moale pitică (Evonymus nana), iarbă mare (Inula oculus christi), sadină (Chysopogon gryllus), sipică (Cephalaria uralensis), cârcel (Ephedra distachya), gârniță (Quercus frainetto), stânjenel (Iris brandzae), barba boierului (Ajuga laxmanni), tufa lemnoasă (Caragana frutex), laleaua piestriță (Fritillaria meleagris), ruscuță (Adonis hibrida) și sânzâiene (Asperula moldavica)
Fauna
Habitatele de ape dulci sunt întâlnite în zona luncii râului Prut, râu ce formează granița de est a județului, pe o distanță de cca. 150 km. În Lunca Prutului se întâlnesc bălți, mlaștini și lacuri în care viețuiește o lume acvatică foarte bogată, compusă din specii de pești, mamifere și păsări supuse protecției conform Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Deasemenea, în județul Vaslui întâlnim 71 specii de animale protejate la nivel european, din care: 5 specii de mamifere, 52 specii de păsări,10 specii de pești și1 specie de nevertebrate.
Cele mai multe specii de animale protejate prin Directivele Consiliului 92/43/CEE și 2009/147/EC se găsesc în lunca râului Prut. Dintre acestea, amintim popândăul (Spermophilus citellus), vidra (Lutra lutra), în apele râurilor mai mici se întâlnesc pești de talie mică: petroc (Gobio kessleri), boarca (Rhodeus sericeus amanes), pietrar (Zingel zingel), fusar (Zingel streber), sabița (Pelecus cultranus), avat (Aspius aspius), vârlar (Misgurnus fossilis), zvârluga (Cobitis taenia) și țipar (Misgurnus fossilis), dar și un număr de 26 specii de păsări conform anexei I al Directivei Consiliului 2009/147/EC.
2.2.4 Prezentarea potențialului turistic al ariilor protejate
Rezervația forestieră și botanică Bălteni
La circa 10 km nord-vest de municipiul Vaslui se află pădurea Bălteni, fiind localizată în lunca râului Bârlad, are o altitudine de 105 m și este înconjurată de dealurile învecinate a căror altitudine trece de 300 m. Terenul pe care se află pădurea prezintă numeroase microdepresiuni și este temporar inundat.
Pădurea Bălteni, numită și Dumbrava Bălteni, în rezervația s-au identificat: salba moale pitică, voiniceriu pitic, element relictar, aflat în doar câteva stațiuni din țara noastră. Dintre speciile rare amintim: laleau pestriță – specie monument al naturii, ghioceii bogați, laleaua galbenă, stânjenelul, velnișul, etc.
Etajul arborilor este reprezentat de: stejar, frasin, tei argintiu, carpen, stejar brumăriu, arțar, plop alb, plop tremurător, etc. Stratul arbusiv este alcătuit din: arțar tătărăsc, dârmoz, călin, păducel, salbă moale, lemn câinesc, măceș. Flora ierboasă este dominată de: lăcrămioară, obsigă, toporași, păiuș, etc. Custodele rezervației este Direcția Silvică Vaslui – Ocolul Silvic Brodoc.
Rezervația botanică Coasta Rupturile Tanacu
La sud-est de comuna Tanacu (aproximativ 2 km de sat) se întinde un versant cu o suprafață de 6 ha, cu expunere vestică, puternic afectat de eroziune și alunecări, numit Coasta Rupturile. În 1957, ea a fost plantată cu salcâm pentru stabilizarea terenului, apoi plantația a fost defrișată și terenul folosit ca pășune.
Figura 2.3 Specii floristice reprezentative de pe teritoriul rezervației botanice Coasta Rupturile Tanacu
Sursa: prelucrare după http://cbde.ro/localizare/coasta-rupturile-tanacu/
Pe versantul abrupt, cu înclinare de peste 35%, se află o vegetație bogată, precum: bărbișoară, tufă lemnoasă, rușcuță, ai de stepă, zambilă sălbatică, stânjenel de stepă, pintenoagă, sparcetă, luntricică, pălămidă, etc.
Bogăția floristică a rezervației, cât și semnificația fitogeografică a geofondului conferă stațiunii de la Tanacu un caracter de unicitate, de tezaur informațional de mare valoare științifică.
Rezervația botanică Fânațul de la Glodeni
În apropierea localității Glodeni, la aproximativ 2,5 km sud de orașul Negrești, pe versantul estic al dealului Glodeni se află o enclavă cu floră și vegetație aproape primară, numită “Fânatul de la Glodeni”, în suprafață de 6,0 ha. Relieful este eccidentat, cu monticoli și microdepresiuni rezultate în urma unor procese de alunecare a straturilor.
Solul este de tipul cernoziom levigat, întrerupt de soluri podzolice. La bogăția floristică din acest fânaț se mai adaugă numeroase specii rare pentru flora țării noastre, precum: adamască, barba boierului, scai, spin, curechi de stepă, bărbușoară, iarbă mare, stânjenei, in galben, luntricică, trânjoaică, năgară, pir de stepă, sadină, etc.
Rezervația forestieră și botanică Hârboanca
Pădurea Hârboanca este localizată pe versantul drept al Văii Bârladului, în apropierea satului Brăhășoaia, din comuna Ștefan cel Mare, la aproximativ 1,5 km stânga de șoseaua DN 24B Vaslui – Negrești – Roman. Are suprafața de 40,8 ha, iar altitudinea variază între 185 și 240 metri si expunere generală vest sud-vest.
Figura 2.4 Specii floristice reprezentative de pe teritoriul
rezervației botanice Hârboanca
Sursa:prelucrare după https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_H%C3%A2rboanca
Climatul este specific stepei, cu întrepătrunderi ale nuanței de silvostepă. Predomină solurile cernoziomice levigate și cele brune de pădure. Din bogăția florei se remarcă: migdalul pitic, stelița, măciuca ciobanului sau rostogolul, floarea galbenă, buruiana de in, mărarul porcului, somnoroasa, cosicelul, ruțișoriul, toporașii, garofița, buruiana pentru vânt, stânjenelul, drobul, stejarul brumăriu, crușinul, mărgelușele, stejarul pufos, șofrănelul sau brândușa, trandafirul pitic, etc. Custodele rezervației este Direcția Silvică Vaslui – Ocol Silvic Brodoc.
Rezervația botanică Movila lui Burcel
Monumentul istoric Movila lui Burcel se află la aproximativ 4 km de comuna Miclești, în partea de nord-vest a acesteia și în apropierea șoselei Vaslui-Iași. Datorită deosebitei însemnătăți din punct de vedere naturalistic, o suprafață de 12 ha a fost ocrotită ca rezervație botanică.
Figura 2.5 Rezervația botanică Movila lui Burcel
Sursa:prelucrare după http://www.dozadebine.ro/vaslui-rezervatia-naturala-movila-lui-burcel/
Un loc aparte a cărui istorie este demnă de un scenariu de film, dealul botezat de localnici ,Movila lui Burcel reprezintă o rezervație naturală de un deosebit interes botanic, grație speciilor floristice rare întâlnite aici.
Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 12 hectare pe versanții dealului Movila lui Burcel, care are o altitudine de 390 de metri, iar terenul din interiorul rezervației este stabilizat parțial prin vegetația ierboasă și care, reprezintă un autentic vestigiu al vegetației primare.
Anual, în luna mai, Movila lui Burcel găzduiește un festival folcloric, cu formații și interpreți din mai multe județe, dar și din Republica Moldova.
Punct fosilifer Mălușteni
Satul Mălușteni se află în partea de sud a Podișului Central Moldovenesc, în comuna Ibănești, la aproximativ 20 de km est de Bârlad. Punctul fosilifer Mălușteni este localizat la nord-vest de sat, în versanții săpați de pârâul Valea Românească, acolo unde aceasta intersectează Dealul Lacului. Versanții văii sunt deschiși pe o lungime de 5-6 km și conțin resturi ale unei bogate faune fosile, tipică pentru pleistocenul superior.
Această zonă este estimată ca unul din cele mai însemnate puncte fosilifere cu resturi de mamifere din țara noastră și un loc de referință pentru stratigrafia și paleontologia vertebratelor care au trăit în estul Europei în pliocenul superior. Straturile de nisipuri și pietrișuri, cu plăci de gresii și lentile conglomeratice de la Mălușteni sunt foarte bogate în resturi fosile.
Din depozitele de la Mălușteni au fost descrise 30 de specii aparținând mamiferelor, printre care: maimuțe, antilope, cămile, proboscidieni, tapiri, cerbi, căprioare, iepuri, castori, broaște țestoase de talie mare, șerpi, rechini, păsări. Multe din speciile descrise din punctul fosilifer Mălușteni au fost semnalate pentru prima dată în paleontologie.
Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăt
În partea de nord a municipiului Vaslui, în imediata apropiere a Spitalului Județean de Urgență, pe terasa inferioară a versantului drept al pârâului Vasluieț, se află rezervația paleontologică “Nisipăria-Hulubăț“. Din perimetrul inițial de 2,5 hectare al rezervației a mai rămas numai suprafața de 980 m2, datorită construirii, după 1990, a unor case particulare.
Prin exploatarea nisipului, în 1910 au fost observate numeroase resturi fosile de I. Miulescu directorul Gimnaziului din Vaslui. Cercetările ulterioare au evidențiat faptul că zăcământul fosilifer din aceste nisipuri este unul din cele mai bogate din țară. Pe baza fosilelor de mamifere găsite aici s-a stabilit că depozitele din această terasă au fost acumulate în pleistocenul superior. Pe lângă fauna fosilă de mamifere, se întâlnește și o bogată faună de nevertebrate pleistocene.
Rezervația forestieră și botanică Seaca-Movileni
Rezervația este un rest din pădurile xeroterme ale silvostepei, care se întindea odinioară în Colinele Tudovei și care s-a menținut în zona Seaca-Movileni-Coroiești, apreciate inițial la o suprafață de 500 ha. Astăzi, acest fragment cu o suprafață de aproximativ 44 hectare, este situat pe un teren vălurat, cu o altitudine în jur de 200 metri, poziționat la nord nord-est de comuna Coroiești. Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune de suprafață.
Dintre speciile de arbori menționăm: stejar pufos, gârniță, stejar brumăriu, goruni, arțarul tătărăsc și mojdreanul. Din categoria speciilor de plante rare, sunt: clopoței, ghiocel, gușa porumbelului, tătăneasă de pădure, etc. Custodele rezervației este Direcția Silvică Vaslui – Ocol Silvic Bârlad.
2.3 Potențialul turistic antropic
Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate care îndeplinesc condițiile valorificării pe plan turistic. Acesta s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului, care a produs mereu noi valori, ,,îmbogățindu-și mediul artificial, în concordanță cu creșterea pretențiilor sale de cultură și civilizație.
Obiectivelor turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de om în alte scopuri, însă au ajuns în această ipostază de ,,potențial turistic treptat, pe măsură ce ele au devenit reprezentative pentru o anumită regiune sau etapa istorică, socială, culturală sau tehnic. Îndeplinind această condiție ele au rolul de a reîmprospăta memoria socială a vizitatorului.
Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală.
Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși, al treilea ca mărime în județ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita.
2.3.1 Obiective turistice religioase
Dimensiunea religioasă a sectorului turistic este conturată de prezența pe aria geografică a județului Vaslui a edificiilor religioase cunoscute după vechimea și istoria acestora, dar și după arhitectura cu totul deosebită ce poartă amprenta timpurilor trecute.
Din patrimoniul județului fac parte și grupa de aproximativ 70 de biserici de lemn, Vasluiul fiind județul cu cel mai mare număr de astfel de construcții din Moldova.
Biserici și mănăstiri:
Biserica domnească “Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui (1490), una dintre cele 44 ctitorii ale marelui voievod (1490) si totodata unul dintre cele mai frumoase monumente instorice si de arta ale orașului.
Figura 2.6 Biserica domnească “Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
din Vaslui
Sursa:prelucrare după http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-taierea-capului-sfantului-ioan-botezatorul-vaslui-142206.html
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Vaslui
Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Vaslui
Biserica “Sf. Treime” din Vaslui
Biserica “Sf. Gheorghe” din Bârlad
Ansamblul Episcopal Huși
Biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
Palatul episcopal al Episcopiei Hușilor
Ansamblul arhitectural al Episcopiei Hușilor este constituit din catedrala cu hramul “Sfinții Apostoli Petru si Pavel”, palatul episcopal, turnul-clopotniță, chiliile și zidul de incintă.
Figura 2.7 Ansamblul Episcopal Huși
Sursa: prelucrare dupăhttps://episcopiahusilor.ro/catedrala-si-ansamblul-episcopal-husi
Biserica a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare în anul 1495, în cadrul curții domnești, funcționând de-a lungul timpului ca mânăstire și catedrala episcopală, începand din anul 1598.
Monument istoric de valoare, a fost reconstruit în secolele XVIII – XIX, mai păstrează astăzi doar urmele temeliilor și pisania din vremea marelui voievod.
Turnul – clopotniță este situat la intrarea în incinta, pe latura de est, și este zidit în 1938 de episcopul Nifon Criveanu, din cărămidă și beton armat, prezintă un plan rectangular, pe patru nivele, accesul făcându-se printr-o boltă cu dechidere în arc.
Zidul înconjurator și chiliile ridicate în anul 1849, prin strădania episcopului Sofronie Miclescu, au fost refăcute în 1934 de episcopul Nifon Criveanu.
Biserica “Sf. Nicolae” din Vaslui
Biserica Domnească “Adormirea Maicii Domnului” – Bârlad (sec XVII-XIX)
Biserica “Sf. Ilie” – Bârlad (sec XIX)
Biserica “Sf. Gheorghe” – Huși (sec. XIX)
Biserica “Sf-ții” Voievozi – Huși (sec. XIX)
Biserica romano-catolică din Vaslui
Schitul Sfinții Apostoli Petru Și Pavel – Huși
Schitul Sfânta Treime – Tanacu
Schitul Bujoreni (Măgarului)
Manastirea Bujoreni este un lacaș de cult ortodox situat in comuna Zorleni din județul Vaslui. În trecut denumită "Schitul Măgaru", mănăstirea a fost pentru prima dată atestată documentar la data de 27 martie 1602.
Figura 2.8 Schitul Bujoreni (Măgarului)
Sursa: prelucrare după http://www.manastireabujoreni.ro/
Legenda spune că un măgar s-a oprit in pădure în fața unui stejar, în care era ascunsă de mai demult și uitată o icoană a Maicii Domnului. Minunea facută de Maica Domnului i-a hotarat pe ciobani să zidească în acel loc o biserică și un schit. Se spune ca prima biserică a fost facută din stejarul cu icoana, din lemnul lui fiind pană azi Sfanta Masă.
In anul 1840 se zideste o biserica de caramida, dupa care schitul a devenit manastire de maici. A fost pictata intre anii 1955 si 1958. In 1960 in urma decretului comunist, se desfiinteaza. Reinfiintata in 1993 ca manastire de monahi. Obstea actuala s-a format in jurul unor monahi veniti de la Manastirea Petru Voda.
Mănăstirea Ștefan Cel Mare Și Sfânt – Codăești
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin Și Elena – Movila Lui Burcel
Mănăstirea Sfântul Nicolae – Fâstâci
Mănăstirea Schimbarea La Față – Dobrina
Mănăstirea Rafaila
Mănăstirea Pârvești
Manastirea este construită la poalele a două dealuri ca într-o albie – așa și este numită de localnici, „Albia“. După unele cercetări se crede că prima biserică din lemn, denumită Crucea sau Cruceanu, a fost adusă aici din Dărăști. Clopotnița datează din 1816-1820, fiind refăcută din alta mai veche. În prezent este amplasată între cele două clădiri ridicate după 1993.
Figura 2.9 Mănăstirea Pârvești
Sursa: prelucrare după http://episcopiahusilor.ro/manastirea-parvesti
Mănăstirea Moreni
Mănăstirea Mălinești
Mănăstirea Dimitrie Cantemir – Grumezoaia
Mănăstirea Grăjdeni, se numara printre cele mai cunoscute lacasuri de cult din regiunea judetului Vaslui, fiind localizata intr-o regiune pitoreasca a acestor meleaguri moldovenesti, la o distanta de numai 15 km de orasul Barlad.
Numele pe care il poarta lacasul ce gazduieste astazi o obste de maicute credincioase provine de la grajdurile in care erau adapostiti in trecut caii Postei. Legendele locului spun ca primul lacas de aici ar fi fost ridicat la initiativa Domnului Petru Rares. Se spune ca aici s-ar fi intalnit Petru Rares cu o oaste de calareti sositi de la Suceava, pentru a-i transmite acestuia vestea ca a fost ales domn. Incantat de vestea primita si dornic sa-si arate recunostinta, acesta a hotarat sa ridice aici o biserica.
Nu se cunoaste data exacta a construirii manastirii, insa se stie sigur ca prima bisericuta de lemn a fost ridicata aici in timpul primei domnii a lui Petru Rares, din anii 1527-1538.
Figura 2.10 Mănăstirea Grăjdeni
Sursa:prelucrare după http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-grajdeni-96948.html
Mănăstirea Florești, din județul Vaslui este situată în satul Florești, comună Poienești.
Ansamblul monahal(biserica Sf. Ilie, turnul-clopotnita, palatul egumenesc și zidul de incintă) este unul dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Hușilor, construit în sec. XVI-XIX, în stil romantic. Mănăstirea s-a numit la început Simila, apoi Florentina până la mijlocul secolului al XVII-lea, când a luat numele de Florești de la satul din apropiere. Biserica a fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea (c.1590) de vornicul Carstea Ghenovici și reclădita între anii 1686-1694 de vornicul Gavrilita Costachi, strănepotul ctitorului și urmașii săi.
Figura 2.11 Mănăstirea Florești
Sursa:prelucrare după http://www.manastireafloresti.ro/manastirea_floresti_galerie_foto.php?x=3#p1
Bârlad, orasul bisericilor
Veche asezare urbană, Bârladul a fost multă vreme resedinta marelui vornic al Tării de Jos, care guverna jumătatea sudică a Moldovei. De-a lungul secolelor si-a păstrat importanta de centru comercial, mestesugăresc si mai ales cultural, loc de sorginte sau formare pentru multe personalităti care s-au remarcat în mai multe domenii (între acestea, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României, după Unirea din 1859, dar si Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul sef de stat după instaurarea comunismului).
Datorită numeroaselor lăcasuri de cult de o deosebită frumusete, Bârladul a fost considerat un oras al bisericilor. Dintre acestea se remarcă Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, cunoscută si sub denumirea de „Biserica Domnească“, ridicată de domnitorul Vasile Lupu pe locul unei constructii mai vechi, din vremea lui Stefan cel Mare. Clădirea a fost deteriorată de cutremurul din 1802 si refăcută. Pictura din interior, realizată în stil bizantin, apartine pictorului Teodorescu-Arges si a fost executată în 1937.
Figura 2.12 Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ ,Barlad
Sursa:prelucrare după http://www.primariabarlad.ro/?page_id=113
Biserica Sf. Gheorghe a fost construită initial din lemn, în 1775 si reclădită ulterior de breasla blănarilor din oras. Din banii câstigati din cersit, un bârlădean a ridicat turnul masiv de la intrarea în biserică, în care a locuit tot restul vietii.
Figura 2.13 Biserica Sf. Gheorghe, Barlad
Sursa: http://www.romanianresorts.ro/pics/6/img/biserica-sf-gheorghe_150.jpg
Pe locul spânzurătorii Tării de Jos, locuitorii orasului au înăltat Biserica Sfintii Voievozi (1806), pentru iertarea sufletelor osânditilor la moarte.
Figura 2.14 Biserica Sfintii Voievozi (1806), Barlad
Sursa: http://adevarul.ro/locale/vaslui/misterele-vasluiului-dealul-spanzuratilor-barlad-biserica-ridicata-osemintele-condamnatilor-moarte-iertarea-pacatelor-1_54d4772e448e03c0fd54631f/index.html
Potrivit legendei urbane, în urmă cu aproximativ 200 de ani a fost ctitorită biserica “Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” Bârlad pentru a aduce astfel liniște sufeletelor care au murit în chinuri groaznice și au fost îngropate la comun chiar sub temelia lăcașului sfânt.
Legenda are mai multe versiuni. Unii bârlădeni spun că le-au povestit bunicii și străbunicii că acolo ar fi fost îngropate oasele condamnaților la moarte, alții spun că acolo erau beciurile de tortură. Osemintele acoperite cu pământ au fost atât de multe încât s-a format o mivilă în mijlocul unui platou. Alți loclanici spun că locul de tortură publică a fost ales pe acel deal pentru a putea asista cât mai multă lume.
2.3.2 Obiective turistice cultural-istorice
Muzee:
Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui
Sala Arta din Vaslui
Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, din 1914
Casa Personalităților Bârlădene din Bârlad
Casa Sturdza din Bârlad
Muzeul Municipal Ștefan cel Mare din Huși
Muzeul Viticol din Huși
Muzeul Memorial Dimitrie Cantemir din Huși
Muzeul Eparhial de Artă Religioasă din Huși
Muzeul Sătesc Banca
Colecția Eugenia și Costache Burada din Dănești
Expoziția Memorială Dimitrie Cantemir din Dimitrie Cantemir
Casa Memorială Emil Racoviță din Emil Racoviță
Muzeul Sătesc Giurcani
Muzeul Sătesc Grumezoaia
Casa Memorială Elena Cuza din Solești
Castelul Rosetti-Solescu din Solești
Muzeul Sătesc Tăcuta
Muzeul Sătesc Vulturești
Muzeul Sătesc Vutcani
Alte clădiri și monumente:
Statuia lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt
Ruinele Curții Domnești a lui Ștefan cel Mare din Vaslui
Statuia de bronz a lui Ștefan cel Mare din Centrul Civic Vaslui(opera lui Eftimie Bârladeanu)
Mausoleul Peneș Curcanul din Parcul Copou în Vaslui
Monumentul Independenței din Piața Palatului de Justiție în Vaslui
Casa memorială Rosseti Solescu unde se află mormântul Elenei Cuza, în Solești.
Palatul Mavrocordat
Casa Mavrocordat din Vaslui reprezintă una dintre cele mai valoroase clădiri ale Vasluiului.
Singurul palat construit acum mai bine de 100 de ani din orașul Vaslui, Palatul Mavrocordat, este martorul evenimentelor socio-politice și culturale care s-au petrecut în această urbe. Despre istoria acestei clădiri, Casa Marocordat, ajunsă ulterior Cercul Militar „Constantin Prezan”, iar mai apoi Paltul Copiilor sau Clubul Elevilor cum este cunoscut astăzi.
Figura 2.15 Palatul Mavrocordat
Sursa: http://locuridinromania.ro/judetul-vaslui/orasul-vaslui/casa-mavrocordat.html#
Casa Sturdza din Bârlad
Casa Sturza din Bârlad este unul dintre cele mai bine păstrate monumente arhitecturale și istorice din județul Vaslui. Clădirea, care a aparținut familie nobiliare Sturza, a fost construită în anul 1812 de către Ștefan Strudza Bârlădeanu și soția acestuia. Unele legende spun că în această casă se întâlneau nobilii unioniști bârlădeni cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După ce timp de mai mulți ani, clădirea a fost moștenită de membrii Sturdza, în anul 1903 aceasta a ajuns în proprietatea primăriei orașului, după ce ultimul său moștenitor, Alexandru Sturdza Bârlădeanu a vândut-o municipalității locale. În prezent, clădirea istorică adăpostește o parte din secțiile Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.
Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” din Vaslui
Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” din Vaslui reprezintă o prestigioasă instituție de cultură și educație din județul Vaslui, menită să răspundă nevoilor acute ale vasluienilor și nu numai de informare asupra trecutului istoric al poporului român și de formare a unui spirit civic și chiar patriotic.
Înființată încă din 18 octombrie 1974 ca instituție muzeală cu profil mixt de istorie și etnografie și având ca prim director pe prof. Constantin Popescu, reputat muzeograf cu experiență. Deschiderea oficială a avut loc, însă, în ziua de 27 septembrie 1975, în prezența specialiștilor din centrele universitare din Iași și București, a directorilor muzeelor din Moldova și a autorităților locale și județene, fiind apreciat în acel moment ca cel mai tânăr muzeu al țării, aspect valabil și astăzi, dar și cel mai bine realizat din punct de vedere tematic, științific și muzeo-tehnic.
Figura 2.16 Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” din Vaslui
Sursa:prelucrare după http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=633&imgord=2&-Muzeul-Judetean-Stefan-cel-Mare-VASLUI
Muzeul „Vasile Parva”
Înființat în 10 aprilie 1914, primește denumirea de Muzeul Vasile Pârvan abia în 1957. A debutat cu secția de arheologie-istorie-numismatică și pinacotecă. În anul 1956 ia ființă secția de științele naturii, iar în 1965 secția denumită Oameni de seamă ai Bârladului. Muzeul a fost creat la inițiativa prof. Stroe Belloescu și a câtorva intelectuali bârlădeni. Pe parcursul existenței muzeului, colecțiile sale s-au îmbogățit grație donațiilor provenite din partea unor mari personalități. În 1993 s-a deschis Muzeul Colecțiilor, în cadrul căruia sunt expuse șase colecții donate pe parcursul celor 84 de ani.
În prezent, muzeul oferă marelui public expoziții permanente, diverse sub aspect tematic :
șase colecții intrate ca donații compuse din artă populară românească, artă plastică și decorativă europeană și extrem orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de patrimoniu, toate organizate ca un muzeu de colecții.
separat, în alt imobil, o expoziție de artă contemporană românească.
într-un alt imobil, expozițiile: Bârladul cultural, sec. XIX-XX ; Cuza si epoca sa, Cabinet numismatic din sec. 4 i.Ch. până in zilele noastre; Floră, faună și litologie din Podișul Bârladului și un Muzeu de autor, cu creația sculptorului Marcel Guguianu, provenită prin donația făcută de acest fiu al Bârladului.
Figura 2.17 Muzeul Vasile Parvan
Sursa:prelucrare după http://turismbarlad.ro/ro/muzeul-vasile-parvan-barlad/
Muzeul Viticol, Husi
Puțină lume știe că la Huși a fost înființat, în 1966, primul Muzeu Viticol din țară si tot la Huși a fost fondată prima vinotecă școlară din țară, încă din anul 1909, printre fondatori numărându-se ministrul instrucției publice de atunci, Spiru Haret.
Sala mare a muzeului este consacrată în exclusivitate obiectelor viti-vinicole, începând cu butuci de viță de vie tăiați și conduși în diferite modalități, de la vechile forme moldovenești până la cele actuale.
Figura 2.18 Teasc cu două șuruburi „tip Huși”
Sursa: http://din-husi.blogspot.ro/2016/01/muzeul-viticol-1.html
Se continuă evoluția uneltelor pentru îngrijirea viei, de la sapele de plug medieval până la instrumentele din zilele noastre și a celor pentru cules și obținerea vinului: călcător din lemn de păr de pe vremea lui Dimitrie Cantemir; mustuitoare; un teasc cu șurub, unic în țară, numit de Ion C. Teodorescu „teascul medieval de Huși-Moșna-Bohotin, cu un șurub”; teascul cu două șuruburi; zdrobitorul cu valțuri din lemn de scoruș; pâlnii, hârdaie, ciubere, butoiașe sculptate, căușe din lut și lemn etc.
În alte vitrine, exponatele sunt grupate pe anumite tematici. Una dintre acestea se referă la evoluția cupelor de degustat vinul, din antichitate până în zilele noastre: o cană în formă de lalea din epoca Cucuteni-Tripolie; pahare din lut ars și smălțuit, cu picior; o cupă medievală de pe vremea lui Ștefan cel Mare, ornamentată cu basoreliefuri reprezentând grauri cu struguri în cioc; pahare tronconice, cu figura regelui Carol al II-lea, folosite, probabil, cu prilejul Expoziției Naționale Agrare ce a inclus și un concurs de vinuri (București, 1937), când Școala de Viticultură „Dimitrie Cantemir” a prezentat pentru prima dată, hors concurs, o miniprobă de vin din Busuioaca de Bohotin, despre care – relatează Constantin Hogaș – regele ar fi spus că trebuie degustat „nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie”
Figura 2.19 Vitrina cu vechi vase din ceramică pentru servit vinul în podgoria si cu vase din porțelan, ceramică, cristal și sticlă pentru păstrat și servit vinul
Sursa: prelucrare după http://din-husi.blogspot.ro/2016/01/muzeul-viticol-1.html
Într-o altă sală a muzeului se află o colecție inedită pe plan național și mondial. Ea cuprinde cea 150 de butuci de viță de vie pe care natura i-a alcătuit în așa fel, încât seamănă cu diferite animale și păsări. Cel mai admirat exponat este un butuc de viță de vie care seamănă perfect cu capul lui Ștefan cel Mare, încoronat, adus, din Germania, de prof. Vasile Ungureanu.
Figura 2.20 Butuci de viță de vie, figurilor zoomorfe
Sursa: prelucarere după http://din-husi.blogspot.ro/2016/01/muzeul-viticol-1.html
Castelul Rosetti-Solescu din Solești
A fost ridicat in secolul al XIX-lea, la indemnul Catincai Rosetti, sotia postelnicului Iordache Rosetti, fiind o cladire reprezentativa pentru arhitectura moldoveneasca, ce impleteste elementele traditionale cu cele ale stilului neoclasic predominant in Europa acelor vremuri.
Conacul poartă amprenta stilului arhitectural moldovenesc, fiind construit din cărămidă și pe o fundație de piatră și combinând elemente tradiționale cu cele ale stilului neoclasic, la modă în Europa din acea perioadă,dar din păcate, în momentul de față se află în ruine.
2.3.3 Arta populară și manifestările etnofolclorice
“Un popor fara de datini, de cantece, de port si de limba originala nationala e sters de pe fata pamantului.“ (Lucian Blaga)
“Nimic mai universal decat folclorul…; cu toate acestea nimic mai national si chiar local decat folclorul.“ (Gheorghe Vrabie)
„Obiceiurile si traditiile inca existente in zonele rurale surprind si fascineaza pe multi dintre vizitatorii straini. Populatia rurala este conservatoare si religioasa, respectand de sute de ani aceeasi cultura traditionala. „
Neamul moldovenesc este bogat în tradițiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim deosebiți și unici. Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeții cu pâine coaptă în sobă, sare și un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul și căldura cu care vă primim în casele noastre.
Avem o varietate de tradiții la capitolul sărbători de iarnă. De Sărbători, în județul Vaslui, obiceiurile și tradițiile milenare, sunt la loc de cinste. De la Crăciun și până la Anul nou, de Sfântul Vasile, pornesc colindătorii într-o adevărată desfășurare de formații, mai ales în mediul rural.
O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele își afla sortitul. Iar băieții, în această noapte, fură porțile de la casele fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineața fără ele, să pornească în căutarea lor.
De Paște tradițiile sunt mai numeroase. În ajun de Paști gospodinele încondeiază ouăle, culoarea tradițională fiind roșie, mai apoi coc cozonacul, după care în noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfințirea acestor bucate specifice. Iar în dimineața după sfințire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roșu și altul alb, ceea ce simbolizează puterea și puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătorește împreună.
Nestemate ale patrimoniului arhitectonic vasluian
„Pe aceste meleaguri sunt pastrate si transmise din generatie in generatie mestesuguri traditionale, iar produsele specifice sunt realizate prin utilizarea unor tehnici stravechi. Confectionatul costumelor si mastilor populare, olaritul, tesutul, arta prelucrarii lemnului sunt doar cateva dintre acestea. Bucataria moldoveneasca si ouale incondeiate reprezint unalt punct de atractie al regiunii.”
Meșterii populari (de cele mai multe ori numele lor au rămas necunoscute posterității) „au gândit” edificiul religios ca o unitate indisolubilă dintre funcțional și frumos, ca o unitate între întreg și detaliu, detaliu înțeles ca element constructiv al totului, participând la omogenitatea lui și totodată fiind un element care rezumă în conștiinciozitatea și inspirația execuției toate însușirile esențiale ale monumentului. Deși tăiat, lemnul așezat bârnă peste bârnă, rămânea viu în mâinile meșterului biserica căpătând forme neregulate, dând impresia că ar fi crescut acolo direct din pădure, ca plăsmuire a naturii.
Meșteșuguri tradiționale specifice judetului Vaslui
Primul etnograf si folclorist roman, Dimitrie Cantemir, print al carturarilor si carturar al printilor, a fost originar de aici si, avand in vedere timpul foarte scurt cat a stat in Moldova, presupunem ca bogatele sale informatii s-au datorat slujitorilor de casa, proveniti si ei de pe Valea Elanului, din tinutul Falciu. A urmat, dupa multa vreme, activitatea unor folcloristi I. Caranfil publica in 1870 „Cantece de pe Valea Prutului", Gheorghe Ghibanescu, istoric in primul rand, se ocupa de arta tesutului, loan (Iacov) Antonovici subliniaza aspecte etnografice in monografiile sale dedicate comunei Bogdana sau manastirii Floresti.
Au existat de timpuriu si exista in continuare reactii mai mult sau mai putin eficiente la aceste fenomene. In vechile scoli de arte si meserii, dar mai ales la lectiile de „lucru manual" tinute de invatatori a existat in permanenta obiectivul consolidarii si chiar reinvierii activitatilor mesterilor populari. La fel au procedat si echipele de teren din cadrul programului de profunda cercetare a realitatilor satului romanesc initiat de eminentul om de stiinta Dimitrie Gusti, intr-o premiera europeana. Actualmente acelasi rol il au targurile mesterilor populari, inclusiv cel care se desfasoara la Vaslui, in luna septembrie.
Demne de interes ni s-au parut consemnarile unor mestesuguri traditionale, care au disparut in contextul unor noi realitati de nivel oarecum tehnologic. Un exemplu ar fi obtinerea varului in conditiile mai mult sau mai putin favorabile din zona Vasluiului, asa cum este prezentata de Iacov Antonovici in monografia manastirii Floresti. In 1824, paharnicul, apoi banul Nicolae Sion se jeluieste lui Voda ca luand in arenda Florestii si alte mosii „greco-manastiresti", 1-a insarcinat la randul sau pe Stefan Ciocan Mazil cu „cautarea" lor. Acesta s-a tocmit cu 8 locuitori din Floresti pentru 500 de chile de var si Ie-a dat inainte banii pentru 400. Mesterii respectivi au facut doar o parte din cantitatea promisa, s-au intovarasit cu un crasmar evreu si au vandut restul la Barlad.
In satul Dumasca din comuna Tacuta, majoritatea locuitorilor se ocupau cu confectionarea obiectelor din canepa, in primul rand hamuri pentru cai. Mentionam ca o parte a satului este populata de lipoveni, iar in muzeul satesc Tacuta se gasesc multe dintre produsele lor.
La Todiresti predomina dulgherii, care confectioneaza butoaie, carute, mobila. Romascu Gheorghe imbina meseria de dulgher cu cea de fierar, confectionand pe langa obiectele mentionate mai sus diferite miniaturi din lemn sau metal, in primul rand cruci
La Vetrisoaia cele mai bune tesatoare sunt considerate Norocea Ivoneta si Veringa Tudora, iar in lucrul de mana exceleaza Macarie Dumitra. Intre mestesugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe si Pandale Laurentiu si cojocarul Pruteanu Gheorghe.
La Dragomiresti sunt numerosi mesteri populari care prelucreaza lemnul.. Un loc aparte intre mesterii populari il au Lazar Vasile din Radeni care face linguri si fuse si Rusii Ion din Vladia, sculptor in lemn de troite, bibelouri, vulturi, capete de cerb.
La Codaiesti se afla in prim plan – cu exceptia Mariei Tanase care face plapume – mesterii populari care prelucreaza lemnul: Livint Mihai – usi sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curulet Petrii – sculptor, statui de personalitati, cruci, porti ornamentale; Miron Gheorghe – draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu – butoaie, cazi, roti de lemn; Rusu Romica – sculptura in lemn, usi, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olareanu Anisoara si Lica Elena.
Dintre numeroasele tesatoare din Vulturesti amintim pe Juganaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia, Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de catre Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Branca Gheorghe, Juganaru Ionel, Sanuta Ion, Cucas Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile inca mai stie sa confectioneze opinci.
Sculptura in lemn a avut initial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind in centrul acestor reprezentari. Varietatea simbolurilor solare implica atat reprezentarea realista a astrului, cat si forme abstractizate ca rozeta, vartejul, roata solara, rombul, cercul taiat in cruce etc. Simbolurile solare sunt asociate frecvent cu elemente din pomul vietii, mai ales in tiparul sau elenistic, o consecinta a stravechilor noastre legaturi cu lumea civilizatiei mediteraneene.
Olaritul este o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim de la cei mai indepartati stramosi ai nostri, din neolitic, dar totodata a fost si este una dintre cele mai propice modalitati de materializare a insusirilor artistice.
Figura 2.21 Târgul Meșterilor Populari, din Barlad
Sursa: prelucrare după http://www.olaritulmestesug.ro/noutati/
2.3.4 Turismul viticol
Viile ocupă, în Moldova, o întindere de peste 90.000 hectare, ceea ce înseamnă a treia parte din suprafața viticolă a țării. Printre podgoriile celebre ale Moldovei se numără și podgoriile Huși (cu centrele viticole Bohotin, Averești, Huși, Vutcani și Murgeni) și Colinele Tutovei (cu centrele Iana și Tutova). Școala Viticolă din Huși găzduiește Muzeul Viticulturii.
Huși – Palatul Episcopal, degustări de vinuri, misterul Movilei Răbâiei
Înconjurat de podgorii mult apreciate de Dimitrie Cantemir, orașul Huși este un centru viticol de tradiție.
Merită vizitate Muzeul Huși, cu secțiile sale de arheologie și etnografie și Liceul agricol cu profil viticol, una dintre cele mai vechi și mai prestigioase instituții de acest gen din țară. Vinoteca a fost inițial înființată în 1909, dar distrusă de al doilea război mondial. Actuala colecție de vinuri, care numără 22.000 de sticle, datează din 1949 și conține soiuri reprezentative ale podgoriei Huși, dar și din alte părți ale României și chiar din străinătate. Muzeul din Huși găzduiește colecții importante de arheologie, istorie și etnografie. Alături de piese de ceramică, unelte de piatră, bronz și fier, se află și podoabe de aur și argint, colecții de țesături și instrumente folosite de-a lungul timpului pentru fabricarea vinului. Pentru că în istoria Hușilor cartea a jucat un rol esențial, nu putem să nu amintim, printre așezămintele de cultură, și Biblioteca „Mihai Ralea“.
Orașul, unul dintre cele mai importante centre viticole ale României, este renumit pentru podgoriile sale, vinurile inconfundabile aducându-i renumele de ''țară a vinurilor''. Cele mai vestite soiuri de vin produse în această zonă sunt Zghihara de Huși, Busuioaca de Bohotin de Huși, Feteasca Albă și Feteasca Neagră. Podgoriile Hușiului sunt menționate documentar încă din 1415, din vremea domnului Alexandru cel Bun.
La 12 kilometri de orașul Huși, pe drumul ce duce spre punctul de frontieră Albița, se află misterioasa Movilă a Răbâiei, despre care domnitorul Dimitrie Cantemir scria că ar fi mormântul unei regine a sciților. Ridicată de mâna omului, având un diametru de peste un kilometru și fiind înconjurată de un val de pământ, Movila Răbâiei a suscitat interesul multor călători străini care au trecut prin zonă. Din păcate, până în prezent nu au fost realizate săpături arheologice sistematice, ci numai sondaje. În 1975 au fost semnalate blocuri de piatră dispuse circular în jurul movilei, la distanțe egale între ele, ceea ce pare a indica existența unui mormânt regal, ridicat în secolele V-III î.H., așa cum a presupus Dimitrie Cantemir.
Ne este pusa la dispozitie o noua dovada a faptului ca teritoriul carpato-dunarean ascunde secrete uriase. O constructie imensa, veche de aproximativ 3.000 de ani, ce se aseamana izbitor cu faimoasele piramide egiptene, se afla la granita dintre judetele Iasi si Vaslui, in comuna Dranceni, sat Rasesti.
Tot in Vaslui exista podgoria Colinele Tutovei, alcatuita din centrele Iana, Tutova si Balabanesti (ultimul situat in judetul Galati).
CAPITOLUL III DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE LA NIVELUL JUDEȚULUI VASLUI
3.1. Baza turistică tehnico-materială
Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de turism(infrastructura generala) In cadrul bazei tehnico – materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul, etc. prin numarul si structura lor reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial.
Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in realizarea unei puternice baze tehnico – materiale a turismului (de cazare, alimentatie publica, tratament, agrement, transport, etc.)care a permis valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice raspandite pe intregul teritoriu al tarii noastre.
3.1.1 Unitățile de cazare turistică
Prin "structură de primire turistică" se înțelege orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști împreună cu serviciile aferente specifice.
Structurile de primire turistice pot fi:
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare;
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație.
Conform "Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice" în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice:
A. – Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:
hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
moteluri de 3, 2, 1 stele;
hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
hosteluri de 3, 2, 1 stele;
vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
bungalouri de 3, 2, 1 stele;
cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
sate de vacanță de 3, 2 stele;
campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
spații de campare organizate în gospodăriile populației de 3, 2, 1 stele;
popasuri turistice de 2, 1 stele;
pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă destinatie de 3, 2, 1 stele;
structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
Tabel 3.1 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Sursa http://statistici.insse.ro/shop/
Interpretare : În graficul de mai sus se poate observa evoluția structurilor de primire in județul Vaslui. În anul 2012 se poate observa un procent de 21%, iar în 2013 o scadere de un procent. Dina nul 2014 pana in 2016 evoluția structurilor de primire turistică a stagnat.
Tabel 3.2 Capacitatea de cazare turistica existenta
pe tipuri de structuri de primire turistica
Sursa http://statistici.insse.ro/shop/
Interpretare : În graficul de mai sus se poate oberva evoluția capacității de primire turistică în județul Vaslui in perioada 2012-2016. În anii 2012, 2014 si 2015 se obeservă o stagnare înregistrându-se un procent de 20% și în anul 2013 o scadere cu un procent. În anul 2016 exista o crestere nesemnificativă de un procent înregistrându-se 21%.
Tabel 3.3Capacitatea de cazare turistica in functiune
pe tipuri de structuri de primire turistica
Sursa http://statistici.insse.ro/shop/
Interpretare:
3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism
Alimentatia publica reprezinta una din laturile importante ale servirii turistice, incadrandu-se asa cum s-a aratat, in categoria serviciilor de baza. Desi ca activitate economica alimentatia publica nu este destinata sa satisfaca in exclusivitate nevoia consumatorului turist, ea se asociaza tot mai frecvent activitatilor de turism, iar dinamica ei este din ce in ce mai influentata de evolutia circulatiei turistice.
Dependenta stransa dintre alimentatia publica si activitatea turistica este evidentiata, printre altele, de asocierea lor intr-un sector de sine statator in tarile consacrate pe plan turistic. O astfel de tendinta este prezenta si in tara noastra in contextul reasezarii si modernizarii structurilor organizatorice din turism.
De asemenea, raporturile de interconditionare sunt evidentiate si de efortul permanent al alimentatiei publice de a se alinia mutatiilor intervenite in volumul, structura si exigentele cererii, rezultat al dezvoltarii turismului intern si international, al diversificarii si multiplicarii formelor de turism.
Privita prin prisma calitatii sale de component al produsului turistic, respectiv a serviciilor de baza, alimentatia publica determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei, inluenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice.
Diversitatea si originalitatea gastronomica se constituie, prin urmare, ca element de atractie principala sau complementara, fapt ce se explica si justifica atentia, acordata acestui domeniu de servire turistica.
Cunoasterea tuturor aspectelor ce evidentiaza relatia alimentatie publica- turism reprezinta o cerinta importanta pentru orientarea eforturilor de perspectiva menite sa directioneze dezvoltarea sectorului respectiv, cu atat mai mult cu cat este stiut faptul ca nivelul dezvoltarii alimentatiei publice se numara printre indicatorii de apreciere a masurii in care pot fi satisfacute cerintele turistilor.
Tabel 3.4 Numarul intreprinderilor active, pe activitati ale economiei nationale
la nivel de sectiune CAEN Rev.1
3.1.3 Unitățile de agrement și tratament
Turism de tratament si cură balneară – este legat de anumite statiuni cunoscute pentru proprietătile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, nămoluri.
Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare amploare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist.
Unitati de tratament
Centrul balnear de la Ghermanesti
Judetul Vaslui dispune de un centru balnear la Ghermanesti, situat la aproximativ 25 de kilometri de Husi, care capteaza apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate în apropiere. Apele de la Ghermanesti sunt indicate pentru tratarea diferitelor afectiuni, cum ar fi cele ale aparatului locomotor (reumatism degenerativ-artrite, artroze, spondilite), afectiuni ginecologice, gastrointestinale (gastrite, colite cronice, afectiuni biliare), boli de nutritie (diabet simplu).
Întregul centru necesita investitii în renovare, în plantarea unei perdele arboricole de protectie contra vânturilor pe cornisa unde se afla cladirea, precum si în amenajarea unor spatii pentru hidro-termoterapie, helioterapie (pe veranda si în parc), kinetoterapie si electroterapie.
Printr-un parteneriat public-privat, la Ghermanesti poate fi creata o statiune balneara profitabila.
Zona Ghermănești nu este recunoscută oficial ca stațiune balneară, din cauza unei erori care datează de dinainte de decembrie 1989, zona nu este nicăieri trecută ca stațiune, cu toate că așa este cunoscută de toată lumea. Acolo este doar un spital balnear si este păcat că avem o resursă deosebită pe care nu o putem folosi. Știu că oameni din tot județul merg la Ghermănești și iau apă cu bidoanele, apoi o încălzesc acasă și fac tratamente. Ar fi un lucru extraordinar ca aceasta să se întâmple din nou în mod organizat, într-o stațiune modernă, pentru ca vasluienii.
Centrul SPA din Barlad
Centrul de Sănătate , numit și Centrul SPA, aici au fost amenajate: o piscină, saune umede și uscate, săli de masaj, o zonă de relaxare, o terasă, o sală de fitness și de aerobic, sală de recuperare individuală, un bufet, un cabinet medical .
Există servicii medicale în specialitatea clinică de reabilitare medicală care cuprinde o serie de proceduri cum ar fi galvanizare, ionizare, curenți diadinamici, curenți interferențiali, unde scurte, microunde, ultrasunet, magneto terapie, laser-terapie, ultraviolet, bai galvanice, aplicații cu parafină, aerosoli cu parafină, manipulări vertebrale sau manipulări articulații periferice, toate la 5 și 6 ron. Există pregătite pachete pentru gimnastică de întreținere la prețul de 50 ron pe lună. Închirierea sălii de aerobic costă 60 ron pe oră.
Unitati de agrement
Agrement turistic – activitate organizată de către operatori economici, care dețin structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement, respectiv ambarcațiuni nautice, cluburi, cazinouri, instalații, echipamente și dotări specifice agrementului turistic și practicării sporturilor de iarnă, parcuri de distracții și altele asemenea.
EuroCinema Silver Mall din Vaslui
EuroCinema Silver Mall, in colaborare cu toti distribuitorii din Romania ofera saptamanal iubitorilor de film pe langa blockbusters – cele mai mari succese de Box Office, care vor fi programate imediat dupa premiera bucuresteana – si filme de arta, filme europene si romanesti.
Parcul Copou din Vaslui
Parcul Copou din Vaslui ofera o oaza de verdeata, aer curat si liniste amatorilor. Parcul este situat in partea de nord a orasului. Pe langa contemplarea elementelor de arhitectura peisagistica remarcabile, doritorii pot zabovi la unul din cele doua restaurante cu terasa din parc.
Pentru copii, exista doua puncte de atractie: un spatiu de joaca special amenajat, precum si un loc unde se inchiriaza, vara, masinute electrice. Construirea acestui parc este legata de numele fostului primar al Vasluiului, generalul Constantin Rascanu. Nostalgia zilelor de demult este amintita de prezenta foisorului, unde, inainte de anul 1989, diferite formatii din judet obisnuiau sa sustina recitaluri de fanfara. Muzica de fanfara rasuna si astazi, dar pe o estrada realizata recent, in anul 2004.
Principalele alei sunt înconjurate de mii de flori, de diferite specii, care îți lasă impresia că te afli într-o altă lume decât cea pe care o știe orice vasluian. Tot în acest an s-au cheltuit și cei mai mulți bani de către Primăria Vaslui, după ce în 2010 s-a obținut o finanțare de 500.000 de lei de la Ministerul Mediului. Edilii au amenajat până acum un parc de joacă pentru copii, alei, un parc chinezesc și un teren de tenis.
Figura 3.1 Parcul Copou din Vaslui
Sursa: prelucrare după
http://adevarul.ro/locale/vaslui/foto-parcul-copou-vaslui-unul-cele-mai-frumoase-parcuri-tara-1_5193295d053c7dd83f9c57a4/index.html
Centrul de agrement pentru copii si tineret “Poiana Căprioarei”
Amplasat într-un mirific cadru natural, la 15 km de Vaslui – padurea Chitoc, Centrul de agrement „Poiana Căprioarei” funcționează sezonier, cazarea făcându-se în cabane cu 2-8 locuri (50 locuri/serie). Centrul dispune de o sală de mese cu o capacitate de 100 locuri, terenuri de sport, amfiteatru în aer liber.
Se pot organiza:
cantonamente si competiții sportive
banchete, majorate, mese festive etc.
serii de vacanță și weekend-uri distractive
Pe lângă partea instructivă, voluntarii au beneficiat de momente de relaxare, muzică, dans și activități distractive.
Centrul de Agrement de la Poiana Căprioarei a fost gazda proiectului “Vacanțe pentru tineri”, organizat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJST), în parteneriat cu Biblioteca Județeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui. Beneficiari au fost 30 de tineri, voluntari ai bibliotecii, care au participat la un stagiu de însușire a unor abilități de prezentare a ofertelor de tabere de vacanță pentru copii și tineret, oferite de Ministerul Tineretului și Sportului în centrele de agrement din țară.
Lacul cu lebede negre
Un alt refugiu în natură se găsește la Popasul Privighetoarea, amplasat pe DE 581, între Tecuci și Bârlad, la distanță de 18 kilometri de Bârlad și 30 de kilometri de Tecuci. Ceea ce recomandă acest loc este oaza de verdeață pe care o oferă. Gazon, flori, copaci umbroși și, mai cu seamă, lacul situat în spatele restaurantului pe care plutesc lebede albe și negre
Figura 3.2 Lacul cu lebede negre
Sursa: prelucrare după http://popasprivighetoarea.ro/eventswp/
Gradina Publică din Bârlad
Gradina Publică din orașul Bârlad, datează din anul 1834, când domnul Moldovei, Mihail Grigoriu Sturdza Voievod, a dat ordin ca să întemeieze în exteriorul târgului un parc de 15 hectare. Printre puietii plantati atunci, sunt ulm, frasin, stejar, tei, paltin si arbusti decorative. Așadar, bârladenii se pot mândri cu cea mai frumoasă grădină din țară.
Figura 3.3 Gradina Publica din Barlad
Sursa:prelucrare după http://turismbarlad.ro/ro/gradina-publica-barlad/
Grădina Publică din Bârlad nu este numai un parc de o frumusețe extraordinară, ci și locul care, în trecut, îi atrăgea pe scriitori ca un magnet. Ibrăileanu, Vlahuță, Victor Ion Popa, Tutoveanu sunt doar câteva dintre numele care apar în istoria acestui loc. Grădina a fost oferită în dar de domnitorul Mihail Sturdza unei boieroaice frumoasă foc, din Bârlad.
Aproape de a termina liceul, Alexandru Vlahuță s-a refugiat în grădină o zi întreagă pentru a scrie poemul “Dormi în pace”. A corectat-o și a perfectat-o de zeci de ori. Poezia vorbea despre moartea unei fete din Bârlad, duduia Leanța, adorată de toți liceenii de atunci.
Grădina a fost un refugiu temporar și pentru marele George Enescu. Aici, el susținea, uneori, spectacole pentru răniți. Ambianța muzicală bârlădeană, marcată, mai ales de formația “Armonia” întemeiată de Eugen Bulbuc, îl atrăgeau deseori pe Enescu la Bârlad. Dintr-o scrisoare pe care i-a trimis-o profesorului Gheorghe Neștian, aflăm că marele muzician se gândea cu mare nostalgie la acest oraș și, în special la Grădina Publică. Simpatia pe care le-o purta i-au convins pe bârlădeni să-i ridice o statuie exact în centrul grădinii.
Grădina Zoologică Bârlad
Grădina Zoologică Bârlad funcționează ca serviciu în cadrul Primăriei Municipiului Bârlad , fiind înființată în anul 1959 ca punct zoologic în Parcul de Cultură al orașului .
Are o suprafată totală de 56.043 mp din care 32.043 mp spatiu expozitional, 24.000 mp spații administrative și o suprafață construibilă de aproximativ 2.000 mp .
Figura 3.4 Gradina Zoologica din Barlad
Sursa: prelucrare după http://www.primariabarlad.ro/?page_id=121
Grădina Zoologică Bârlad este deschisă publicului pe tot parcursul anului. Are următoarea structură:
Pavilion destinat reptilelor , unde sunt expuse 6 specii de șerpi constrictori, alligator de Mississipi și iguana verde ;
Pavilion de păsări exotice ce înglobează aproximativ 150 de păsări din speciile: Peruș ondulat , Peruș Ninfa , Rozela , Agaponis , Cântători și Micul Alexander;
În restul spațiilor sunt prezentate mamifere și păsări din fauna exotică și autohtonă, printre cele mai spectaculoase fiind speciile: tigru Bengalez, leu, jaguar, raton, precum și două specii de maimuțe.
Se poate spune că Parcul Zoo din Bârlad este un obiectiv de importanță regională, anual fiind vizitat de aproximativ 50.000 de persoane.
Prin însuși obiectul de activitate, Grădina Zoologică îngrijește , reproduce și prezintă spre vizitare publicului un numar de 36 de specii de animale, având totodată rolul de a educa prin prezentarea arealului geografic, a datelor biologice, modului de hrănire și reproducere a speciilor aflate în colecție.
Teatrul „ V. I. Popa”
La începutul secolului al XX-lea, arta teatrală locală, deși prezentă în viața comunității, statea încă sub auspiciul nefavorabil al instabilității și amatorismului. Treptat, se netezește calea către aspirații mai înalte, ca aceea a înființării unui teatru profesionist. Acest deziderat devine realitate palpabilă în seara zilei de 28 decembrie 1955, când are loc spectacolul inaugural al Teatrului de Stat Bârlad, cu piesa (jucată în premiera pe tara) „Mielul turbat” de Aurel Baranga, în regia lui Sica Alexandrescu.
Figura 3.5 Teatrul „ V. I. Popa” din Barlad
Sursa: prelucrare după http://sniffo.ro/compania/416/teatrul-victor-ion-popa
Cinema CityplexVictoria din Barlad
Începând de vineri, 4 septembrie 2015, orașul Bârlad va intra din nou în rândul orașelor din țară, în care funcționează un cinematograf digital dotat cu tehnologie Sony 4K + 3D sistem Real D.
S-a renovat, reamenajat, dar mai ales modernizat o clădire construită în anii 1970 în centrul orașului Bârlad. O sală mare cu 165 locuri și o sală cu 72 de locuri, destinată filmelor de artă, vor fi operate conform standardelor existente în cele mai moderne cinematografe de la noi din țară.
Parcul Teatrului din Barlad
Se află în centrul orașului Bârlad cu ieșire în Bulevardul Republicii. Centrul Cultural-Istoric Bârlad este compus dintr-un complex de clădiri, cu mare valoare istorică, arhitecturală și memorială, în care funcționează Muzeul „V.Pârvan” și Teatrul „V.I.Popa”, și un parc, cu suprafața de 14.000 mp, care înconjoară complexul architectonic.
Figura 3.6 Parcul Teatrului din Barlad
Sursa:prelucrare după http://turismbarlad.ro/ro/parcul-teatrului/
Strandul din Barlad
Bazinul mare , are 17 m lungime pe 10 m lățime, cu o adâncime de la 4m la 2m. Există un bazin pentru copii amenajat cu șezlonguri. Bazinul mijlociu este așezat în prelungirea bazinului mare și are o lațime de 3 m și lungime de 10 m.
Si in comuna Pădureni, între dealurile Hușiului, primăria din comună a făcut un adevărat colț de Rai, strand, terase, locuri amenajate pentru grătare, o bază sportivă cu nocturnă, un parc îngrijit.
In celelalte două municipii ale județului, Bârlad și Huși, primăriile nu au amenajat nicio zonă de agrement, însă sunt două comune, respectiv Ștefan cel Mare, situată la șase kilometri de Vaslui, și Tutova, la trei kilometri de Bârlad, unde există amenajate locuri la iarbă verde unde populația poate petrece timpul liber la un grătar, în schimbul unei taxe de salubrizare de cinci lei.
Locuitorii celor trei municipii aleg să petreacă la iarbă verde și în afara localităților, cum ar fi pădurea Paiu și șesul de la Gura Bustei, în timp ce bârlădenii merg la Prodana sau în pădurea din apropierea Mănăstirii Bujoreni. În ceea ce-i privește pe locuitorii din Huși, aceștia stau la grătare în zona parcului Recea, precum și în pădurile de la Dobrina, Tătărăni și Pădureni, toate aceste locații fiind neamenajate și neautorizate conform legii.
3.1.4 Mijloacele de transport turistic
Transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestației turistice, asigurând deplasarea turiștilor de la locul de reședință la cel de petrecere a vacanței, în cazul turismului de sejur, sau pe toată
durata călătoriei, în cazul celui itinerat. Deseori se fac referințe la industria turismului și călătoriilor, acestea demonstrând strânsa legătură între turism si transport.
În caracterizarea formelor de transport turistic, analiza avantajelor i limitelor acestora, se pornește deseori de la gruparea acestora după natura mijlocului folosit. Astfel, după natura mijlocului folosit, putem vorbi de:
transport aerian
transport feroviar
transport naval
transport rutier
Lungimea totală a căilor ferate din județ este de 250 de kilometri, cu o densitate a rețelei de 47 de km2/1000 km2 , ușor mai ridicată față de media națională.
Drumurile județene și comunale necesită modernizări, deoarece în prezent doar 35% dintre acestea sunt asfaltate. Rețeaua de drumuri județene și comunale măsoară 2.201 de kilometri. Arterele rutiere naționale care străbat județul au o lungime totală de 390 kilometri, din care 335 km modernizate, iar cele județene și comunale măsoară 1811km, din care 442 km
modernizate. Importantă este ruta E581, care face legătura între București și Chișinău, prin Huși, pe la punctul de frontieră Albița.
3.2 Circulația turistică
Statisticile reprezinta una din sursele de informații esențiale, constituind și un ghid cert de orientare a măsurilor ce trebuie luate pentru a asigura o concordanță optimă în dezvoltarea tuturor activităților care contribuie la evoluția turismului. Tot cu ajutorul lor putem evalua fluxurile turistice actuale și să anticipam ce se va întâmpla în viitor. Una din problemele importante ce se ridică este aceea a găsirii și utilizării unor metode de observare capabile să asigure o bună cunoaútere a activității turistice ca și cea a armonizării instrumentelor statistice de înregistrare și cuantificare a acesteia la nivel internațional.
Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulației turistice se folosesc: numărul turiștilor, numărul mediu de turiști, numărul zile-turist; durata medie a sejurului, încasările din turism, densitatea circulației turistice, preferința relativă a turiștilor etc.
3.2.1 Forme de turism specifice regiunii considerate
În prezent, pe plan intern, dar și internațional, asistăm la practicarea unor forme și aranjamente turistice foarte diverse, în concordanță cu nevoile și aspirațiile purtătorilor cererii.
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.
Se impune utilizarea unui ansamblu de criterii de clasificare, delimitarea unor categorii omogene de voiaje, de forme de turism în funcție de:
motivul călătoriei;
gradul de mobilitate a turiștilor;
originea turiștilor;
periodicitatea plecărilor în vacanță;
caracterul voiajului;
modalitatea de comercializare a acestora, etc.
Formele de turism practicabile sunt in Judetul Vaslui sunt diversificate, iar formele de turism practicabil sunt:
Turismul cultural, de cunoaștere și de informare susținut de valorile istorice și de arhitectură. Existența în zonă a unor obiective turistice(biserici, mânăstiri, case vechi și monumente) a determinat dezvoltarea turismului cultural.
Turismul muzeistic este susținut de un număr însemnat de muzee, case memoriale ce au aparținut unor oameni de cultură, artă sau știință, cetăți de scaun, curți domnești etc. Muzeele din Vaslui, Bârlad și Huși dețin colecții importante și variate de la secții de arheologie, istorie medievală, până la artă plastică și artă religioasă, care sunt completate de colecțiile etnografice ale muzeelor sătești din mediul rural (Tăcuta, Muntenii de Sus și Vetrișoaia, Vutcani, Giurcani.). Principalele muzee cu o valoare recunoscută la nivel național sunt: Muzeul Județean Ștefan cel Mare, Muzeul Vasile Pârvan, Muzeul Municipal Huși, Muzeul Eparhial și Muzeul Viticol.
Turismul ecumenic (religios) susținut de numărul mare de biserici și mănăstiri existente pe teritoriul județului (în anul 2004 un număr de 119 mănăstiri, biserici de lemn și biserici de cărămidă);
Eco-turismul susținut de multitudinea de rezervații ce se găsesc pe teritoriul județului Vaslui, precum: rezervațiile forestiere de la Bădeana, Bălteni, Seaca Movileni, Hârboanca rezervațiile botanice de la Glodeni, Tanacu, Movila lui Burcel, locurile fosilifere de la Mălușteni și Nisipăria Hulubăț;
Turismul rural și agroturismul, care deși este foarte slab dezvoltat în județul Vaslui, trebuie menționat datorită potențialului de dezvoltare oferit de un cadru natural pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere și de un valoros potențial cultural și istoric.
O parte dintre așezările vasluiene și-au păstrat tradițiile și obiceiurile în pofida transformărilor aduse de perioada comunistă și de progresul tehnic. Modernismul a pătruns mai greu în casele vasluienilor autentici, fie și din cauza nivelului scăzut de dezvoltare economică. Astfel că, un posibil turist interesat, încă se mai poate bucura de o atmosferă patriarhală la care contribuie, ce-i drept, mai mult bătrânii satelor.
Turismul de evenimente susținut de evenimentele etnografice și evenimentele artistice: festivalul internațional „Hora din bătrâni” desfășurat anual în Vaslui, festivalul „Hora de la Pădureni”, festivalul de artă populară, festivalul „Fluierașul” festivalul obiceiurilor de iarnă, zilele Dimitrie Cantemir.
3.2.2 Evoluția numărului de turiști
Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică cuprinde toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o structură de primire turistică în zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.
Tabel 3.5 Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica
cu functiuni de cazare turistica
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Interpretare: În graficul de mai sus se poate oberva evoluția sosirilor turistilor români in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica în perioada 2012-2016 în județul Vaslui. În anii 2013 și 2014 se obervă o scadere față de anul 2012, iar din 2015 se obervă o creștere.
Tabel 3.6 Sosiri ale turistilor straini in structuri de primire turistica
cu functiuni de cazare turistica
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Interpretare: În graficul de mai sus se poate oberva evoluția sosirilor turistilor străin în structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică în perioada 2012-2016 în județul Vaslui. În anii 2013 si 2014 se obervă o crestere față de anul 2012, mai semnificativă în anul 2013, înregistrându-se 26%, iar din anii 2015 și 2016 se oberva o descreștere ajungâdu-se la un procent de 18%.
3.2.3 Evoluția numărului de înnoptări
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o structură de primire turistică cu funcițuni de cazare turistică, indiferent dacă fizic este prezentă sau nu în cameră. Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se face după țara sau zona geografică de resedință a acestuia.
Tabel 3.7 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Interpretare: În graficul de mai sus se poate oberva evoluția înnoptărilor turiștilor români în structuri de primire turistică în perioada 2012-2016 în judetțul Vaslui. În anul 2012 s-a înregistrat un procent de 25%, iar din anul 2013 se obervă o descreștere, ajungând în anul 2016 cu un procent de 19%.
Tabel 3.8 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se face după țara sau zona geografică de reședință a acestuia.
Interpretare: În graficul de mai sus se poate oberva evoluția înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire turistică în perioada 2012-2016 în județul Vaslui. În anul 2012 se observă un procent de 20%, iar în 2013 o creștere semnificativă înregistrându-se 30%. Din anul 2014 se obeservă o scadere, ajungând în anul 2016 la un procent de 16%.
3.2.4 Durata sejurului mediu
Durata medie a sejurului s-a calculat din împărțirea numărului de turiști – zile la numărul de turiști, este un indicator calitativ cu privire la amploarea actvității turistice și disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioadă într-o anumită zonă sau țară.
Dm = (Nin / Ns)
Nin – numărul de înnoptări înregistrate intr-o anumită perioadă
Ns – numărul de sosiri ale turiștilor intr-o anumită perioadă
Durata sejurului mediu in perioada 2012-2016 (turisti romani)
Dm 2012= 65005/34197= 1,90
Dm 2013= 50812/30634= 1,65
Dm 2014= 44287/29972= 1,47
Dm 2015= 51432/34744= 1,48
Dm 2016= 51217/36855= 1,38
Interpretare: În graficul de mai sus se poate observa durata sejurului mediu (turiști romani) în perioada 2012-2016, în județul Vaslui. În 2012 s-a înregistrat un procent de 24%, iar din 2013 se obervă o scadere, ajungând in 2016 la un procent de 17%.
Durata sejului mediu in perioada 2012-2016 ( turisti straini)
Dm 2012= 3256/ 7348= 0,44
Dm 2013= 4556/ 10758= 0,42
Dm 2014= 3621/ 5949= 0,60
Dm 2015= 3142/ 6506= 0,48
Dm 2016= 3196/ 5846= 0,54
Interpretare: În graficul de mai sus se poate observa durata sejurului mediu (turiști străini) în perioada 2012-2016, în județul Vaslui. În anul 2012 se poate observa că s-a înregistrat un procent de 18%, iar in anul 2014 se obeservă o creștere, înregistrându-se un procent de 24%. Din anul 2015 se observă o scădere.
3.2.5 Densitatea circulației turistice
Densitatea circulației turistice, se exprimă ca raport între numărul turiștilor ce vizitează o țară, zonă sau stațiune, pentru a practica turismul (T) sau numărul total de zile-turist (ZT) și numărul rezidenților țării, zonei sau stațiunii receptoare (P).
sau
Tabel 3.9 Populatia rezidenta la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe si medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Densitatea circulatiei turistice în raport cu popilația în perioada 2012-2016
f1 2012= 34197/394116= 0,086 turiști/locuitor
f1 2013= 30634/390387= 0,078 turiști/locuitor
f1 2014= 29972/389873= 0,076 turiști/locuitor
f1 2015= 34744/389183= 0,089 turiști/locuitor
f1 2016= 36855/ 387345= 0,095 turiști/locuitor
Densitatea circulatiei turistice în raport cu suprafața în perioada 2012-2016
Suprafța județului Vaslui este de 5.318 km²
D = Σ T / S, unde: T – numǎrul turistilor
S – suprafata
D2012 = 34197 / 5318= 6,43 turiști/ km²
D2013= 30634 / 5318= 5,76 turiști/ km²
D2014= 29972 / 5318= 5,63 turiști/ km²
D2015= 34744 / 5318= 6,53 turiști/ km²
D2016= 36855 / 5318= 6,93 turiști/ km²
Interpretare: În graficul de mai sus se poate observa evoluția densității ciruculației turistice în rasport cu suprafața (turiști/ km²), în perioada 2012-2016 în județul Vaslui. În anul 2012 s-a înregistrat un procent de 21%, iar în anii 2013 si 2014 se obeservă o scădere, dar din anul 2015 se observă o creștere, ajungând în 2016 la un procent de 22%.
CAPITOLUL IV. PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ A JUDEȚULUI VASLUI
4.1. Propuneri personale privind dezvoltarea județului Vaslui. Studiul de caz: Traseu turistic: Vaslui – Barlad – Husi
Traseu turistic: Vaslui – Barlad – Husi
Durata excursiei: 3 zile si 2 nopti
Cazarea se face:
Ziua1 – Hotel Racova 3*
Ziua 2 – Hotel Premier 3*
Grupuri organizate de 20 de persoane
Numar de ghizi: 1
Numar de soferi: 1
Mijloc de transport: autocar 2*
Tarif:
Am ales acest traseu turistic deoarece fiecare om trebuie sa-si cunoasca tara, iar noi romanii, suntem un popor foarte norocos pentru ca avem o tara atat de frumoasa cu atatea peisaje si obiective turistice, incat e pacat sa lecauti in afara ei. Scopul acestui circuit este acela de a incerca sa descoperim frumusetea Judetul Vaslui.
Trebuie sa amintim ca de judetul Vaslui se leaga obtinerea uneia dintre cele mai importante victorii militare din istoria românilor. Pe aceste meleaguri, la Podul Înalt, Stefan cel Mare a învins, în 1475, ostile otomane, conduse de Suleiman Pasa, mult mai numeroase si mai bine înarmate. Lupta de la Podul Înalt este considerată de unii istorici drept cea mai usturătoare înfrângere suferită de Imperiul Otoman până la asediul Vienei. În amintirea evenimentului din 1475 a fost înăltată, la Băcăoani, în apropiere de Vaslui, statuia ecvestră a lui Stefan cel Mare, dezvelită în 1975.
Judetul Vaslui este situat în Podișul Moldovei, într-o zona pitoreasca de dealuri și câmpii fertile. Vasluiul are un sol ideal pentru agricultura, podgoriile și livezile de pomi fructiferi au fost cândva celebre în țara. Padurile de foioase (în special cele de stejar), în care pot fi organizate partide de vânatoare, iazurile și lacurile bogate în pește, peisajele pot deveni puncte de atracție pentru turiștii dornici sa cunoasca locuri autentice.
Ziua 1 – Turul judetului Vaslui
Obiective vizitate in prima zi a traseului turistic
Prima oprire va fi in municipiul Vaslui, resedinta judetului, acesta este unul dintre cele mai vechi targuri pe harta Moldovei, deși figurează printre puținele județe din România fără resurse naturale, Vasluiul dispune de alte tipuri de bogații.
Vom vizita in Judetul Vaslui, Biserica Domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, este ctitoria domnitorului Ștefan cel Mare, datând din anul 1490. În 1894, Grigore Ioanid împodobește interiorul cu pictură murală. Înfățișarea de astăzi se datorează lucrărilor de restaurare din 1913-1930. Deși transfigurată de intervenții moderne, biserica rămâne un monument reprezentativ al arhitecturii din epoca lui Ștefan cel Mare, datorită particularității pronaosului supralărgit, soluție preluată ca model în construirea bisericilor de oraș din vremea marelui voievod.
Muzeul “Stefan cel Mare” din Vaslui este o fila de istorie, cladirea care-l gazduieste fiind construita intre anii 1972 – 1973, istoria este cel mai de pret lucru al unei natiuni. Muzeul are mai multe sectii, printre care cele de Istorie Veche si Arheologie, ce contin cele mai impresionante colectii.
Muzeul gazduieste colectii ce au apartinut sau au legatura cu mari savanti sau oameni de cultura romani, cum ar fi Constantin Teodorescu, Emil Racovita, Florica si Dumitru Bagdasar sau Constantin Tanase, dar adaposteste si o colectie numismatica impresionanta, formata din monede de argint de pe vremea lui Alexandru cel Bun, dublii din veacurile 15 si 16, precum si alte monede venetiene, polone sau maghiare.
Traseul continua cu vizitarea Parculuil dendrologic Copou, este o grădină publică situată în partea de nord a orașului Vaslui. Aici se evidențiază și „Aleea scriitorilor” unde au fost ridicate câteva busturi, parcul are o suprafață de 11 ha;
Aleea principală a parcului este străjuită de statuile lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Ion Creangă. Nostalgia zilelor de altădată este amintită de prezența foișorului, unde, înainte de anul 1989, diferite formații din județ obișnuiau să susțină recitaluri de fanfară.
Ziua 2 – Vizitarea obiectivelor turistice din Barlad si Comuna Fâstâci
Muzeul „Vasile Pârvan” este un muzeu județean din Bârlad. Înființat în 10 aprilie 1914, primește denumirea de Muzeul „Vasile Pârvan” abia în 1957. Constituirea, îmbogățirea și diversificarea permanentă a patrimoniului cultural al muzeului bârlădean au reprezintat factorii determinanți ce au impus organizarea colecțiilor pe secții și domenii de activitate:
secția de Artă;
secția de Istorie – Arheologie;
secția de Științele Naturii;
secția Personalități Bârladene;
Urmatorul obiectin turistic este Pavilionul Marcel Guguianu, Bârladul este recunoscut drept orașul maestrului Marcel Guguianu, așa cum Tîrgu Jiu este recunoscut drept orașului lui Brâncuși. Particularitatea constă în faptul că maestrul Guguianu ( 28 iunie 1922 – 12 iunie 2012) este printre puținii sculptori români de talie internațională în cinstea căruia a fost construit un muzeu cu arhitectură gândită anume pentru a pune în valoare capodoperele acestuia. În țară sunt doar câteva muzee de sculptor. Ceea ce-l face cu totul deosebit pe cel din Bârlad este că adăpostește sub același acoperiș un planetariu ultramodern. Ridicarea pavilionului muzeal s-a impus după 1997, anul în care Marcel Guguianu a donat muzeului bârlădean toate lucrările sale, inclusiv multe obiecte personale folosite în activitatea artistică. Singura condiție pusă a fost de a fi expuse într-un muzeu care să-i poarte numele.
Daca esti obosit poti sa te relaxezi si sa te bucuri de frumusetea naturii in Gradin Publica. Gradina Publică din orașul Bârlad, datează din anul 1834, când domnul Moldovei, Mihail Grigoriu Sturdza Voievod, a dat ordin ca să întemeieze în exteriorul târgului un parc de 15 hectare.
În incinta Grădinii Publice a fost construit un Teatru de vară, cu o capacitate de peste 150 de locuri. De asemenea, se mai află amenajată o bază sportivă modernă, cu nocturnă, pentru jucătorii de tenis de câmp. Pentru copii se află amenajat un parc de joacă, iar pentru pasionații jocurilor de șah, table, etc., sunt instalate mai multe mese. Iubitorii de artă pot descoperi lucrări de o deosebită valoare: statuia lui George Enescu- realizată de sculptorul Ion Vlad; bustul scriitorului Al. Vlahuță – realizat de sculptorul Ioan Dimitriu Bârlad; Grupul statuar Ion Creangă povestind copiilor. O atracție deosebită îl are foișorul amenajat. Aici, pe timpul verii, sunt susținute spectacole de muzică de fanfară, dar nu numai.
Ramanem tot in apropiere de Barlad pentru a vizita Manastirea Fastaci din satul cu acelasi nume. Intemeiata in secolul al XVII lea de familia Palade, Manastirea Fâstâci din judetul Vaslui a trecut printr-un proces de rezidire în secolul al XVIII lea. Este considerată o bijuterie arhitecturala, fiind dovada evoluției arhitecturii din Moldova, care a preluat influențe din Tara Romaneasca
Credincioșii care vizitează Manastirea Fâstâci pot observa cele două clopote din bronz care au fost păstrate până în zilele de astazi, dar și icoanele împărătești ce datează din secolul al XVIII lea, catapeteasma și jilțul arhieresc.
Dupa ce se viziteaza Manastirea Fastaci, turistii se intorc in Barlad, unde vor merge la Teatru „Victor Ion Popa” si vor viziona o piesa de teatru, iar seara turistii se vor relaxa la Centrul Spa.
Turistii vor avea acces la piscină, saune umede și uscate, săli de masaj, o zonă de relaxare, o terasă, o sală de fitness și de aerobic, sală de recuperare individuală, un bufet, un cabinet medical .
Ziua 3 – Vizitarea obiectivelor turistice din Husi
In ultima zi a traseului turistic se vor vizita obiectivele turistice din Husi. Municipiul Huși este situat la 45 km distanță de municipiul Vaslui si a treia ca mărime din județul Vaslui, într-un amfiteatru natural acoperit de vii și livezi. Localitatea, a treia ca mărime din județul Vaslui.
Prima oprire se va face la Episcopia Husilor. A fost înființată în anul 1598, de către Ieremia Movilă, domnitor al Moldovei si a avut menirea de a fi un bastion al crestinătății ortodoxe române pe meleagurile aflate până dincolo de râul Nistru și până la Marea Neagră.
Ansamblul arhitectural al Episcopiei Hușilor este constituit din:
biserica cu hramul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
palatul episcopal
turnul-clopotniță
chiliile și zidul de incintă
pivnițele casei domnești de la Episcopia Hușilor
A doua oprire va fi la Muzeul Viticol, puțină lume știe că la Huși a fost înființat, în 1966, primul Muzeu Viticol din țară, un „templu al înveșnicirii tradiției viti-vinicole moldovene și naționale”, scrie Avram D. Orașul, unul dintre cele mai importante centre viticole ale României, este renumit pentru podgoriile sale, vinurile inconfundabile aducându-i renumele de ''țară a vinurilor''.
Muzeul apartine de Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir“ si ambele sunt mandria locuitorilor orasului Husi.
Pe un domeniu destul de mare, in mijlocul uneui parc este cladirea colegiului, si langa terenul de sport al acestuia, intr-o cladire mica si veche este muzeul. In cele trei sali ale muzeului turistii pot observa istoria milenara a vinului pe acele dealuri
Turistii vor degusta vinuri, iar vinul casei, mai corect vinul cel mai cunoscut al regiunii este Busuioaca de Bohotin, un vin cu un parfum de trandafir si busuioc, vin ce a primit zece premii intai si tot atatea medalii de aur la concursuri de prestigiu.
Turistii au ocazia sa vizitezi Casa de Vinuri Husi, unde un oenolog, le explica cum trebuie degustate vinurile, fiecare soi de vin are o poveste, o culoare si un parfum.
Ultima oprire va fi la Muzeul Caraicaturii, acesta a fost initiat in 1989, Salonul de grafica Satirica si Umoristica "Damigenius" de la Husi si-a cautat drum prin meandrele tranzitiei.Ca un Sisif modern, Cristian Marcu, un husean inimos si un caricaturist de renume, a luat-o de fiecare data de la capat, adunand in jurul sau oameni generosi, cu dorinta de a face ceva pentru urbe si pentru starea caricaturii romane. Muzeu este printre putinele din tara cu acest profil.
Analiza de preț
Cheltuieli de masă:
( mic dejun + dejun + cina ) * 20 de persoane – ( 2 zile*20 ron + 3 zile*35 ron + 3 zile*40 ron) * 20 de persoane= 5300 ron/grup
5300 ron / 20 de persoane= 265 ron/persoană
Cheltuieli de cazare:
( cazare* 2 nopți ) * 20 de persoane – ( 60 de ron*2 nopți ) * 20 de persoane= 2400 ron/grup
2400 ron / 20 de persoane= 120 ron/persoană
Alte activități:
25 ron/persoana * 3 zile = 75 ron/persoană
75 ron/persoană * 20 de persoane= 1500 ron/grup
Cheltuieli șofer
Cheltuieli alimentație: 260 ron : 20 de persoane= aprox. 13 ron
Cheltuieli cazare: 120 ron : 20 de persoane= aprox 6 ron
Total cheltuieli șofer: 19 ron
19 x 20= 382 ron
Cheltuiei ghid
Cheltuieli alimentație: 260 ron : 20 de persoane= aprox. 13 ron
Cheltuieli cazare: 120 ron : 20 de persoane= aprox 6 ron
Total cheltuieli șofer: 19 ron
19 x 20= 382 ron
Total cheltuieli directe:
265+120+75+19+19=423 ron/persoană
423 ron x 20 de pers= 8460 ron/grup
Comision ( total cheltuieli directe * 10% )
8460 ron * 10 % = 846 ron/grup
423 ron * 10 % = 42,3 ron/persoană
TVA ( comision * 19%)
846 * 19 % = 160,74 ron/grup
42,3 ron * 19 % = 8,03 ron/ persoana
Cheltuieli indirecte ( comision + TVA ) /20 de persoane
( 846 ron + 160,74 ron ) / 20 de persoane= 50,33 ron/grup
( 42,3 ron + 8,03 ) / 20 de persoane= 2,51 ron/persoană
Total preț de vânzare:
8460 + 846 ron + 160,74= 9466,74 ron/grup
423 ron + 42,3 ron + 8,03ron= 476,33
4.2 Promovarea brandului turistic al județului Vaslui – "Vaslui – Istorie, Credință și Viticultură"
Asociația Americană de Marketing definește brandul ca „ un nume, un termen, un simbol, un desen, sau o combinatie a acestora, destinate pentru a identifica bunurile sau serviciile unui vanzator sau grup de vanzatori in scopul diferentierii lor fata de cele ale competitorilor”. Brandul unei destinatii turistice defineste o constructie simbolica care subliniaza intr-un mod pozitiv, memorabil, atractiv, unic, relevant si durabil catalitatile unei natiuni. Prin urmare, imaginea unei destinatii turistice se refera la un set de covingeri, idei si impresii pe care o persoana le are despre un anume areal turistic. Aceste perceptii si/sau preconceptii deternima dezvoltarea unei tari, cel mai frecvent a turismului, a exporturilor si a investitiilor direste. Crearea unui brand de țară presupune parcurgerea a șase etape:
Formarea unui grup de lucru care sa aibă reprezentați din guvern , industrie, arte, educație si media;
Stabilirea modului în care o națiune este percepută atât la nivel național cât si internațional prin intermediul unor instrumente de cercetare cantitativă si calitativă;
Stabilirea punctelor forte si slabe ale unei țări si compararea lor cu rezultatele obținute prin cercetări similare indiferent dacă ele provin din țară sau din afara acesteia;
Creare unei idei centrale, puternică si simplă, pe care să se bazeze strategia si care să capteze calitățile unice ale unei națiuni;
Coordonarea mesajelor, în special în ceea ce prvește turismul, investițiile și exporturile;
Constituirea unui sistem de legătură în cadrul grupului de lucru, scopul implementării programului si încurajarea acțiunilor de sprijin pentru organizațiile corespunzătoare din comerț, industrie, media ș.s…
Una din misiunile de baza ale brandului este sa diferentieze de ceilalti din multime. Chiar daca, si cu atat mai mult cu cat, in multimea respectiva membrii sunt foarte asemanatori. Diferentierea se bazeaza peconceptul de singularitate, care creeaza in mintea unui potential client perceptia ca pe piata nu exista un produs asemanator produsului tau.
4.3 Strategii de promovare turistică a județului Vaslui
Obiectivul general
Reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre județul Vaslui și celelalte județe din România, precum și a decalajelor intrajudețene dintre mediul rural și urban.
Obiectivele strategice:
Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice și sociale, în vederea îmbunătățirii accesibilității județului Vaslui și a creșterii calității vieții;
Reducerea disparităților dintre localitățile rurale și cele urbane din județul Vaslui prin dezvoltarea si diversificarea economiei rurale;
Dezvoltarea activităților economice din județul Vaslui, prin valorificarea superioară a resurselor de care dispune, inclusiv a resurselor de energie alternativă;
Îmbunătățirea condițiilor de mediu și protejarea mediului înconjurător;
Dezvoltarea turismului prin valorificarea potențialului turistic local;
Creșterea ocupării și a incluziunii sociale;
Creșterea calității serviciilor publice;
Dezvoltarea capacității administrative a administrațiilor publice locale din județ;
Dezvoltarea cooperărilor internaționale și transfrontaliere;
Turism:
Diversificarea ofertei turistice a județului Vaslui prin valorificarea potențialului turistic local
Îmbunătățirea serviciilor turistice oferite de unitățile de profil din județul Vaslui
Îmbunătățirea promovării obiectivelor de interes turistic ale județului Vaslui
4.4 Proiecte de relansare turistică a județului Vaslui, propuse de Consiliul Județean Vaslui
Portofoliul de proiecte:
Completarea sistemului integrat de management al deșeurilor solide din județul Vaslui
Reabilitarea și modernizarea drumurilor de interes strategic pentru dezvoltarea județului Vaslui
Reabilitarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în localitățile urbane din județul Vaslui
Înființarea drumurilor secundare/paralele
Promovarea turistică a județului Vaslui
Reabilitarea și modernizarea Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Construcția și dotarea unei nou sediu pentru Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui
Înființarea Centrului Cultural „Casa Artelor”
Înființarea unui centru rezidențial pentru persoane vârstnice în municipiul Vaslui
Introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimoniu Mănăstirea Pârvești, Mănăstirea Florești și Mănăstirea Fâstâci
Construcția și dotarea unei case de tip familial pentru copiii cu dizabilități în orașul Negrești
Înființarea unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupațională în localitatea Mălăești, comuna Vutcani
Înființarea unui incubator de întreprinderi sociale
Reabilitarea, modernizarea și dotarea Centrului de asistență medico-socială Ghermănești
Reabilitarea, modernizarea și dotarea Spitalului Județean de Urgență Vaslui
Reabilitarea, modernizarea și dotarea centrelor școlare de educație incluzivă în municipiul Huși și orașul Negrești
Complexul muzeal Satul Moldovenesc
Extinderea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad pentru activități agroalimentare
Construcția și reabilitarea centurilor municipiilor din județul Vaslui
Centru de transport intermodal Fălciu
Sprijinirea înființării GAL-urilor
Centrul balnear Ghermănești
4.5 Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a judetului Vaslui
S.W.O.T. este un acronim pentru puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari. Prin definitie, punctele tari (S) si punctele slabe (W) sunt factori interni pe ii care aveti ca masuri de control. De asemenea, prin definitie, oportunitati (O) si amenintari (T) sunt factori externi asupra carora, in esenta, nu aveti nici un control.
Analiza S.W.O.T. este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea si analiza pozitiei strategice de ansamblu a afacerii si a mediului sau. Scopul cheie al acesteia este de a identifica strategiile care vor crea un model specific afacere, care va alinia cel mai bine resursele si capacitatile unei organizatii la cerintele mediului in care functioneaza firma. Cu alte cuvinte, aceasta este fundamentala pentru evaluarea potentialului intern si a limitelor si oportunitatilor & amenintarilor posibile din mediul extern. Examineaza toti factorii din interiorul si din afara firmei care influenteaza succesul. Un studiu consecvent al mediului in care firma opereaza ajuta la previzionarea / predictia tendintelor de schimbare si, de asemenea, ajuta la integrarea acestora in procesul de luare a deciziilor al organizatiei.
Analiza S.W.O.T.
Puncte tari:
Posibilitatea practicării diferitelor tipuri de turism netradițional, de la cel religios la cel cultural- științific; Existența manifestărilor cu valoare folclorică;
Majorarea capacității de cazare în funcțiune (locuri-zile) pe parcursul ultimilor cinci ani (evoluția medie anuală în perioada 2004-2008 a fost de 1,1%);
La nivel județean predomină structurile de 3 stele, respectiv 3 margarete (circa 45% din unități, potrivit MDRT);
Evoluție pozitivă a numărului de turiști sosiți în structurile de primire turistică din județul Vaslui (evoluția medie anuală în perioada 2004-2008 a fost de 5,7%);
Existența indicatoarelor și hărților de semnalizare a obiectivelor turistice ecleziastice;
Existența Centrului de Informare turistică în incinta Consiliului județean Vaslui;
Existența unor proiecte complementare de valorificare a potențialului turistic cultural (Planetariu Bârlad, Centrul Cultural Istoric Bârlad).
Puncte slabe
Slaba valorificare a potențialului turistic al județului;
Infrastructura turistică slab dezvoltată;
Infrastructura de acces către obiectivele cu potențial turistic (in special religioase) în stare avansata de degradare (drumuri impracticabile pe unele porțiuni);
Existența unui număr extrem de mare de localități rurale în care nu există nici un loc de cazare (circa 91%, potrivit MDRT);
Servicii turistice cotate ca fiind slabe din punct de vedere calitativ;
Promovarea redusă a obiectivelor turistice cu potențial turistic real;
Concentrarea agențiilor de turism și a capacității de cazare existente în cele trei centre municipale și distribuția inegală a acestora în profil teritorial;
Număr redus de unități de primire turistică și alimentație publică (doar aproximativ 12% din localitățile din județul Vaslui dispun de unități de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică, potrivit MDRT)
Reducerea capacității de cazare existente (număr de locuri de cazare) pe parcursul a cinci ani (rata medie de creștere anuală în perioada 2004-2008 a fost de -1,85%);
Numărul turiștilor străini este în scădere în anul 2008 cu 19,8% față de anul anterior;
Durata medie de ședere urmează un trend descendent;
Indicele județean de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune (25,2%) este inferior celui regional (29,3%) sau național (35,0%).
Oportunități
Existența zonelor cu potențial natural ce pot fi valorificate ca zone de agrement;
Disponibilitatea fondurilor structurale pentru valorificarea zonelor turistice;
Existența fondurilor europene direcționate spre semnalizarea și promovarea obiectivelor turistice;
Diversificare obiectivelor turistice vasluiene va duce la creșterea atractivității turistice a județului;
Posibilitatea dezvoltării turismului balnear datorită existenței surselor de ape minerale cu proprietăți curative la Ghermănești;
Parteneriat de promovare a obiectivelor culturalreligioase din județul Vaslui, împreună cu raionale Hîncești și Leova;
Existența potențialului de dezvoltare a agroturismului, turismului cinegetic și viticol.
Amenințări
Campaniile de promovare agresive ale obiectivelor turistice din județele Suceava și Neamț pot duce la scăderea numărului de turiști sosiți pe teritoriul vasluian;
Infrastructura de transport slab dezvoltată și nemodernizată poate avea ca efect ocolirea zonei turistice a județului;
Resurse financiare insuficiente pentru contribuțiile proprii la proiectele finanțate prin Fonduri Structurale, în special în mediul rural.
4.6 Conservarea biodiversității mediului
Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul adoptării unui nou instrument internațional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro. Acesta semnifică diversitatea vieții de pe pământ și implică patru nivele de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică și diversitatea etnoculturală.
Biodiversitatea are un rol important în viața fiecărei societăți, reflectându-se în cultura și spiritualitatea acestora (folclor, artă, arhitectură, literatură, tradiții și practici de utilizare a terenurilor și a resurselor etc.).
În ianuarie 2010, a fost adoptat documentul privind Opțiunile pentru o perspectivă și un obiectiv post-2010 în materie de biodiversitate la nivelul UE, prin Comunicarea Comisiei, către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor nr. 4 final/19.01.2010. Analiza implemntării Strategiei UE, privind conservarea biodiversității, a reliefat o serie de rezultate pozitive dar și o serie de deficiențe.
Pentru punerea în aplicare a Strategiei UE privind conservarea biodiversității, a fost stabilit un Plan de Acțiune, cu următoarele obiective prioritare:
Obiectivul 1. Menținerea diversității ecosistemelor, habitatelor și biomurilor în interiorul zonelor protejate
Obiectivul 2. Menținerea diversității specifice prin:
2.1 Reducerea declinului, refacerea și menținerea stării de conservare a populațiilor aparținând speciilor protejate
2.2 Îmbunătățirea statutului speciilor periclitate.
Obiectivul 3. Menținerea diversității genetice prin:
3.1 Conservarea diversității genetice a plantelor de cultură, a animalelor domestice, a speciilor cu importanță economică, precum și menținerea tradițiilor comunităților locale de utilizare a acestora.
Obiectivul 4. Reducerea presiunilor datotare schimbării destinației terenurilor și care conduc la pierderea habitatelor naturale și semi-naturale
Obiectivul 5. Limitarea impactului negativ al speciilor invazive
Obiectivul 6. Stoparea exploatărilor nedurabile prin:
6.1 Exploatarea durabilă a componentelor biodiversității utilizate în stare naturală sau ca produse derivate
6.2 Gestionarea zonelor de producție în conformitate cu cerințele pentru conservarea biodiversității.
6.3 Interzicerea la nivel internațional a comerțului cu specii de floră și faună periclitate.
Obiectivul 7. Reducerea presiunilor datorate schimbărilor climatice, poluării și eroziunii solului.
Obiectivul 8. Menținerea capacității ecosistemelor de a furniza bunuri și servicii ecologice și de a funcționa ca sistem suport al vieții prin:
8.1 Menținerea capacității de suport a ecosistemelor.
8.2 Stoparea declinului resurselor biologice, a cunoștințelor tradiționale a comunităților locale, a tehnicilor și practicilor care permit exploatarea durabilă și securitatea alimentară.
Obiectivul 9. Asigurarea unei împărțiri corecte și echitabile a beneficiilor, rezultate din utilizarea resurselor genetice.
Turismul a fost una din cele mai de succes industrii în creștere de după cel de-al doilea război mondial. Ținând cont de faptul că aspectele de mediu devin din ce în ce mai importante pe agenda publică (mai ales în țările din Europa și America care generează turism), agențiile de turism devin din ce în ce mai sensibile atât față de interesul crescut față de zonele naturale protejate, cât și față de impactul pe care îl pot avea turiștii asupra acestora. World Resources Institute (n.t. Institutul Mondial al Resurselor) raportează că pe parcursul ultimei decade turismul pe bază de experiențe naturale a crescut de la 20% la 30%. În plus, aproximativ 40% din volumul turismului de la nivel internațional este către țările în curs de dezvoltare și cu o economie în curs de tranziție, în care sunt situate marea majoritate a ariilor natural protejate, așa cum este și cazul României.
Pe măsură ce fragilele ecosisteme sunt sufocate de trafic (uman sau cu vehicule) și de poluanții asociați acestuia, principalul lor punct de atracție este amenințat de distrugere. Prin urmare, provocarea cu care se confruntă industria turismului din România este aceea de a menține echilibrul dintre a răspunde cererii în continuă creștere pentru zonele naturale protejate și a conserva integritatea acestora. Companiile care promovează un turism responsabil față de mediu recunosc din ce în ce mai des faptul că nu au un impact enorm doar asupra mediului natural, ci și asupra dezvoltării sociale și economice a comunităților. Multe companii care își desfășoară activitatea în industria turismului joacă un rol pro-activ în conservarea tradițiilor culturale. Multe dintre acestea vor să fie cetățeni corporatiști responsabili și nenumărate hoteluri și stațiuni, mici sau mari, au impus practici care să economisească sursele de energie/apă sau să diminueze poluarea, fiind astfel lideri în cadrul comunităților lor. În timp ce aceste companii contribuie la conservarea calitativă a noilor destinații și pentru viitorii lor clienți, ele își consolidează de asemenea și loialitatea față de marcă și față de propria lor imagine publică.
Principalele probleme pe care le poate genera dezvoltarea turismului în ariile naturale protejate și în afara acestora:
peisaje distruse datorită construcțiilor de noi structuri de cazare
eroziunea zonelor intens vizitate
prezența turiștilor poate face să dispară obiceiuri locale, poate schimba valoarea terenurilor și a forței de muncă, poate determina dezvoltarea unor companii multinaționale detașate de problemele locale
transportul spre și dinspre aceste zone poate avea un impact negativ, prin consumul mare de combustibili fosili și eliberarea de CO2 și noxe
transformarea unei destinații turistice într-o zonă total dependentă de această activitate, dacă nu se păstrează o diversificare a activităților din zonă utilizarea mijloacelor de transport neadecvate (ATV-uri) în afara drumurilor publice și în interiorul ariilor naturale protejate.
Dezvoltarea turismului convențional consideră cultura și mediul natural ca pe resurse destinate exploatării și expuse epuizării. Turismul convențional este o industrie pe termen scurt, marketingul fiind rezolvarea multor probleme. Dar politicile de marketing urmăresc aproape întotdeauna să mărească numărul de vizitatori, fără a ține cont de responsabilitatea față de mediul natural. Turismul durabil este un concept menit nu să stopeze turismul, ci să-l dirijeze astfel încât, asigurând conservarea mediului natural și cultural, să asigure și dezvoltarea pe termen lung a afacerilor. Pentru găsirea acestui echilibru între conservare și dezvoltare este necesară nu doar planificarea activităților turistice, dar și integrarea turismului în politica de dezvoltare durabilă a zonei în ansamblu.
CONCLUZII
Din punctul meu de vedere dezvoltarea orașelor este foarte importantă pentru întreg județul, ca domenii de activitate importante la nivel județean se remarcă industria de mașini și echipamente, confecțiile textile și confecțiile din piele, industria alimentară și a băuturilor alcoolice.
Agricultura are un potențial de dezvoltare deosebit, datorită suprafețelor întinse de terenuri propice activităților agricole. În perspectiva dezvoltării economice viitoare a județului, agricultura deține cel mai mare potențial de dezvoltare și poate fi o opțiune serioasă pentru relansarea economiei vasluiene.
Desigur, există și exemple de succes în județ, în special în cazul unităților care complementează activitățile agricole cu procesarea produselor. Spre exemplu, grupul de firme Racova Com Agro Pan practică atât activități agricole pe suprafețe întinse, cât și de creștere a animalelor, procesare a cerealelor, laptelui și plantelor oleaginoase, sau producătorii locali de carne și preparate din carne de pasăre (dar nu numai), care și-au lărgit destul de mult aria de acoperire, extinzându-și vânzările spre județele alăturate și chiar spre alte județe din țară.
Pentru micii producători agricoli, una dintre probleme este lipsa pieței de desfacere, problemă menționată pe locul 6 ca intensitate. Urmează, în ordinea importanței, îmbătrânirea populației, lipsa fondurilor pentru (co)finanțarea proiectelor de dezvoltare locală, fragmentarea terenurilor agricole și lipsa sistemelor de irigat.
Atragerea fondurilor nerambursabile din sursele existente, în special cele europene, este menționată ca o soluție de a rezolva lipsa resurselor financiare pentru intervențiile în infrastructura rurală (în special). Ca măsuri complementare pentru dezvoltarea activităților agricole, au fost propuse sprijinirea activității sectorului IMM din industria agroalimentară și înființarea rețelelor de irigații. Atragerea de tineri specialiști în satele vasluiene, în special în administrație, este privită ca o modalitate de dinamizare a climatului general de la nivelul comunităților rurale, mizându-se atât pe o mai bună adaptare la condițiile actuale de lucru dar și pe optimismul tinerilor pentru dezvoltarea localităților.
Potențialul turistic este privit ca o resursă importanta, printre elemente reprezentative pentru județ au fost enumerate și poziția geografică la extremitatea UE, fabrica de rulmenți din Bârlad, sportul de performanță (în special echipa de fotbal și personalitățile sportive originare din județ.
Din analiza resurselor județului reiese că cea mai importantă resursă pe care se poate baza dezvoltarea economică viitoare a județului Vaslui este agricultura.
Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în județul Vaslui sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional, extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism, vitivinicol, turism cinegetic și de pescuit.
Pentru a ajunge la un obiectiv turistic cu o importanță și cu un renume deosebite, turiștii fac abstracție de anumite neajunsuri, precum infrastructura de acces, amenajările specifice etc. În județul Vaslui însă, deocamdată nu există un asemenea obiectiv. De aceea, pentru dezvoltarea turismului local, obiectivele turistice necesită susținere din punct de vedere al infrastructurii de acces, al infrastructurii specifice, al promovării și al amenajărilor corespunzătoare. Desigur, nu ne referim la transformarea județului Vaslui într-un județ turistic veritabil, ci la valorificarea cât mai bună a potențialului de care dispun obiectivele existente.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Am ales această temă pentru licență „ Tehnici de promovare superioară a județului Vaslui” deoarece dezvoltarea orașelor este foarte importantă pentru… [302101] (ID: 302101)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.